Fascicola 6.

-1926-1927

IOAN NECULCE
BULETINUL MUZEULUI MUNICIPAL IASI
DIRECTOR: OH. GHIBANESCH

CUPRINSUL :
1.

STUDII: .1- C. Litzica, Contribufiuni la topograf ia balcanied In Evul Mediu.

Procopie din Cesarea (pg. 1-84); M. CostAchescu, Satele Ruscanii, (Buznea) fl

Gdnestil cu trupurile sale, Cdcacestii f i MoiceVii, (pg. 85-111).
11. DOCUMENTE : A. Locuri. Gh. Ghiblinescu (actele caselor Basotd, azi
Gitnnaziul Stefan cel Mare (inlre anii 1706-1839) pg. 112-166 ; Miii. CostAchescu,
actele bis. Talpalari i allele (pg. 167-181); Alex. Billeanu (1778 lunie 5) pg.
181-183); Tralan Ichlm (actele caselor consulatului rosienesc (7188 Septembre 5
1838) (pg. 183-202).
B. Lucruri : M. CostAchescu, 6967 Ghenar 3 (Land Rugind), 7007 Noembre 17
(Strdvicenii), 7026 Ghenar 20 (Sinestii) 7063 Sept. 24 (Dimaciul), 7084 Dec. 14 (lucgenii) 7088 Mart 9 (Niirotefti) 7089 Mai 11 (Boureni), !7092 Febr. 19 (Coloban(ii);
Oh. GhlbAnescu 1840 Mai 20 si 1851 April 4 (Cismeaua Ecqotd) ; 1834 Febr. 29 (belie)

7214 lulie 8 (sednic) Fara data (vacarit si cunifa); 1818 lulie 22 si 1820 lunie 30
(arvanitohori(ii din Razgrad), 7190 Mart 23 (soltuzi si Organ); 7173 Feb. 26 (slobozii); 7130 April 27 si 7132 (moara din Strdmbi), 7143 Dec. 1 (ferde), 7164 Mart 20
tun zlot pdmilntul), 7225 April 19 (Branistea), 1785 (salase de (igani); 1828 (Bogdan Tatos); 7175 Oct. 6 (2 bdtrdni pentru un bou) pg. 203-238. A. BAleanu 1843
(hrana In internatele din Iasi); Tr. Ichim 1839 (scoli particularnice in Moldova).
C. Persoane. Gh. GhibAnescu (Familia Rdfcanu cu arborele genealogic pg.
239-249).
III. MANUSCRIPTE: Dr. Eufr. Simionescu 1730 Oct. 5 (Zbornicul pr. Vasile din
Bogata); Oft. GhibAnescu 1620 (Evanghelia dela Marcu dupd Mitr.Varlaarn) pg. 250-263.
IV. INSCRIPTII I NOT1TE PE CARTI. Gh. GhlbAnescu (Inscrip(iite si
..

notifele pe carfi de la man. Agapia) pag. 263-270.

V.
VARIA. M. CostAchescu 7151 Mart 9 (Urechestii), 7148 Oct. 5 (Gavrilas
MateiaV log.) pg. 263-270 ; 7158 Noemb. 28 (dealul Cetaluii fi Galata), 7085 Mart 1
(Tatutesti pe Pereschiv), 7087 Mai 28 (Criva la Hotin) ; Gh. GhibAnescu 1841 (o satird
a Mitr. Veniamin) ; 1811 Mai si 1812 Ghenar 15 (Bujor haiducul), 1841 Dec. 7 (un bal

la Curtea domneascd); 1842-1844 (Veniamin mitropolit la Slatina), 1835 Febr. 6

(o scrisoare familiard) ; 1803 Noembre 30 (Leon Asachi si apa la laV); Tr. Ichim
7149 Aug. 7 (Hangul), 1780 i 1805 Aug. 1 (Copoul) pg. 271-288.
VI. IASI! IN CRONICARI SI CALATORII STRAIN!: Gh. GhibAnescu (Iasil
in 1710); C. 1. Caradja 1814 (o cerere), 1817 (fra(ii Bacheville la Iafi); M, Costachescu 1652 (nunta lui Timms cu Ruxanda) pg. 289-311.
VII. PARTEA ADMIN1STRATIVA, DESBATERI SI COMUNICARI. Activitatea

comitetului muzeului pe 1926-927, este cuprinsd in Procesele verbale (No. 71-83),

cu care prilej s'au fault diferite comunicdri, ce sunt date in amdnunt la tabla de
materii, pg. 312-374.
VIII. RECENSIUN1 de M. costAchescu f i Gh. GhibAnescu (vezi tabla de
materii) pg. 375-413.
IX. Tabla de materii si indicele cronologic al documentelor pg. 414-427.

1A $

INSTITUTUL DE ARTE GRAF10E VIATA ROMANEASCA"

-

1927

www.dacoromanica.ro

Pretul 250 lei

8.

AVIS
Prelul Fascicolei I, apdrutd in 1921 e de 60 lei
90 lei
II,
lf 1922
f,
55

55

55

55

200 lei
IV, -I ft
ff 200 lei
ff
200 lei
V,
ff
, 250 lei
Fascicola de faI pe anul 1926--927
Toate la un loc se expediazd recomandat contra
pia lei de 1000 lei.
5

....

55

YY

III,

Y1

55

IP

1Y

1923
1924
1925

59

YY

9,

55

51

Mandatele pagale sei se trimeatd pe adresa D-lui

MIHAI COSTACHESCU, casierul Muzeului, Iai, str.
Feitu, 6(12).

Corespondenfa ce priveVe Iedacria a se adresa D-lui

GtL GHIBANESCU, Direcforul Bulefinului, str_ 13c2fail nr. 1

Iasi_

Persoanele, cari vor binevoi a dona orice obied

penfru Muzeul Municipal, se vor adresa D-lui SEE2E1

ZOTTA, Conservalorul Muzeului, sfrada Cuza-Uodd, in
curfea Bisericei Golia.
Scopul Socieldfei Isforico-Ar.6eologice a Muzeului Municipal
Iasi esfe de a publica un BUEETIN, cu cuprins isforic i ar.deolo-

gic, care va cuprinde acfe de propriefafe, sau de inferes publi,

care privesc Iasii, inscriplii lapidare, ode ale bisericilor din Iasi,
vederi fofografice ale monumenfelor din Iasi, 5drii, planuri, facsi-

mile, genealogii, documenfe de imporfanla isforicd sau economic&

ce privesc Moldova infreagd.

www.dacoromanica.ro

Fascicola 6. 1926-1927

JOAN NECULCE
BULETINUL MUZEULUI MUNICIPAL IASI
DIRECTOR : 011. GHIBANESCII

CUPRINSUL :
1.

STUDII : -I- C. Litzica, Contribufiuni la topografia balconied in Evul Mediu.

Procopie din Cesarea (pg. 1-84); M. CostAchescu, Satele Ruscanii, (Buznea) ft

Gdneftil cu trupurile sale, CdcdceVii ft Moiceftii, (pg. 85-111).
Il. DOCUMENTS : A. Locuri. Oh. Ghibfinescu (actele caselor Bafotd, azi
Gitnnazial Stefan cel Mare (inlre anii 1706-1839) pg. 112-166 ; Mih. Costfichescu,
actele bis. Talpalari fi alteb (pg. 167 181); Alex. Bbleanu (1778 lunie 5) pg.
181-183); Tralan Ichim (actele caselor consulatului rosienesc (7188 Septembre 5
1838) (pg. 183-202).
B. Lucruri: M. CostAchescu, 6967 Ghenar 3 (Land Rugind), 7007 Noembre 17
(Strdvicenii), 7026 Ghenar 20 (Sine pH) 7063 Sept. 24 (Dimaciul), 7084 Dec. 14 (luc;enii) 7088 Mart 9 (Ndrotefti) 7089 Mai 11 (Boureni), ;7092 Febr. 19 (Coloban(. i);
Gh. GhibAnescu 1840 Mai 20 fi 1851 April 4 (Cifmeaua,Bafotc1); 1834 Febr. 29 (befie)

7214 Julie 8 (sednic) Fdrd data' (vdcdrit fi unzip); 1818 lulie 22 fi 1820 lunie 30
(arvanitohorifii din Razgrad), 7190 Mart 23 (soltuzi fi pdrgari); 7173 Feb. 28 (slobozii); 7130 April 27 fi 7132 (moara din Strdmbi), 7143 Dec. 1 (ferde), 7164 Mart 20
(un zlot pdmantul), 7225 April 19 (Braniftea), 1785 (salafe de figani); 1828 (Bogdan Tatos); 7175 Oct. 6 (2 bdtrdni pentru un bou) pg. 203-238. A. Bileanu 1843
(hrana In internatele din lafi); Tr. Ichim 1839 (eon particularnice in Moldova).
C. Persoane. Gh. GhlbAnescu (Familia Rdfcanu cu orborele genealogic pg.
239-249).
III. MANUSCRIPTE: Dr. Eufr. Simionescu 1730 Oct. 5 (Zbornicul pr. Vasite din
Bogata); Gh. GhlbAnescu 1620 (Evanghelia dela Marcu dupd Mitr.Varlaam) pg. 250-263.
IV, INSCRIPTII ql NOTITE PE CARTI. Gh. GhibAnescu (Inscripflile fi

notifele pe carp de la man. Agapig pag. 263-270.

V.
VARIA. M. CostAchescu 7151 Mart 9 (UrecheVii), 7148 Oct. .5 (Gavrilaf
Mateiafi log.) pg. 263-270 ; 7158 Noemb. 28 (dealul Cetdfuii fi Galata), 7085 Mart 1
(Tatulefti pe Pereschiv), 7087 Mai 28 (Criva la Hotin); Gh. GhibAnescu 1841 (o satird
a Mitr. Veniamln); 1811 Mai ft 1812 Ghenar 15 (Bujor haiducul), 1841 Dec. 7 (un bat

la Curtea domneascd); 1842-1844 (Veniamin mitropolit la Slating, 1835 Febr. 6

(o scrisoare familiard); 1803 Noembre 30 (Leon Asaclzi ft apa la lap); Tr. Ichim
7149 Aug. 7 (Hangul), 1780 fi 1805 Aug. 1 (Copoul) pg, 271-288.
VI. laqlf IN CRONICAR1
CALATORII STRAIN! : Gh. Ghibfinescu ((a fit
In 1710); C. I. Caradja 1814 (o cerere), 1817 (fra(ii Bacheville la Iaqi); M. CostAchescu 1652 (nunta lui Timuf cu Ruxanda) pg. 289-311.
VII. PARTEA ADMIN1STRATIVA, DESBATERI J COMUNICARI. Activitatea
comitetului muzeului pe 1926-927, este cuprinsd in Procesele verbale (No. 71-83),

cu care prilej s'au fdcut diferite comunithri, ce sant date In amdnunt la tabla de
materii, pg. 312-374.
VIII. RECENSIUN1 de M. CostAchescu fi Gh. GhlbAnescu (vezi tabla de
materii) pg. 375-413.
IX. Tabla de materli ft indicele cronologic al documentelor pg. 414-427.

1A S

INST1TUTUL DE ARTE GRAF10E VIATA ROMANEASCA"

1927

www.dacoromanica.ro

Tascicola 6_ / 926-1927

www.dacoromanica.ro

Fascicola VI-a (t926)

MAN NECULCE
BULETIT1UL MUZEULUI munIcIpmL, 11=151

CONTRIBUTIUNI
la

Topografia Balcania in Evul Mediu

PROCOP DIN CESAREA
DE

C. LITZICA

1NTRODUCERE
Preocuparile de critica vetbala sau critica de texte sunt, la noi, relativ recente.
Abia in ultimii ani lucrarile pe acest teren stau la inaltimea cerintelor zilei, pe and in
deceniile trecute nu numal ca nu corespundeau acestor cerinti, dar Iti lasau impresiunea
ca autorii lor nici nu intelesesera exact natura problemelor, pe care trebuiau sa le rezolve.
Tiparul a schimbat din fundament sistemul multiplicarii i transmiteril textelor
practicat in antichitate i in veacul de mijloc; in locul copierii cu maim, lucrare grea,
migaloas, indelungat i expusa la tot felul de erori, cari apoi se perpetuau, sporind
i inmultindu-se din veac fn veac, a venit reproducerea repedeo uoara i lipsita de
erori, prin tipografie ; imbunatatirile practice i corecturile amanuntite ne-au deprins cu
faptul banal ca textele publicate sunt, de cele mai multe ori, lipsite de orice eroare i
ne-au Mut s pierdemrprea des din vedere ca lucrul sta cu totul altfel pentru textele
vechi. La un text modern, 1 autorul i tipograful 1i dau toate silintele sA4 prezinte
publicului absolut frA grepli, Licat cititorul este sigur ca are inaintea ochilor un text
corect, exact, in orice caz textul propriu, original, al autorului i singura lui grija este
sa inttleaga sau sa guste ceia ce spune autorul. La textele vechi, transmise de veacuri
prin traditiunea manuscripta, suntem siguri c avem inalntea noastra un text greit,
corupt, plin de erori, cu atat mai multe cu cat este mai mare i mai vechiu, incat aici
prima noastra gnij trebue sa fie inlaturarea erorilor.
Din aceasta situatiune speciala a eit o disciplina, pe care la textele moderne avem foarte rar ocaziunea sa o vedem aplicat, dar WA care editarea 1 citirea textelor vechi aproape ca nu-i cu putinta. Este aa numita critica verbala sau critica textelor, s purifice textele de erorile datorite copitilor. Primele ei manifestari, in epoca
Alexandrin cu Zenodot 1 Aristarh, au eit din nevoea de a cerceta textele homerice.
La Romani, Cicerone se plangea de greelile manuscriptelor ; Martial cerceteaza singur
copiile poeziilor sale, spre a le imparti la prieteni ; mai tarziu, gramaticii latini dupa
modelul celor Alexandrini, fac editiuni corecte ale autorilor clasici ; in epoca bizantina
Nola. Publicam acest studiu al raposatulul profesor C. Litzica cu autorizarea
solid sale, d-na Constanta C. Litzica, Bucurell, care ne- a incredintat ms. original
Direcliunea

www.dacoromanica.ro

C LITZICA

toti gramaticii fac criticA i ne dau asa numitele vulgata : dar toate acestea n'au putut
impiedec textele greco-latine sl ne parvie gray deteriorate.
Dad pe timpul Alexandrinilor sau al lui Cicerone se simtia nevoea unei cercetAri

a textelor, cu atftt mai puternic se simte azi aceastA nevoe, dupA ce timp de 15-20
veacuri aceleasi texte au fost continuu deteriorate, dupA ce ignoranta copistilor, uitarea
limbilor vechi, transformArile continue ale scrierii, au putut inmulti la infinit numArul erorilor. Nu existA azi text vechiu, care sA ne fi parvenit corect, pentru motivul foarte
puternic cA nu este omeneste posibil sA existe o copie corectA ; toate copiile au erori,
iar critica verball fi propune tocmai sA le inlAture.

Totusi, cu toate serviciile mari pe cari critica le-a putut si le va mai putea face
pentru Indreptarea erorilor, discipllna aceasta nu s'a bucurat i nu se bucurA de o prea
mare vazA. Motivul de cApetenie trebueste, cred, cAutat in faptul CA indreptArile si conjecturile criticilor au foarte des, pentru publicul neinifiat, un caracter de divinatie, sau
oricum, de un foarte pronuntat subiectivism. IatA, spre pilciA, un caz, la prima vedere,
caracteristic. La Procop din Cesarea (bell goth. I, 7 = ed. Haury vol. II. p. 33, 17-24)
este vorba de un oracol Sibyllin, in latineste, in care se spunea cA dupl cucerirea Africei va pieri lumea, si ale cArui prime vorbe sunA fri manuscripte Cceptax; dipra Din
aceste silabe fArA rost si inteles, marele filolog Cobet (in revista Mnemosyne V p, 324
= Var. Lection. p. 477) a scos verbele latine Africa papta. DepArtarea fn aparentA este
atat de mare, fuck cei neinitiati sunt dispusi sA suradA i sA nu dea nici un crezAmtint conjecturei l nici o insemnAtate disciplinei. Sa urmArim totusi mal de aproape
lucrul. Din textul lui Procop se vede bine cA citatul este in latineste, incat silabele grecesti ascund in dosul lor vorbele latine. ToatA chestiunea este cum a putut ajunge pri mul copist, care a comis eroarea, dela vorbele latine cari, erau in original, la vorbele grecesti pe cari le citim acum. Cea mai simplA din toate ipotezele este urmAtoarea : Confuziunea s'a fAcut in faza, cand manuscriptele lui Procop erau Ind sub forma
literilor majuscule, care prezintau cele mai multe asemAnAri cu majusculele latine ; scriind
silabele de mai sus cu iitere majuscule si tinand samA de faptul cl litera a se scria C,
ajungem la forma urmAtoare AEPICACAPTA. FArA sA facem nici o schimbare, vedem
cA ultimele 5 litere, care in alfabetul grec s'ar citi alEcx, in cel latin ne dau capta ; iar
partea initialg, admftand o foarte usoarA confuzie intre E i F, intre P i R, ne dA Africa. latA deci explicatA toatA conjectura lui Cobet, care este pe deplin confirmatA de
insusi textul lui Procop, unde se spune cA, dupA oracolul in chestiune, pAmantul se va
prapAdi dupl cucerirea Africei ((ALI to 3AptY.1) gy:1172( = Africa capta).
Chiar din acest exemplu se vede CA conjecturile nu sunt si nu pot fi un simplu
efect al unui hasard fericit sau al unor calitati divinatorii, ci cA se IntemeiazA pe cunostinta exactA nu numai a limbei, In care e scris textul, ci mai intAi si mai presus de
toate pe cunoasterea deplina a paleografiei respective. Se insall cine crede cA invAtAcd
aa numitele regule de critia, poate corecta, indiferent, ori ce fel de texte ; de fa pt
invatam a corect anume texte : grecesti, romnesti, latinesti, etc., cad dacA principiile
generale stint aceleasi, in schimb aplicarea lor practicA variazA dela limbA la limbA,
dupA natura fiecArui fel de scriere : cAci singurul temei real, obiectiv al criticei textelor
este paleografia ; far ajutorul paleografiei, critica ar fi o pierdere de vreme sau o
glumA de rAu gust.

0 a doua conditiune sine qua nou a criticei verbale este cunoasterea exactA a
vietei si timpului, de and dateazA textul. Foarte multe conjecturi gresite i cari au
aruncat discredit asupra disciplinel intregi se expl,cA tocmal prin faptul cl anumite
WO din viata, din literatura, din religia poporului in chestiune nu ne sunt cunoscute.
Un exemplu clasig ni-1 dA aceias mare Cobet, care gAend in Suidas urmAtoarea stire :

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA TOPOGRAFIA BALCANICA IN EVUL MEDIU

Zptcrz'l-opc; 0417:; "iip:cleit9a6;g471% wi `cc, too Coapviswv nalid zt:c1 actp.tric.), spline 1) : Non memini

me videre absurdiorem erorem quam ANAP1'5Fwv pro MAPTUpwv." Totui conjectura

lui Cobet este hothrit greitA i inutill : Sf. Cosma i Damian, medici renumiti cari
vindecau boalele fArA plat, fr arginci, poartA in hagiografia greacA medievall calificarea curentA de ivinepot (= cei WA de arginti); Cobet; desigur n'ar fi propus corectura,
dacA ar fi avut cunotinta de acest lucru.
PAM cunoaterea amAnuntitA a limbei, a paleografiei i a vietii intregi a poporului
respectiv, unitA cu o mare cumpAtare, critica verbalA sau este cu neputintA sau devine
o simplA Spitzfindigkeit, cum 1i zice filologul Boekh, adicA o istetime voitA i inutilA.
De fapt, aa s'a 1 intAmplat foarte des, iar rezultatul este cA numArul conjecturilor s'a

inmultit in aa chip, inat nici macar 5 la sutA nu sunt plausibile. Un exemplu va IAmud lucrul mai bine. Una din cele mai de samA editiuni ale lui Eschyl este a lui
Wecklein, in 2 volume ; volumul I, 670 pagini, cuprinde textul, scoliile i aparatul critic ;
vol. 11, 400 pagini, contine numai conjecturile putin sigure (minus certas, zice edito-

rul) cAci pe cele sigure le-a trecut in vol. I. Fata de acest potop nu mai poate fi surprinzAtor discreditul aruncat asupra criticei verbale.

Cu toate acestea critica textelor are in sprijinul ei i foarte puternice dovezi

practice 1 un foarte tare argument teoretic. Dovezile practice constau din strAlucita
confirmare, pe care manuscripte ulterior descoperite sau consultate au dat-o unor conjecturi mai vechi. Asa, spre pildA, la Lucian Dial. mort. X, 374, in loc de Z) TdOwv..F.9
Valckenaer a propus EC)77.A.st7)1Liv, confirmat apoi de manuscriptul Gorlicensis ; la Libanius
VII, p. 457, 10 (ed. Forster) Cobet scrie idiXew in loc de 0.01, confirmat apoi de 3
manuscripte ; tot la Libanius VII, 704, 17 Cobet propune atorCt In loc de cturatv, confirmat apoi de 5 manuscripte. S'ar mai putea, firete, citA i alte exemple din care sl
se vadA cA critica obiectivA i precauta poate ajunge la rezultate sigure i indiscutabile.
Este insA i un alt argument, care mi se pare mai puternic dect dovezile practice i
pe care voesc sA-1 pun in evidenta.
In tiintele numite experimentale, cum e fizica sau chimia, cercetAtorul are drept
armA puternicA de fnvestigatie tocmai experimentul : dupl nevoe el poate provocA, de
ate ori voete, fenomenul spre a-1 observA i a-i determinA legile.
Sunt insA tiinte, unde experimentul nu-i cu putinta ; in acest caz cercetAtorul
trebue sA se mArgineascA la simpla observatie. Este, firete, aici o inferioritate ; totui
i tiintele de observatie pot ajunge la gAsirea cauzelor i formulare de legi riguroase,
cum a ajuns de pildA linguistica.
Intre tiintele, de observatie trebue sA numArAm i critica. Ea purcede dela eroarea de fapt constatatA tntr'un text. C'atA vreme se va mArgini sA vindece eroarea prin
sin], lA ghicire, fArA a-i clut i explica cauzele, critica nici nu-i meritA numele. Ea
devine disciplinA tiintificA numai atunci, cnd cautA cauzele erorii, cand adunA cazurile
similare, le apazA in serii, scoate din ele principiul lor conducAtor, pentru ca pe temeiul
lui sA propunA 1ndreptarea explicativA. Conjectura izolatA, oricat ar fi de frumoasA i

de bunk nu are valoare probantA. Numai multimea cazurilor, in care se repetA aceia
eroare, permitandu-ne sA aflAm cu sigurantA cauzele erorii, ne dA i dreptul sA corectam cu certitudine obiectivA pasagiile greite. Pentru acest temei metodologic cred cA
critica are dreptul sA ia loc in rndul disciplinelor tiiniifice.
Rolul ei fiind inlAturarea erorilor datorite copitilor, se impune o scurtA privire asupra acestor erori.
Mai intAi trebue s citez erorile inevitabile. Oriat de atent, de cult sau de bine
1).

Collecta Crit. p. 165.

www.dacoromanica.ro

C. LITZICA

voitor ar fi un copist, totuoi in copia sa se vor gsi frA voia lui erori acolo, unde in
original lipseote o foae, sau e ard, ruptA, deteriorath, pAtatA in aoa chip in cat nu se
pot citi una sau mai multe varbe.
Aceste erori, destul de grele de descoperit, sunt aproape imposibile de vindecat,
dad intamplAtor lacuna se aflA in toate mss.
0 a doua categorie de erori este aceea a erorilor voite. Cu bud otiintA se falsificA textul original, copistul introduce dela sine vorbe oi pasagil, care nu erau in .arhetipul du, oi le introduce spre a obtine anume efecte ; aoa, spre pildA, copistul face
schimbare spre a cerceta textul din punct de vedere gramatical sau literar mai exact
spre a-1 pune in concordantA cu anumite teorii gramaticale ori literare, cari au curs
in timpul sAu ; inlocueote vorbe cari i se par arhaice sau eoite din uz cu vorbe moderne sau familiare ; forme care i se par neidtelese le eliminA spre a pune in locul
lor forme cu inteles ; in fine introduce vorbe oi chiar pasagii intregi spre a schimba
sensul textului i a-1 confirma propriilor sale vederi politice, sociale, religioase, literare etc...
In fine, a treia i ultima categoric de erori este aceia a erorilor numite accidentale, de care copistul ar putea sal:a i pe care totuoi le comite, fiindd e prea obosit,
sau nu destul de atent, nu destul de ager, nu destul de cult, etc... Aci intrA nesfaroita
serie de confuziuni de sunete, de litere oi de vorbe, de omisiuni, de repetitiuni, de substitutiuni etc... cari au deformat la nesfAroit textele vechi, i pe cari in bunA parte critica textelor izbuteote incet incet sl le alunge.
Lucrarea de fatA nu este un tractat de critid, incAt nu am sA studiez in amAnunt
toate felurile de erori ; ea urmAreote scopul de a da o contributiune la nomenclatura
topograficA a peninsulei balcanice in veacul de mijloc, pe temeiul operei ?cep: Y.Ttcr:ato

a lui Procopiu din Cesarea. Ind in aceastA operA, aoa de bogatA in amAnunte topografice, miounA erorile de text oi pentru inlAturarea lor este absolutA nevoe de o orientare criticA. Din aceastA causA prima parte a lucrArii de NA, ca un fel de introducere
la critica textelor greceiti, se va ocupa numai de erorile de texte uzuale, dese, in
special de cele din categoria a 3-a, dintre cari unele le vom regAsi apoi oi la Procop ;
iar partea a 2-a se va ocupi de chiar textul grec oi de amAnuntele toponimice.
CAP. I

Indrumari la critica textelor grece0i

Inainte de a intra in chiar fondul chestiunii, e necesad o scurtA lAmurire.
Erorile, de care ne vom ocupA in special, sunt cum am spus, cele accidentale, a
cArcr cauzA este, de cele mai multe ori, scrierea.
Cu privire la scrierea greacA, spre a putea urmAri diversele corecturi, de cari va
fi vorba mai jos, trebue sA se otie cl ea a trecut prin diverse faze, Prima este faza
capitald, pe care o intainim in inscriptiuui oi de care nu avem sA ne ocupAm. Din
scrierea capitalA a eoit foarte timpuriu scrierea majuscua, care s'a intrebuintat in manuscripte vreme foarte indelungatA, incAt se poate spune, fArA teamA de a greoi, cA
toate textele greceoti anterioare sec. VIII au trebuit negreoit sA treacA oi prin faza
majusculA. Din majuscull s'au dezvoltat apoi 2 scrieri deosebite: una este cursiva, de
o intrebuintare mai restransA oi pe care o gAsim in special pe papyri ; alta este minuscula, care s'a !Alit foarte mult, s'a perpetuat cu destule schimbAri pad azi oi care
este scrierea tuturor manuscriptelor greceoti, pergament sau hArtie, din veacul al IX-a
incuace.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA TOPOGRAFIA BALCANICA IN EVUL MEDIU

Pentru critica textelor, fasele care au o deosebit importanj sunt majuscula 1

.minuscula. Cea dintAl oferea, cum vom vedea, prilejuri de erori prin faptul cA vorbele
nu se separau unele de altele i foarte multe litere se puteau confunda Intre ele ; In cea
de a doua cauza erorilor era, pe IngA asemAnArile de litere, altele cleat in majusculA,
ligaturile i abreviajiunile.
DupA aceste cateva lAmuriri, sl trecem acum la cercetarea erorilor.
A. Corduziuni de sande. TransformArile pe care 1.e-a suferit limba greacl In
decursul viejei sale au avut drept rezultat a dela un moment oarecare scrierea, care la
inceput era pur foneticA, a ajuns sA nu mai corespundA pronunjArli reale, iar partea
unde aceastA nepotrivire se vAdete mai mult este vocalismul DispArand deosebirile de
cantitate, a disparut se injelege i deosebirea intre a. ; 61, 1 mai tArziu i deo iebirile
intre at i e, Intre i i t, t, u Pe de altA parte conservarea ortografiei tradijionale
era pricinA de venice confuziuni i erori. Uneori aceste confuziuni n'au nici o importanja pentru critica textelor, intrucat constitue simple erori ortografice lesne de MIAturat ; spre pildA in Epistola cAtrA Thesalonikeni (1,8) un ms din Vatican ne dA 'afIctcti,trsoc

in loc de 'cl.'it2);, Este nesfArit numArul erorilor de acest fel, dar ele flu prezintA
nici o greutate, cand sunt de felul celei de mai sus. Sunt insA cazuri and o eroare
ortograficA poate fi mult mai gravA in urmAri Aa :
1. la Demosthene ypb;
473, (= ed. Teubner 1882, p. 19, cf. Cobet,
Miscel. Crit. p. 497):

Xv

7.F.t.'n; 77); Y.2tpt);

i; 7.apt:ri

7tvo; eia67o;

Bte,it.r.o.; acxc2;

Cum observA

poate vedea (:?,(1)v), faptele, dar cine nu-i contimporan

Cobet, un contimporan
nu le vede, ci le ;tie, aflndu-le dela altul ; deci in loc de ;Nov trebue negreit sA
scriem ciak.
2. Procop, de aedif. IV (ed. Haury) p. 103. 21-22. Vorbind de obiceiul barbarilor de a face rAzboi, spune cl ei nu pornesc la rAzboi dupA o solie regulatA, nici nu-I
pu P.6v(!). Verbul
terminA printr'un tractat, ci ; iv,iy(caL Ria irp:Taa;.(m.);, y.a:cia):at ?.1
i..,zet,;(4(,) insemneazA fnmdnez, i aici este absolut nepotrivit ; ne-ar trebui un cuvant cu
sensul de a Incepe, a tntreprinde, ceia ce a fAcut pe editorul Haury sA scrie i.zstptactt,
pe temeiul unei simple confuziuni de sunete, verbul i-(ze piu) avnd tocmai injelesul
(s-apthy)

potrivit.

Uneori confuziunile de sunete, ajutate poate i de ceva confuziuni de litere, despre cari vom vorbi mai jos, au produs deformAri atat de profunde ale textului, Inc&
restabilirea lui este foarte anevoiasA, de nu chiar imposibll. Un exemplu absolut caracteristic este cred urmAtorul.
In ms. Monac gr.
3. 201. fol. 97r este un uric text atribuit lui Constantin Manasse, i unde in randul aI doilea gAsim verbele 57ca; a' dt'aw, *ii4T,o)
in:at iOaTE ;10yt0V.;. Ceia ce la prima
vedere este lipsit de orice injeles, devine foarte limpede daca, fara nici o schimbare
adnc5, ci numai prin eliminarea confuziunilor de ortografie cauzate de pronunlarea
modernA, scriem ; (1; 7C2OTk :SX67GY:E, 7th),r, eq.o27E Xoytal..0:4 Tot aa, in aceia bucatA, ceva
c czatik =rcpt..) E.vccre.7.; Gdopoic,v, am scrie:
ti 5arA U.
mai jos, In loc de : et:TtgE t.)-1.,q
aw x& Cal wpo'iEva 7T-e;
Intreaga bucatA este plina de astfel de confuziuni.
B. Despdrfiri gregte. Dupl cum am spus, fri textele scrise cu majuscule vorbele
nu erau despArlite ; pe de altA parte In aceste manuscripte nu erau nici accente, nici
spirite, nici semne de interpuncjiune ; dacA la acestea mai adAogAm confuziunile, pe care
le puteau cauza fie asemAnArile fonetice, ca in cazurile de mai sus, fie asemAnArile grafice, cari cum vom vedea In curand erau foarte numeroase, uor injelegem cum copitii
inculli au putut foarte des comite erori in despArlirea cuvintelor, fie unind silabe, care

www.dacoromanica.ro

C LITZ1CA

trebuiau despartite, fie despartind silabe, care trebuesc unite. Uneori eroarea lor se
tnArginea aici ; alteori insA mergea i mai departe : prin diviziunea gresita a vorbe-

lor esiau propozitiuni frA inteles, ceia ce facea pe multi copiti sa corecteze ei textul,
adica, de fapt, sa adaoge o a doua eroare pe land cea dintai a separatiunii gresite.
Vom imparti deci exemplele in doul categorii : a) Despartiri gresite pur i simplu ; b) Despartiri grestite cu corecturi.

a.

Despartiri gre$ite pur i simplu

4 Plutarch. Quaest. graec. 299 b ed stereot Tauchniti (Leipzig 1866) vol.11, p.320*
"Ajts ta5ps.
Femeile din Eleia chiamA in versuri pe Dionysos, E7.71 ,31;

Numirea de taur, and e vorba de Dionysos, nu ridica nici o obiectiune, dar adOt;::; = vrednic nu are aici nici un sens. Totul insa se intelege usor, daca adt v4tE, in
mitem din partea copistului, o diviziune gresita a literilor, i citim
oc de ir.:i'ziato i 1E. In acest caz Naltz Ta5p :. ca apelativ a lui Dionysos, ne face sl ne
gandim la cultul dionysiac, foarte intins in insula Naxos. In Wissova, s. v. Dionysos,

jectivul

col. 1024 cititm : Hier ist vor alem Naxos zu neunen, der an dionysischem Ruhm keine
andere Insel je gleichgekommen ist.6 Cf. i spusele lui Plutarh, Symposiac. 741 A. (Cobee, Collect. Crit. p. 497).
5.

Antiphon HEpi TOJ '11au Ov:.), 62.

-;Ip) nzt v.tv?,,rizihstv

Obn (alte mss. au sl)

E!'

co:ov

-,7-zp: 7:

a:r:o5 .421

7:zpi

:4;5,

EV7Cti;OC

:7406),EJSV.

Niel o

nici c'J 74 nu dau inteles multamitor. Blass, in editia sa propune

ad SI;

unde insa trebue), avand ca corespunator pe vaz de mai jos.

N. Mesarites, Rascoala lui loan Komnenos, ed. Aug, Heisenberg, Gymnasialprogramm WOrzburg 1907, P. 35, 19:
sO 77eptrinuptop.ivat, o
xput7tov.bat (= neargintate, neaurite)
6.

Perfectul izpuwvat, fara reduplicare, este cam neobinuit. De aceia Ed. Kurtz
(Byz. Zeit. XVII 1908 p. 174) printr'o nouA separatie a literilor propune, cu drept
cuvant, ttt ouZpollolt
7. Diodor. Sicul. XV, 18 = ed. Bekk-r (Teubner 1853), vol. II, p. 456, 6 10.
rak vata,sztax; zv Hpv iv 7q) y.t)ltptav.(7.) .7z.:,X4.
'altoaTa7i,crwy o3 aatiA); %I! T;"k
7: ),axeaatliov:ouc v.at 7.0v ki71.17.7610 PactXda =cpaxis.xXrizc ei;
7r)wv o atm7azas -o^,v rcpca:pzatv

7.6v

Itipcx:;.76),e1).:v, ?.olvriazi;

Atat din context, cat i din capit 9 al aceleiasi carp se vede foarte bine ca Gaos
Meuse de mai inainte defectiune si chemase in ajutor pe Lacedemoneni si pe Egipteni.
Fata de aceastA stare de lucruri, viitorul aisca.0.74awv = avand de gand sA faca defectiune, este absolut nepotrivit, i se impune o corectare. Cel mai simplu mijloc spre a

vindeca rana este prorunerea lui Cobct (Collect crit. p. 245) de a citi
conjectura admisa i de Bekker.
8. Diodor. Sicul. VIII, 22 = ed. Bekker (Teubner 1853) vol.
"On ut. EuPapl:at iaasp(,?4.)).si

1,

ecz.;a7.-i7T4c (7r),

P. 522, 8.

'rga: v.11 7,s.ri,r,72

Vorba 7aoTp:ik.ui,o; nu se mai intalneite nicaeri in toata literatura greaca, afara de

acest loc al lui Diodor. De aceia Cobet Collect. Crit p. 238), admitand o greita

contopire a doul vorbe din partea vreunui copist, propune sa citim opi
9. Libanios, ed. Forster vol. 11 p. 570, 10-12.
Servitorul nu are nici o grija, nici de hrana, nici de imbrAcAminte, nici de boall.
Ka: cit.ct5TriCMOVT: y

TG(37;

flEpt7,20x -1,3(p atiT6v kst 7Cv is,ozo:ota

10:0

Cia76.rip, Cvsa

Asa este lectura tuturor manuscriptelor. Trebue totui sa observ, intAi, ca forma

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA TOPOCRAFIA BALCANICA DIN EVUL MEDIU

compusa pt7a:i6; nu se mai gaseste nicAeri in literatura greaca, ci numai forma simpla
-..aFEL;; pe de alta parte ci)6(3:; 02E.1; 7.20-1; ar insemna nici o teamd de inmormnlare,

pe and sensul cere : nici o team6 cu privire la inmormeintare, incat, pe langa ge; ne-ar trebul prepoiitiunea mp1. Pentru aceste motive Dindorf in Thesaur.
(H. Stephani) s. v. .7...spt-ca?E:); a propus corectura o6Po; otinl; rata-7, 7c6,st Tasil ^r,:(p etc.,

netivul -;

conjectura admisa i de Cobet (Collect. crit. p. 124) si de editorul Frster.

10.

Andoeides, aep:

.1-4)v

pcmilpiow, 71.

rriv n marl-fop:ay Tcote.i:11, arra tire,,o;,,x

^,:p67Epo., yvot:,.p.svv, 6

'tniv si;

(alte

Bat

5-:te p.-43 i'00v)

giCt gakrOV (alte manuscripte au
irpo tY.E t 07,2E9.
Andoeides, fiind acuzat de impietate, spune ca aceasta acuzare i s'a adus pe temeiul unui decret (4iotav.) pe care 1-a propus... (urmeaza vorbele fara sens aid eis e,7t
V.YY 17:4)) ; vine apoi propozitia : nimic nu ma priveste. Dupa 4,14)tap.a.
5 Elrev, ne-am
asteptA la indicarea persoanei care a propus decretul; fraza urmatoare incepe cu 'o tliv
r.p 017:EV (aceasta a spus), fArA sa se arate cine anume. Este foarte probabil deci ca In
cuvintele E .; -7 1.LT, 'n.'C
sta indicarea persoanei, care a propus decretul. Tinand sama
de pronuntarea greaca moderna, aceste vorbe, cu o wait schimbare ortografica, pot
fi scrise 'i=tp.arr; 0% ceia ce restabileste pe deplin intelesul (--; am fost acuzat pe temeiul
unui decret, pe care 1-a propus Isotimides, dar din cara nu ma prive4te nimic).
C njectura, propusa de Reiske, este admisa apoi de toil editorii.

manuscripte au EI.;

1.)

11. Euripide.
&XX/

EGSV Tta

tilataA' ci xaTacr7b-A

Vorbe fArA inteles. Canterus (cf. Cobet Var. Lect, praef. X), printr'o noua diviziune a vorbelor a scos versul corect si cu inteles

7.59

15 ECU

7 l; Eina!st za7aaTiv:,t

b). Despeirtiri gre.Fite cu corecturi.

Strabo p. 290 ed. Aug. Meineke (Teubner 1877) vol II p. 398, 3-12.
Dincolo de Rin locuesc Germanii, can sunt asemenea si la chip, si la moravuri
12.

si la felul de viala cu Cellii. AO; Fy.at 2

-rtru; TaX47a;

ppv

Y.Ot `13ad.2ct 7:5:s

Psuis6:Asvot prigtot y5; c: fzp.29:1 aal 'Pwp.2(wv
:).St

o-19.2(

7.:,:;tiv.a 4); iA

Strabo vrea sa ne explice motivul pentru care Romanii au dat popoarelor germani de peste Rin numele de German!. latA explicarea lui : Germanii sunt foarte asemenea cu Celtii, parca ar fi frail buni ; in limba latina frate bun se zice germanus ;
din aceasta Cauza i-au numit asa.
Nu este deci vorba daca aceasta numire ii s'a dat pe drept (Vzxti ori nu ; pe de
alta parte ne-am astept la adverbul 8%./.2:64, nu la forma E(zatz. Pentru aceste motive
Cobet Misc. Crit. p. 135) corecteaza : 6 ti xz i.. Avem deci o separatie gresita unita

cu o corectare gresita a copistului (C:zaix din b) rkt;.

13. Libanios, ed. Forster, vol. VII, p. 62, 2-4,

Un avar mergand la o hetera, e intampinat cu batjocura, Mta 6 (v

1:po7s),19s5.7a, .17.Ccv rpl,x ii.o:)1 a, ;trial

zp6vov, (7) pi)r,,I; 043. pko yZp

vit; ati;o

6er,2 -atv?,tov)
Uxit; i=6:su

' 1?po.?.isriv,

7caprivou.

Asa au toate manuscriptele. In aceasta forma, batjocura servitoarei nu are nici un

inteles (nu te-ai scaldat, de cand ai sosit aici), intru cat omul abia sosise. Cheia erorii ne-o da Aristofane, Rut. v. 85, unde se afla aceiasi gluma si Ca aceleasi cuvinte :
i.
E5 1-Jy.

Hat ps4),4o.): 4xcp.a(

atalcaa' ei3TouzEp iyive7c.

Se impune deci sA corectam in pasagiul de mal sus : it 6/cou7op iyi9ou cum a prowww.dacoromanica.ro

C. LITZ1CA

pus Cobet (Collect. crit. p. 303). Avem dar o separatie grelta de silabe, urmata de o
pretinsa corectare a copistului, care, dupa ce a scris 46tCu, gasindu-se In fata vorbei
neexistente iseps-rivou, a Inlocuit-o cu forma reall, dar nepotrivita aid, wapeyinu.
14. lamblichos, Vit. Pythag, 31 = ed. Weitermanu (Paris, Didot, 1850) P. 22,
13-14. Pythagora a introdus la Greci toate tilnte1e.
Te imerx,vomi .zcivsa, Caa 7:spop.:).2to-:ot.:4

T7,4

,e);

D,115;,

nu numai ca nu este cunoscuta in limba greaca, dar nici nu are

ippcsow.i, conjectura care gasete aproape convreun Inteles. Reinesius a propus ai
firmare In manuscriptul din Florenta (F), care, dupl Cobet este originalul celorlalte manuscripte ale lui lamblichos ; in F sta scris separat 7:spr. 6:APT:4z.s(d.
larli separatie greita urmata de o pretins corectare a copistului (wsp( in loc de
;tap). Cobct, Collect. Crit. p. 319).
Vorba

'ZEptovp.cfroT:st6;

Libanios, ed. Forster, vol. IV, p. 120.

15.

(i)p.st; errk t "cs,E15,s.: ;'2:-T4ovrog X461.Levoro;

pz7o.

Aceasta e lectura tuturor manuscriptelor. Propozitiunea nu are nici un inteles. Coovt. Copistul, dupa
bet (Collect. Crit. p. 259) corecteaza astfel (Dip' Ei at;t5 7.ty asiipo
ce a despartit greit primele cuvinte, apoi din cu 7t; a fault un 05.m; Tt, care a stricat
cu totul Intelesul. Forster admite in editia sa corectarea propusa de Cobet.
16. Dio Chrysostom. ed. Dindorf Teubner 1857) vol. 1, p. 338, 18--22.

'0

p.iv y.6ap,o; ey.6; 'e/st rivu mak se xal Oslc; .:)7th

.2 7EnEuxcvo;, (')a1rsp ix TiLv-

-3.eiLv r

eil;atp.6vbro us zal 7:?41.)7(wv xx)mp.buro ivBpio or.)7styr; dproiAev

xatenceuxvou;.

Universul e o casa frumoas, zidit de zei, dupl

cum vedem (pe pamant) unele construite de oamenil bogati. Dar, din punct de vedere
sintatic, relativul C:;Itt'i2; sta in aer, neavand un antecedent ; vorba av4r,v este cel putin
nepotrivita, daca nu inutila; in schimb, In mernbrul al doilea, ar trebui un cuvant care
sa insemneze case. Cobet (Collect. crit. p. 71) propune in consecinta 'av?,proci; Ttva;,
din care copistul a rupt intai vorba dcp-ov, in acord cu precedentul C6iti.1.6ve, bar din
silabele ramase a; TlV24, care formau un pronume femenin fArA rost, a facut, printr'o
greita corectare,
rii la masculin, punndu-I, poate, in legatura cu un subinteles
Intelesul frazei este limpede

17. Plutarh, Vita Pomp. cap. 80-ed. Sintenis (Teubner 1881) vol. III, p. 273, 21-23.
pv, x27;ap i.)05Zov el; A',..-funTcv kl;youro; 67(,) xaTaziii,r,-(1).frriv -fcv :Lb
01) 70)Vidl ie
v xs?-1).iIv (.4 7:0-AccIricd:v caecr:pcisl

17poa?ipcsita

Toate manuscriptele au a:easta lecturA.

Toatl fraza este lipsita de inteles ; in special vorba Kt,r....)cso; ridica cele mai
atat prin locul, pe care-I ocupa in fraza, cat i prin faptul ca nu e

multe dificultati,

vorba de August, ci de luliu Cezar. Dupl conjectura lui Emperius. admisa de Cobet
(Collect. Crit. 594 i de Sintenis in editia sa, trebue s citim Ai'yl/7.70v ftycu.; T:7:6TOU
V.27CMIZXT,O,Ai'M : am avea, deci, inti o separatie greita (067.(0 din -rarro) i in fine o
confuzie de litere (r In loc de a).
18.

Demosth. xaT"Av?,,st.nitrio; 610.

Deosebirea intre un sclav I un om liber este urmatoarea

t7)v atxvciuov acir:tov :,.ze6Ouv6v icnt,

pi; aTketh5sp4, Ids,

Ta;:; ni `8&./Act; ta aity.a

p.iyten2 751(.01(V cranco5ne;, Tc5to

71Zve:7: ctocat

Aa au cele mai multe manuscripte, pe and cele mai burie ne dau lectiunea -car
v.iit;t2 a:uzWct, farA 'aat./.05v-..z.;. De slgur ca in original era TAMECIITATMOZE, despartit
greit de copiti : ci iliytara 75z(olt, ceia ce a provocat introducerea inutila a lui 'catn5:7k,

spre a restabili intelesul, care este deplin, daca separam

Misc , Crit. P. 524 .
www.dacoromanica.ro

cu

plit 1,"ccuzilgtv

(Cobet,

CONTRIBUTIUNI LA TOPOGRAFIA BALCANICA IN EVUL MEDIU

19. Dio Chrysost. ed. Dindorf (Teubner
gwg Civ, *4, 'arcl. 70 accrov chiA,9-11g Til; T74

1857) vol. 1 P. 243, 10-11.

Dupa cum observa Cobet (Collect. Crit. p 63) marginea p6mnfului se zice in
grecete r .13-/rxtz Ti-j; Tii;, nu Tat i'gra:CC intru cat a:ccto; are mai mult sens temporal
decal local. In consecinta Cobet propune aici s scriem 'E71 TOJTACCON) (cu cras) si explica gresala in modul urmator : Din TOMECION copistul, printr'o separatie gresit, a
facut intai th ucizatov, i apoi, de oarece vorba wrzatov nu exista, a corectat-o copistul
').
dela sine in s
20. Strabo, 110 = ed. Meineke (Teubner 1877) vol. I p. 146, 7-8.
Omul incult vede soarele rsarind si apunand, dar nu cauta cauza fenomenului.

Tiza

'

taxoo p.i,

rt,

6t Viv TO.% p.23. vattx6; XEycliknic

Manuscriptele cele mai bune au i7.tcri.o7r.g. Aceasta lectura intareste conjectura lui
Madvig, aprobata i de Cobet (Misc Crit. p. 115), Toiza Vir.taxone'l uiv, civ.r3o5,e: Erie TO-g
etc.. (Poate ca cerceteaza cauza, dar are o Were opus). Separatiunea greita
aoio, optativ din cauza lui d.
a adus apoi corectarea nepotrivita
c7cv

c). Confuziuni de litere

De sigur ca cele mai numeroase greeli, cari desfigureaza textele vechi grecesti,
i acestea trebuesc deosebite in dota clase :
unele pentru scrierea majuscull, altele pentru cea minuscula. Toate ins au drept cauz
pe de o parte asemanarea literelor, iar pe de alta ignoranta copistilor. Se cuvIne sa
accentuam aci faptul urmator: Oricat de ignorant ar fi fost copistul, el tot trebuia sa
fi avut oarecari cunostinte nu numai de scrierea, ci i de limba greaca, odata ce se
apucase de meseria de copist. Cand cunoaste insa cineva o limb, aceasta cunostinta
ii este ca un toiag, care-1 sprijine mereu i-1 impiedeca sa deformeze prea rat, vorbele
pe care le copiaza. llaca ins copistii, cu tot sprijinul pe care-1 aveau in intelesul
frazei si al cuvintelor, comiteau totusi nenumarate erori la vorbe comune, cu cat mai
mult trebue s fi putut ei gresi, atunci and le lipsia acest sprijin I l de sprijinul intelesului ei erau fatalmente lipsiti la numale proprii, de persoane si de localitti,
mai ales daca Ie erau necunoscute. Ne putem deci lesne inchipui cu cata usurinta trebue sa se fi deformat listele de numiri geografice si din Procop si din alti scriitori,
numiri absolut straine pentru copisti i la care contextul nu poate fi de nici un folos.
Tocmai din aceasta cauza voiu da acestui paragraf o extindere mai mare, intru cat prin
exemplele produse se lumineaza multe numiri gresite din Procop, i am convingerea ca
pe aceast cale se vor mai lamuri inca multe lucruri in viitor. Voiu al-Ma intai confuziunile de litere in scrierea majuscula si apoi pe cele din scrierea minuscula, intru cat
Procop ne ofera exemple pentru amandota felurile de erori.
sunt cele provenite din confuziunea literelor.

a.
a).

Confuziuni de litere in majuscule'

Euripide, Phoenis. vv. 175 6.

Antigona, invocand pe Artemis (Hecate), spune :
21.

Xmapg(;)vou 19.6^(27sp

A.Alou.

/EXavaCct.

1). E curios ca Dindorf lii editia sa sciie T- A ..17arov,

r,
desi In prefata p. XVII spune
scribendum sit Teiczcaov
Nec dubium quin
loan NeculceE Buletinul Muzeului Municipal 1a0

www.dacoromanica.ro

C. LITZICA

10

Se tie frisA c Artemis nu era fiica Soarelui CAM:u = `I1X(ou ci a Latonei. Melt
este foarte probabil cA In primul vers avem o grea16, pe care Badham (cf. Cobet,
Var. Lect. praef, XI) a corectat-o fri modul urmAtor :
19.:nectrEp A kT012.1'..EA AN kI 4.
Grupul initial AA a fost citit greit AA, iar din litera T copistul, fie greind, fie
voind sA corecteze, a Mut 1, ceia ce a dat vorba AMou ; ca urmare, diq cel doi 2,
prin haplografie, s'a fAcut unul singur. Prin urmare, o IntreitA eroare, a cArei origine
este confuzia literilor A i A.
-E-CV02.2
Toll editorii admit azi lectura Aarok v.
I t
22. Lucian, Dial, mort. X, 214 = ed. Iacobitz (Teubner 1893), vol. I, p. 153.
ititaciov vb in2va, Eijauve,

(il

s-op1E5, 7,C 17,11.:0) e3

7:C.C&V.SV

In locul verbelor 6 .zciowp.Ev abs3lut nepotrivite aici, ne-am atept la o ura e cu

sensul de drum bun, cdleitorie jericitd sau ceva similar- Valckenaer, pe temeiul asemAnArii literelor majuscule A 0 A, 0 0 0, a oropus 67Ach7.y.ev (EllIAOLINIEN In loc de
EIIIAOOMEN). Am avea deci o confuziune de douA Were, urmatA de o separatie greita. Conjectura, admisA i de Cobet (cf Var. Lect. p. 2), a fost apoi confirmatA de
manuscriptul Govlicensis si ptimitA de toll editorii.
Exemplul acesta ca i cel urmAtor (No. 23) sunt caracteristice i pentru confu-

ziunea 0-0
23.

Stobacus, Floril. cap. 103, 29. (ed. Basileae, 1543)

To% 6 .7:20.cT.17tv intr.vE.Uacq i

Si aid avem

rfr,

r&

vr

ay,t, rvr

vcoccrev

'ZOtZt.

o confuziune la fel cu cea din exemplul precedent ( k A 0 0) ; Co-

bet (Var. Lect, p. 21 propune cu drept cuvant sl citim 701% 67.),OCUG'N .

24 Dio Chrysost. ed. Dindorf (Teubner 1857) vol I, p. 76, 21-22.
'Eret?,v iptaat

vapw7.ov iz zeiy# Szcp.C6r.

DupA cum observA Cobet (Collect, Crit. p 56) a da drumul din lanturi (Solvere
vinculis) se zice ).E(v b. 7.6V BECI1169, prin urmare in pasagiul de mai sus trebue sA corectAm iT:E1.7:s&V ./.60nt Avem deci, IntAi con fuziune Int,e A i A i apoi o greita corecturA a copistului apwat In loc de Fiuwat

A.

b).
25. Libanios, ed. Frster, vol. VI, P. 455 4 6.
'11 7ip Fri ti..76 Wapi Tiv ixv.Xla(av -a7w hoirchw axo5tov oi.r4 ivactZ;

,3tExt;Au:sc.

DupA cum foarte bine observA Cobet (Coll, cult p 294) hotArArite adunAril se
numesc ric Ogavta, nu TZ Coz&ina ; pe de alta parte tc %36;x972 Hind hotArirea luatA, orice
discutiune ar fi tardiva fata de hotArfre ; discutiunea e la locul ei fnainte de a se fi
hotArft, cAtA vreme se vOrbe0e. De aceia Cobet propune T(73v ?se-AO baos., care pe urmA

a fost confirmat i de douA manuscripte.

Avem deci confuziune fntre A 0 zi, intre E (lunar 6) i 0

Libanios, ed. Frster vol. VI, p 432, 3-5.

26.

alabg viv ctte:(7), to% Oi t!rit:CPintil typarrop:a; cc: .:,,,p,:7;olva, 5.).1

Tat; Za672t; ar,B.6atv.

p.ot attO7C2T2t

A tdcea chiar mai mull decal privighitorile cart cdntd nu ate absolut nici un
inteles:; primul editor, Reiske, s'a gAndit la core.tura iX6c2(c= prinse in colivie ; parerea poporului este cA privighitorile fnchise In colivie amutesc. Conjectura lui Reiske,
aprobat de Cobet, este admisA de ultimul editor Forster.
27. Dio Chrysost, ed Dindorf (Teubner 1857) vol. I, p. 29, 23.-25.
Tic Xxxwvtxk iv:tint; v7.)? cptXmiur) [E:ntiro] 1266'nm ;Tap' iY.01) sc. :51.riir.u'. A uxcithylcv
vopOefiicrat

oi

prtrt.

Pentru corectarea acestui pasagiu, Cobet (Collect. Crit. p.53) citeazA urmAtorul loc din

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA TOPOGRAFIA BALCANICA IN EVUL MEDIU

Plutarch (Licurg, 12) :

cr1,o?pou6vr,; U1capz6wcw)

&

Aaxeiati.thvea
Ti cruacsiTta
TC15 A TO A iap.pivOYCE;,

It

11

cpa:Tta wpearrOpEkol.Mtli, cr
; ?J.).* mei
til; 7cpb; ekiXeLav xa: ?staio EatZ6VTWV.

El:TS

Explicarile etimologice ale lui Plutarh, oricat sunt de copilaroase, au totusi avantagiul de
a ne dovecli in mod Indiscutabil ca forma corecta este ?tB(..2, cu A, nu cu A ; in con-

secinta, corectura lui Cobet trebueste admisa atat aici, cat i in toate locurile unde se
regaseste cuvantul, d. ex : Xenoph. Laced. III, 5 ; Hellen. V 4, 28 (in ambele pasagii
editorii au ?t)o:Ttco, ; Aristot. Rhetor. 111, 10 unde toate manuscriptele au cptAtva, iar edi-

torul (Romer, ed. Teubner 1885) a pus etV.Tta.

28. Dio Chrysost, ed. Dindorf (Teubner 1857) vol. 1, p. 347, 12-15.

Multe lucrari grele si scumpe le putem evita usor si eftin, daca ne prefacem nuvou za 7rp f3wp4 7:poaiX,9-6v7a; xat T-OV oBtov 017mai ca le faptuim. De pilda :
p
Tivov7a; 70,),a ITotcuvTa;

i.spoup-c:75.

Vorba ola; = prag, nu are aici nici un rost; faptul ca cineva se margine0e s
atinga numai pragul templului ori al altarului, nu constitue o usurare a sacrificiului sau

o economie, si in pasagiul nostru tocmai despre asta e vorba Pe altar se faceau insa
ofrande, si daca in loc de a le consuma, cineva se margineste numai sa le atinga, prefacandu-se ca le consuma, atunci evident c rezulta o usurare a muncii i o economie.
Una din aceste ofrande se numea ca2:, fuck se impune ai_i corectura propusa de Valesius i aprobata de Cobet (Collect. crit. p 72) 7(7,v c'JA3V atriV01472g. Gresala a provenit din confuziunea lui A cu 4.
29. Diogen Laert. Vita Pythag, VIII 20 (ed. Cobet, Paris 1850) p. 209, 19-21.
'Or1).Ev6;

SVM:: Gio.burp

ix6X4..sv 01;7'

In Suidas gasim propozitiunea:

i),F.15,9..E.pv

7,0.7p-feiv

in lamblichus, Vita Pythag. 197 citim: Crri:

7W9 '.1s.u19.4u)v ivtwaiTricri ztva

e.?tvo io0.1n

rb voui}e.sel.v

oti

tit

vc..h9.i7er.v

170,apstiv,

ixakit I 7.0cetipag, pe cand

E7.6),27EV e.r3Et; ak6v .47.b

:yrii;

i),6[Aesn;.

'ExiXouv lb rb v:ukTEIv IzatCapriv

Pe temeiul acestor trei pasagii, Cobet (Collect. Crit pp. 156, 389 si 451) propune,
p-dtv. Cuvantul apartlne dialectului doric, i
e compus din prepozitiunea dorica & = V.E71, si verbul cipriv = aelegov, incat wiCap7iv

cu drept cuvant, sa se scrie peste tot

v.E.0 ap:).64tv , corrigere, a indrept, a sfatui spre bine.

Din punct de vedere paleografic, avem o dubla confuziune de Mere: A cu A, i

T cu 1'. Copitii, neintelegand vorba d flank au pus-o in legatura ba cu 17c6:;-7c.:(t.U;,
ba cu 7ciA2p-;6;, cu care fireste ca nu are nici o legatura.
c).
30.

T.

Strabo 731 (= ed. Meineke, Teubner 1877, vol III p. 1018, 31, 199).

c-rp1T.onay rri 7:ip: Terra p.'r, )olOivrwv aka

'kepi; Tv iv Bal3vX(Lvt xal TCOV EV
iv IoJact; 7.21 Ti EV 11E,SG:BI TE-...r7px; ii.uptiCa; Tx) into il.;.sTacillf,vat
(1)aci

Ci

Este vorba de prada de razboi luata de Alexandru dela Peri. Partea finala a
propozitiunll se intelege bine : prada din Susa i Persia a fost de 40.000 talanti. ParXr,?Oiwrwv care n'au inteles.
tea initiala insa lasa de dorit in vorbele 76)" 7:e.p1 Taiita
Madvig (Advers. Crit. I p, 136) a propus 7CJV 7sp: ratr.,,f411.0,a ),T,Oiv.a. v. Avem deci
confuziune intre T i T, separatie gresit i corectgra gresita a copistuluf.
31
Dio Chrysost. ed. Dindorf (Teubner 1857) vol. II p. 214, 18-22.
1uh,

Kpoigy aiCwct (j 6-41) zpua6v, KavCatikyl yuva7.xx Aaxsaatv.ovr.ot; ere, 'Aardva:wv 4cikacany.

Dfo face o lunga enumeratie de persoane, carora soarta le-a daruit anume lucruri ;
enumeratia se termina cu vorbele AazsBay.oviot; vip 'Al5r,v2hov 4.fAaaqav. Este insa tiut c

Spartanli erau renumiti pentru puterea lor de uscat, pe cand Atenienif aveau domnia
marilor. De aceia Dindorf, restabilind si cadenta frazei, scrie AaxECatlicv:ot; -irri 'A 011va(otc acaccacav. Copistul, prin confuzia lui r cu T, a citit V4V, 1-a luat drept articolul lui

www.dacoromanica.ro

C. LITZICA

12

OiXaciciav, i a Mut o corecturA greitA inlocuind pe 'AOrivaot;, care nu mai avea tritelei, cu '80r,vcs:tov.
32. Scholiastul lui Aristofan (Vesp. v. 925) :
Aiyesat xx yij aY.tppee:, l.nuuvi tc.; tb; yLut-,.; zit 'Aova vztppic;, b7: -1

X.E.Uxt Zp.:STat.

Fr, cxtpinc este un pamant albicios i friabil ca gipsul, iar Athena se numete nttppk, fiindcA este unsA cu.. alb. Oricine vede cA aici, in fata adjectivului alb, lipsete
substantivul pameint (-A), acel
axtpp.i; de mai sus. Se impune deci corectura propusa de d-1 Em. Chatelain azt 7*-6 iuif Zp:E.Tat, pe temeiul confuziunii intre T i F (cf
Tournier, Exerc. crit de la conference de philol. greeque 1-er fascic. 1872, p. 8).
33. Procop. d, Caesar. 7:Epl 7.7.I7[147(0v (ed. Haury p. 104, 12-14).
Peninsula balcanicA este inconjuratA din trei parti de mare licta:ra.pa.e ai *cvntnp6v T;.&CTGel
atorc; rj 92Xicral epepiy.evo.; 7:0%4).6; 1.71Cp:4 "A; -cij; Eup671; viot3 r.
DacA am traduce vorbA cu vorba, rezultatul ar fi : In partea de sus (de Nord)
rAul DunArea curgAnd in directiune opusA mArii, face ca pAmAntul pAmAntului Europei
sA aiba formA de insulA. Oricine vede EA genetivul pmdnlalui (-A) este inutil ; avem de sigur o dittographie, combinatA cu confuziunea T 1 r ; trebue sA citim: wosctp:cc laspc; TIN nplillrl); TlySostaii 7i-EV Tip T:0ET2t.

34.

Libanios ed, Forster VI p. 286, 19.

W4y(7) ast

Tok Tv

Etvi;r; iv zcapbiveicc 7.:CfantAl 67. iazov

(); iPcuXimv vapapailaczcazt.

Propozitiunea este necomplectA, de oarece lipsete substantivul articolului Tot); ; pe

de altA parte constructiunea T6iv act(ov Z.) z wea6,nur, e neobinuitA; in fine, in discursu-

rile funebre publice oratorli de obicei consolau pe pArintii celor cAzuti in lupte Pentru aceste motive Cobet (Collect. Crit. 287) corecteazA Tot; yc,vice; Ti;)9 Ey Z. WE(36`,TCOv. Avem deci o confusie intre r i T, o confuziune de sunete (70v 110,0
o diviziune

greita i in fine o pretinsA indreptare a copistului, deci o impAtrita grea16, a cArei

origine este confuzia iniiaiA F T
Si Forster a admis conjectura lui Cobet
35. lamblichus, Vit Pythag. 2.
ir..thp.eact

-16

Gum.

Manuscriptul Florentin, care este cel mai bun, are divccoatv. Pe temeiul acestei variante i in conformitate cu expresiunea corectA, Cobet (Collect. crit. p. 307) propune
iytoatv, admitnd o confuziune intre r i T. cf. ti Plato Phaedr, 237 d iitCpteOct fl do
Zywatv, 1),

d).
36.

Lysias, liaTa 'EpcfmaNwu; (X1f, 6 .

Cei 30 de tirani fiind la putere, se hotArAsc sA la mAsuri aspre impotriva unora

11.2t Z.911112rtuy .
dintre meteci spre a scoate bani: tv p.iv 1:3),tv eviaa)t, rv 'Ccpy)p
DouS motive par a fi hotArit pe tirani sA ia a ceste mAsuri ; unul din motive se
intelege uor : guvernul avea nevoe de bani (.1-31v ipTip 3t zpv.cistov` ; cel de al doilea
insA nu se intelege bine, cAci tv c6),ty 7Ev6a6at insemneaza : statul devenise, statul era,
...du nu ni se spune cum era. Siru( ideilor este, cred, urmAtorul : Guvernul are nevoe
de bani ; ar putea lu din tezaurul statului ; dacA aleargA insA la mAsuri exceptionale,
aceasta se datorete faptului cA statu! insui era /psit de bani, era sdrac. Est .! cunoscutA din istorie i sleirea tezaurului atenian, dupA rAzboiul peloponesiac, i nevoea
de bani pentru plata garnizoanei lacedemoniane din Akropolis. Deci, al doilea motiv era
sArAcia statului. De aceia Markland, i dupa el toti editorii, in locul lui iEviat9.2t care
1) Un alt exemplu de confuziune intre F i T am vAzut in cuvAntul &tic V.E?.ap Tay, sCris de copiti reXctReiv ; cf. No. 29.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA TOPOGRAF1A BALCANICA IN EVUL MEDIU

13

n'are aici inteles, scriu 7..ivEatt (-= a fi sarac, lipsit), pe temeiul unei confuziuni intre

i r (^t z).
3/. Procop d. Caes. De aedif IV, 4 (= ed Haury p. 116, 12-15).
Inainte de a enumer un mare numar de orar i castele zidite sau restaurate de
Justinian in peninsula balcanica, Procop observa ca, daca ar vorbi cumva despre tari
departate, nu ar fi crezut pe cuvant, caci prea e mare opera imparatului. Totui el
II

face enumeratia, pentru urmatoarele doua motive:

V;

so rcipcvlot;

ot, vaiply wcu Tuykivst O351

4.21

7Eap..7.),1,9-zt; iy.xv 6: iza.:61,:v imx(op.24ov-c:; gAV

Adica : 10 Localitatile fiind aproplate, pot fi vizitate urr ; 2 Din aceste locuri
yin la noi foarte multi oameni, cari pot face marturie pentru spusele mete. Intelesul este
deci limpede.
Totui trebue sa observ ca. vorba wcipogot; care nu se mai iotalnete nicaeri, ar
putea insemna trecere cu vederea, pe cand aici, din contra, intelesul cere un cuvant
care s insemneze examinare, vedere, vizitare. Pe de alta parte, fraza cilata este
explicativa, ea contine argumentele pentru care Procopiu face enumerarea ; prin urmare
ar trebui s contina o conjunctiune care s insemneze coal, fiindcd. Pentru aceste doua
cuvinte cred ca Haury a restabilit lectura originala, corectand 4 Ts yCp ;e.t;, pe temeiul
confuziunei intre I i H.
Civ0pw7x,t.

e).
38.

I. T

Strabo, 101 (=ed. Meineke, Teubner 1877, vol.

I,

p. 134, 17-18).

'0 8's rcop:crac o:r41 4aup.car*; b Si rzta-ce aa; o;) Jautlotattinepo; ;

Cabet (Miscel. Crit, p. 113) propune sa citim 3.2up.lato;, pentru doua motive :
Din cauza comparativului

19aup.con67:.pcc;

2 Din pricina Ca vorba

8a.U:A3iCrloc are o

10

uoara

nuanta ironica, in acord cu tot restul pasagiului, pe and 0.71up.aaTin nu are aceasta nuanta. Daca se admite conjectura lui Cobet, este evident ea ea se sprijina pe o confuziune intre I i T.
f).
-TI
39. Strabo 289 (= ed. Meineke. Teubner 1877, vol II p. 397, 19.
701.1 [Env) G:) 1:01.1
Dunrea curge intai spre sud, apoi spre rasarit.

Tt

5176)19-EV

761V 7.0i) T6pa Y.2: ro

Bopuckv:,...); izPDXt;v, ix-Lis:vow ww; 7zp'sc

apy.--.cuc

7:00 sunt
Foarte des prepozitiunile, care arata o micare sau directiune (e:;,
precedate de 44, spre a arat nu directiunea exacta, ci directiunea aproximativa, cum
este cazul in pasagiul de mai suS ; de aceia Meineke a propus 6); wOq dipi.tou; In acest
caz ramne neexplicat r dela inceputul lui Swc. Cobet, (Miscel. Crit. p. 135) propune
cu drept cuvant ri 4); wpbc,. Cipx.rouc, admitand o confuziune intre TI si II,
40. Plutarch. Vita Cat. Utic, cap. 2 (ed. Sintenis IV, p. 38, 2-3).
Citcy Ciairkr,va .6'7;

iTaMa; 6 wa;:; orm6; icTtv

Plutarh povestete o anecdota din copilaria lui Catone, din care se vede dragostea lui pentru Roma i dumAnia pentru strainii din restul ltaliei ; ca incheere a
anecdotei ine propozitiunea de mai sus: Ce fericire pentru Italia este capital acesta.

De fapt insa copilul nu constituia nici o fericire pentru Italia, caci nu avea nici un rol
inca ; pe de and parte, daca ar fi putut juca un rol, dna n'ar fi fust copil, atunci n'ar
fi fost jericire, ci nefericire pentru Italia ; fericirea Italiei sta momentan in varsta lui
Catone. De aceia Sintenis, in editia sa corecteaza aTt niES (= Ce fericire, ca acesta e
Inca copil).
Avem deci o confusie intre 11 i TI si apoi o haplografie : copistul a cetlt i
copiat o singura data. ceia ce era scris de doua ori (OTICIAICCMAIC).
1). Un alt exemplu de confuziune intre I i T am vazut la No. 21, unde din
copistul a Mut 'AX o.
www.dacoromanica.ro

Act:di);

C. LITZ1CA

14

T (T) O.

g).

41. Diogenes, Epistol, 31 (Hercber, Epist gr. 246).

\up._
'cidaptmov -curt 6p.m; x2repliv ea.X' :dno
gduzijc.
,Invata s suporti nu loviturile oamenilor, cl loviturile sufletului". Antiteza este

lipsita sl de bite les i, mai ales, de ceia ce se numeste pointe. Fireste, loviturile care
ne yin dela oameni pot fi foarte puternice l dureroase dar de sigur mai mari si mai

dureroase, deci mult mai grele de suporlat, sunt loviturile soartei: aceasta este adevarata antiteza. Cu drept cuvant prin urmare propune Cobet (Collect. Crit. p 63) sa
scriem

7ric Tidzrig

in loc de 4,uzr,s, admitand o confusie iotre T,

i 1F.

42. Dio Chrysost. (ed. Dindorf, Teubner 1857) vol. I p 229, 30-31.
'Avavidtwv?3 b; eiv f,

7ccenem7);

i7(.1700; rr

1uyjv -goXAk ci7cevtAi,acc; auli.?opi; zal Xima;

id Ty

Cine indura multe dureri i suferinte in viala avrTopk xal Vara; iv 7(p Pp , acela
se poate zice ca are o soarta nenorocita, abuciumata, nu insa un suflet nenorocit (OA
cov0). IDe aceia Cobet (Collect. Crit. p. 63), pe temeiul confuziunii intre T i 111;
corecteazA 7'fiv t+21Se.
43. Dio Chrysost.
(Dixal

it

(ed Dindorf, Teubner 1857) vol. II p. 46, 30 32.

gaipsTov cerco7.; etvat

p.iccv

voyi1r 111; nr,Oziocc

cni.nore: yitkaa19-at T011; ipxy.-

.0ap.ivou;.

In aceasta forma, fraza este un non sens : Izvorul adevarului

din care n'au gus-

tat nici odata cei cart s'au saturat din el. Spre inlaturarea acestui non-sens Dindorf
Aaa (=in editia sa a propus corectarea arbitrara : fig oi2koTe Tob; yeucapivrx;
cel cart au gustat odata din izvorul adevarului nu se mai satura). De asta data, fraza
are un inteles oarecare, dir corectarea nu are in schimb nici o explicare Cobet (Collect. cit. p. 87-88) propune o corectura foarte simpla, perfect explicabila din punct
de vedere paleografic si care da frazei un inteles pe deplin multumitor ; anume, in loc
de yekacaat el scrie 4,6accaOott, pe temeiul unei confuziuni intre r t w (prin intermediul lui T).
Intelesul atunci este : Se zice ca ei au un izvor minunat cine a baut odata din
el nu mai minte nici odata : e izvorul adevarului.
Exemplul mi se pare excelent spre a arata enorma deosebire intre o conjectura de
mntuiala, cum e a lui Dindorf, i o emendatiune sigura.
N
17). M AA -- AA
44.

'

A 1,.64767.(in.

Cobet (Var. Lect. p. 255 256) a at-Mat amanuntit originea i intelesul acestui
adverb, care in vechea limba greaca insernna : intr'un fel oarecare, dar care cu timpul
a esit din uz, incat chiar pe vremea Atticistilor nu mai era inteles de popor. In consecinta aceasta. vorba avea toti sortii sa fie expusa la erori si diformari, din partea
copistilor. Tinand sama de asemanarea grafica intre M i AA, precum si de faptul ca
xXA:;, 2AXW; erau vorbe curente, apoi cea mai usoara eroare, si care s'a i intamplat
aproape totdeauna, a fost inlocuirea lui ip.wmo; prin aXw; c 7W; Exemple pentru
aceasta confuziune sunt nenumarate; numai din Strabo, Cobet citeaza urmatoarele:
Strabo pp. 13, 63, 276, 761
Photios, Lexicon.
45.

A.i.;J.pc, thaocae;

Forma de perfect Aipil nu numai Ca nu este cunoscuta in limba greacil, dar nici
e macer formata dui:4 regulele gramaticei grecesti. Fara indoiala cA ne gasim in fata
unei erori. Cobet (Var. Lect. p. 366 , pentru explicarea i corectarea formei citeaza un
fragment din Aristofane (dupa Atheneu XI p. 584).

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA TOPOGRAFIA BALCANICA IN EVUL MEDIU

tb B'cj.v.cc

i.Datp; To:11,:ov

15

ai Mut sAngele meu, dupl care nu mai rAmAne nici o

X2'2; in loc de liv.s4; ; este un exemplu

IndoialA c i la Photios trebue sa corectAm

peremptoriu pentru confuziunea lui M cu 1k.

Thucydid. I, 70 = ed. Brehme, Teubner 1886, 1, 42).

46.
El'

St; Ct;.1S01);

.it/vEVIA, ?2!1', 7.E.Suzivit

8pionou; '62v, 40Z; Ocv

ir.:

7,0 11:$7E. ajT01);

Ezetv iesuzce)

Jr

Tb..);

1AXcu; iv-

Elczct.

Aceste vorbe inchee un lung discurs al Corintienilor i se rapoartA la Atenieni, pe

care ii caracterizeazA ca pe nite oameni, cari nici ei nu pot sta in linite, nici pe altii
nu-i lasA linititi. Intelesul este absolut multumitor. Cobet crede totusi cA vorba 'ivapdyncu;
este inutill si cA provine dinteo dittografie. In original era AAAOVC pe care copistul

1-a chit din eroare de douA ori, odata corect eaXcl4, i odatA greit ANOIC care este
prescurtarea curentA pentru erv9pr'07:.u; Lucrul este perfect cu putinta; fraza incontestabil
ca ar castigA in conciziune prin eliminarea lui avapd)70u; Am avea deci o confuziune
intre AA i N

t). N Al

47.

Plutarh, Quaest. Roman, 268.

(1)auMou p.civret.4.

Fara nici o indoialA trebue s citAm aici (Dat5v3u, thud vorba de divinitatea romanA Faunus (Cf Cobet, Var. Lect. 141).
48.

Photios, Lexicon.

(1)Xtzl: imprrotc5; fac; tzu., 721,...pbmxpv.

Vorba onomatopeicA reXrct nu existA lin grecete ; in schimb este bine cunoscuta
onomatopeea Tye (ef. Lucian, Lexiphan 19) spre a imit un sforAit Cu drept cuvAnt deci
Cobet (Var. Lect. 4) propune i la Photios corectarea cpv.1 in loc de 'ALE!
49. Photios. Lexicon.
N4(coh9o; :

Coc6v1.

Dupa cum observA Cobet (Var. Lect. 141) glosa lui Phot os nu are ni un inteles
sub forma aceasta i trebue sA citim de sigur Naitx )ac; ea.Owt1 = PiatrA din Naxos :
piatrA de as:utit.
n. 0 0 ; E C.
Foarte frecventA este amestecul literelor rotunde, In special a lui 0 cu 0 i G cu
C ; voiu cit numai catevA exemple.

Libanius, ed. Forster IV, p. 135, 1.

Incadicac xxti tjv c6Xtv inEprptciat zotsTv.
Infinitivul ..0,th nu are aci nici un inteles ; In schimb ne-ar trebuf un substantiv
la dat. pl., care sA se concorde cu participiul aretprix6at, spre a complecta intelesul frazei :
a ralci prin ora cu ostenite Reiske, aprobat de Cobet i de Forster,, a propus
nal') (=--r cu picioarele ostenitg), pe temeiul unei confuziuni intre G i 6, urmatA de o
corectare a copistului, tare din woalv a fAcut intAi wow si apoi 7orela.
51. Demetrius, nepi ipplvEta; 217.
11p6voi5ev iixoucuro ci?.)7,o5 76v roBjf, i y.767o; 7:poatti,no;.
Tot mersul frazei cere aici un imperfect ; de aceia, pe temeiul confuziunii intre
50.

0 0, Cobet (Coll Crit. p. 237) propune iizokro

52. Xenoph. decom V, 12.
Dupl o laudA ditirambicA a agriculturei i a cAmpului, vine fraza :

40,ouact tob; Ouvvou; xrcap.2v19.civEtv xa: aotatoz:vre,

7.Xeicrca

t3GiCri.0

ro

&p

l'ESt

Ii

ptcna 19.Epantholiza;

CZUSIV

ci/a0(34 circumtel.

Manuscriptele au in genere &Gum in loc de 150,0w:fa, dar nicI una din aceste lecturi nu dA inteles multumitor. Spre a corecta pasagiul, Cobet (Var, Lect. 9) presupune

www.dacoromanica.ro

C LITZICA

16

ca in arhetip era scris ()cora, in care primele doul litere sunt abreviatiunea curenta
a vorbei 6E0; 1 citete 6Eb; 0.1cra (parnantul fiind o divinitate), .cela ce restabilete pe

deplin intelesul frazei, Greala a provenit din confuziunea lui C cu 0, de unde apoi,
printr'o separatiune greita, a eit intai Noue2 din manuscripte, i apoi 8iXouact printr'o

conjectura neisbutita a vreunui copist.

53. Athen. XIII, 570 f.
ET& Zallat7(ncr,5 rv th.T2 ZOtp.iaaat.

osev To lieTaiu 11.ETi XOpiCMG i

Wyttenbach propanea sa scriem 61:ov i propunea explicarea :

E o deosebire
diving, adica infinit, Intre a dormi cu o virgina sau cu o femee publiag Dar nici intelesul nu este multumitor, nici conjectura nu-i uor explicabila paleograficete. Jacobs,
aprobat de Cobet (Variae Lection. p. 358) propune acTov = catA deosebire I Am avea o

simpla confuzie intre 8 0, el

G.

54. Aelian, Var. Histor. VIII,

fP(olv'srp

7CoVAdy.,; icpciaxe (Etoxp;. 6cria isov.11 atrptcy-Alpuy.evly

cc;Irr(;).

Este cunoscuta vorba lui Socrate ca el auzia deseori un glas intern, care-I oprea
dela anumite fapte. Evident ca acest glas, aceasta inspiratie (r:oper,) putea fi calificata
de dtvind, nici inteun caz insa de pioasd, evlavioasa: evlavia privete raportul omului cu divinitatea, nici de loc insAi manifestarea divinitatii. De aceia, impotriva tuturor
manuscriptelor, criticii i editorii scriu Jeta Itop.rct (= printr'o inspiratie divina i explica eroarea prin confuziunea literelor 0EOC. De astfel confuziunea intre 6E1:0; Ba to;
,

19.EtOTT,;batrri; este foarte frecventa

55. Isocrat Busirls, 226, 26.
Ilo)33; -rap aim% (cot; Aiionlotc) xat novToBor:a; acntAcni; i Oaivtro; ixelvo; xoTicrirev

Aci avem o eroare inversa celei din exemplul precedent: Busiris a stabilit practice de evlaule, nu de Dumnezeire, ceia ce n'are inteles : deci trebue sa citim Co lOTITC0c,
varianta care se afla i in cel mai bun manuscript (Urbinas rj. Cf. Cobet Var. Lect. p. 8.
56. Dionys Halicar. Antic'. Rom. I, 13.
Vorbind despre Oenotrii, primil locultori ai Italiei, spune:
(Pipe ail zz r ibo; Ocrov

.1;')

"rib

Tidv 0:v6Totov aroBei;tov.ev.

Aa este lectura tuturor manuscriptelor. Totui Dionysiu nu ne expune eat de

mare (Ocrov era acest neam, ci numai de unde Ii tragea originea i numele. Se impune
deci corectura propusa de Dobrec, adinisa de Cobet i de editorul Jacoby, Oky in loc
de Coov, unde vedem confuziunea literelor 0
C, 0 0.
1). K
IC. Una din confuziunile, cele mai frecvente este a literii K cu grupu,
IC ; din punct de vedere paleografic, lucrul este foarte uor explicabil : scriind repedel
copistul face dintr'o singura trasatura de condei cele dotra linii oblice ale literii K ; fri
acest caz ele capata o forma rotunda, foarte asemenea cu C. Daca aceasta parte a
Merit nu este lipitA de bara verticala, ci se afla la o nic distanta de ea, atunci K
devine pentru ochlu IC. Cine are cat de pup practica manuscriptelor greceti cunoate
fenomenul foarte bine. lata i cateva exemple, care sa ilustreze afirmatiunea de mai sus
57. Athen. p. 500 c.
Ne comunica urmatoarea gluma : Derkylidas, din cauza ireteniel sale, fusese poreclit v7.40; = pahar.
In aceasta forma, nu se intelege nici porecla, nici gluma : intre iretenie i un pa-

liar nu este nici o legatura Dar pe temeiul celor spuse mai sus, daca inlocuim pe K
prin IC capatam Ziowfo; ; in acest caz porecla nu mai are nevoe de nici o explicare,
intrucat Sisif era o figura legendara renumit tocmai pentru iretenia lui
58.

Diodor Sicul XIII, 24, 6.

Ei sin zi(ovtov 'tcnocraot -3^,v Stocooav Prasu8s

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA TOPOGRAPIA BALCANECA IN EVUL MEDIU

17

Cum foarte bine observa. Cobet (Coll Crit. p. 241) nihil est Tiro Otzepcp Iv a?(;rotov
; totul rintra In ordine, dacA citim 1:4wtov y.:cia08t.
Ar fi inutil sa discut cu de amAnuntul mai multe exemple pentru dovedlrea confuziunii, care ne preocupa ; numarul lor e foarte mare, si ca o simpla curiozitate 'frisk
cateva vorbe, unde s'a facut aceasta confuziune :
ic7):.-19at

clpx.roc

elpLato.1,

Aa(tovs;

Adxklve.1,

iztocov

AZawrov, etc

etc...

xxl,

ax, ram

[Cf. Cobet, Varial Lect. p. 124].

b). Confuziuni de Mere in minusculd

Desi mai putin frecventa ca in majusculA, totusi confuziunea literelor a jucat un
mare rol si In scrierea minuscula. Cum nu am Intentiunea sA dau un tratat complet, ci
numai o serie de exemple, care sa justifice i sa explice cel pntin o parte din cercetArile propuse In capitolul urmator, ma voiu margini, pentru minuscul, numai la cateva
cazuri mai izbitoare.
a). a ou
59. Libanios, ed. Forster VI p. 534, 12-13.
Tr.; Xotel) acc0.70i;

oZrA

To5 7:XdTcovoc

Intelesul fntreg este acesta: Daca cineva nu are trai tihnit nici fn cask nici Mara
din casA, atunci ce viata ii mai ramane ? c7.,z 4 Tc5
; Cum observa Cobet (Coll.
Crit. p. 281), Platon nu are ce Mita aici, i trebue citit 4 Tor) 11"XotTtavo; = viata din
infern. Conjectura a fost apoi confirmata de lectura din 8 manuscripte. Cf. Forster I. C.
b).
60.

(3

Lucian, Philopatr.

IsOcro; xopzopuy* xal x),6vo; riv yactapa a

cruve:Ipaaos.

Forfoteala intestinala, de care este vorba aici, poarta in grecete numele de

Pop-

fi:pu6.;, cum se poate, fntre altele, vedea si dintr'un pasagiu tot al lui Lucian, Lexiphan, 34,20, =Mc, 5 PopPopuv.k. Conjectura lui Cobet, PopPopv.6c, este prin urmare mai

presus de orice Indoiala (cf. Var. Lect. p. 217, 59).

61. Procop. Bell. Goth I, 15, 25 =Haury II, p. 82, 12 13.
CcApt 'Ezt.p.vou... K21 725T1; ttt azolthr, 7paza)st;
7.6px acrsi
Procop face o scurta enumerare a tarilor dealungul Adriaticel ; pomeneste Intai
Epirul, care se intinde panA la Epidamn, dupa Epir tam Precalis, apol Dalmatia, Liburnia, Istria. Nu e nevoe de multA argumentare spre a dovedi ca Precalis din Procop
.11

ocupa exact situatiunea provinciei Praevalis si ca trebue deci sa corectam in .rpOtxXic, pe

temeiul unei simple confuziuni fntre x i . De notat cA toate manuscriptele au aceastA
gresala.
62.

Photios, Cod. 94, p. 75.

0Lxpsv.

Cum observa Cobet (Var. Lect. 218) in acest pasagiu Hind' vorba de Verus, trebue
negresit sa scriem Mijpov, pe temeiul unei confuziuni Intre x si s.
V.
c). f3
63. Libanios, ed. Forster II p. 521, 16-17.

(Nom

Toi.vuv p.

rAcitTetv oint 5vsa T6Pov. Took

TC61$

,toip

avsonfrov Iva evat Isov kexTov5Ta.

Din context se vede, aici nu e vorba despre o teama oarecare, ci despre un omor, cum rezultA si din vorba avixtov6za. Cu drept cuvant deci Cobet (Coll. Crit. p.
121) propune sa scriem Ovov in loc de T6pov. De altfel confuziunea !titre aceste doua
vorbe este foarte frecventA. Din aparatul critic al lui Forster, care scrie T_vov, ar rezulta
A

loan Neculce1 Buletinul Muzeului Municipal 1a0

www.dacoromanica.ro

C L1TZICA

18

ca aceasta este lectura luluror manuscriptelor, ceia ce constitue o splendid confirmare a conjecturei lui Cobet.

d). 0 u

64.

Athen. XV p. 700 c.
05 x6pu.

Din aceste vorbe WA inteles, Porson (cf. Cobet, Var. Lect. p. 219) restabilind pe
deplin sensul hazel, a scos s57.ouv, in cat se vede !impede dubla confuziune intre po,
si intre U v care este una din cele mai frecvente din minuscula greaca.
e).
65.

v.

Chalkondyles, vorbind de navile, care fac negot pe marea Nordului, spune

ca yin si navi din Dacia (dax.(a), i aceasta In sec. IXX.
Lucrul este, evident, peste putinta si singura explicare a erorii este confuziunea
intre It si v, trebuind sa citim lavia (Danemarca) In loc de A onc:a
D.
Confuziunea Intre aceste doul litere, pe care am Intalnit-o si In majuscula, este
mult mai frecventa In minuscul, si se explica si mai bine prin asemanarea foarte mare
a literelor. Din zecile de exemple, care se pot aduce pentru demonstrarea acestei afirmatiuni, voiu cita numai pe urmatoare e doua, privitoare la vorbele GU 6, al earor
amestec se poate constata la tot pasul
66. Danat, Olynt I cap. 20 : Ti (>1/, iv Ti; E.mt, 6 ipicpst; Tli:re sIvIt capi:t.ot tzo: ;
Tournier (Exercices critiques de la Confdr. de philol. grecque, ler fascic. 1872 p.
7) a dovedit ca trebue sa scriem el .ypcifst; In loc de 6 ipipat;
7 : To ivOptuvo b ill:97:l; 0) a =u3ct:ov
67. Libanios, ed. Forster VI, p. 286, 6
E.Jpiotavev. Editorul FOrster acceptand conjectura lui Cobet (Collec. Crit. 28i) scrie
il.ticret; 6, arouaci:ov,

68.

g). TpQ.

Libanics ed Forster I , p. 520, 3-4.

4.1 to; tepbv, =Cato '0lAupar.f.6v, 19..siCov i r cif:yr]; 7 ipt.ktoc .

Pe temeiul asemanarii Intre litera si grupul Tp, Cobet (Collet. Crit. 106) propune aicapov eozoictl; Tipti4so4. Forster admite conjectura ; ceea ce este insa mai de sama,
este faptul ca din aparatul critic al lui FOrster rezulta ca toate manuscriptele au &ca. cv,

ceea ce cla conjecturii lui Cobet o deplind confirmare.

Spre a incheia acest capitol imi ramane sa mai alit cateva cazuri de erori provenite din confuziune sau din gresita rezolvire a abreviatiunilor. De observat este ca
In scrierea majuscula abreviatiunile au jucat un rol foarte restrans, aproape nul, pe
and in cea minuscula rolul lor a fost foarte mare. Ele erau de doua feluri : dintr'un
cuvant se scriau numai unele litere, iar celelalte se omiteau, d. ex. 19...--_=. 8ek, ,f:, =
nark) etc... ; alteori se Intrebuintau semne conventionale pentru Inlocuirea unui cuvant
Intreg, sau semne tahigrafice, in special pentru prescurtarea unui grup de litere sau a
unor terminatiuni.
Voiu cita exemple din ambele categorii.
X

Literele 7C0 sau chiar '7; serveau de prescurtare pentru vorba 7.6Xi, uneori ins ele
Un copist neatent sau ignorant putea foarte
inloculau si vorbele 7.0X(TrIc sau 7.0,,tTECCt.
)
lesne Inlocul un cuvant prin celalalt.
69.

Asa Spre pilda, Cobet (Collect. Crit. p. 15) citeaza un pasagiu din Polybios

(XXXI, 17 a) : Ccry Zi veiriov Bel zoXitrav nt6:ou ?pvnTv, unde antiteza adevarati cere s citim
cr(1.)

Bi p.diZov ZET .76Xtv ii iiir,Wviv PpovEtv.

70.

Un alt exemplu caracteristic ni-I da Demostene Orepi '20sovAcraou 32) (Depattio

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA \TOPOGRAFIA BALCANICA IN EVUL MEDIU

ciptorrat tv 'raw xx: Tpouplv v Tfi ay.porAet xceriarvev. Expresiunea aptpyrat t

19

ir6Xtv ar

insemna a drdmat oraful : dar atunci, de ce a mai pus garda in cetate ? Cu drept
cuvant Cobet (Miscel. Crit. p. 32) corecteaza acApvcat t

7.0),LTE(73

Y.2T)OCZ. T6V

Un exemplu si mai gray de alternatiune printeo gresit resolvare a abreviatiunii in

chestinne vom vedea la Precop in cap. urmator.
Am vazut mai sus, la No 68, un caz de gresita rezolvare a abreviatiunii c. Iata
un altul pentru abreviatiunea ti =
gcci(aX-zPo ak6c. Cobet Col
Xisov
71. lamblicus Vit. Pyth. 142 : x opus ov
Crit. p. 376) dovedeste, pe temelul textului intreg, ca aci fiind vorba despre moartea
jiulul unui om, trebue sa citim TON) :6 1;.o5 19.2cvaTov i explica eroarea din TOITOr rezolvat gresit 1 citit TOUTOL). I)

72. Intr'o alta ordine, citez urmatorul pasagiu din Strabo (ed. Meinike, II p
lip.tao6 xa: va;n:r,; sp cow iiv.Eptov
BUo. De obicei, la evalu699,32) : Evs.619..ev lb 7:isoijc

it"

rile aproximative, se incepe cu cifra mai mica i se merge spre cea mare ; de aceia
Cobet (Misc. Crit. p. 185) scrie : rptwv 0.epiLv i; Ter:4w i explica eroare prin faptu
Ca in original va fi fost i 8 (litera 8= 4 ca cifra), iar un copist neatent va fi luat pe 8
drept prescurtare a lui 86o.
73. Ceva similar avem in Demostene, Filip. II, 22, unde este vorba de 0 decarhie la Thessalieni. Se tie insa a in Thesalia era tetrarhie ; Cobet explica eroarea
prin neintelegerea de catra copisti a abreviatiunii LIA1A1A, in care A joaca rol de cifra
Confuziuni foarte frecvente se intampla apoi intre prescurtrile prepozitiunilor, fie
simple fie in compunere, mai ales intre Firth kth 17o.0 Epi etc... S'ar putea fireste,
cit un numar mare de exemple, dui:4 cum iarsi s'ar putea lungi la nesfar*it lista erorilor provenite prin omisiuni, prin haplografie, dittografie etc.. Inteun tractat cornplect de critica a textelor greceti, fireste ca fiecare din aceste fenomene ar trpbui stu-

diat deosebit i illustrat cu exemple. Pentru nevoile noastre Ins o citare mai bogata
de fapte ar fi, cred, inutil.
CAP. II

Numirile geografice din Procop

Dela Procop din Cesarea. cel dintai mare istoriograf al epocei bizantine, ne-au
parvenit, precum se tie, trei lucrri mari i anume : a) Istoria, in care ne poveteste
intamplrile din vremea domniei lui Justinian papa la anul 554 ; b) Istoria secrea,
un pamflet sangeros, plin de cele mai crude amanunte privitoare la Justinian i Teodora, la Belisarie i la sotia lui Antonina ; c) de aedlf tells, cu titlul grec 7tEp: 7,T071).ittWV
in care ne descrie toate cladirile i reparatiunile facute in vremea lui Justinian pe toatA
intinderea irnparatiei.

Aceasta din urma scriere ocupa un loc deosebit in literatura bizantina. Nu tim
exact ce anume a prilejuit compunerea ei. Dupa Krumbacher 2) autorul 1i atrasese disgratia curtei din cauza adevrurilor amare i a criticei fatie, pe care o Meuse In lucrarea sa fundamentala istorica, iar acum cauta sa reintre in bunele gratii ale imparatului

poate ca. a lucrat chiar din insarcinarea lui Justinian. I Destul ca opera de

1) Este curios ca Westermann, in editia sa (Didot 1850) mentine in text eroarea

70400, desi in traducerea latina pune pueri mortem.
2). Gesch. d. byz. Litt. 2 p. 232.

www.dacoromanica.ro

20

C. L1TZICA

aedificlls se prezintA dela un capAt la celAlalt ca un elogiu pompos ca tAmftere nesfArvitA a impAratului vi .este primul model al panegericelor imperiale, atat de rAspAndite apoi in decursul Evului Mediu bizantin. Dar in earl de aceastA insemnAtate curat literati, opera lui Procop posedA pentru noi o realA valoare documentarA, datoritA
faptului urmAtor Spre a-i atinge scopul panegiric, pe care 1-1 propusese, Procop
pune se sama lui Justinian, drept clAdiri fAcutc de el, tot ceia ce s'a zidit 1 reparat
in intreaga impAratie, dela cea mai mareata bisericA din Constantinopol, pAnA la cea
mai modestA cisternA din fundul vreunui neinsemnat castel indepArtat, De aci o bogAtie fAr samAn de amAnunte geografice, economice mai ales topografice, despre
care urmAtoarea comparatie ne poate da o idee mai precisA : Un contimporan al lui
Procop, anume gramaticul Hierokles, a compus pela anul 535 un fel de Clduz
luviao; a Intregului imperiu de RAsArit, in care pentru cele 64 de provincii, sunt
citate in total 912 numiri seci de orae. Feta de aceastA cAlAuzA, numai in cartea a
IV-a din de aedijiciis, in care este vorba de peninsula balcanicA, Procop pomenete
un numAr aproape egal, peste 850, de localitati, dandu-se foarte des, pe ranga numite,
i o sumA de alte amAnunte topografice ori istorice. Oricine vede, ava dar, ce izvor
bogat de informatiuni pretioase este pentru noi aceastA lucrare a istoricului bizantin.

Opera In chestiune este impArtitA in vase call, dintre care cartea a VI-a, singura de care ma voiu ocupa In aceastA lucrare. pomenete, cum am spus, lucrArile
Mute de Justinian pe cuprinsul peninsului balcanice. Dar, in realitate, despre lucrAri
din Grecia propriu zis, Procop ne vorbete foarte putin, probabil fiindcA Justinian nu
a crezut necesar sA facA prea multe intArituri in aceastA parte ; de asemeni, dacA am
duce o linie dreaptA dela Scutari Oa la Beigrad, apoi tot ce se aflA la apus de aceeastA linie. Muntenegru, Hertegovina, Bosnia, Dalmatia, inteun cuvAnt tut coltul nord-

vestic al peninsulei balcanice rAmAne in afari de preocuparile lui Procop. Aici explicarea nu trebue cAutatA cumvA in lacune de text on in lipsa de lucrAri din partea lui
Justinian, ci ii are obarvia de sigur in altA parte: tot acest colt al peninsulei, dupA
MIA-Ikea imperiului in douA, apartinea, din punct de vedere administrativ, jumAtAtii
apusene, iar Procop care lucrA dupA izvoare oficiale, a respectat aceastA ImpArtire, pe
care o gAsea in izvoarele sale, nevoind sA alipeasca impArAtiei rAsAritene localitati, care
apartineau celei apusene.

Cu privire la izvoarele, dupa care a lucrat istoricul nostru. putine lucruri se pot
Se tie cA Procop, venind din patria sa la Constantinopol, s'a distins destul
de repede ca om de culturA juridicA i a ajuns secretarul intim al renumitului general
i favorit al curtii, Belizarie, pe care l-a i insotit in toate expeditiunile sale, in Persia,
in Africa 1 in Italia. Gratie situatiunii sale privilegiate, Procop a putut vedea foarte
multe lucruri, dar a putut mai ales aflA i mai multe ; ajungand apoi i istoriograful
oficiai al lui Justinian, este evident cA a trebuit sA i se punA la dlspozitie o sumA de
izvoare oficiale, cu care i-a putut corect i complect notitele, pe care i le culesese
singur in decursul CAlAtoriilor. Este, prin urmare, sigur ( A Procop i penttu opera aceasta, cavi pentru celelalte, a avut doul serii de informatii : a) Notitele culese de el
personal, fie ca martor ocular, fie dela martori oculari, cum de altfel ne-o spune singur ') ; b) Izvoare oficiale i hArti sau itinerarii in curs. Despre folosirea acestor al
doilea rand de izvoare tocmai cartea a VI-a ne (IA dovadA, cred, peremtorie.
AceastA carte se compune din patru portiuni bine distincte, care se corespund
douA ate doul in ordine a b ; ab ; portiunea intAia i a treia, pe care le-am inspune.

1). de aedif. VI, 7, 18 : 0a p.v ov 7611 loua-nvtavoil oixo3oirr,p4Tto

air;67crq; -re.tordlivoc i fdn 19.62ac1.iumv aigiixoo5 Eicrq Bioccii.tq Tiil Xerrtp e.7rrdli)GV

www.dacoromanica.ro

p.at9s:

lozuoa

CONTRIBUTIUNI LA TOPOGRAFIA BALCANICA IN EVUL MEDIU

21

semnat cu litera a, se asamana intre ele prin faptul el sunt formate dintr'un text continuu, in care autorul pe langa numele localitatif, ne mai da un mare numar de amanunte geografice, topografice, istorice ori arheolog ice, unele foarte interesante ; pe
and portiunea a 2-a 1 a 4-a, insemnate de mine cu litera b, sunt formate din cate
un catalog sec de numiri goale, WA nici o alta indicafiune, cleat doar a provinciei
unde se afl situate localitatile. Aceasta fundamentala deosebire de compunere nu cred
ca poate avea alta explicare, decat deosebirea izvoarelor consultate ; pentru portiunile
a, Procop trebue sa fi avut la indeman relafiuni oficiale, din cat e ii putu scoate
amanuntele, pe care ni le da ; pentru portiunile b, nu avea el insui dee& cataloage
seci.

Examinand Inca cu atentiune aceste inirari de numiri geograf ice, gasim, cum se
va vedea mai limpede in decursul acestei lucrari, ca localitatile sunt uneori citate cam
la intamplare. alte ori ?Ina sunt inirate inteo ordine riguroasa, aa cum se perindau
ele pe teren, mai ales dealungul marelor artere de comunicatie. In acest caz insa se
impune cu necesitate concluzia ca, intre alte izvoare, Procop trebue sa fi folosit harp
i itinerarii, in genul Tabulei Peutiuger sau al Itinerarului Antoniu, cad altfel coincide* ar fi neexplicabila, De ce anume hall sau itinerarii s'a servit autorul nostru, nu
pot preciza.

0 alta chestiune care trebue lamurita, cat de sumar, spre a se putea ..intelege
unele din lucrurile ce vor urma, este traditiunea manuscripta a operei de aedificiis.
Manusriptele, in care ni s'a transmis aceast lucrare formeaza doul familii ; una, dupa
un obicei destul de latit in Evul Mediu, ne da textul prescurtat i lacunos, i are drept
reprezentant de frunte manuscriptul Ambrosian 182 sup. (A) ; cea de a doua familie
ne da textul original, intreg. WA omisiuni i lacune, avand ca reprezentant de frunte
manuscriptul Vatican 1065 (V). Din acest manuscript, cum foarte bine a dovedit
H aury 1), a purces manuscriptul Parisin Coislin. 132, fundamentul edifiei parisine ki al
acelei dela Bonn, iar apoi, din manuscriptul parisin a eit cel dela Manchen, Monacens. grec. 513. In ultima analizil, prin urmare, toate manuscriptele de sama se reduc la codicele Vatican 1065, aa Meat numai de acest codice avem a tinea socoteala 2)

cat pentru editiunile tiparite, se intelege ca dupa aparitiunea edifiei lui Haury
toate cele anterioare, i cea dela Paris i, mai ales, cea dela Bonn, raman cu totul in
umbra. Totoi i editia lui Haury este insuficienta, pentru cel care se ocupa de nomenclatura topografica. Din acest punct de vedere Haury n'a adus textului nici o imbunAtAtire : numirile geograf ice sunt i la el tot aa de eronate ca i in editiile anterioare, de oarece Haury s'a multumit numai sa indrepte erorile de tipar ori de lectura
din editia Bonn, dar mai mult nimic. Editiunea lui trebue deci utilizata cu cea mai
mare precautiune, iar paginele ce urmeaza vor avea sa aduca textului oarecari I mbunAtAtiri din acest punct de vedere.
Duna aceste cateva lamuriri premergatoare, sa intram acum in cercetarea propriu
zisa, pe care o voiu imparli in patru paragrafe marl, dupa cele patru Orli ale textului
Procopian.
Consecvent scopului panegiric al intregei sale lucrari, Procop incepe inirarea
localitatilor clAdite sau restaurate de Justinian pe cuprinsul peninsulei balcanice cu locul

1) Ober Prokophandschriften, Sitzungsber. bayer. Akad. 1895, pp. 175 sqq ; ;

Prolegomena dela edifie lui Procop.
2) Prin bunavointa E. S. Arhiepiscopulul Netzhammer am putut avea o copie fotografica dupl acest manuscript, lucru pentru care exprim E. S. 1 in acest loc multumirlle mele.
www.dacoromanica.ro

22

C. LITZICA

de natere al imparatului. Satul unde s'a nascut Justinian se numea T auptitov, SaU Tau
situat foarte aproape de castelul 1344ava, in provincia Dardania, dincolo de hotarele oraplui Epidamnus (Durazzo), Ca O. perpetueze amintirea locului st, natal Justinian claclete aproape de Taurision un ora nou, caruia ii da numele de Justiniana
Prima.

In starea de azi a cunotintelor noastre, identificarea acestor localitati este foarte

grea. Taurision nu-I mai gasim pomenit nicaeri. Despre Bederiana, care era ci patria
imparatului Justin, unchiul lui Justinian '), ne vorbecte i istoricul Agathias 2) : 7:6Xt;
'W.uptxr,

B.Lp:ava II:" ix 7.-alaw 6voliztZopivn, ucr7spov

ii

upign lournotavi, p.sr.v.).0zIga

ora illiric, numit mai inainte Bederiana, pe urma supranumit Justiniana Prima). Informatiunea din Agathias are aerul sa fie luata, ca multe altele, din Procop, i in orice
caz nu ne cla alit tin element nou pentru identificarea localitatii. 0 tire inedita se gasecte in manuscriptul Vatican gr. 1065 despre care am vorbit mai sus.
7:2;p:7, 1:Js7t
La fol. 61, in dreptul numirel Beisicoz, se afia nota marginala :
vot o. fkv 01)8 TV.) uppu (.patria lul Justinian care este aproape de Durazzo).
Stirea este, cum vedem, ceva mai preciza : nu tiu insa pana la ce punct corespunde
adevarului i daca putem pune temei pe ea ; oricum, daca restrange cercul, nu ne permite totuci sa localizam cu preciziune nici Taurisium, nici Bederiana. Cat pentru Justiniana Prima, parerile sunt impartite. Tomaschek 3) crede Ca Justiniana Prima ar putea
fi Prekoplje. Am gasit un oracel Prokyplje, in Serbia, la V. de Ni,, pe MIA Toplica, dar
de sigur ca este prea departe de regiunea oracului Durazzo, la care face cu preciziune
alusie Procop. De observat ca aceasta identificare propus de Tomaschek se afl in
studiul sAu despre Scupi, in care cu un mare lux de argumentare combate identificarea
Scupi = Oskilb 1 propune Scupi = Leskovac in Serbia, iar Prokyplje e aproape de
Leskovac. Ridicand aca de mult la Nord oracul Scupi, prin chiar acesta Tomaschek era

ispitit sa stramnte in sus i alte localitati necunoscute. 4). 0 a doua identificare, de

asta data curenta i bazata pe tiri literare i documentare este : Justiniana Prima =
Ohrida. Cel din urma, pe cat tiu, care sustine aceasta identifIcare este Hairy, care
in editiunea sa 5) spune despre Justiniana Prima: haec urbs hodie dicitur Ochrida.
Aceasta afirmatiune o bazeaza Haury pe urmatorul pasagiu din istoricul bisericesc Nikephoros Xanthopoulos (XVII, 28, Migne Patr. gr. vol 147, 292 C) Justinian acordand
patriei sale Ohrida o splendida rasplata, a ridicat-o la rangul de arhiepiscopie i a

facut-o biserica autocefala, numind-o Justiniana prima...') Iar Haury adaoga, drept concluzie: Sequitur castra Bederiana proxime Achridam sita juisse. Totuci identificarea
e fArA indoeala grelita i iata pentru ce : oracui in chestiune este dupa Procop o fundatiune a lui Justinian in 'anul 535, prIn Novella XI, imparatul infiinteaza arhiepiscopatul Justinianei Prime ci i determina intinderea geografica. Din aceasta Novella vedem
ca din cauza navalirilor din sec. IV ci V, recedinta prefecturei Illyricului fusese mutata
din Sirmium la Thessalonike i cu aceasta ocaziune arhiepiscopul din Thessalonike
obtinuse anume drepturi ci prerogative, cu care ramasese WA la Justinian. Infiintand

1). Procop, Anecdota, 6,2 (ed. Haury, III p. 38,8).

2). V, 21 (= Histor. Gr. Minor. ed. Dindorf, vol. 11 P. 384, 3 5.
3). Zur Kunde I, p. 444.
4). Mai tarziu, fail de descoperirile epigrafice care dovedeau cu prisosinta cA
vechiul Scupi corespunde Iocalitatii de azi Uskub, Tomashek singur a renuntat la toata
constructia sa ; cf. i Parvan, Contrib. p. 51, nota 227.
5). p. 105, nota 6

6). rip: as. i'iatatov xa: ' tixpti;) si) 7.cese3t vimv 6 loucnT2v6;, its apy.l.s.vtar.o7Av
itlp.,2 cat ct.)7oxepAov botlleictv xabtata, ispt:Yro louotmaVriv Ovop.icta.

www.dacoromanica.ro

rlr

CONTRIBUTIUNI LA TOPOGRAFIA BALCANICA IN EVUL MEDIU

23

insa arhiepiscopatul Justinianei Prime, imparatul transfera toate aceste drepturi episcopului nou, a carui juridisdictiune, pe langa provincia Dardania, se mai intinde i asupra
provinciilor : Dacia mediterranea, Dacia ripensis, Mysia prima, Praevalitana. Macedonia
secunda et pars secundae Panoniae '). Din cele spuse ;Ana acum rezult ca Justiniana
Prima era situata. in Dardania i ca imparatul dela inceput i- a acordat drepturi care
s'o ridice cu mult deasupra altor orne i sa-i asigure preponderenta i dainuirea. Din
Procop2) mai tim a Justinian s'a silit sa dea fundatiunil sale i o insemnatate, ca s zic
asa, material, cldind multime de temple, portice, bAi, fantani etc. Dar cu toate aceste
sfortari viata tanarului ora a fost de scurta durata ; dupa abia 60 de ani dela infiintare a
disprut, putem spune, fara urma, poate sub potopul cotropitor al Avarilor i Slavilor, in
primii ani al sec. VI, iar vicariatul papal, luat dela Salonic 1 acordat Justinianei Prime,

se reintoarce in orasul, de untie plecase. 3) Timp de sase secole nu se mai vorbete

de Justiniana Prima ; abia in a doua jumatate a sec XII reapare numirea, dar nu ca
a unui ora de sine statator, ci ca numire adaogata la numele Ohridei. Primul la care
apare aceasta imparechere nu e ste scriitorul de drept bisericesc Theodoros Balsamon,
cum a crezut la inceput Gelzer 4), nici Gulielm din Tyros care vine la 1168 in Bitolia
juxta illam antiquam et dominl felicissimi et invictissimi et prudentis Augusti patriam,
domini Justiniani civitatem, quae vulgo hodie dicitur Acreda 6) ; ci loannes Komnenos,

arhiepiscopul din Achrida, fiul lui Isak Komnenos, care la anul 1157, land parte la
un sinod, iscaleste : 8 -c1nEtvb; tion-Ab; '1wvi zt .kip 19.zo5 ipztsthxorzo; p;r; louct;tvtal;
xal nicry; 13,:aiccpia; 6 Kop.vr,v6;.
Incepand de aci, aceasta imparechere se latete tot
mai mult 1 devine generala din sec. XII inainte. latA insa ce se intamplase in acest timp.

Tarul bulgaresc Simeon, ajunse In culmea puterii sale, ridica pe mitropolitul din
Dristra la rangul de arhiepiscop autocefal, iar pe fiul sat] Petru 11 face patriarh.
La anul 971 reedinta patriarhatului bulgar este mutat la Sofia, de aici la Vidin, apoi, dui:4 unele izvoare la Moglena, dui:4 altele la Prespa i In fine la Ohrida.
Cand imparatul Vasilie II Bulgaroctonul desfiinteaza imperiul bulgar, el reduce pe patriarhul bulgar la rangul de arhiepiscop autocefal i-1 mentine cu reedinta in Ohrida,
unde scaunul arhiepiscopal clainuete neintrerupt Oita la definitiva lui desfiintare in anul 1767. 7) Cu drept cuvant deci spune Gelzer 8) ca episcopatul Ohridei face parte
din amintirele cele mai strlucite ale natiunii bulgare. Totui dela inceputul sec. XI, and
stramuta arhiepiscopatul la Ohrida, l ;Ana la jumatatea sec. XII, adica timp de aproape
dota veacuri nu gasim nicaeri nici o urma despre identificarea Ohridei cu Justiniana
Prima. Izvoare sunt destule in acest timp, dar toate ne vorbesc despre tronul Bulgariei (6
Op69o; 71; f3ouX-rapc.a4) sau despre arhiepiscopatul Ohridei i a toata Bulgaria (1 acpxte
'Axpt"66.1v vAZ wiar); VuXrp:20, nici unul big nu face aluziune la Justiniana Prima
Aceste lzvoare ne arata deci lamurit c teoria cu identificarea Ohridei i Justinianei
7.taxonil

Prime este de data recenta ; Zachariae von Lingenthal 9) a sustinut cel dintal ca teo-

I). cf. Parvan, op. c. pag. 174 sq.

2). De aldif. 105, 15-20.

3). cf. Tomaschek, Zur Kunde I 444 ; Parvan, I. e.

4). Gelzer, Byz. Zeit. II p. 40-41.
5). Citat de peek, Christi. Elem. p. 68, not. 2.
6), cf. Gelzer, Patriarchat v. Achrida p. 9.
7) Gelzer, Der Patriachat von Achrida, p. 1.
8) 1.

C.

9) Beitrage zur Geschichte d. bul. Kirche (Mmoires de l'Acad. Impar, des Sciences de St. Petersbourg, VII Serie T. VIII, 3, p, 26 sqq. Cf. i Gelzer, Byz Zeit
II p. 40.

www.dacoromanica.ro

24

C. LITZICA

ria acestei identitati trebue sa fi fost inventata de vreun cleric al arhiepiscopului din Ah-

rida, spre a da acestui scaun o mai mare stralucire, Wand din arhiepiscopul bulgar
un mostenitor al fundatiunil lui Justinian, far actul lui loan Comnenul citat mai dovedeste pe deplin adevarul ipotezei lui Zachariae v. Lingenthal : de sigur cA supt loan
Comnenul i in Interesul famillei Comnenilor s'a inventat aceastA ident ficare. Rezult

deci cl toate stirik, fie documentare, fie literare, dupa care Ohrida=justiniana Prima
sunt cu totul tarzii, ca se bazeazA pe o simplA fictiune si cl trebue sa renuntam cu
atat mai mult la aceastA identificare, cu cat Justiniana Prima a fost o fundatiune nou
a lui Justinian, pe cand Ohrida este un oras vechiu, cunoscut cu mult inainte de Justinian, si purtand in vechime numele de Lychnidos.
0 a treia identificare. cu mai multe aparente de a nimeri adevarul este Justiniana Prima=Scupi, astazi ()skill), Cel dintai la care am gasit aceastA ipoteza este Mannert, I) dela care o imprumutA Hahn '), iar Jir:ek 3) pare a admite pe deplin ca ceva
definith aceasta identificare. Motivele invocate de Hahn, dupA Mannert sunt urmAtoarele :

1) Se Vie cl orasul eskab, anticul Scupi este asezat pe malul stang nl VardaruTot pe stanga acestui fluviu, cam la jumatate cale intre ()skill) si Veles, la punctul
unde Vardarul intra inteun defIleu abrupt se OA un mic sat numit azi Taor, iar in
apropierea lui un al doilea sat numit Bader. Am vAzut insa mai sus ca Justinian se
nAscuse inteun sat Tauresium, situat aproape de Bederiana. AsemAnarea intre numirile din Procop si cele actuate este Inteadevar izbitoare ; 4) pe temeiul ei. Hahn crede
cA poate identifica localitatile din Procop cu cele de azi. Pe de altA parte, orasul
Scupi, fosta capitala a Dardaniei, fiind singurul oras mare din apropiere, Hahn 11 idenMica cu Justiniana Prima.
2. Intre alte clAdiri fAcute la Justiniana Prima era un mare aqueduct. Acest fapt
militeaza puternic impotriva identificArei cu Ohrida, unde bogAtia izvoarelor naturale
f Acea inutila cladirea unui aqueduct 1 unde nici nu s'au gAsit urme dintr'o lucrare, pe
dud la ()skill) s'au gAsit
3. Desi Scupi era capitala Dardaniei, desi in aceastA provincie Procop citeazA,
cum vom vedea, un foarte mare numar de localitati, despre Scupi totusi nu pomeneste
absolut nimic; iar scriitorii posteriori nu mai amintesc de lustiniana, ci numai de Scupi.
Aceasta ar fi, dupA Hahn, o dovada cA Procop vorbeste despre acest oras sub alt
nume. Argumentul cu aqueductul, daca este un cuvant mai mult incontra identificArii cu
Ohrida, in schimb nu poate servl ca dovadA pentru identificarea cu Scupi.Numai daca
pe alte argumente s'ar dovedi aceasta identitate, aqueductul ar putea fi adus ca o dovadA mai mult. Cat pentru faptul a Procop nu pomeneste nimic despre Scupi, Hahn
se grAbeste tragand din el concluzia de mai sus. Nu numai despre Scupi, ci si despre
alte orase mari si puternic intarite nu ne spune nici un cuvant istoricul bizantin. Asa
spre pita, e cazul orasului Salonic, intarit tot asa de bine ca si Bizautul. Totusi nimeni n'ar indrAsni sa afirme cA despre Salonic ar f1 vorbind Procop subt alt nume.
Argumentele e silentio nu pot arunca lumina pozitiva. Din tot ceia ce produce Hahn
lui

ramane numai asemanarea numirilor Tapp cu Tauptatov si Bader cu BsZep(avo., care ar pu-

tea O. fie aceleasi. Identitatea ScupiJustiniana Prima, nu este nici ea imposibilA, are
1) Geographie d. Griechen und Rmer VIII 106.
2) Reise von Belgrad nach Salonik, ed. I-a, p. 105 seqq ; idem, Reise durch die
Gebiete des Drin und Wardar p. 132 sqg.
3) Rom. p. 46
4) Tomashek in Wissowa s. v Bederiana nu prea pare convins de aceste apropied si, crede cl asemanarea fonetica poate fi un simplu efect al Intamplarii.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA TOPOGRAFIA BALCANICA DIN EVUL MEDIU

25

MO nevoe de alte dovezi deal cele produse Oa acum, in primul loc, de dovezi arheologice materiale. cldiri, inscriptiuni etc...
In Dardania Procop mai pomenete doua orge. Primul este Ulpiana (06)ottava
citat i in VIII 25. 13, ora vechiu, unde Justinian a reparat intriturile, a facut foarte
multe infrumusetari i i-a schimbat numele in Justiniana Secunda. Ulpiana ne e bine
cunoscuta din multe izvoare : e pomenit intre altele in 2 inscriptiuni gsite la Remesiana '); un episcop,Macedonius, din Ulpiana, ia parte, in anul 344 la conciliul din Sardica ; un altul, Paulus din Ulpiana, asista in anul 553, la al 5-le sinod scumenic in
Constantinopot 2), Hierokles, in al sau Syneddemus, pomenete Ulpiana in Dardania.
Numele grec medieval este XvxceNtov : azi se numete Lepljan, in Kossowo polje, 3) Cat
pentru numele Justiniana secunda e probabil ca nu s'a mentinut, de oarece viu-1 mai

gasim nici inteun izvor, Celalalt ora pomenit de Procop in Dardania ar fi o fundatiune a lui Justinian ; se gsia in apropiere de Ulpiana, probabil tot prin Campul
Mirlei. i a fost numit louoltv6noXt, in amintirea imparatului Justin, unchiul lui Justinian.

Cu ce localitate de azi corespunde, in lipsa de orice alte izvoare, nu pot hotari.

Trecand din Dardania in provincia inecinata, Dacia mediteranea, Procop mentioneaza apte localitti, pe care le vom cerceta pe rand.
Primul ora pomenit este insi capitala Daciel mediterane, EapBtx-11. Subt acest
nume ne intampina de mai multe ori la Procop (de aed. 107, 15, 121, 1 ; bell goth.
Ill, 40, 1 ; 4); tot cu numele Ect014 este cunoscut 1 lui Hierokles. Variante sunt
Sertica in Tab. Peuting. Serdica in Itin. Anton i Hierosol precum 1 la Geogr. Ravenat, Ulpia Serdica pe monede, Serdica i Serdice la autori, XipNv 7OXE; pe inscription! ') ; mai tarziu s'au numit Triaditza, vechiul bulgar Sryadec, azi Sofia, capitala
Bulgariel, orael, fundat de Traian, a fost ridicat de Diode/ion la rangul de capitala
a Daciei mediterane. Lucrurile sunt bine cunoscute i ar fi inutil sa mai insist. 5
Al doilea ora pomenit de Procop este Natuoincol t; sau Nalaoil 7 At; 5 Hierokles,
i dupl el Constantin Porfirogenetul, il citeaza sub forma Natcsos. Este oraul Naisso
din Tabul. Penting i Ma, Anton, ciuitas Naisso din Itin. Hierosol , Naissus din inscriptiuni, 7) Naison al Geogr. Raven, Naessus din Ammian Marcellin, Natcio; din
Ptolemeu 1 alti scriltori. Numirea prezinta o serie de variante, mai mult ortografice,
in veacurile ulterioare : Nao; IsTifro, Nirso;, Natov, Maw, Mat, astazi Ne, in Serbia. 8)
Al treilea ora de care vorbete Procop este reppze4 i asupra lui trebue sa insist ceva
mai mult Acest ora ne e citat de Procop in grupul Naissus. Serdica, Pantalia, in

acela grup ni-I mentioneaza Procop in partea II-a a scrierii sale (primul catalog), de
ast data insa nu sub forma rep*, ci sub sub forma ripp.avve (p. 122, 6). Asupra identitatii celor doua forme nu poate fi, de sigur, nici 0 indoiala. Tot Procop insa ne
vorbete in alta scrisoare a sa 3) despre un ora FE:Ravi; care era locul de natere al
lui Belisarie i se afla aezat intre hotarele Tracilor 1 Illyrienilor (OpTiLv T..: Y. a I %Au1) C. I. L. III 1685, 1586 : R (es) p (ublica ulp (iana).
2) Cf. Parvan, Contributiuni, pp. 47 51.
3) Cf. Tomaschek, II 367 ; Domaszewski A E M, XIII p. 150.
4) A E M, X p. 238 No. 1, p, 241 No, 5.
5) Cf. Tomaschek, Zur Kunde 1 457 ; II 369. Jireek, Heerstr, 25 ; Christi Elem.
passim, in special pp 54 sqq Miller. IR p. 533
6) In VII 49,2 Procop it numete Natgb;.
71 CIL III 1673-1684.
8) cf. Tomaschek II 370. Jiree;ek Heerstr. 21, Miller (IR p. 532).
9) bell. Vandal. I 11, 21 (=ed. Haury vol. I p. 363, 16-17).
loan Neculce Buletinul Muzeului Municipal 1a0
4

www.dacoromanica.ro

C. LITZICA

26

7.Csac). 9 Numele *I situatiunea acestui ora ne aratA a este acela cu

rappaii sau ripilem. In sfarit, Hierokles ne clA pentru acest ore numele rEpp.ir pe cand
Constantin Porfirogenetul, care ii ia aceastA tire din Hierockles, ne (IA forma rspv.avac,
pie6v p.eTc44

Pe de altA parte, din Notit. Dign. Or. cap. VIII (ed. Bocking, p.
34, 35.) aflAm a erau, sub dispositione Dirt Ilustris magistri militurn per Iliricum,
o vexillatio de equites Germanicianl seniores i o legiune de Germaniciani Seniores ;
poate a aceti GermanicIani ii au numele, nu de la rEpp.avtxn a Siriei, sau dela legiunea Germania, ci de la oraul nostru. al arui nume, dupA datele Inirate trebue sA
cu varianta 1 Epp.ack.

fi fost TepiActA sau rEpp.av(a, nu Tepp.ail sau TENActri. Acestea cu privire la nume. Cat pentru

situatiunea lui geografia, ea este cu sigurantA fixatA de urmAtoarele fapte : In Vestul

Bulgariei, la sud de Sofia i spre rAsArit de Ktistendil, vechea Pantalia, prin urmare
tocmai prin regiunea care ne preocupA, curge un mic riu, afluent al Strumei, care riu
poartA i azi numele Diermen. AsemAnarea foneticA este izbitoare. Pe valea acestui
riu existA i azi un sat Mermen, aproape de Dupnica, insA rEpvavil nu era aici, la

satul Mermen, ci

mai

spre NE, la satul Banja '). Saparewska Banja depe harta din

C. I. L. III, supp. 2 Tab. IV GI), localitate cu izvoare termale i unde s'au glsit urme i
inscriptiuni vechi. Tomaschek pune In legaturA numele trac Fepiravi, cu dacicul Germisera (= apA fierbinte), cf. sanscrit garma = fierbinte, i cu alte localitAti cu numele
Fepp.A, Germa din Mysia i Phrygia. DupA el, prin urmare, numele i-ar veni de la
izvorul termal, (iar la Banja este i azi un izvor fierbinte de 690), aa lnat Fepp.aA ar
fi corespondentul trac pentru numiri ca Aquae Calidae sau Oipp.n, corespunzand madernului Banja.
Al patrulea ora, de care vorbete Procopiu in acest loc, poartA numele HayTciXeta. La Hierokles i Constantin Porfirogenetul gAsim Ilcoranc, lar la Stefanus Byzant,
(p. 513) forma cea mai depArtatA watTaMa. Istoricii i geografii moderni au recunoscut

unanim, subt aceastA formA, numele oraplui Pantalia $) Totui Haury, editorul lui Procop, ca i Burckhardt, edltorul lui Hierokles, cu tot consensul monedelor i inscriptiunilor, mentin In text formele hotArit greite 7cavICalEla 1 WavrcxXia. CA aci avem simple

erori de citire sau de transcriere e foarte uor de dovedit. In manuscriptul Vatican al

lui Procop (V), de care am vorbit mai sus, lucrul stA aa : Putinsul grup
av
din
silaba initiala Wav
este scris absolut la fel (fol. 6P ) ca i grupul au din vorbele
'ware (p. 102,22 ,- fol. 60), pauloTerty (ibldem), Zaopowitac (p. 103, 9 = fol. 60) i- foarte
din vorbe ca ei7CCOTa (p 102, 24 = fol.
multe altele, pe and grupul cu adevArat av
60, 'avcim (103, 6 = tbid ), avra(pat (p. 103,9 = ibid.) sunt scrise cu totul altfel ; pentru
au avem forma au. pe and pentru ay avem ap.. Mai mult cleat atat. Tot la Procop,
in primul catalog (p. 122, 15) gAsim numele Ilcurd. Editorii, chiar i Haury, nerecu-

noscand cA aici este o simplA prescurtare a aceluia cuvant IrauTcaeia, s'au multumit sA-I

reprodua aa cum e in manuscript ; dar n'au observat a i prescurtarea Hausct este

scrisA absolut la fel ca 1 vorba intreagA IlavTaiXeia, that dacA inteun pasagiu .au citit
1-causk cu necesitate trebuiau sA citeascA 1 In celAlalt wctuTGEXEL, sau viceversa, dacA in
primul admiteau vamiXEca, apoi i cel dealdollea trebuia scris Tcav-cci. RezultA deci cu absolutl siguranta, cA forma TCOLVTAEta, ca i itavtaX( a dupA Hierokles, sunt simple erori de lec-

1) Tot sub numele rephiveta regAsim acest ora in privilegiul acordat Bulgariei de Vasilie ll Bulgaratonul (cf. Gelzer, B. Z II 43.8).
2). cf Jirecek, Arch. Epigr. Mitt. X, 72; Tomaschek, II, 368.
3) cf. Tomachek I 447-466 ; Jirecek, Arch.Epigr. Mitt. X, p. 61 sqq In Tab.
Peuting. avem Pentalia, pe monede Ulpia Pantalia, pe inscriptiuni (CIL III 12336) Try);
Ti.no TavaAturci;Jv It),Eta;. Cf. i AEM X p. 63.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA TOPOGRAF1A BALCANICA IN EVUL MEDIU

27

tura 1 ca trebuesc negresit eliminate din context 1 Inlocuite cu forma corect 7MUTei
) EAR sau IlauTaXici. Cu privire la situatlunea sa geografica, urmele gasite nu lasa nici o
Indolall ca Pantalia ocupa locul, unde se afl azi oraul Kustendil. 1).
Dupl ce, In putine cuvinte, ne spune ce anume lucrari a executat Justinian la cele
patru orae, despre cart am vorbit, Procop adauga : Intre aceste orase imparatul a mai
cladit trei orasele, KpaTiocapz, lioutiliaa(32

i Touvar6v1 Izi 7coMvta

Bi tointov

Bid

tazzili Vat-

liaTo vpia). Prima intrepretare, pe care suntem Ispititi s'o dam acestui pasagiu, este urmatoarea : Intre acele patru orae raman !re! spacii goale, daca ma pot exprimh astfel ;
in fiecare din aceste spatii Justinian a clAdit ate un orael. Totui aceasta interpretare
nu este exacta, cum vom vedea indata. Din cele trel locaHtAti, una ne este perfect cunoscuta, anume, Touvtar.avi, care trebue fArA Indoiall identificata cu Remesiana, repdi* renumitului episcop Nicetas, cretinatorul Bessilor. Lectura 'Poup.taiava nu poate
constitui o piedica, intru cat pe de o parte gasim forma Romesiana in Tab. PeutIng,

Romassiana la Geogr. Raven., mansio Romansiana In Itia. Hierosol., iar pe de alta

parte chiar la Procop (123,13) gasim forma corecta to x6pa Psimatrotaicc, pe care editorul Haury ar fi trebuit s'o ortografieze corect Tetriatconlata. Remesiana ocupa locul orAelului de azi Bela Palanka sau Ak Palanka, in Serbia, cam la 40 Km. spre V. de Nig. 1)
Pentru xpaTtax.2pa Jirecek 3) se refera, cu foarte multe probabilitati de a fi nimerit
adevarul, la mulatto Seretisca, care dupa Itiner. Hierosol. era situata pe drumul mare

Ni Serdica la 11 m p. spre V. de Serdica, poate pe la localitatea de azl Tatarcik.

In fine, pentru localitatea 1outviSaf3a, editorul Habry, in aparatul critic, propune etimologla

naiva Cui me dabam. Mai Intai observ ca, in toata nomenclatura topografica latina nu
exista un exemplu de numire formata in felul acesta ; pe de alta parte, oricine e cat
de putin familiarizat cu numirile vechi din .regiunea carpato-balcanica va recunoate
numai cleat in ultimele silabe ale numelui xoutpiScifia vorba dada dava sau deva, care
se regasete Inteo suma de alte numiri de localitati cunoscute, Acidava, Sucidava, Capidava, etc. Tot Procop, in aceasta scriere (123, 29) citeaza In regiunea oraplui
Remesiana, prin urmare tocmai in regiunea, in care ne gasim aeum, o localitate cu numele xoup.ouSi3a, care nu-1 de sigur, &cat un dublet al lui xoutp.EMOcc. Cat privete prima

parte 7.oup.ou- sau r.outilt-, ea este pusa de Tomaschek4) In legatura cu vorba bithynica
x21).001; = dragut, frumos, cu numele bithynice de femei xav.aexp&tl sau y.olloctap61, cu
numele dacic Como-sicus, ceia ce dovedete origina curat traca a numelui in chestiune
1 lipsa de orice legatura Intre acest nume i vorbele latine cui me dabam. Cat pentru
pozitiunea sa geografica, Jirecek 5), bazat probabil pe faptul ca e pomenita de Procop
intre Seretesca i Remesiana, o aeazh pela Pirot. Prin urmare, cele trei oraele citate

de Procop erau aezate toate trel Intre Ni i Sofia, dealungul marei artere militare,
care legh oraul Belgrad de Constantinopol, still:Wand in curmezi intreaga peninsula
balcanica.

Parasind Dacia mediterana, Procop, printr'o mare sariturA ne stramuta fArA transitie tocmai In Epir, unde citeaza urmatoarele orme restaurate de Justinian : I. '10uouvtavc57coXtc, care Inainte se numea 'ASptavoirnoXic. 2. NtY.67coXtc. 3. l'untxil. 4. 43ovilx11. 5. Eipota,
I. Oraul Adrianopolis din Epir mai este pomenit de Tab. Peut, de HierokIes i

1). cf. Leake, Travels in northern Greece 111 p. 475, cel dintai care a propus aceasta identificare, precum i studiile citate a!e lui Tonaschek iprecek.
2). Cf. Tomaschek I 441 ; Jirecek, Heerstr. 23-24 ; Miller IR 532; Parvan, Contributinni pp. 50 sqq., 158, sqq. ; Kanitz, ROm. Stud. pp. 81-82.

3). Op. cit. p. 24-25.

4). Die alten Thraker II, 1, p. (3, glossa No. 17 ; II, 2 p, 49.
5). Heerrstr. 24.
www.dacoromanica.ro

C. LITZ1CA

28

de Notit. episc. III, 550. In listele publicate de Conybeare '), intre episcopii de sub
dependenta mitropoliei din Naupaktos ksim i pe cel din Adr anopolis. Mai tArziu,
acela ora ne intAmpin, and sub numele de 4puv6ioAic, and sub cel de 'IcrrpovOzoXt; 3).
Numai Procop ne (IA 4tirea el s'ar fi numit IouoT01.2voincoXt. si astAzi poartA numele de

Drinos un riu, care curge prin Epir i se varsA in Vojusa ; toatA valea riului Drinos
se numete pAnA azi Drynopolis. Pe valea acestui rata, nu departe de Argyrokastro, cam
pe la Libochowo era aezat oraul nostru. (Miller, IR. p. 570)
2. Ni7.67roAK, pomenit de Procop i in VIII 22, 3 nu ridid nici o greutate ; este
vechea Actia Nicopolis, (Acta Nicopoli din Tab Peuting i ltin Anton) capitala Epirului din epoca imperialA romanA Inainte, 8) bine cunoscutA din inscriptiuni,4) citatA de
Hierokles i Constantin Porfirogenetul, astAzi Paleopreveza. (Miller I R, p. 563).
3. (1)tosix ne mai este pomenit de Hierokles tot In Epir, dar aceasta, firete, nu
ne ajutA mutt la identificare. Din fericire, gratie unui alt pasagiu din Procop i a unor

inscriptiuni putem fixA, cu preciziune locul oraplui, care ne preocup.A. Procop ne spune 9
cA Justinian a restaurat la Photike un castel numit Tor) (ii(OU 4 ovarou ). SI astAzi existA
in Epir o localitate Aidonat, care conservA, cum vedem, numele castelului pomenit de

Procop. Dar dovada peremptorie cl prin apropiere era i Photike o gAsim in urmAtoarea inscriptiune gAsitA la Aidonat 7): Sex. Po[m;peio Sp. [f. 13] o [1?] Sabin[o] praef
(ecto) a [lale Taur(ianae) proc(uratori) A[u]g(usti) Epiri [ov]clo ? Photic(ensis) ex pecunia
viritim .conlat(a) ob m[e] rit [a]. Vorba Photicensis, singura care ne intereseszA in
aceastA inscriptie, este absolut sigurA, !neat nu mai rrnAne IndoialA c vechea Iwb
trebuete cAutatA in apropiere de actualul Aidonat. In sfArit, douA inscriptiuni greceti
ne permit sA localizAm chiar cu absolutA preciziune situatiunea acestui ora8) Una se
aflA pe o placA gAsitA la satul Limboni i pe care citim numai vorba [(116)Toolv. Cea
de a doua, mult mai lungA i gAsits tot la Limboni, are cuprinsul urmAtor : T xpectiattp
AiXtcp

imtp6n9
c Iliceipou xca I1avvovt6v 'ccAXI yap v.al
'haVav, xvniropt incipzia; Nwpw.ot5 .c6 auvinptov (NOIncla(0) VT) eilspyCrn (Hp(iovatt).

AiXtavq) Coux(varg.cp) la 7r Owsrpc-thpcov

v.cacc Tip"

Este deci vorba de acela ordo Photicensium c i in inscriptiunea latinA de mai sus,
incit asupra localizAril oraplui (Poyenti-, nu mai poate fi nici urmA de indoialA.
4. 4oiv(x7), Phenice al Tabul Peuting., Phaenice in Itiner. Anton., citat de Ptolemeu
i de Hierokles, este un ora vechiu, situat intre cele dotrA raulete, numite azi iscacc i
Bicrrp4a, care in cnrsul lor inferior formeazA o lagunA, tocmai aa cum spune i Procop
(Goan.. rf

Alp.vgoua) i se varsA in marea lonic, in canalul care desparte insula

Corfu de continent, la Sud de Santi Quarante. Si astAzi existA acolo satul (I)otvix,1 0).
5. Pentru Ebpota, cunoscutA i lui Hierokles, gAsim in Pauly Wissowa (s. v.) urmAtoarele : o citadell clAditA de Justinian pe o insulA, Intr'un lac, legatA printr'un agaz

cu uscatul. Aceste amAnunte luate din Procop, contribuesc inteo slabA mAsurA la identificare. S'a propus Euroia =--- Paramythia, 1AngA Aidonat, dar nu se potriveste cu spusele
lui Procop, 1 Euroia = Janina, unde amAnuntele lui Procop gAsesc aplicare. Cred cd
1 . Byz. Zeit V, 132, No. 59
2). Cf. Tomaschek II 348.
3). Bursian 1, 32.
4). cf. C. I. III No. 7334.

5) de aedif, p. 118, 24-26.

6) Castelul e pomenit i de Kantakuzenos II, 34 (ed. Bonn I, p. 510.
7) CIL III, 12299,
8). Ambele au fost descoperite de d-r Panayotides I publicate de H. Grdgoire in
Bull. Corr. Hell. 1907, pp. 38-45.
9). Cf. 13(irsian, I, 17. Miller IR p. 563.

www.dacoromanica.ro

CONTR1BUTIUNI LA TOPOGRAFIA BALCANICA IN EVUL MCD 1U

29

pot aduce o puternica dovad documentara pentru aceast din urm identificare. In
manuscriptul V, fol. 62, gasim nota marginala repi eippo(as Tij; vs9 'Iwcivvtva = despre
Euroia, care acum se numete Janina.
Dupa Epir, Procop ne vorbeste foarte pe larg despre Intariturile facute de Justinian la Thermopyle ') si apoi citeaza cateva localitatl situate in afara de stramtoare,
deci la nordul ei ('rndrel este un vechin oras d n Aeniania 2), cunoscut si lui Hierokles,
care a dainuit pana astazi cu numele vechiu, situat la S de dui Sperchios 3) 'llpoilasta
din Procop este de sigur orasul vechiu Heraclea Trachinia din Lamia, la Sud de orasul
Lamia, nu departe de golful maliac 4). El se AA, dupa spusa lui Procop, de o parte a
unei stramtori, iar de cealalt parte era localitatea Aluparc0a);, care poate ca este Mosckochorl de azi. Ithoto; nu pot preciza unde se afia. Stefan din Byzant pomeneste de
o regiune Doris, in Tracia, si de un oras Sacus In Lacedemonia Pieriel. Pe temeiul
acestei stiri Desdevites du Dezert 2) crede ca Sacus era un orasel dorian pe langa
Amphipolis, colonizat de Brasidas si de Peloponesienii cari au urmat, iar numele Doris
or fi ramas legat de teritoriul lor WA la cucerirea macedoneana. Dupa el prin urmare
Sacus trebueste cautat tocmai In Tracia, pe la varsarea fluviului Strymon (Struma).
Cred totusi cA aici este o gresala a lui Desdevises. Regiunea din apropierea Thermopylelor se numia In vechime Doris, iar orasele Hypate si Heraclea, pomenite de Procop

impreuna cu Saccus, sunt situate la Nord de Doris, cu siguranta ca e la mijloc o

confuziune a lui Stefan din Byzant : Sacus dela el este identic cu Ecixxoy din Procop
i trebue localizat prin reglunea Thermopylelor. Kopcixtoc poate ca era prin regiunea
apropiata a rnuntelui Y.6pc4, care despartia Etolia de Oetea 7) Cat pentru Otoovk, Bcasat
1 AEonciptov, nu pot preciza nimic.

Din regiunea Thermopylelor Procop se coboara In Grecia propriu zis 6i in Pelopones, vorbind in termeni generali de lucrrile executate, mai ales dela istmul corintic, si apoi se reintoarce in Tessalia. Primul oras pomenit aici este ilioArittavoCrnXt, anticul
Celetrum, citat si de Hierokles in Tessalia sub numele de 4 cox)ortcootiroAtc, langl lacul

care, chiar pe vremea lui Procop se numea xactrop:a, de uncle apoi i orasul a luat numele Castoria. 8) Asupra localitalii nu poate fi nici o discutiune. Surprinzator este numai faptul ca si Procop si Hierokles pretind ca Diocletianopolis era In Tessalia, pe
cand ea e mult mai la Nord, in plina regiune Macedoneana.
Aceasta sta de sigur In legatura cu faptul, relevat de mult de catre Tafel 9), ca
in Evul Mediu sub numele Thessalia se intelegea si o buna parte a Macedoniei, anume
Macedonia prima. Dovezile adunate de Tafel sunt Tina relativ tarzii (sec. XXV), pe
and din Procop si Hierocles se vede !impede ca aceasta uzurpare nominala era mult
mai veche.
ocop mai mentioneaza apol unsprezece orase ale Tesaliei, din care noua pot

1) Cf. si bell II 4, 10.

2) Cf. Burslan 1, 89. Se numea Txcirq sau "i7cccca.

3) Bursian, I, 94. C. I L. I. III No. 586, unde e vorba de controversiis jinium

inter Lamienses et Hypalaeos.
4) Cf. articolul lui Stahbin in Wissowa s. v. Heracleia.
5) 581.

6) p. 407.
7) Bursian 1, 132.
8). Cf Tonaschek 11 349.Itin. Auton. citeaza orasul Diocletiannpolis Intre Edessa
si Thessalonike, ceia ce face pe Miller I R 521 sa-I identifice cu Pella si zice el,

nici tntr'un caz cu Castoria cf. si articolul lui Philrppson In Wissowa.

9). De Thessal pp. 39-43.
www.dacoromanica.ro

C. LITZICA

30

fi cu preciziune localizate. lata-le in ordinea dela Procop : 1). 'Extvcc*, ') la Hierokles
Al.-/Jv..cc, la Constantin PorfirogenetuMtval6c, orao vechiu la golful maliac, azi Achinos,

in acelao loc. - 2). etf32t. Fireote nu-i vorba despre Thebae din Beotia, ci despre Thebae Phtiotides din Tessalia, aproape de golful Pagasalic, azi golful Volo. Oraoul, pomenit, de Hierokles of Const. Porfirogenetul, astazi nu mai exista. - 3). (DcipaaXo;, renumita localitate din Tessa lia, purtand oi azi acelao nume.- 4 Avremicic, orao vechiu
in peninsula Magnesia, in fundul golfului Volo 2), cunoscuta lui Hierokles oi Const. Porfirogenetul. - 5). NbirpOnoXtc. Erau in vechime, in Tessalia, doua oraoe cu acest nume :
unul in Pelasgiotis, la N. de Larissa 3) altul in Hestiaeotis, in coltul Sud-Vestic 4).
Tinand sama de ordinea, in care inoir Procop oraoele (Pharsalos, Metropolis,
Gomphi, Tricca), e aproape sigur ca in pasagiul nostru este vorba despre oraoul din
urma. - 6). roplot, cunoscut lui Hierokles oi Const. Porfirogenetul, este vechiul F61.110i
din Hestiaeotis azi Episcopi. 6
7) Tpbta 6), la Hierokles Tpixat, la Porfirogenet Tp(7:11,
corect TpCxxa, este numile vechiu al oraoului de azi Tp(v.xcact 7). - 8). Adptcacc, amintita
de Hierokles oi Porfirogenetul, vechea Mptiaa, Larissa din Raven oi Itin. Anton. pe apa
Penlios, s'a pastrat pana azi cu acelao nume. 8)
9). Katacipcx se gaseote, ca orao al
Tessaliei, pomenit de Hierokles oi Porfirogenetul. Unde anume era situat, nu pot preciz. Exista oi azi o localitate Kassaria pe valea raului Vistritza, vechiul Haliakmon, dar
n'am putut dovedl daca este cumva identic cu oraouI citat de Procop. - 10 oi 11.

Kevr2up67:0),L; este ce totul necunoscut. - npupivvi ar fi fost dupa Georgiades 2) pela satul
de azi Tcrtck1t4t, pe malul marii, la S. de varsarea raului Pesilios. - cf. Philippson in
Wissowa s. v. Eurymenai.
Parasind Tessalia, Procop ne vorbecte despre insula Eubea, despre capitala ei
ChalKis 19 i stramtoarea Niptro;, care desparte insula de continent. Aici vine in text
o lacuna, care insa nu poate avea intindere mare ; in urma autorul citeaza peninsula
Palene (ircaLivq) cea mai occidentala din cele trei peninsule ale Chalkidicei, numita azi

Casandria, oi vechiul orao not(Bata, care pe vremea lui Procop, ca oi azi, purta numele
de lictivVa II) In fine ultimele numiri pe care le gasim sunt : raul 'Nato; nu departe

de Salonic oi oraoul Artemision la varsarea riului Pia= in mare. Cu privire la acest

tau, cel dintai care a banuit adevarul este Tafel Is), care a afirmat ca rani in chestiune
este micul curs de apa, prin care se scurg in golful Oefano apele lacului Beschik, vechiul
Bolbe, la nordul Ckalkidicei. Acelao lucru II afirma oi Oberhummer, '3) WA a aduce

probe. Dovada o gasim la Struck 14) care spnne ca acest raulet are azi dotia numiri,
Rendina Boghasi sau Richios, prin urmare tocmai numirea din Procnp. La gura raului
pe malul stang, Struck a gAsit ruine oi urme vechi, bat e probabil ca aici trebue sa
fi fost oraoul 'Apuil(atov din Procop.

1). Tot cu aceaSta forma mai e citat de Procop in bell. VIII 25,19.
2). Bursian I, 102. Tomaschek II 351.
3). Bursian, I 67.
4). Idem. p. 53 54.
5) Bursian I, 53 ; Stahlin, Gomphoi in Wissowa.
6). In mss. stA Tpmccrsok nept(36Aoug. Haury a restabilit lectura TO.2, 'cob; nEptf3Oisou.

7). Bursian I, 51.

8). cf. Bursian I 64 ; Tomaschlk II, 350.
9). Thessal. p, 146.
10). cf. BOrchner, Chalkis in Wissowa.
11). cf. Si bell II 4,5.
12). de Thessalonica, pp. 272-275.
13). In Wissowa, s. v. Bolbd, No. 1.
14). Makedonische Fahrten, I 74,

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUN1 LA TOPOGRAFIA BALCANICA IN EVUL MEDIU

31

II

Aci se terminA prima din cele patru I Arti cari constitue cartea a IV din opera lul
Procop, i urmeazA cel dintAl catalog sec de numiri geografice, grupate pe provincii
sau regiuni. De multe ori numirile dintr'o provincie sunt impArtite in douA sectiuni,
dupA cum Justinian a executat clAdiri nota sau simple reparatiuni. Voiu face InsA abstracOe de aceastA subdivizinne, examinand fiecare provincie in intregul ei ca pe o
singurA grupA. Stint in total 14 grupe inirate In ordinea urmAtoare ; 1 Epirul Nou.
II. Epirul vechiu. III. Macedonia. IV. Tessalia. V. Dardania. VI. Sardica. VII. Kabetzos. VIII. 0 regiune al cArei nume lipsete din cauza unei lacune din text. IX Germane.
X. Pantal.a. XI Regiunea Scassetana. XII. Regiune fArA nume, iarAi din cauza unei
lacune. XIII Remesiana. XIV. Aquae.
I. Epirul Nou. Hotarele acestei provincii par a fi fost urmAtoarele : La Apus

marea A driaticA, la nord o linie aproape orizontall care pleca dela mare, cam In
dreptul oraplui Lissos (azi Alessio) i mergea spre RAsArit pAnA in valea Drinului,
la RAsArit probabil valea Drinului, cuprinzand lacul Ohrida i ajungand pAnA la izvoarele

raului Aous (azi Vojussa), iar la Sud Epirul Vechiu, de care era despArtit printr'o linie
aproape paralelA cu Aous 1 cari ajungea fn Adriatica la Sud de Aulon (azi Valona)
In acest tinut Procop citeazA 58 localitAti clAdite sau restaurate de Justinian. Din acest
numAr trebue sA scAdem pe acelea, cari printr'o greall uneori a autorului, alte ori a
copitilor, sunt citate de ate douA ori, acestea sunt: Baxouaril (117, 2) i Bciaoucta (117, 6) .
'Znaeov (117, 14) i ir6Xwv (117, 28) ; Bpe32r4 (117, 22) i Bp(3,-..ra (117, 34) ; poate;
r,wpiTtov (117, 9) 1 7capi.ccov (117, 50) ; in fine, tot ipotetic, "Aova (116, 30) 1 'Aotd,v

(117, 10). Ar ramble prin urmare numai 53 de numiri, dintre cari uncle pot fi localizate cu deplinA sigurantA sau cu multA probabilitate, altele insA ne sunf, cu totul necunoscute.
1. "Aova (116, 30). DacA,rdupA cum am propus, "Aova 1 'Aot6v sunt dubletele ace-

leiai numiri, atunci e foarte probabil cl avem aici o coruptiune profundA a textului ; a
propune sA citim AZ,X6v 1) 1 AUXova, care este vechiul port din coltul S. Vestic al Epirului nou, numit in Evul Mediu Avelona, l'Avelona, Lavelona, Valona de azi 2).
2. ETET avtax6v (116, 31). Pentru determinarea acestei localitAti trebue tinut seama de
5r;
faptul CA tot In Epirul nou Procop ne mai citeazA (11 7, 25) castelul Toll tetCOU _TE.T...vou
restaurat. Din Itinerarul Hierosolymitan se vede cA, In Epir, se desfAcea din Via Egnatia o ramurA la Clodiana care, trecand prin Apollonia, ajungea la Aulon. Pe aceastA
ramificatie Itinerarul citeaa, la 18 mil pas. spre nord sau N E. de Apolonia, localitatea
Stefanophana (cu varianta Stephani pleana), iar la 12 mil. pas. spre Sud de Apolonia.
intre acest ora 1 Anion, localitatea Stefana (cu varianta Stephanacium). Varianta
Stephani plana contine WA indoialA lectura exactA, care trebue scrisA Stephani fana ;

vorba fanum insemneazA loc sjnt, altar, templu; prin urmare Stephani fanum este
blserica sf. Stefan i corespunde aa dar cu km; ZTicoavo;, din Procop. Prin eliminare
rezultA CA Dcepavicoc6v trebue cAutatA la cealaltA localitate citatA de Itinerar, adicA la
Stefana, a cArei variantA latinA Stephanacium corespunde din silabA In siiabA cu numele
grec din Procop. lar faptul cl la Procop gasim pe F.aecp2vt2x.6v citat IndatA dupA "Aova,
iar In Itinerar pe Stephanacium in imedlatA apropiere de Aulona este o dovadA mai
mult cl "Aova din Procop este intr'adevAr Aaova 5).

1) Pomenit cu numele corect Aaiov de Procop in V 4, 21.

2) Cf. Tomaschek II, 346.
3) Inteo notita armeanA gAsim mai tArziu localitatea Stephaniakon sub jurisdictiunea
episcopului din Durazzo ; cf. Conybeare, on some Armenian Notitiae, Byzant, zeit. V, 133.

www.dacoromanica.ro

C. LITZICA

32

3. "Apyo; (116, 32). La Hierokles si Constantin Porfirogenetulgasim citat un ora

"Apyo; insa nu In Epirul Nou, ci in Macedonia 11-a, adica tocmai in acea portiune a
provinciei Macedoniei, care se invecinete la Apus cu Epirul Nou. Este, de slgur, vechiul
Argos Oresticum, aezat pe langa lacul Castoria, spre rasarit, pe aproape de satul
actual Krepeni.
Foarte probabil ca localitatea citata de Procpp este aceia cu cea
din Hierokles i de sigur Ca oranduirea ei in Epir se datorete unei erori.
4. 'AMou'Act

(116, 33) dublet paleografic cu O'uA PouXa (117, 21) datorit confuziunii

dintre literile aou in scrierea minuscula. Forma corecta este fara indoiala 06X(PouX,
dela lat. Olivula. Pentru nume cf. Oliva/a porlus, aproape de Nizza, in Itiner. Marit.2)
Cat pentru situatiunea sa, Imi lipsete orice data spre a o putea fixa.
5. Lluppciztv (116 34), forma modernA care se gasete 1 la Hierokles. La autorii
ve,hi g5sim Auppcixtov Dyrrachium, In Tabul. Peuting. Dyrratio, la Geogr. Raven.
Durachium, in Hirt. Anton. Dyrrachium, pe inscripfluni. Colonia Dy[rrachium] 3) i
Durra[chium]4). Numele anterior era Epidamnos. Este oraul bine cunoscut depe coasta
Albaniei, de unde Incepea Via Egnatia, azi Durazzo ),
6. "AAtaTpoc (117, 3) La Hierokles gasim o localitaie Ato7pLiv net

Y
XE-VCCV

in Epirul

Nou Poate ca este aceia localitate G). Pe de alta parte Procop citeaza de asta data in
Epirul Vechiu (118, 14) localitatea Matpta. Poate sa fie i aici un dublet. datorii unei
erori a autorului nostru. Uncle insa era oraul "AAtctpo; sau ACczpia nu pot hotarl.
7. 'ETAeov (117, 14) i cu dubletul sAu %.0Eov (117, 28) corespund ca 'flume vechiului
ora Pelion, situat la Sudul lacului Lychnitis (lacul Ohrida) spre V. de actualul ora

Moschopole 7). Pelion era situat in cuprinsul Epirului nou.

8. dcOcppo.r.o; (117, 16). Are oare vre-o legAturA cu oraul actual Diwra din Albania,

numit inainte iPPpa, /Jepa, situ at pe valea raului Drin?

9. ZMBpitilv 716XL; (117, 31) Poate a este oraul Scutari, Skodra, la ByzaMini Lcapat.

E drept ca Skodra nu apartinea Epirului Non, ci provinciei Praevallis, unde it citeaza

corect 1 Hierokles.
10. 'Avtir.crypai (117, 32). Supt aceasta forma localitatea citata de Procop nu se mai

gAseVe citata nicaeri i nu poate fi identificata. Am vAzut insa in prima parte a acestui
studiu confuziunea destul de frecventa in majuscula Litre 1' i T. Dad admitem aici
aceasta eroare paleografica, atunci din ANTIITAITAI iese foarte uor ANTIIIATPIA, 1
oraul 'Avtocchpta este bine cunoscut in Epirul nou ; era situat cam pe la Berat, pe
valea superioara a raului Apsus, azi 1Xwo1. 8).
11, 'Apyuds (117, 47), Intr'o inscriptiune din C. I. L.') este pomenit in Epirul nou un
rau cu numele de Argyas Tomaschek 1) crede a este raul de azi Suica, afluent sudic

al Vojussei, In regiunea Agriochoria. Pe valea acestui rau trebue sa fi fost umbra orapt homonim.
12. 'Av.reta (117, 49), cunoscut i lui Hierokles i lui Constantin Porfirogenetul, este
un ora vechiu, cam la S. V. de NUAt'ov, aproape de Nivitza, pe Mut Su,ica. Era aezat

1) Desdevises p 307
2) Mliler IR p. 233.

8.

3) CIL III 611.

4) CIL III 9741.
5) Cf. Miller IR p. 471. Vezi i numirea '(7cai.vo; la finele acestei lucrOri.

6) cf. Tomaschek in Wissowa s. v,

7) Cf. Desdevises p. 233-234, pune Argos la satul de azi Pliassa, pe rail! Dewol.
8) Cf. Desdevises p. 231-233.
9) Ill 600.
10) In WiSSOwd, S. V.

www.dacoromanica.ro

CONTR1BUTIUNI LA TOPOGRAFIA BALCANICA IN EVUL MEDIU

33

pe drumul interior, care lega Apollonia de Aetia Nicopolis. 1).

Epirul Vechiu. Granite le acestei provincii erau: La Nord Epirul Nou, la Vest
Marea Ionia, dela capul Linguetta (Akrokerania) panA la golful Arta, la Sud golful
Arta, portul Sinus Ambracicus, far la Est Tessalia si Macedonia, de care era despArtill printr'o Buie care trecea la Vest de Tricca si apoi se indreaptA spre NV. pAnA spre
izvoarele Vojussei.
Procop citeazA aici 36 numirl de localitati, din care inlIturand pe Mcnpta (118, 14)
ca dublet al lui WAXtc:pog, din Epirul Nou (vezi mai sus), poate si pe Mdpsun (119, 20)
ca dublet al lui Wirt.; tot din Epirul nou (117,7), ne rAmn 34 de localitati. din care
o parte pot fi identificate.
11.

Iletpithc 4117,54). Subt aceastA fot mA localitatea nu se gAseste. Ar putea insA fi aici

i atunci a dill Ilivopp.od,

o eroare de transcriere, datoritA prescurtArli silabei av
port vechiu la Adriatica 2), in Evul Mediu Palormo, Palermo, Palerimo, 3) azi IlaXipip
pe coasta Epirului.
FLp(Ircr, (118, 3). La Hierokles gAsim un ora 15. Grno;, insA in Macedonia prima,
incat nu trebue confundat cu localitatea din Procop ; Ripbyr.wc este desigur orasul de care
ne vorbeste Ptolemeu (III, 12, 21) si Pliniu (Nat. Hist. IV, 34) ; cf. Wissowa s. v. Europos, N. 2. Era situat in Macedonia, regiunea Almopia, poate pe valea raului Lydias.
Localitatea citatA de Procop poate sA fie identicA cu Ept,m3; citat de Strabon 4)
valea superioarl a rAului Penlios Regiunea intreagA dela izvoarele acestui du era obiect de ceartA continua intre Epiroti i Thessalioti 5) 1 era consideratA ca fAcand

parte nu din Tessalia, ci din Epir.

xivaipai (118, 4). Numele prezintA multe variante ortografice: xyzapa, xtv.apa, ztpApp; )tequipp; Thucydide (I, 46) citeazA un port in Epir, numit xettaptov, situat la
I')obg Xtili,v "), AstAzi existA un orAsel Chimara in Epir, port la Adriatica. Identitatea
(uturor acestora este, cred, mai presus de orice indoialA 7).
IGaTtva 118, 10). In scrierea majuscull ar fi foarte posibill o confuziune Intre
KACTINA si KANINA, 1 atunci xciama din Procop, corectat in xcivtva, ar fi orAselul de

azi Kanina, la sud de Valona, Ia granita intre Epirul vechiu sl Epirul Nou.
Tevkto; (118, 11). In aceastA forma e usor de recunoscut numele raului Genusus
din Albania, azi Skumbi, si care se varsA in Adriatica la Sud de Durazzo. De sigur
cA din eroare a trecut Procop aceastA numire in Epirul vechiu, in loc de Epirul Nou 8).
JovciTcu am vorbit mai sus ; relevez numai cA, dupA Procop, erau douA castele To5 ci-r:ou ,dovcitco : unul in regiunea orasului
(in,mil..4, altul In regiunea orasului 'kuaTtvta,io6T:o)ig. Am vAzut ca cel dintai s'a pastrat, ca
numire, pAnA azi.
Despre 'IoutrztvtavoUr.oXt;, 11),,nutii gi TG5 ay(O'J

BouXtPl; (118, 31). Erau in vechime, la S. de Avlon, doul orase cu numele Byllis
sau Bulbs 130X),1; si Buu),Aii) unul maritim, altul ceva mai in interiorul continentului 9).
Ambele se gAsiau pe la granita intre Epirul vechiu si nou, i in numirea din Procop
e usor sA recunoastem acelas radical ; Hierokles si Porfirogenetul citeazA orasul BcIAM;

1). Cf. Desdevises, 117-18. Miller IR p. 570.

2). Cf. Bursian I, 15. Desdevises 249-250.
3). Tomaschek II, 347.
4). VII, 7.
5). Cf. Bursian 1, 48.
6) Cf. Bursian I, 28.
7) Cf. Tomaschek II 347.
8) cf. Tomachek II 353.
9) cf. Desdevises 244-245; Wissowa. v. Byllis.
loan Neculce Buletinul Muzeului Municipal lagi

www.dacoromanica.ro

C. LITZICA

34

in Epirul Nou. Pe de altA parte Cicero (Ad. famil. XIII, 40) citeazA numele etnic Bulliones, iar Liviu (XLIV, 30) numele Bullini. E posibil ca i la Procop sA avem o confuziune paleografick Bou'm Pc in loc de BouXodq,
flac=tc6v (118, 34). Ptolmeu (III, 14, 3), citeazA un promontoriu Poseidon, dela
care incepea regiunea epirotA Thesprotia ; dupA Bursian 1) acest promontoriu se afla

acolo unde incepea regiunea Cestrine, prin urmare spre Vest de Buthroton (azi Butrinte). Poate cA pe aid era localitatea Hoaeat'av din Procop.

III. Macedonia. Cuprindea Intreaga regiune macedoneanA, adicA Macedonia prima

i secunda, mArginindu-se la Apus cu Epirul Vechiu i nou, la Sud cu Tessalia i
Marea Egee, la RAsArit cu Rhodope 1 Tracia, de care era despArtitA prIn valea riului

Nestus, lar la Nord cu Dardania i Dacia mediterranea. Procop citeazA aid 46 localitAti. IdentificAri mai mutt ori mai putin sigure pot propune pentru urmAtoarele :
Bacraix& 'A p.:).rrcu (118,39). ExistA si azi In Nordul peninsulei Chalkidice, la vre-o
douA ore spre SudEst de Salonic un sat Busti.ota 2); nu pot afirmA cu siguranIA cA ar
fi una i aceiaci localitate.
ME),V2 (118, 40). In Itinerarul Antonin i in Tab. Peutinger gAsim o localitate
Melissurgin sau Melissirgin, al cArei nume prezintA acela radical ca ci MEXtzt4. Era
acezata pe via Egnatia cam la jumAtate cale intre Salonlc ci Apollonia Myndonia, in
Nordul Chalkidicei, deci tocmai in regiunea noastrA. E posibil sA fie unul ci acela ora.
1-12nk (118, 41). Tomaschek 8) spune el era situat in apropiere de lacul Bolbe,
nu aduce insA nici o dovadA pentru aceastA afirmatiune. Probabil se sprijine pe faptul
cA Procop citeazA localitatea Maxi"; printre cele invecinate cu Bolbe.
MAthv (118, 42) Aosta era numele vechiu al rauletului prin care se scurg in mare
apcle lacului Bolbe, adicA, dupA cum am vAzut mai sus, a cursului de apA numit de
Procop 'Piato5, ci care azi se numete Richios sau Rendina Boghasi 4). Tot Anton se
numea in vechime ci strAmtoarea invecinatk care desparte insula Thasos de continent 5).
E probabil, deci, cA oracul AO.Wv citat de Procop se afla pe valea rAului cu acela nume.
BoXPG (118, 43). Oracul acesta avand acela nume Cu lacul BoXN, azi Be.ik-Gjol,
e probabil cA era acezat pe tArmul, poate cel Sudic. al acestui lac G).
BprrEris (118, 44). Are in sine fonetica numelui Brygi, o populatiune track ci a

oraplui 130,00, care dupA Desdevises, 9 pare a fi fost prin peninsula Pallme. Nu
putem spune nimic pozitiv. Oberhammer (in Wissowa, s. v.) zice cA era un castel in
Macedonia, nu departe de lacul Bolbe, dar nu aduce nici o dovadA sigurA pentru aceastA localizare.
Oipp.2 118, 48).

Este ctiut el ora3u1 Salonic a fost clAdit in apropierea unul alt

ora mal vechiu numit eipm. 8) Oracul Salonic ne este insA citat totdeauna de Procop cu forma OevrxXoCial, incat mi e probabil nici o legAturA intre eipp.a i vechiul eipm.

Boya; (118, 49). De sigur cl aici trebue sA citim BOTk confuziunea intre T i 1'
fiind un lucru foarte frecvent in scrierea majusculA. In acest caz numele ii stA in le-

1) I, 18. Cf. i Wissowa s. v. Chaonia.

2) cf. Byz. Zeit. VII, 58-60 ; Tafel, de Thessalonica, p. 309, not. 22 crede cA
Bacatzi 'Ap.irrcou ar fi Edessa (Vodena).
3). 11 319.

4) cf. Thucyd. IV, 103.

5) Desdevises 418: cf 1 Wissowa s. v. Bolbe, No. 1.
6) cf. Wissowa s. v. Bolbe No. 2 ; Tafel, Thessalonica p. 263.
7) 235, 365.
8). Cf. spre ex. Tafrali, Topographie de Thessalonique, p. 6 seq.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA TOPOGRAFIA BALCANICA IN EVUL MEDIU

35

gatura cu numele regiunii Bottiaea dela gura Vardarului i cu al oraului Bottea, poate
azi Kapsochori, pe Haliakmon (Vistritza) la Sud de lacul Borbgros. ')
NsoircoAt; (118, 50), pomenit de Hierokles i Porfirogenetul in Macedonia prima,
numit pe urma Xptcr:vr.n-coXt;, numire care s'a conservat pana catre finele sec. XIV 8), este
oraul de azi Cavalla 3).

Kaapvoc (118, 51). 5tefan din Byzant (p. 345) pomenete o localitate Calarna In
Macedonia, iar Pomponiu Mella (II, 2) vorbete despre un turn Calarnean /titre Strymon
i Athos. Desdevises 4) o identifica cu vechea Arne, situata in Chalkidice, la N. de
Acanthus.

MounTov (118, 52). 0 localitate cu acela nume, unde era mormantul lui Orfeu, se
afla pe aproape de muntele Olymp. 5); nu pot afirma daca este vre-o legatura intre aceste doua localitati.
M:i.trov (119, 5). Un ora Nup.cpatov era in Emathia, la Nord de Beroea (azi Kara-

feria) 6), pe drumul dintre acest din urma oral i Edessa (poate Thva din Procop
119, 3 ?) Este oare aceea localitate ?
KUppou (119, 14), de sigur forma de genetiv (76*5 Ki)ppou sc. ?pcUptcv dela un no-

minativ K(ppc Acesta era un ora vechiu, numit azi Palaeokastro sau GradiNte, situat
spre N. W. de actualul Jenidie, cam la jumatate drum intre acesta din urma 51 Vodena,
vechiul Edessa. 7) Poate ca este una i aceia localitate cu Scurio, depe Via Egnatia,
citat de Itiner, Hierosol, Intre Pella i Edessa.
BoupPothSriv (119,18). Raul Lydias, azi Kara-Asmak, afluent al Vardarului, formeaza

inainte de confluenta, un lac intins, numit azi Jenlie Ghiol, iar in vechime Borboros.
E probabil ca. prin apropiere trebue sA fi fast localitatea BoupPoWBv i, poate tot pe aici

i cealalta localitate citata de Procop Ativrtkpm (119, 17).

baszov (139, 21). Exista i azi un rail Pelikas, prin regiunea vechiului ora Pydna 8) ;

nu pot inn preciza daca are vreo legatura cu Ilexciv din Procop.
Atp.vaai, Xipapoc, Kcigauyac (119, 27, 29-30). Voiu cercet aceFte trei localitati deo-

data, iiindca se ajuta 1 se lumineaza, cred, reciproc. Desdevises 9) citeaza, pe Temeiul lui Livius (XXXVI, 13), un ora Limnaea in Tessalia, pe valea raului Penlios, la
sud de Tricea, despre care cu greu s'ar putea admite o identificare cu A tv.vocat din Procop. Pe de altA parte gasim tocmai In Acarnania ') o localitate Aq.occia, situata nu
departe de golful Ambracic (azi golful Arta).Scylax (p. 66) ne citeaza'un ora Xapaapok in Macedonia, pe care Desdevises ..) i apoi BUrchner 1 ) 11 apaza in peninsula
Athos, cam pe unde e astazi manastirea Vatopedi. Dovezi sigure pentru aceasta identificare nu se aduc. In schimb trebue notat ca in Epirul Vechiu, aproape de tarmul golfului Ambrasie era un ora vechiu xcipaCepa i xcipdapoc, poate tar6pa de azi. 13)
1). Desdevises 344.

2). Cf. Byz. Zeit III, 25.

3). Tomaschek II, 359
4'. p. 185-386.
5L Desdevises, 288.

6). Id. p. 331-332.

7). Cf. Struck II, 70
8). Desdevises, p. 294.
9). p. 264.
10). Bursian I. 110 ; Heusey, Le Mont OlymPe, pp. 319 sqq
11). p. 348.
12). in Wissowa s. v. Charadriai.
13). Cf. Bursian I, 36.
www.dacoromanica.ro

C LITZICA

36

Despre o localitate Kaaatrxy; prin Macedonia nu am putut OM Ora acum nici o

urma. In schimb, tot in Epir, tot pe langl golful Ambrasie, pe dui Oropos, azi Luro,
era oraul Kaavuzia sau Kt:wag:Jr/1, de care ne vorbete Diodor din Sicilia ').

Dim cele spuse rezult Ca nici unul din cele 3 oratie pomenite nu poate fi cu
siguranta localizat in Macedonia, pe cand pentru toate trei gasim localizari precise in
Epir 1 Acarnania, in jurul golfului Ambrasie ; faptul ca Procop nu le citeaza impratiat,
ci la rand, (intre Aw.vo.c4( i Xcip26po; pune pe "Onttov, despre care nu pot spune nimic),

faptul acesta este o dovada. mai mult ca aceste orae erau in apropiere unul de altul,
a:3a cum se gasiau in jurul golfului citat : cred deci ca avem aid fie o eroare a lui
Procop, fie vre-o intervertire ulterioara datorita vreunui copist, eroare sau intervertire
aceste trei localitati (poate i "thrsto ?) au fost eronat stramutate din Epir 1 Acarnania
tocmai in Macedonia.

IV. Tessalia. Ca hotare, corespunde vechei Tessalii, marginita la Apus de Epir,

la Sud de Grecia propriu zisa, la Rsarit de marea Egee, iar la Nord de Macedonia.
Afara de oraele citate in prima parte a scrierii sale (v, mai sus), Procop nisi pomenelte aici apte localitati, din care patru pot fi Oa la un punct identificate.
'AXx6v (119, 33). Poate sa fie aid o eroare paleografica, provenit din confuziunea
-{X, in care caz am cita 'AXII6v, iar localitatea ar putea fi Almon citat de Desdevises2)

in Tessalia fall sa-i poat fixa cu exactitate locul.

A6cgrovoc (119, 34). Exista in antichitate in Tessalia un ora '0Xo6acrtov, la Nord de

Larissa, care s'a mentinut pn azi aproape cu acela nume, Elasson. Din (nag:crop),
devenit in pronuntare '0X6acroro, vreun copist ignorant, considerand pe 0 initial drept
articol, a facut '0 Macron, de unde apoi forma genetivala (Tor)) Manvo; din Procop 3).
Faptul ca numele ni e dat la genetiv, nu este surprinzator ; ant vazut mai sus x5ppou,
vom mal Intaini i altele ; pe land toate se subintelege eppoliptev, xvrciAXov, sau vreun alt
cuvant identic.
liapxtviOU (119, 27). Tot forma genetivala. Este de sigur vechiul ora Keptivtov, Cer-

cinium, din Pelasgiotis, spre S. E. de Larissa. 4)

nctapeolk (119, 38). In vechime exista un ora 2:xijciFcc 5), astazi mina Maga Episcopi

(Piskopia) in Macedonia, la N. de KaraferiV). Nu se afla prin urmare in chiar cuprinsul Tessaliei; de oarece ins e prin apropiere, putem admite o eroare din partea
lui Procop.
V. Dardania. Aceasta provincie, cuprinzand cam jumatatea sudica din foasta Moesia
superior, se marginea la Apus cu Muntenegrul de azi, la Sud cu Macedonia, la Rasarit
cu Rumelia Orientala i Bulgaria, iar la nord cam cu Serbia Veche. In aceasta regiune
Procop citeaza 69 de Iocalitati, care constituesc probleme in cea mai mare parte insolubile. Dublete sunt, dupl parerea mea, Bw..rwpiac (119, 49) i Br/.7wptavi (120, 14),
Ku:lava (119, 51) BEaccin (119, 54) prin confuzie paleografica intre x i (3, 0 Beacticea
(120, 42), poate liarrapoc (120, 7) i Karr:tpiTEpo; (120, 10), unde editorul Haury propune
cu multa probabilitate corectura lictuapoc ETEe0;. Eliminina aceste dublete, tot rrnAn 65
de numiri; asupra unora din ele putem face oarecari ipoteze,
1) Cf. Bursian 1, 29-31.
2) p. 326.
3) Bursian, I 55, not. 3.
4) Cf. Kiepert, Atlas Antiquus, VI Cf,
5) Desdevises, p. 333.
6) Struck Maked. Failrten II, 56,

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA TOPOGRAFIA BALCANICA DIN EVUL MEDIU

37

Aapptov (119, 42). Hahn 1) ne spune ca regiunea dinspre rasarit de Kossowo polje
e imparpta In doug parti : una nordica numita Lab, alta sudica numita Golak Tot din
Hahn aflam ca Albanezii din aceasta regiune sunt numiti Lab Golab. In fine un rAu
care curge la Nord de Pri.tina 1 se varsa in Sitnitza, afluent al Ibarului, se numete
azi Lab. Oricare ar fi explicarea acestor numiri, un lucru este sigur, anume : Lab e o
numire albaneza, aplicata 1 unei Orli a poporului, 1 unei regiuni i unui ran ; prin
urmare o numire destul de veche, daca e aa de intinsa ; aceasta numire se regasete,
ca radical, in Aapiptov, citat de Procop; pe de alta parte, drumul care, plecAnd din Usktib,
din valea Vardarului, merge spre Nord i trece prin PriNina, urmAnd valea Toplicei,
ajunge la Nix, adica in valea Moravei spre a se termina la Dunare ; acest drum intalnete rAul Lab pomenit mai sus. Daca asemanarea numirilor corespunde mallard, atunci
poate ca oraul AotPiptov era aezat pe acest drum, la punctul unde el trecea peste
Mil Lab
OpoaXos (119, 48.1. Numele acestei localitati are oare care asemanare cu al fluviului Drin, numit in Vechime pDav mai tarziu L1 petvcc, 4pc, la Anna Comnena Qpu116v ') Nu indrasnesc insa sa propun nici o identificare pentru localitatea din Procop.
Kaaiava (119, 51) i Bear.2 a (119, 54) poate i Beaatava (120, 42) dublete ale aceleai numiri, dupa cum am spus mai sus, poate fi identificat cu oarecare probabilitate
gratie Tabul, Penting, 1 unei inscriptiuni latine. lata mai intai inscriptiunea, gsita a-

proape de Kumanovo, anume fa satul Kleeovaj, unde sunt mine intinse 3) : Fano
Mag(no) Pro sal(ute) Aug(ustorum) n(ostrorum) doorum) Apollonides eorund(em) vect(igalis) IllyrOcil ser(vus) (contra) sc(riptor) stat(ionis) Vizi(ani) v(otum) s(olvit) 1(ibens)
m(erito) Pe fata laterala stAnga sta scris : Vizianus, iar pe cea dreapta : Gentiano et
Bass(o) (consulibus), ceia ce dateaza inscrlptia ca din anul 211 p. C. Din contextul ei
rezulta cA un mic functionar vamal, Apollonides, implinete la sanctuarul Fanum Magnum, depe lAnga Kleeovae, unde se gasia statia vamala Lamud, un cotum fagaduit de
pe cand era functionar la statiunea vamala Vizianum 1 pe care nu-1 putuse Indeplini
acolo, probabll din cauza transferarii sale. Aceasta inscriptiune ne face sa banuim cu
multa probabilitate ca statiunea Vizianum nu era prea departe de Lamund, adica de Kumanovo, i cA apartinea granitii vamale de Apus a Ilyricului. Pe de alta parte insa
tim cA Tabl. Peuting, citeaza pe drumul N4-A1essio, i anume dincolo de regiunea Niului. deci in Dardania, o localitate Viciano (la Geograful Raven. Beclano, printeo eroare paleografica).
Nu poate fi nici o indoiala asupra identitatii acestor trei numiri : VicianumVizianolka:ava. De sigur ea guturala c din Vicianum capatase cu timpul, gratie lui
care urmeaza, o pronuntare palatolizata (6 sau tz.), care o apropie de 4 din Viziano i
de a din Bealava. Aceasta localitate fiind pe drumul Nig-Alessio i anume in reglunea
Dardaniei este foarte probabil ca se afla prin regiunea dela Vutitvin, la Nord de Lipljan (U lpiana . 4) Cat privete faptul c in izvoarele 1 ati ne numele localand noastre are forma masculina ori neutra singulara, pe cAnd la Procop ne intArnpins cea femenina ori mai degraba neutra plurala. explicarea lui o gasim intr'o scholie
la Ptolemeu 9 unde se spune : T6 OAiai6v. OA vr' itaX0511,V0010 1:ap& Tot; ileTaiEvecrTipot;.

1). Reise von Belgrad n. Salonik, p. 124.

2). Cf. Jirecek, Rom. p. 58 ; Tomaschek l', 338.
3). Publicata in Jahreshefte d. sterr. Arch. Instituts VI p, 39 (Beibl.) i mai corect Id. VII, 3 (Beibl.) ; cf. C. I. L. III.
4). Asa localizaza pe Ulcianum, Domeszewski A E M XIII, 144 sqq. i Kiepert,
C I L III (Harta IV) ; cf, Jahreshefte VI, p. 39. Kanitz (Rom. stud. 118) spune cA Vicianum era chiar la satul Caglavia, la nord de Ulpiana. Satul este aezat chiar pe ruinlle vechei localitati.
5). III, 9, 4 ; ed. Muller p. 455.
www.dacoromanica.ro

C. LITZ1CA

38

UrmeazA deci c formele neutre singulare sunt cele vechi, pe and formele femenine (ori

neutre plurale) sunt de date mai recente, ceia ce corespunde i cu starea de lucruri
pe care o gAsim pe deoparte in Tab. Peut. i in inscriptiunea pomenit, iar pe de alta
la Procop.
B..Xci; (120, 6). Cred cA aceastA localitate poate fi identificatA cu actualul Veles
turc. KjOprUIU, numit de Byzantini Baur& i 13.:Xecr6; iar de Albaneji ;I Bulgari V1Ixs ').
Oraul este vechin ; poate cA tot aici era localitatea Bylazora (BuX4,47.) pomenitA de
Polybiu. A fi dispus sA admit cA localitatea BX4(;), citatA de Procop tot in Dardania

(120, 44) nu-i cleat un dublet al lui BO*.

lapScilTapa (120, 27) contine finala tracicA para (= ora ?), care se gAsete in numirile Scaptopara, Druzipara, etc. i elementul Darda, care este ins* radicalul numelui
Dardanilor. Cam pe uncle va fi fost insA apBi;:apx nu pot preciza.
VI
XIII. Dacia mediterranea Din Dardania Procop trece in provincia vecinA,
Dacia mediteranea pe care o subimparte in urmAtoarele 8 regiuni ; a) Serdica ; b) Kabetzos; c) AnonimA ; d) Germane; e) Pantalia; f) Scassetana ; g) Monima ; h) Remesiana 2).

Pentru regiunea anonimA de sub Mara g, care in manuscripte i in editiuni ne

este datA sub titlul T.7.6 76), tv Si... via viv (Haury 122, 27) Jireek a dovedit de mult 3)
cA este vorba de regiunea Niului, incat trebue sA citim '1C7.6 71.6),tv Si Nataao ; vom vedea

mai jos motivele foarte valabile ale acestei conjecturi. Cat pentru regiunea anonimA de
sub litera c, (Haury, 121, 30) lucrul stA aa : Prima localitate pomenitA de Procop in
aceastA regiune et-te &uycipapa Haury in aparatul critic (p. 121) pune notita; Bwpicipava
fortasse scribendum : Boup-(a.2 cf Itin. Ant, 135.5.
In aceastA notita este de sigur o eroare de tipar : manuscriptul V are foarte clar
Ilcuycipalta, iar Itiner, Anton la locul citat, are Burburaca, pe and Hiner. Hierosol pentru
aceiAs localitate ne oferA lectura Buragara 4'. Oricare va fi fost insA forma corectA, un

lucrn imi pare neindoios, anume cA sub toate aceste forme se ascunde una i aceias
localitate, situatA pe drumul intre Serdica i Filipopol, la 17-18 m. pas de Serdica,
cam pe langA localitatea actuala Jeni Han 5). De aci urmeazA cA localitatea in chestiune
se afla in regiunea Serdica, (invb 7:6).tv l'apatzylv) asa cA toatA grupa anonimA de sub c

trebueste contopitA cu grupa de sub a, de care a fost desparcitA de sigur prin eroarea
vreunui copist, iar numArul regiunilor din Dacia mediteranea trebue redus dela 8 la 7.
Ceia ce mil teazA mai cu deosebire in favoarea acestei corecturi este faptul cl Procop
citeazA foarte multe crap i localitAti pe langA Nig sau Remesiana, pe and in regiunea
Serdica abia numai nouA. i doar Serdica era capitala intregei provincii, era ora cu vazA,
era aezat pe marea arterA militarA Belgrad-Constantinopol, care a servit ca drum principal sute si mii de ani, care a fost continuu reparat i intArit, Mat nu-i de loc probabil ca Procop sA fi citat in aceastA aa de importantA regiune numai nouA localitati
Prin contopirea propusA de mine totul reintrA in ordine.
SA examinAm acum pe rand localitAtile citate.

Ixol5mov (121, 2) De sigur, nu poate fi nici un moment vorba de identificarea acestei localitAti nici cu vechiul Scupi din Dardan a, situat pe Vardar, cum credea Boc1) Cf. Jire'Oek, Gesch. d. Bulg. p. 70. Hahn, Reise v. Belgrad n Salonik, p. 166.
2) Tomaschek, I 457, admite fArA discutie impArtirea lui Procop; vom vedea
insA indatA cA e la mijloc o eroare.
3) Heerstr. p. 62 ; Rom. p. 15.
4) In Pauly-Wissowa localitatea e citatA de Oberhammer sub forma Bugaraca.
5) JireZek Heerstr. 29.

www.dacoromanica.ro

CONTR1BUTIUNI LA TOPOORAFIA BALCANICA IN EVUL MEDIU

39

king ') nici cu localitatea Ta.orol Tooptov pomenita de poetul bizantin Philes in Tracia,

azi OskUb, la rsarit de Kirkilisse 2): ambele sunt prea departate de regiunea Sofiei.
Mult mai probabila pare identificarea propus de Jiretek 8) cu vechiul Helice, numit
in Evul Mediu Stoponion azi Ichtiman, cam la jumatate cale intre Sofia i Tatar Pa-

zardjik, pe marea artera SofiaConstantinopol. 0 dovada sigura insa nu se poate

produce nici pentru aceast identificare.
Dcivz; (121, 3) este pomenit de Procop indata dupa Yxoinctov. Din antichitate i
!Ana azi limba greaca poseda vorba ctsv6;, cu intelesul de sit-dint, fngust; .c& cr:Ev insemneazA azi stramtoare.
Jireeek crede ca ITivec din Procop este o numire mai veche pentru Ii.XetcroUpz, adid pentru stramtoarea renumit Poarta lui Trajan vechiul Succi, situat la S. E de
Ichtiman i pe unde trecea acela drum mare SofiaConstantinopol. 4) Pentru aceasta
identificare se poate aduce dovada epigrafica foarte puternica. La Succi s'au gsit doua
inscriptiuni greceti, despre care Dumont 5)zice, ca nu se pot intelege. Prima din aceste inscriptiuni este CTNE, care de sigur trebue citita XT(E)NE Z), ceia ce ne da o
splendida confirmare a identificarii propuse de Jireeek.
Bou7d.p.ta (121, 31). Despre aceasta localitate, situata foarte aproape de Sofia, i
al carui nume exact pare sa fi fost Bugaraca (confuzia intre p 1 x in minuscul e
frecventa), am vorbit mai sus. Aici adaog ca se gsete pomenit, cu forma Burgaraca
(Burgaracenses) in Notit. Dignitatum ').
Toupok (121, 35). 0 identificare aproape slgura a acestei localitati cred ca se
poate face pe temeiul a doua inscriptiuni latine 7) ; prima (No 14409 a fost gasita
langa biserica localitatei de azi Konino, sat bulgaresc situat la Rsarit de Vraca, pe
malul Iskerului ; cealalta a fost gasita ceva mai la Nord, tot pe malul Iskerulul, la localitatea de azi Reslec. Ambele au fost ridicate, cum se vede din contexful lor, de nite
vic(ani) Trull(enses). Urmeaza ca acest vicus se afla in regiunea Serdica, pe drumul
care lega capitala cu oraul dunarean Oescus, adica tocmai prin regiunea noastra. Cat
privete insui numele vic-ului tinand sama ca sufixul -ensis deriva adjective din
nume proprii (Cannensis din Cannae etc.), urmeaza sa fi fost Trulla sau Trullus, din
care fie Procop, fie vreun copist a scos forma corupta Toupok (Turrus), poate printr'o
incontienta analogie cu vorba twigs.
Regiunea KaPE.Tbc era, dupa Tomaschek 9), invecinata cu Dardania. In aceast3
regiune Justinian a cldit o fortareata noua, numit de Procop llsl.Ml, i a restaurat
alte 16. Pentru nici una din aceste localltati nu pot propune o identificare sigura sau
macar aproximativa. Totui cu privire la fortareata nou cladita B2X0oc1 cred ca se poate
face urmatoarea interesanta apropiere. Cronicarul blzantin Theophanes in Cronografia
sa 9) pomenete un ora Ba)../.1 sau BdXxce (in textul grec este numai forma de genetiv

Baxls), distrus de chaganul Avarilor din Sirmium in anul 599; cu numele de Balca
acela ora este pomenit de Anastasius Bibliothecarius in traducerea latina a lui TheoI). Not. Dign, I, la. 229.
2). JireZek. Christi. Elem. p. 79.
3). Heerstr. 30, 63.
4). Jireeek, Heerstr 63.
5). Mlanges, p. 321.
6). Cap. VIII, E 3 (ed. Bocking).
7). C. I. L. III 3, No. 1440 0 14413.3.
8). I. 457.

9). ed. de Boor I, 277.

www.dacoromanica.ro

C. LATZIcA

40

phanes I) Important e faptul el unul din manuscriptele grece0i are varianta MPG,

prin confuzlunea in scrierea minuscull a literitor x 0 0, despre care am

vorbit in prima parte a studiului de fatA. A;a fiind, se poate foarte u;or admite cl ;i
explicabilA

P&i3a1 din Procop nu-i decat o greplA paleograficA pentru raXx2:2) fiind vorba despre
una ;i aceiqi localitate. Unde era insA situatA ? Inteun studiu asupra antichitAtilor din
Bertegovina 3) M. Hoernes identificA pe BcDavr) din Theophanes cu Baloie din Tabula
Peutingeriana, pe care-1 vede unul ;1 acela; cu Salviae din Itinerarul Antonin, ;i toate

egale cu actualul Glavice in Bosnia, cam la vre- o 80-100 km. spre Nord de Salona,
pe drumul care unia acest vechiu ora; cu Sava 0 DunArea. Jireeek 4) care poate cA
cunonte aceastA identificare. zice despre BO.Y.Ti cA e un ora; necunoscut (eine nicht
tither bekannte Stadt. E drept cl ;i Theophylaktos Simokattes 5) pomene;te acest
ora;, sub numele 13.6-ty..(c sau Bcy.e c, ceia ce se vede bine cA nu-i cleat o variantA
paleograficA a lui Bci).xr,;, dar nu ne ajutA cAtu0 de putin la identificare. In orice caz
localizarea lui in Bosnia mi se pare absolut imposibilA. Cronicarul grec ne spune cA
Bizantlnii au reocfipat in anul 598 Singidunum dela Avari. ;i cl Chaganul acestora, in
primAvarA face o expeditie, distruge Balca 0 aite 40 de castele de prin prejur ; e urmArit insA pe drumuri *zip 0 pAduri de armata greacA 0 bAtut. DacA lucrul stA
ap, e foarte greu de admis 0 armata greacA a urmArit pe Avari, peste munti ;1 prin
pAduri dela Singidunum 0 Sirmium tocmai pAnA aproape de Salona, 0 e, din contra
mult mai probabil, el locul in chestiune era squat mai aproape, poate chiar in Dada,
mediteranA, cum il a;azA Procop.
In regiunile Tspp.av4 n2vTiAsta 0 VZCtga.S.T2v2 Procop citeazA 17 localitAti, despre cad

nu pot spune nimic. Relevez insA depe acum castelele l'ourrwyphas din regiunea rEpilavi)
1 lou:iciaatac din regiunea 1IauTiAeta, al cAror nume dA loc la o observatiune foarte importantA, cum vom vedea mai jos.
Regiunea imediat urmAtoare, transmisA fArg nume in manuscripte este, cum am

spus ;i mai sus, regiunea oraplui Naissus, 0 lucrul se poate u;or dovedi gratie unora
din localitatile pomenite de Procop 0 care ne sunt prefect cunoscute din alte izvoare
vechi. JatA-le in ordine alfabeticA :

"Fpxoaa (123;6). Tabula Peutinger pomeneite localitatea Ad Herculun la 14 m.

p. spre Apus de Naissus pe drumul care unea Salona cu Ratiaria, adicA Adriatica cu
DunArea trecnd prin Ni;. Nu este nici o indoialA cA rEpxoula (Hercula) din Procop ;1
Ad Hercuium sunt identice, iar JireZek zice 0 se gAsia langA localitatea de azi Prokopje. 6) Probabil acela; loc e citat ;i de Jordanes, Getic. 56, sub numele Herculis
Castruum, intre Naissus 0 Ulpiana cf. Tomaschek I, 442.
ME(ava (123, 2). Ammian Marcellin 7) ne vorbe;te despre un suburbanum, adic5
o mahala a Naissului, situat la 3 m. p. de ora; ;i numit Mediana. Jiraek o localizeazA
la Brzibrod ').
Zciplica:; (122, 33). Este desigur mulatio Sarmalorum din Itinerarul Hierosolymitan, situat la 12 m. p. spre Sud de Horrea Margi, deci intre acest ora; ;i Naissus. 9)
1). 1 d II, 171.

2). In indicele editiunii lui Theophanes, s. v. BcRxri; al Boor emite aceini ipotea.
3). In Sitzungsber, d. Wien. Akad. 99 1 1882) pp. 799 sqq , in special pp. 929-932.
4). Roman p. 24.
5). 7, 12, 1.
6). Heerstr. p 62 ; Kanitz, Rom. Stud. 114.
7) 26, 5 1.
8) Heerstr. 22 ; Kanitz ROm., Stud. 77,

9) Kanitz Op, cit. 73.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIONI LA TOPOORAMA BALCANICA DIN EVUL,MEDIU

41

La aceste trel localitati Jireeek mai adaoga 1 "Apaeva (122, 34) citat de Procop
indata dui:4 Taipp.ctszc, deci mai aproape de Nis, azi Raianj, care poate ca mai pastreaza
ceva din funetica vechiului nume. 1)

Cred ca o a cincea localitate, a Wel identificare nu poate face nici o greutate i

care contribue sa intareasca ipoteza lui Jireek este ad o5civ.2vt; (122, 47). Am vazut in
prima parte confuziunea in minuscull intre a i ou,incat do(ip.ave; poate, proven{ printr'o
greala paleografica din dciavaves, ceia ce ne duce direct la localitatea Praesidium Dasmini din Tab. Peuting., situat intre Horrea Margi 1 Naissus, 1 pe care geograful Raven. o numete, cu o forma mai apropiata de a lui Procop, Praesldium Dasmiani. 2)
Era foarte probabil situata langA Jovanovae.
Dintre celelalte 34 localitati
Mcil'Acipexa

citate de Procop in aceasti regiune relevez pe

(123, 10), o straveche numire slava apnea% probabil, !MAI unui du, apol u-

nui ora, precum 1 marele numar de numiri latine din aceasta regiune fata de cele
precedente: KaX13enta, 'Epapia (= Aeraria, mina de amnia pe care n'o putem Inca localiza). 2:1Potptf3sc, BocotiXeci, Kaaaix, Millet!,

MeUava, ."EpcouAct, Mot4icouciareXAvo, MAK.

In regiunea Remesianei Procop citeaza 30 de localitati intarite de Justinian.

Una din ele este Koup.ouWa (123, 29), de3pre care am vazut ca nu-i cleat dubletul lui,
NouyviBafk (106,20), care trebue cautat prin apropierea oraplui actual Pirot din Serbia.
TouXx63oupio (123, 36) poate ca e un dublet al lui 1:Y.crAx6g.oupyo (123, 48) din reglunea
Aquensis. DrivE; (106, 25), dupa cele spuse la homonimul sau din regiunea Sardicel,
trebue sa fi foss aezat tot la vreo stramtoare: de sigur ca nu trebue identificat cu

acesta din urma, care am vazut ca este trecatoare Succi sau Poarta lui Traian. Localitatea noastra era in regiunea Remesianei, adica pe portiunea de cale, care unia Niul cu Sofia. In aceasta parte, drumul mare trecea prin trel stramtori : 3) una intre
Ni 1 Remesiana, a doua inainte de a ajunge la Pirot, a treia intre Pirot i Sofia,
Prima se afla insa in regiunea Niului, cea de a treia era prea aproape de Sofia, Licit dad acest ITivs; din Procop este Intr'adevar un castel, care stapania un defileu,
trebue clutat pe drumul dintre Remesiana 1 Pirot i anume inainte, adica spre apus
de acest din urma oras. T6p.e; (123, 22), nu poate fi localizat ; el ne este NSA mentionat de cronicarul Theophanes 4) sub forma Topla ',1-37, Tot/iv 7:atv), care nu trebuete
firete coufundat cu Tomis din Dobrogea, o varianta a uuor ms. este Tov.oBta, dar traducerea lui Anastasius e chezaie puternica pentru forma Top.ia, foarte apropiata de a
lui Procop.
In (Dpeppapia (123 20) avem de sigur o erpare pentru (Deppciptot = ferraria, vreo mina

insemnata de fier, pe care n'o putem insA localiza.

In fine, localitatea ZoCIPapl; (123, 15), daca explicarea pe care o voiu propune mai
jos corespunde adevarului, da loc la o observatiune foarte importanta. Am vazut mai
sus castelele XousynAivoe in regiunea repiAccA, EouciPacrac in regiunea IlcatAsta ; aci avem Zoi,(38p2;, iar in Rhodope Procop citeaza castelui Zoacon.

Aceste patru numiri, care nu sunt, dupa infatiare, nici latine, nici greceti, incep

1) lire& op. cit. 19.

21. Aceia indentificare o propune C. Patsch, Dusmanes, in Jehreshefte d. aster.
Arch. Instit. 8 (1905) p. 122 (Beiblatt), WA a aduce insA vreun argument.
Cat pentru explicarea lui Tomaschek (die alten Thraker III, p. 73) dupa care
duffA oalicenc, ar fi o numire de origine track (cf. neopersic. duk-man, gr. Zuqp.E*
manos), ea cade dela sine, intrucat adevarata forma este Dasmani sau Dasmini.
3). JireZek, Heerstr. 23.
4). ed. de Boor I 278.
Ioan Neculces Buletinul Muzeului Municipal tali

www.dacoromanica.ro

t. LithCA

42

cu silaba Zoo . In doua studii foarte importante pentru toponimia balcanica, ') Jire4ek citeaza un foarte mare numar de localitati actuate, mai putin insemnate, de pe
coasta Dalmatiei, al caror nutne incepe cu Su sau Sut ; iatA o serie din aceste numid : Sucidar, Sudaneja, Suurac, Sugjuragj, Sukokm, Sumratinj,Supavo,Supetar,
Sutilja, Satuara 1 multe altele.
Explicarea acestor numiri este foarte simpla. In tot cuprinsul peninsulei balcanice,
ca I in restul lumil greco-romane, odat cu latirea victorioas a cretinismului s'a intim tot mai mult o noul nomenclatura topografica creVind Inlocuind vechile numiri paOne. Aceasta schimbare s'a facut foarte de timpuriu, uneori la orae al caror nume
era legat de cultul lui Apollon sau al Afroditei ; aa vechea Apollonia, port la Marea
Neagra in Bulgaria, a fost numita Sozopolls pela 400-430 d. Cr., azi Sizeboli ; o alta
Apollonla din Pisidia 1-a schimbat numele tot in Sozopolis ; o a treia ApollonIa din
Kyrene s'a numit Z44oa2 ; Aphrodisias din Karla 1-a schimbat numele in Xtaup67coXt;,
etc... Alteori, dei numele vechiu nu avea nimic de a face cu credinta pagana, cu timpul tottli a fost inlocuit printr'un nume cretin, multumita importantei tot mai mari, pe
care o catiga ate o biserica localL Aa, vechea Serdica i.a schimbat numele in
sec. 14-16 in Sofia, dupa biserica mitropolitana locall a Sf. Sofii ; vechiul Strmium
a fost numit civitas sancti Demerit dupa biserica locala, de unde apoi a eit Dmi-.
trovica, azi Mitrovica ; vechiul Ephesos, numit mai tarziu 'Ayto; ezox6yo; dupa biserica sf. apostol loan Teologul, a ajuns printr'o etimologie populara italian Alloluogo.
Exemple de acest fel se pot cita foarte multe. 2)
Aceasta nomenclatura cretina, care poate fi urmarit indrat ()MIA prin veacul al
IV p. C. s'a intins foarte mult in peninsula balcanica, nu insa in proportie egala peste
tot. Ea e mult mai numeroasa pe coaste, cleat in Interior, i iarAi mult mai puternicA
in vechile regiuni crestine, de cat in regiunile slave, cretinate mai tarziu. 2). Totui ea a
existat de timpuriu peste tot, i la rigoare chiar Procop poate servi ca dovada, cad In listele
sale, se gsesc 8 numiri de acest fel 4) i Intru cat e vorba, uneori, de castele reparate

de Justinian in sec. VI, este evident a numele lor dateaza de prin sec. V cel pulin.
CAnd Slavii au inceput a se aeza In peninsula balcanica, el au dat ici colo numiri slave la unele localitati, dar In cea mai mare parte au trebuit s adopte numirile
curente, adaptandu-le foneticete pronuntarii lor proprii. Cum 'Mg in dialectele serbo-

croate vechea vocall nasala A= an din paleoslava, conform unei legi fonetice, s'a transu
(zmb
zub, mmdr
mudr, rAka ruka etc...), aceia transformare
format lii

fonetica au suferit-o i numirile latine, in care se afla un an sau on. $i atunci toate
localitatile cu nume cretin, care aveau la Inceput elementul sanctus (santo) au dat in
Aceasta este originea numirilor pomenite mai sus, care
gura Slavilor sut1 su
se reduce, deci, precum urmeaza : Sucidar = Sanctus Isidorus ; Sudaneja = S. Daniel,
Sugjuragj = Sanctus Georgius, Sukogan = Santus Cassianus, Sumratinj = S. Martinus,
Supavo, = S. Paulus, Supetar = S. Peter, Sutilja = S. Elias, Sutvara =. S. Bar-

27, i Die Romanen p. 57 sq.

1). Christli Elem, p. 21
2). Vezi JireZek, Des chrestl Elem. p. 3 sq.

3). Id. p. 9.

o3 Ailou 2:uvivou (reparat), Tot) dvriou MccAlvou, so5 ciy(ou

1). i'Ayto; Ect fitxvk
Tot/ iiiou Kup1X)ou (reparat), Tot) c you EileoUvou i Toi; iylou Tpcdavoii.

oviTou

Dupa Jirdeek (op. c. p. 3) aceasta din urma numire nu apartine clasei numelor
cretine, cad este de sigur caslellum dial Traiani, intru cat nu ar exista un sffint cretin Traian. Totui Delehaye, in studiul sau Saints de Thrace et de Misie (Analecta Bollandiana 31(1912) p. 241) combate parerea lui JireZek, citand pa Victrice de Rouen,
de laude Sanctorum XI i martirologiul hieronymian (20 sau 21 Aug.); de uncle rezulta
ca sf. Traian era un sfant cretin din Macedonia i provincille vecine.
www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA TOPOGRAFIA BALCANICA IN EVUL MEDIU

43

bara (Varvara). Lista poate fi usor sporita ; dar chiar i numirile pomenite sunt suficiente spre a face dovada deplina. Intre aceste numiri sunt doua, care corespund dIn
silaba in silaba cu doua din numirile lui Procop, anume : Sutvara
oic (gen. dela
1444a) i Sudaneja ---)Lougvek. Asupra identitatii acestor numiri nu poate fi nici un moment de indoiala ; cat privete pe celelalte doua, 11:va3iaTa; i mou:lawivcre, nu tiu ce
se va fi ascunzAnd supt ele (poate St. Vasilii i t. Georgii ? ) ; in orice caz 'MA un
lucru e sigur anume ca trt buete sperita cu Inca 4 numiri atat lista numirilor cretime
din Procop, Cat i lista numelor slave sau slavizate inainte de secl. VI din peninsula
balcanica.
XIV. Ultima regiune pomenitA de Procop tn primul sail catalog este regiunea
Aquensis (iv xtipa 'Axueviey) adica cea din jurui oraplui Aquae sau Ad Aquas. Hotarele ei nu se pot, fireste, determina cu preciziune ; e probabil cl se intindea dealungul

Dunarii incepand din dreptul Drobetei i ;Ana dincolo de Dorticum, far pe de alta
parte dealungul Timocului, destul de adanc in interior, Despre Aquae, capitala regiunei, voiu vorbi ceva mai jos. Procop citeaza 38 de localitati in aceasta parte, dintre
cari una noua i 37 preinoite. Cred totui ca numarul lor trebuete redus, prin eliminarea dubletelor : ExouX7.6Puup,o (123, 48) foarte probabil dublet al lui

TouAx613oupyo din

regiunea Remesianei (123, 36); Bpodcact (123, 50) citat Inca odata cu absolut aceias
forma (124, 25); we5TE; (124, 18) i , v.rces (124, 30), ambele forme gresite pentru 7c6vse;,

localitate destul de bine cunoscuta. Raman deci 35 de numiri.

Prima este localitatea intArita din nou Tqcgao-4t6p Ce anume se ascunde sub aceasta
curioasa numire, nu mi se pare greu de ghicit. In Tabul. Peuteng, pe drumul SalonaRatiaria, i anume intre Naissus 1 Dunare se gAsesc pomenite una dupa alta statiunile
Timacum majus i Timacum minus. Procop citeaza tot in accasta regiune castelul
Ttp.axioXo (124, 21) ; forma dtminutivall impune identificarea acestei localitati cu Timecum minus 1 atunci TqAccaoztv. (= Timatochium) trebue sA fie Timacum majus.

Cat privete locul unde se aflau, Kanitz a dovedit in mod sigur 1) ca Timacum
majus era situat pe valea superioara a Timocului, !Ana Sorlig, la satul de azi Nkevci,
iar Timacum minus tot pe valea Timocului, spre S. E. de Knjaievac aproape de satul
Trgovite 2). De altfel toata valea Timocului, este presarata cu urme de asezari romane ;
pe aceasta vale mergea un drum roman foarte important, care plecand din Naissus se
bifurca la Timacum minus; o ramura, trecand peste munti urma valea raului Arcer i
ajungea la Ratiaria, pe DunAre ; o a doua ramura urma inainte valea Timocului i ajungea tot la 'Nuke ceva mai la Nord, probabil la oraul Aquae 3) Intre localittile
de azi, unde se gasess urme antice, pomenesc satul Kostal Ia N. de Zakar, in al cArui
nume se ascunde numirea romana Castellum i care poate ca este localitatea pomenita
de Procop in regiunea rioastrA cu numele )ucm.)1/4).6voPo. (Castellum novum). 4yclava

(124, 1) s'a pastrat pAnA azi cu numele antic In satul Flprentin pe malul Dunarei, la N.
de Vidin4); Kanitz a gAsit substructiunile vechiului castru. PunAuMavx (124, 2. tim din
Aurelius Victor 5) ca imparatul Galerius, originar de pe valea Timocului, a clAdit pe
aid un castel numit Romuliana in cinstea mamei sale, Romula, in care a i fost ingropat ;
din Procop pare a rezulta ca Romuliana era situat pe aproape de Florentin, langA care

1), Serbien (Leipzig 1868) pp. 296 sqq ; Rom. Stud. 101-102.
2). Jireeek (Heerstr p. 162) face de sigur confuzie localizand pe Timacum majus
langa Knjaievac i pe Timacum minus langa Sorlig.
3). Cf. Kanitz, Seibien I. c; Rom Stud. (harta).
4). Jireeek Heerstr 162; Rom. 15 ; Tomaschek II 298; Kanitz, Donaubulgarien I

p. 64-65.

5). Caesares, cap. 40; cf JireCek Heerstr. p. 162.

www.dacoromanica.ro

44

C. LITZICA

este mentionat. Despre

c I thvga; (corect 7:onw i despre ZivE; voiu vorbi mai
jos. Aid mai observ cl in regiunea Aquensis se afla localitatea, al Wei nume greit
I'M:Mica; a dat loc la unele teorii linguistice: de fapt prima pe care ne-o prezind
manuscriptele este Esirrixecaac, pe cand 1:xe%Texciae; este o eroare a editorilor.

....pievrdpe;

(124, 4) cum se vede dui:4 nume trebue sA fi fost o localitate sau un castel In apropierea vreunei mine Insemnate de argint. Observ cl toatA regiunea din Vestul Serbiei
cuprinsA Intre riurile Pek si Timok este foarte bogatA in mine de fier, cupru, aur i
argint, exploatate cu intensitate din vechime, cum dovedesc drumurile, urmele de castele

IntArite i resturile de mine, care se gAsesc la tot pasul. 0 regiune extrem de bogatA
In fier, cupru, aur 1 argint era cea dela Nord de Zaje'4ar, pAnA la muntele Tilva roe)
i al cArei acces era pAzit de castrul impunAtor la Gamzigrad, Jnga Zajetar. Poate c
aid sau prin fmprejuriml sA fi fost 'ApyInacpec.

In Tv plOctc (124, 8) este uor de recunoscut prin InlAturarea unei simple erori
paleografice numele localitatii antice Turribus, care se tie cl era la Pirot, pe drumul
mare intre Remesiana 1 Serdica

2).

Ill

In partea a treia a carpi de NA, care ca I partea Int Aia este, cum am spus, o
portiune de text continuu cu amAnunte topografice i istorice, nu o simplA inirare
sacA a numirii, cum a fost catalogul examinat mai sus, Procop mentioneaa, int'o oarecare ordine, o serie de localitAti Int kite, care se pot Imp Arti in douA marl grupe:
a) Grupa dunAreanA, cuprinzAnd orgele i castele riverane, fncepAnd dela Be !grad pAnA
la vArsarea DunArii In mare; b) Grupa maritimA, unde intrA localitAtile depe tArmul

marl de Marmara i a mArii Egee, IncepAnd de la polite Constantinopolei i sfArind

la hotarele Macedoniel. Incidental, I Inteo grupA i In cealaltA, autorul nostru mai
pomenete 1 ate un ora din interiorul continentului.
In grupa dunareana, Procop incepe seria oraelor IntArite cu Singiclunum , numele sAu, la Procop pare sA fi fost f.trir,B6vo; sau nyTtPvcr, ; despre el istoricul bizantin ne spune cl Justinian 1-a restaurat din temelif, de oarece fusese cu totul prA-

I pustiit de barbari. Este inutil sA insist aici asupra acestui ora, despre care
se tie pozitiv cl ocupa exact locul oraplui de azi Belgrad. 4)
pAdit

La 8 mil. pas. de Singidumm Justinian a clAdit un castel puternic numit Oclavum

(OnciP2v), de sigur tot pe malul drept, pe marea arterA de comunicatie, care mergea
In lungul DunArii. Nu pot preciza locul, unde se afla acest castru. - DupA Octavum
Procop citeazA Viminacium (BILuvai.i.Lov), azi Kostolak, la vArsarel riului MlaVa, In Dunare. Oraul este bine cunoscut dintr'o serie de izvoare antice 6) DupA Viminacium
urmeazA la Procop trei castele : Iltyzok 76 Vet Koincou; xal NoPti;. Pentru Ilrptocc fn manuscriptul V Iltvx6u; editia dela Bonn printr'o eroare de lecturA sau de tipar, dA

I:ixvok. Forma corectA este 'nine.); sau 7ctrco5s, cum se vede bine din Pliniu (III 26, 149
Pingus), din inscriptiuni 6) i panA la un punct chiar din Tab. Peuting. i din Geogr.
Raven (Punieum). Castelul se afla la satul sarbesc de azi Gradigte, la vArsarea In

1) Kanitz, Rom. Stud. 93-94.

2). Id. p. 82.
3). Cf. i bell. III 2, 6 ; V 15. 27 ; VI 15,30 ; VII 33,13.
4). C. I. L. III No. 1660 ; Jirecek, Heerstr. 10 sqq.
5). Cf. in special C. I. L. III No. 1665 ; JireZek, Heerstr. p. 15 ; Kanitz, ROm
Studien p. 16 sqq.
6). Pinco, cast(ra) PInc(ensia), jahresbefte VI P. 55 BOK
www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA TOPOGRAFIA BALCANICA IN EVUL MEDIU

45

Dunre a raului Pek '). Pentru xamou.; (Cupus), Tabul, Peuting, Geogr. Raven, i Itin
Anton. au Cuppae, iar Notit. Dip. forma de abl. plur. Cuppis ; castelul se afla foarte
probabil la satul de azi Golubac2). Norial (Novae). Itin. Anton, pune ca i Procop, indata dupa Cuppae o statiune Novas, pe malul Dunrif, la 24 m. p. de Cuppae, iar

Tab. Peutug apaza statlunea ad Novas indata dupa Cuppae, dar la 12 m. p. de aceasta din urzna. Cred ca trebue cautat aproape de Brnica, unde s'au gasit inscriptiuni
i nrmeie unui castru a).

Cd

v>

..-

0
vlec

Druno

t(ostolac
kc\ V1MINACIVM

\ ""V

dupl

.....

Kanitz, Rom. Stud p. 18

Pe malul slang al Dundril, fail in fall cu Novae, Procop pune castelul Ampecti
numit in vechimne, zice el, AeBspciTa (Lederata). Acest nume ne este bine cunoscut din
Tab. Peuting. i din Not. Dign., unde printr'o eroare avem Laedenata in loc de Lae-.
derata. Ins din Tab. Peuting. rezulta ca Lederata era pe dreapta DunArii, nu pe sanga,
cum afirm Procop, ci la cativa chilometri spre V. de punctul fixat de Procop, anume

!Ana localitatea Rama din Serbia. Totuci afirmatiunea lui Procop ca Lederata se afla
pe stnga Dunrii este coroborata de spusele imparatului Justinian, Nov. XI, care inflintand arhiepiscopatul Primei Justiniane, dui:4 ce ii hotarte intinderea, spune ut
utraque ripa Danubii lam nostris civitatibus frequenturetur, et tam Viminacium,
quam Recidua (=, Recidiva) et Litterata, quae trans Danubium sant, nostrae iterum dicioni subactae sint.. LsAnd cu totul la o parte concluziunile istorice, care se
pot trage din acest pasagiu 4), i marginindu-ne numai la chestiunea topografica i toponimica, nu poate nimrui scap din vedere perfecta concordanta dintre spusele imparatului 1 ale istoriografului sau ; ambii dau localitatii noastre numele Literata, i
Procop accentueaza ca Lederata este numele mai vechiu al ei ; ambil o aceaza pe
stanga Dunrii, i Justinian accentueaza toata importanta faptului ca astfel ambele maluri ale fluviului au trecut iaraci sub stapanirea sa, Este deci foatte probabil sa fi e1). CIL III No. 8098; cf. Kanitz, Rom. Stud. p. 23 sq.
2). CIL III No. 8097; Jahreshefte Ill p 3 Beibl. Leg. 1111 F. F. Cupp. ; cf, Kanitz.

op. cit. p. 24 sq.

3). Kanitz, op. cit. p. 28.
4). Pentru acestea, cf. V. Parvan, Contributiunl, p. 181 sqq.
www.dacoromanica.ro

46

C. LITZICA

xistat douA orae, NA in talk un oppidum i un trans-oppidum, cum spune d-1 Parvan '), situat until la Rama in Serbia, altul la Uj Palanka in Banat. Ceia ce pAnA la uu
punct pare a confirmA aceastA ipotezA este faptul a geograful arab Hadii Chalfa pomenete aid un grup de douA orae : Haram (Rama) i Jeni Haram 2).
DupA Novae urmeazA la Procop, citate impreunA, urmAtoarele ase numiri : KavtdAte, Yi.tprr,c, Kdp4rx, Tavaisa, Zipor,c, AcuxorpciTou. Nici un alt izvor nu ne mai vorbete
despre Kancigea, Kcip.t.,KG i A OUXE7pcitou ; in schimb pentru celelalte trei avem tiri mai

mull ori mai putin sigure. In Notitia Dignit. gAsim pomenitA o praefeclura millturn
expleralorum, pusA sub comanda ducelui Moesiei prime 1 care ii avea reedinta in
Zmirna, nu departe de Lederata. Bocking a propus cu drept cuvAnt Identificarea acestei Zmirna cu localitatee 1:p..ipvx sau Iii.6pyr, din Procop ; unde anume era situatA vom

In TaviTa avem de sigur o eroare paleograficA; Bocking 8)

cerca sA stabilim mai jos.
cel dintAi a propus identificarea acestui nume cu Taliata ; aceia propunere o gAsim
in Corp Insc. Lat. 4) i la d-I PArvan. 9
N
A
I

Trikule
1

DUNAREA
Milanovac

Cl

fli

El
cel

0
N
0
X

CIZI

Cl

no
Cl

ct.
Cl

Via rom. ---0. Gerulatis

TALIATA

0.

CJ

>

0
0.
0

a.

a.

dupA Kanitz, ROm.

I

ci.

Stud. 37.

Am vAzut in prima parte a acestui studiu a e foarte wail Ili frecventA confuziunea, in majusculA,

intre AI i N, Mat di

TAAIATA a putut cu uurintA rezulta

TANATA. Cela ce confirmA pe deplin aceastA ipotezA este faptul a ci la Ptolemeu 9,

pentru acela nume unele manuscripte au TavciTK, prin aceia eroare paleografia. In

fine e neindolos a forma cea ceiutA este Taliata, cum stA in Itinerarii 'i in Notitia
Digit, i aceasta pentru motivul a din Taliata, printr'o confuzie paleografica greacA,
a putut rezultA forma corupta in grecete TIvcita, pe and din Tanata n'ar puteA eci
printr'o greall similarA latinA Taliata. CAt privete localizarea acestei statiuni, se poate

considerA a sigurA identificarea ei cu localitatea de azi Milanovac, in apropierea areia se aflA ruinele unui mare castru roman, 7), 1 unde s'a gAsit inscriptiunea (1) eg.
VII Ta(liatis). 8) Z Epv1;. Izvoarele vechi citeazA in regiunea noastrA ateva localitati,
al aror nume este uneori identic, alteori foarte apropiat de numele dat de Proccp
1). Loc. citat.
2). Cf. JireEek, Heerstr. 17 ; cf. Kanitz ROM. Stud. p. 23.
3). Not. Dign. 1, 485.
4). III, Suppl .
5). Contributiuni p. 181.
6). III, 9, 3.
7) Kanizt, Rom. Studien p. 35 ; cf. Schita.

8). C. I. L. III Sup. 2 No. 13814.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA TOPOGRAFIA BALCANICA IN EVUL MEDIU

47

Ulpian 9 pomenete In Dacia o colonie fundata de Traian, si pe care o numeste Zernenstum colonia ; Ptolemeu ne spune ca In Dacia era orasul Atipva I) ; o inscriptiune
gasita la Mehadia 8) pomeneste o static Tsiernen(sis), tar pe caramizi gasite la Praovo
avem R(es)P(ublica) Dierna 4). Tabula Pentinger cunoaste statiunea Tierna, pe stanga
Dunarei, si anume pe drumul care, plecand din Viminacium 1 atingand Punicum (Ping
cus), Cuppe, Ad Novas, Faliatis (recte Tallatis) trece Dunarea, ajunge la Tierna 1 apoi
continua In interiorul Daciei. Notitia Dignitatum In capitolul despre Dacia Ripensis cig
teazA doul localitAti, una Transdiernis, alta Zernis ; in fine Procop ne dA 7Apv1;;, si .
tuat pe dreapta Dunarei. Spre a Impaca toate aceste ftiri care se cam contrazic, Kanitz I) admite ca au existat trei localithti, pe cari le aseaza astfel : 1-a Dierna (Tierna)
pe stanga Dunarei, cum rezulta din Ulpian, Ptotemeu, Tab. Peuting ; cat priveste caramizile cu inscriptiunea R. P ,Dierne gAsite In dreapta fluviului, ele nu probeaza nimic contra asertiunii de mai sus, Intru cat aceste inscrippuni arata ddar locul de otrigine al cAramizilor, nu locul unde s'au Mut cladiri cu ele ; prin urmare nu pot fi
aduse ca dovezi pentru situatia pe dreapta a coloniel Dierna, pe care Kanitz o localizeaza la Orova, de altfel ca 1 toll cel ce s'au ocupat de aceasta chestiune pana
la el. 2). Transdlerna pomenita numai de Notit, Dign, Kanitz bazandu-se pe nume
(Trans -) o aseaza pe malul drept la Dunarei, In fata Orovei, adica la Tekija, unde
a gasit 1 urmele unui puternic castru roman. 3-a Cat pentru Zerna sau Zernis din
Not. Dign., pe care-1 crede unul i acela cu 7,4pyr,; din Procop, Kanitz 11 pune tot pe
dreapta Dunarei i anume la satul Sip ; motivul acestei identificari este urmatorul dupa
Procop, Zipv% era in subul fluviului fata de Zlivec ; intru cat Insa Zdv:.:, cum vom vedea, se afla la Kladovo, urmeaza ca Zip% trebue sa fi fost mai spre Anus.
Nu am nimic de oblectat la primele doua identificari, dar cea de a treia Imi pare
neadmisibila. E drept cl Not. Dign citeaza pe Zernis In Dacia Ripensis, Impreuna cu
o suma de alte localitati bine cunoscute ca fiind pe dreapta Dunarei, Ratiaria, Bononia,
Dorticum, Egeta, Cebrus, Descus etc., ar urma decj ca i Zernis sa ft fost tot pe
dreapta. Totui Intre localitatile pomeniie de Not, Digit. In Dacia Ripensis sunt cel
putin doua cari, cu siguranta, erau situate pe stanga fiuviului, i anume Drobeta 1
Saddam. Cred ca nimeni n'ar incerca sa le stramute peste Dunare, In Serbia i Bulgaria, numai flinda sunt puse de Not. Dign. in Dacia Ripensis. Explicarea de altfel e
simpla aceasta opera compusa pela finele sec. IV p. C., chiar daca nu ne da $tiri
absolut contimporane, In orice caz pentru regiunile noastre ne ofera informatiuni posterioare parAsirii oficiale a Daciei Traiane. Din ele vedem ca imparatii nu se marginiau
sa ocupe tot malul drept al Dunarei, ci, unde puteau sau unde credeau nimerit, ocupau
si detineau ate un castel 1 pe stanga fluviului Am vazut mai sus ca chiar Justinian
fi face un fel de titlu de glorie din ocuparea Lederatei, care pentru el insemna posesiunea ambelor maluri ale DunArei. Nu-1 deci de mirare daca printre reedintele militare

din dreapta DunAril, Not, Dign. pomenete id colo si cate una depe stanga fluviului,
incat Zernis fArA nici o greutate i cred fait nlci o Indoiala trebue pus pe stanga
i identificat cu Dierna.
Cat pentru Zip% din Procop, lucrul are alta explicare. Din contextul istoricului
bizantin rezultA in mod neindolos cA al Mt Zip% era pe dreapta, nu pe stanga Dunarei. Aici Insa trebue sa tinem sama de urmatorul fapt : De multe ori oraele duna-

1). Dig. 50, 15, 1, 8, 9 (citat duph Tocilescu, Dacia p. 443).

2). III, 8, 10.
3). C. I. L. III No. 1568.
4). C. I. L. III No. 8277, 2.
www.dacoromanica.ro

C LithCA

48

rene prau aezate pAreche. unul pe dreapta, altul pe stanga, intkindu-se 1 sustinahdu-se reciproc. AceastA legAturA dintre ele se vAdea uneori chiar prin numele lor, intru
cat uhul din orae avea numele celuilalt, precedat de particula trans. Acesta e cazul
cu Dlerna-Transdierna ; Not. Dign. ne citeazA un Transdrobeta, de sigur in fata oraului Drobeta, un Translucus, pe care nu-I putem localiza, etc. Cu timpul ins5, fie cA
unul din orae mai ales cel de pe stanga
dispArea, fie din alte cauze, numele cornpus cu trans ela din uz, iar numele simplu se intrebuinta, fie numai pentru oraul,
care supravietuia, fie chiar pentru ambele, cum pare a fi fast cazul la Lederata, 1 cum
de sigur s'a Intamplat la Dierna. IncAt, in rezumat, nu avem trei orae, cum credea
Kanitz, ci numni douA Dierna sau Zerna pe stanga DunArei, la Orova, 1 Transdierna, numitA mai apoi tot Zerna, pe dreapta DunArei, la Tekija.

DUNAREA
IDjunruk
Mehana

!--I

).z

1Tekija

0-1-1
Transdierna-Zernis

Dupl Kanitz, Rom. Stud. p. 52.

Aa dar, din cele 6 localitAti citate de Procop dupA Novae, douA pot fi cu preciziune localizate, Taliata la Milanovac, i Zernis la Tekija. Cat pentru celelalte patru,
spre a le localiza cu oarecare probabilitate, trebue sA tinem samA de urmAtoarea tmprejurare : In aceastA a treia sectiune din cartea a IV-a, istoricul bizantin fAcand enumeratia intAriturilor dunArene, nu le citeazA la intamplare, ci Inteo ordine riguroasA.
L.tsand deocamdatA la o parte localitAtile nesigure 1 mArginindu-ne numai la acelea, a
cAror identificare nu permite discutiune, gAsim cA Procop le inirA In ordinea urmAtoare: Singidunum, Viminacium, Pontes, Aquae, Dorticum, Bononia, Ratiaria, Alms,
Cebrus, Augustae, Transmarisca, Durostorum; ele sunt deci citate exact In ordinea in
care se succed dealungul DunArii, dela Belgrad pAnA la Silistra. Aceasta este o dovadA
peremptorie cl Procop, pentru aceastA parte a operei sale, a avut inaintea ochilor hArli
ori itinerarii oficiale, I cA a citat rand pe rand oraele 1 castelele dunArene in ordinea
In care le gAsia In izvorul sAu. CA ici colo acest izvor putea fi eronat, este cu putintA,
dar In marea majoritate trebue sA admitem cl ordinea din Procop este chiar ordinea
realA a succesiunei castelelor In lungul DunArii.
Am vAzut In paginele precedente cl Novae era situat pe aproape de Brnica, iar
Taliata la Milanovac ; urmeazA deci cu foarte mare probabilitate cA Intre aceste douA
localitAti trebue sA cAutAm castelele din Procop. Kavuigga, f.p.6pvix i Kdlithg, citate de
istoricul bizantiu intre Novae 1 Taliata. Dupa Tabul. Peuting. la 10 m. p. dupl Novae
era staliunea Ad Scrofulas, i Kanitz, care a urmArit cu atentiune intreg limes- ul dunAwww.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIONI L. TOPOGRAFIA BALCANICA IN EVUL MEDIU

49

rean din Serbia, gsevte c localitatea de azi Dobra, unde sunt urme de castel roman
corespunde ca distanta statiunel Ad Scrofulas. Dupa Dobra urmeaza un mic fort

punct de observatie probabil cel mai mic castel al limes-ului sarbesc la Sedinac
potok, apoi un mare castel de 60 m. lungime (a gura paraului Medovnica, unde a
localiza pe Kcer634a ; un al doilea castel foarte interesant, de forma triunghiulara, cu
laturile de 40 m. lungime se afla pe inaltimea Bosmau, dominand gura paraului Koica
veka : aci era probabil :1prr,; Dupa aceasta yin iar doua mici porturi de observatie
vi in fine un castru mare la gura paraului Boljetinska veka, cu un front de 75 m, unul
din cele mai mari din Serbia : aici era poate Kawitr,; 1) Cat pentru GleuxsT:pci:o, = Ducis vratum), care e citat dupa '4ipv.r4; voiu cerca mai jos sa-1 localizez.
Dupa aceste vase castele Procop ne spune ca Justinian a restaurat din temelii o
suma de castre de pe stanga Dunarii, dar fr sa ne citeze nominal nici unul ; reve7.-Ev7:;.
nind apoi pe dreapta fluviului vorbevte despre localitatile 72179'..110s; "dvs;
Numirea Kazco!r:(ioz; (Caput bovis) este admisa de toll, fara discutiune, pe temeiul

afirmatiunii lul Procop 2). Nimeni nu s'a indoit vreodata de adevarul ei, mai ales ca
A

DUNAREA >
/"Em~10%,....WW""Wwfts~"~""
ce

E>
,:::,

.0

Kantabaza (?)

Dupl Kani z, ROM. Stud. p. 30.

in toponimia veche sunt destul de dese formele compuse, in care primul element este
vorba Caput sp. pi(da : Caput arietis, Caput bubali, Caput stenarum, Caput butelli
i multe altele 3). Deci nimic mai uvor de admis dee& caput bouts, alaturi de Caput
arietis sau Caput bubali. i totuvi forma aceasta este, cum vom vedea, fictiva. Pentru dovedirea acestei afirmari este lima nevoe sa ne amintim ca reprezentartul de frunte
al familiei de manuscripte cu textul procopian corect este manuscriptul V (Vaticanus
graece. 1065) din care au derivat apoi, direct sau indirect, toate celelalte manuscripte
din aceasta familie ; ava Meat pe ele nu putem vi nu avem nevoe sa ne bizuim, intru
cat poseclam chiar protepul lor. 4) In acest manuscript st, pentra localitatea noastra,
d cu46az;, iar din aparatul critic al lui Haury nu putem deduce
forma foarie citea
cum se prezinta acest nume in celelalte manuscripte. Daca ne athesam la editiunile tiparite gasim ca in prima editie a operei complecte, aceia a lui Hoeschel (Augustae Vindelic 1603) sta : z& cou`46crsc, frA nici o variant ; editia lui Maltretus (Pa1). cf. Kanitz, Rom Stud p. 30 sqq, v. vi C. I. L. III Suppl. 2, No. 13814 a.
2). Din JireZek, ROm. p 15 pare a rezulta ca aceasta numire se MIA vi in (tinerarii, ceea ce nu este exact.
3). Cf. Wissowa, s. v. Caput.
4), Pentru mai multe lamuriri se poate vedea Haury ; Ober Prokop handschriften,
Sitzungsber. bayer Akad. 1895, pp. 175 sqq.
Joan Neculce Buletinul Muzeului Municipal lai

www.dacoromanica.ro

C. L1TZICA

50

ris 1663) are zzwcapo:;, formA reprodusl apoi in editia dela Bonn i admisk cum am
spus, de toti. Maltretus insA, la aparatul critic (p. 210) spune c manuscriptul ski are
lectura zz, 7:cu,p6E6, pe cAnd edilla lui Hoeschel are Y.21 70tr3-t6; S'ar pArea prin urmare ca forma zacUst3oE; din textul lui Maltretus ar fi o uoarA 1 chiar fericitA corectare a formei din manuscriptul sau xa, TtousskSs; Totuii lucrul nu poate fi exact. MaDupA Kanitz, Rom. Stud. p. 30,

6
Ant. rom.

ei

Koiica

Ant. rom.

1
M-t BOSM.N

Smornes (?)

nuscriptul de care s'a servit Maltretus existA i azi, este Parisinus Coislin. 132 i Haury
a dovedit in mod peremptoriu c acest manuscript este o simplA copie a manuscriptului Vatican (v) ; prin urmare, Parisinul sau are, ca i prototipul sat' V, lectura zz
oi3p60:4, i in acest caz formele 7.11 zoo.r..i.-.; (oo,o400e) sunt o lecturA i o emendatiune
greitA a lui Maltretus ; sau are intr'adevAr x 7:0JsP6E; i atunci copistui Parisinului

DUNAREA
NI Tab.

Tiberii Mehana
c

1,

1 Castel

Kampses (?)

ENA
A

DupA Kanitz

WAD. Stud p. 33

este de vinA, cici n'a citit i copiat corect ceia ce st scris in originalul su. Dar i
inteun caz 1 in celglalt forma xccr.oc:; (za7.051(icE;) este o formA fictivA, cAci nu are
nimic real la bazA : adevArata facturg, dela care trebue sA plecAm, este zAi

000aot000.

Ce

se ascunde in dosul ei ? Un alt pasagiu tot din scrierea aceasta a lui Procop ne uureazA deslegarea problemei ; intre localitAtile intArite in regiunea DunArii Procop citeazA
un caste!, al Crui nume in manuscripte este Y.21 tp cipt ; 1) tim insA din alti scrii-

tori cA aceastA localitate se numea Castra Martis. E lesne de inteles cum din CAS1). ed, Haury p. 130,1167www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA TOPOGRAFIA BALCANICA DIN EVUL MEDIU

51

TPAMAPTIC un copist negligent a ajuns la mil ITinvcipttc; printr'o separatiune greit

a despartit primele doug litere KA, din care a faurit votba ai iar restul literilor, luate
impreuna, au dat forma eronata ETpay..iptt;. Ceva la fel s'a intamplat si la localitatea, de
care ne ocupam, Inc& percurgand calea inversa dela forma eronata spre cea corectA
este evident el din zal 7:ouaco6aa; ajungem intai la fOrma xa Tcoulpoa:c i apoi, restabilind
reparatia corecta, la KawouB cpbge; sau lia7:012?ca:c = Caput fossae. Din toate cele spuse

rezulta cA r umirea Caput bovis este o Ampla conjectura a lui Maltretus sau o gresalA
de copist ; ca trebue pur i simplu eliminatA din textul lui Procop i inlocuitA cu forma
exacta Ki7COUT p6a4. Peutru situatia sa, voiu vorbi mai jos.
ZdvE;. S'a .fAcut apropiere intre aceasta numire i intre o inscriplie gasita pe o
cAramida la Praovo 1) unde citim numele unei localitati Diana. Lucrul nu e inadmisibil,
dat fiind fenomenul constant al asibitarii lui d urmat de c, cum am vazut si la DiernaZerna-Vpvtq. In Not Dign. avem pomenita pe aici localitatea Burgo Zono, care poate
fi o eroare pentru Zano. Hone; cum il arata numele era un castel in apropierea
unui pod si dupA toate amAnuntele foarte precise, pe care, ni le d Procop, era situat
pe dreapta Dunarii, la capAtul podului cladit de Traian ; a fost nn caste! puternic, ale
carui urme le-a gasit Kanitz 2) la 2 km. departe de satul sarbesc Kostol, care pastreaza
panA azi fonetica vorbei castellum. Pe malul opus era o altA fortificatiune, care la
Procop are, de douA ori, numele OeC6hsa, dar evident cA nu poate fi altceva deck
Drabeta.
Plecand dela 7cOvTE; in sensul fluviului, Kanitz 3) a gasit urmele unui mare castru

roman de 100 m. lungime, pe 54 m. latime, cu dublu zid de intarire, iar la 500 m. spre
v. de portul Cladovei a dat de urmele unui castru roman ceva mai mic : aceste 2 castre asa de apropiate ne dau dovada CA aici era un centru foarte important. Probabil
ca la Cfadova trebue sA localizam pe Zanes. Cat pentru Caput fossae de sigur cA era
la satul Sip, si iatA argumentele pe care sprijin aceasta afirmare. Intre Dierna si Pontes Dunarea era si este barata de stancile Portilor de Fer.
rn

I_

IH1
il

0
CD

In
J.1

Dup Kanitz, Rom. Stud. p. 44.

Castelul Pontes i Podul lui Traian
Navigatiunea Hind foarte anevoioasa, uneori chiar imposibila, Romanii spre a uura mersul flotelor lor peste acest punct au executat .0 lucrare foarte imnortanta, ale
carei urme se vAd i azi. 4)
Incepand ceva spre Vest de vrsarea in_Dunare a paraului Ka;ajna, mai sus de

1). C. I. L. III Suppl. 2, No. 14215,12.

2). Rom. Sud. p. 48.
3). ROm. Stud. 48.
4). Kanitz, op. c. p. 49-51; Curt Merckel, Die Ingenieurtehnik im Alterthum, p.
181-2) care Ii ia toate tirile din Kanitz, i apaza greit la Sip castelul Zerna.
www.dacoromanica.ro

C. LITZ1CA

52

Portiie de Fer, si mergand pana la Sip, adica ceva mai jos de aceleasi Porti de Fer,
el au construit un formidabil canal lung de 2220 m , avand aciancimea i ltimea necesara spre a permite accesul tuturor vaselor i Intarit cu zagazuri Matte si trainice. Cu
modul acesta se ocoliau stancile Portilor de Fer si navigatiunea era cu putinta In tot
cursul anulul, afara bine Inteles de pei ioada ingheturilor. Este Insa evident ca cel
putin extremittile acestui canal trebuiau aparate : la Kaajna Kanitz a si gsit urmele
castrului roman, cu un zid frontal de 40m si cu antul de al:tar-are : ad cred ca. era
A cux_tpaso din Procop. De sigur ca i la Sip trebue sa fi fost un al doilea caste!, dupa
parerea mea Caput fossae. Un canal In genul celui de mai sus se numete In latineste
fossa ; Tacit, de pilda, vorbind de o lucrare similara din Italia, zice: ab lacu Averno
navigabilem fossam usque ad ostia Tiberina depressuros promiserant ')." Localitatea
Sip fiind asezata la esirea, la captul acestui canal, numele de Caput Fossae ne apare ca absolut firesc. Mai este de relevat cu aceasta ocazie faptul ca acest canal azi
s'a astupat ; Kanitz crede ca stricarea lui se datoreste barbarilor din veacul al VI, de
oarece Istoricul bizantin Menandros, desi vorbeste circumstantial despre Portife de Fer,
totusi nu pomeneste nici un cuvant despre canalul in chestie : proba ca pe timpul sau
(Hilda sec. VI) era stricat. Totusi Procop ne vorbeste despre dansul tocmai In pasagiul
nostrA, de do/A ori, la scurta distanta 2). El spune anume ca din cauza daramarii podului fluviul nefiind aici navigabil, oamenii l'au sillt sa-si schimbe cursul pe o mica
distanta (6Xirly Ttqi 7f1.7 &Mt; IJ.GTpav) 3) dupa care iarasi revine la matca, asa ca este
navigabil 1 pe aceasta porliune. Afara deci de cauza initiala
daramaturile podului,
in realltate insa stancile de la Portile de FerIncolo spusele lui Prozop corespund In
totul realitatii, and o dovada mai mult despre exactitatea informatiunilor istoricului
bizantin. 4)

DUN A R E A
u""1.40.8010NAPAY........010

..............w..V.oeumarcur.

..e1.11.0..~.040.11.1...1.0.0,11001...~040.

--

/santuri sarbestl

CANAL

ROMAN

77 Sip

Duds pralum

:=

Of

Drum nou

cz

a
...,
MS

5:0

Canal Roman la Porlde de fer

dupa Kanitz, ROm. Stud. p. 50

1). Annal. XV, 42 : cf 1 Plin Secund. Epist. LXI (LXIX) De lacu Nicomedentium,
intreaga scrlsoare,

2). ed. Haury, p. 127, 10-14 si 128, 6 11.

3). Procop. spune expres a fluviul nu-si schimba singur cursul, ci silit de intenEl tie deci ca era aici o
lucrare artificiala, nu vreun canal natural.
4). Ma cred dator sa amintesc ca si A. T. Laurian (Mag. istor. II, 11,9 a locaizat la Sip pe Caput bovis, dar fart a produce vreun argument, ci numai ca simpla
tia oamenilor (o A ce.fr6p.270;, &X' ivt5pWrwv" ill:tv.st2t; Co2 xac1z:5)

lpoteza,

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA TOPOGRAFIA BALCANICA DIN EVUL MEDIU

53

Plecand dela Ponies, pe Dun Are in jos Procop citeazA, WA nici un amAnunt
deosebit, urmItoarele fortificatiuni : lfap4.715p-,ou, \.o.J.71.avx, `Apv.i-c2, T.,,i a. 0Eo'3,aptL7co)st;,
ItiAt*pyou. `AXtv.xv:W.)piou Toate aceste lozalitati erau situate Intre Pontes i Ad Aquas. Nici una din aceste apte numiri nu se mai aflA prin vreun izvor vechiu, iar putinele descoperiri archeologice, fAcute pAnA azi, nu IngAclue sA localizAm nici macar in
mod aproxirnativ una ori alta din localitAtile citate de Procop.
Cat pentru faptul a, inteun spatiu relativ restrans istoricul bizantin citeazA apte
cetAti, nu putem fi surprini, dacA ne gandim un moment cA in acela spatiu Kanitz a

gAsit urmele a 17 castre romane, unele ce e dreptul mici simple posturi de supravegherealtele InsA marl, adevArate cetAti ').
Pentru epoca romanA aceastA bogAtie de fortificatiuni ii avea explicarea In importanta deosebitA a regiunei : podul de pe DunAre trebuia cu orice chip apArat ; pentru tImpul lui Justinian InsA regiunea noastrA nu mai prezinta actiai importantg, de
aceia 1 numrul castelelor restaurate de impAratul bizantin este mai redus ; e probabil
el au fost restaurate numai centrele mai de samA. Dar, Ina odatA, despre o loanzare fie i aproximativA nu poate fi vorba, In starea de azi a cunotintelor noastre.
Localitatea care urmeazA, 'Azuk, este fArA nici o IndoealA Ad Aquas, capitala
Intregei regiuni Aquensis, zdipa 'Azt).E.v:atc.g la Procop ; ea este citatA de Tab. Peuting i
de Itiner. Anton. la 16 m. p. dupA Egeta. Pe temeiul unor inscriptiuni pe cArAmizi, gA-

site la Praovo, 2) se crede de obicei cA aici, la Praovo, va fi fost vechea aezare romano-bizantinA. Totui argumentul nu este convingAtor, 1ntru cat la Praovo_s'au gAsit
inscriptiuni similare pomenind Viminacium, Diana, Drobeta, despre care se tie pozitiv cA nu erau situate aici. Pe de altA parte Insui numele Ad Aquas are in sine ceva
surprinzAtor : oraul trebue sl-i fi tras numele dela dela vreo bogatie naturalA ori artificialA de ape, de izvoare ; ceia ce nu e cazul la Praovo. In fine, Aquae era capitala
regiunii ; chiar Procop II numeite or4e1, 7.12XCZYVV, prin urmare trebue sA fi fost o a-

ezare cu o populatie mai numeroasA. Pentru toate aceste motive cred cA are dreptate
Kanitz 3) and afirmA cA nu la Praovo trebuete cAutat Ad Aquas, ci pupa mai In interior, anume pe platoul Malt dela Vidrovac, unde este un castru roman de 70 m. lungime, unde se vAd urmele unei Intinse aezAri civile, avand In apropiere un Insemnat
aqueduct, care ar explica i numele oraului, 41 Drumul roman, care venia dela Pontes dealungul DunArii, se despArtia in douA ramuri, ceva mai sus de Praovo : una din
ramuri continua dealungul DunArii, prin Praovo, Radujevac, pAnA la Dort cum, dar era
expusA stricAciunii, din cauza inunclArilor rAului Timoc la gurA ; alta se urca pe platou,
trecea pe la Ad Aquas, apoi se cobora tot la Dorticum, in valea Timocului. Poate cA
o parte din cele 7 castele pomenite de Procop, precum i urmAtoarele doul sA fi fost
pe acest drum interior. Aceste douA poartA numele de 130.)p-106:sp.: i kara4curfo. In
BoupyoOpops avem foarte probabil o coruptiune foneticA ori paleograficA, In loc de Bs4yov6t3o, care ne duce astfel la Burgo Novo, citat de Not-Dign. in Dacia ripensis, fArA sA-I
putem InsA preciza aezarea. Pentru Aceiy."p.suR: no avem nici un LI de tire.

Localitatea urmAtoare la Procop este d cpttz6v, cunoscut lui Ptolcmeu (II, 9, 4) i

pomenit de Itiner. Anton , Tabu!. Peutiug., Geograful Raven, i Notitia Dign. (Dorticum),

1). Kanitz Rom. Stud. pp. 42 sqq.

2). C. I. L. III Suppl. 2, No. 14215,11 : D. R. P. Aquis (= de republica Aquis) ;
AQVIS = Aquis, Jahresheft. d. Oesterr. Arch. Inst. XIII, col. 200 (Beibl ).

3). Rom. Stud. p. 57-59.

4). VuH crede totui cA tot la Praovo trebue localizat Aquae, pe temaiul inscriptiunti pomenite din Jahresh. XIII, p. 200.

www.dacoromanica.ro

54

C. L1TZICA

Nu s'a gsit pana acum nici o inscriptie, care sa usureze localizarea sau sa pomeneasca aceast loca litat e. Masuratorile Itincrariilor vechi ne duc la localitatea
de azi Rakovica, pe malul drept al Timocului, aproape de varsarea lui in Dunare, unde
s'au gasit urme multe, intre altele un castru roman destul de puternic, lung de 160 m ,
lat de 35 m. I).
Intre Dorticum si Bononia, care ocupa locul Vidinului, Procop citeaza urmatoarele
Aortvtdva, Ilcv sase locuri intarite de Justinian. 'Icu:a or Bsu
Nici un alt izvor nu vorbeste despre ele, Incat suntem siliti sa facem simple
conjecturl. Drumul dela Rakovica la Vidin este dublu : o ramura merge dealungul Dunarei Oa la Florentin, iar de aci parasind tarmul fluviului the direct prin Negovanica
si Kapitanica la Vidln ; alta ramura urmeaza pe o mica distanta tarmul Timocului pana
la Bregova, unde intalneste drumul, care vine din Negotin, trece prin Ganzova si Hinova spre a ajunge iaras la Vidin. Pe unde trecea insa drurnul roman, nu putem afirma cu preciziune, dar este foarte probabil ca cel putin ramura citata intai a existat
si pe timpul Romanilor ; dovada o gasim in urmatoarele fapte: U. La jumatate cale
intre Rakovica si Vidin, pe malul inalt al Dunarei, se af11 azi satul Florentin, vechiul
Florentiana, restaurat de Justiuian, cum am vazut mai sus ; 2). Intre Rakovica si Florentin, la satul Vail, tot pe malul Dunarei, Kanitz 2) a gasit urmele unei lucrari defenT.

sive romane ; 3) Pe portiunea de drum intre Florentin si Vidin exista patru =vile
mari (tumuli), cum se vad foarte des si pe campia romaneasca i pe cea bulgareasca,
anume doul langl Vidin, unul langa Kapitanica, altul lan.ga Negovanica 8), aceasta din
urma dominand sesul intreg, cu toata slaba sa inaltime. E posibil ca si in vechime sa
fi fost aici ate un punct de observatiune. Dad vom adaoga ca Notit Dign citeaza
in Dacia ripensis un auxilium Crispitiense la Crispitia, care poate ca e identica cu
lirina din Procop, vom fi sleit putinele lucruri, cari se pot spune in legatura cu aceasta
portiune a limes-ului dunarean.
BA (Mx citata cu absolut aceia forma, Bononia, de Itiner. Anton. se afla la 17 m.
p. de Dorticum. Este pomenita sl de Notit. Dign. si de Hierokles, la acesta din urma
sub forma Bsvsa , unde desigur avem o eroare paleografica. Corespunde orasului de
azi Vidin 4). S'au gasit ceva urme din vechile forificatiuni romane precum si inscriptiuni,
care provin insa din Ratiaria.
Intre Bononia si Ratiaria, azi Areer, Procop citeaza localitatca c(6; sau Ncliv.
necunoscut din alt izvor. Pe drumul care uneste Vidinul de Afeer, cam la jumatate cale,
aproape de varsarea in Dunare a raului Vitbol, langa satul cu acela nume, Kanitz 0)
a gasit pe o terasa inalta, care domina malul si supravegheaza tot tarmul stang al
Dunarii, urmele unei lucrari defensive romane, care ar putea fi identic cu cel citat de
Procop. De observat ca tot pe aicl, inre B ononia i Ratiaria, Tabu!. Peuting, pune
statiunea Ad Malum ; nu stiu dna are tvre-o legAtura cu Nockv din Procop.
Pavap:a, fcasta capitall a Daciei ripensis, este prea bine cunoscuta din izvoarele
vechi, spre a insista mult asupra-i. Se gaseste citata de Ptolomeu (III, 9, 4), de Itin.
Anton. Tabul. Peuting., de Not. Dign., de Hierokles ('P 4cip:ce precum i in mai multe
inscriptiuni 6). Corespunde, cum am spus, orasului de azi Areer, la varsarea in Dundre

1). Kanitz, Donaubulg. I, 67.

2). Donaubulgar. I, 67.
3). Idem, p. 62.
4). Cf. Tomaschek Ii, p. 299.
5). Donaubulg I, 108.
6). Cf, de pilda C. I. L. III No, 753, 1641, 8088, 8090, 12647

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA TOPOGRAFIA BALCANICA IN EVUL MEDIU

55

a raului cu acelas name Kanitz a gasit urmele castrului la N. V. orasului lngA Duarel.
Intre Ratiaria 1 Almus, azi Lom, Procop citeaza castelul Mtoy.aTtava absolut necunoscut ;

Tabu!. Pealing. pune intre Ratiaria i Almus statiunea Remetodia i anume la 12 m. p.

de Ratiaria, 1 la 4 m. p. de Almus. Kanitz 2) a gsit, la deartare de 1 ceas de Arcer
rudimentele unui turn rotund i altor cldiri ; cercetarea mai amanuntita a materialului
de zidarie i-a dat convingerea ca turnut a fost zidit abia prin sec. Ill p C. El crede
ca aici era Remetodia, la 4 m. p. de Ratiaria, pe chid in realitate Remetodia era la
4 m. p., de Almus, deci malt mai departe spre Rsarit. Pe temeiul textului din Procop
as fi inclinat, sa cred ca aici era Mocatiana ; iatA ce zice Procop : Mocatiana care era
mai inainte un turn izolat, (Justinian) 1-a facut acum castru mai deplin". Aceste amanunte se potrivesc cu spusele lui Kanitz. Cat pentru Remetodia cred Ca este mai probabila identificarea cu un alt castru patrat, cu laturi de 57 m , gasit de Kanitz ") a-

proape de Lom (cum spune i Tabul. Peuting.). la locul numit Kaleh bair", adica
movila castelului.
VAIAtc,

Almo In Him Anton., Tab. Peuting. 1 Not. Dign., pomenit de lordanes 4)

era cam la 18 m. p. spre rasarit de Ratiaria 1 cam la aceiasi distanta spre Apus de
Cebrus, corespunde i ca situatie i ca name, cu orasul de astazi Lom, la varsarea in
Duare a raului homonim, S'au gash ceva inscriptiuni, care nu pomenesc insA numele
roman, precum i urmele unui foarte puternic castru, cu fronturi de circa 190 m. si cu
bastioane rotunde la cele patru c&turi 5). Procop spune precis ca Justinian a restrans
putin cetatea prea intinsa, dar in schimb a facut-o foarte puternica.
Intre Almus si Cebrus, azi, Cibrica (I:Vibrica) istoricul bizantin pane localitatile
Tp:xzerzy si fro:rcitv Aceasta portiune a limes-ului duarean nu a fost, pe cat tiu, explorata, Mat asupra ei ne lipsesc tirile cu desavarire. Notez tumai ca terasa Duarei atinge la satul Linova (Linjeva), cam la mijloc intre Lom i Diibra, inaltimea
de 165 m, incat aici era un minunat punct de observare.
N'ar fi imposibil ca unul din castelele lui Procop sa fi fost aici. K 46; este
desigur Cebro din Itin. Anton. la 18 m. p. de Almus, pomenit de Notit. Dign., poate
i de Cassius Dio (51,24) sub forma Ki:ipsv. Corespunde i ca deartare i ca name
cu satul de azi Cibar, la gura raului Dibra, vechiui Ciambrus sau Ciabrus azi Cibrica. 7)
Dupa Cebrus Procop citeaza urmatoarele localitati intArite din nou sau reparate

de Justinian dealungul Duarii : Brrpv, 'Ovo; Aca. 'AsC4i3 , F2ptciva i 132),:ptivx.

Din aceste 6 localitati, una si anume
ne este bine cunoscuta i poate fi localizata cu deplia sigurant. Intinerarul Antonin citeaza indata dua Cebrus, la 18 m.
p., statiunea Augustis cunoscuta i Tabul. Peuting., care o pane 'Irma la 24 m. p. spre
Est de Almus.
Notitia Dign. pomenete 1 ea localitatea Augustae, unde era un euneus equilum
Dalmatarum. Geograful Raven. (4,7) 1 Theophylaktos Simokat. (I, 4,40) citeaza oraul. In fine, Oa azi numele vechii colonii pare ca s'a astrat in numele raului Ogost
(Ogust), afluent al Duari! spre Rasarit de Lom. Ceia ce Irma nu mai permite nici o
indoiall asupra acestei identitati i ne arata ca Augustae era cu siguranta la gura rau1). Id. p. 97.
2). Id. p. 90.
3). loc. cit.
5). Get. in Dacia ripensi Uto et Hisio Almoque poteti sunt.
6). Kanitz, Donanbulg, 1, 86.

7) Kanitz, Donaubulg, II, 280.

www.dacoromanica.ro

56

C. LITZ1CA

lui Ogost, este Inscriptiunea gsita la Her lec I), aproape de varsarea lui in Dunare,
i in care citim :
(an.) L. H. S. E.
C. OPPIVS V
ARVS. EQ

ALAE AV (g).

Este evident ca numele oraplui Augustae a venit dela ala augusta, care isi avea alci reedinta.
Urmeaza deci ca locali atile Thypani, 2) i "Ove; au fost intre gurile riurilor Cibrica i Ogost, pe and 'A:6oi,317, Baptivx si BaXipt5-,2 erau dincolo de Ogust, Intre varsarea acestu du i gura Iskerului. In lipsa de descrieri mai amanuntite, nu pot spune
nimic d-spre dotia. In schimb Aedava trebue foarte probabil cautata langa Rahova 8),

unde Kanitz a gasit fragmente de inscriptiuni, de coloane si urmele unui foarte puternic castru roman, restaurat de blzantini i de zlavi. 4)Variana este aezat de Itin,
Anton. la 12 m. p. spre Est de Augustae, iar Valeriana la alte 12 m. p. spre E. de
Variana, citate tocmai in ordinea in care ni le da i Procop. Variana este cunoscuta
si de Notit. Dign. care apaza aici o praefectura leg, V Macedon. Cu ce anume localitAti de azi corespund castelele pomenite nu putem preciza : poate ca Variana se afla
pela satul Ostrov i Valeriana pela Vadin.
Ajungand aici cu expunerea sa Procop intrerupe pentru un moment inirarea localitatilor depe malul Dunarii, spre a pomeni trei orae intarite de Justinian, dar care
nu erau situate langl fluviu, ci in interiorul tarn, la o mare departare (x.recac 7A) ST:cOev),

bine Inteles nu pe stanga fluviului in campla Munteniel, ci pe dreapta lui. Aceste trei
orae snot: Klenpa 114*K, Zlmta.6prou 1 lax65. Pentru XiG:pi Mlp:t; manuscrisul V are
foarte citet y.cel ITp21/4 Ti;, pe and Hierakles ne ell forma exacta liaaTEcy.Zp7i;, situat In
Dacia ripensis. Am explicat mai sus cum din KACTPAMAPTIC a eit intai separatiunea greita KA CTRAMAPTIC si apoi corectura greita x2). .7.7p2p2Cptt; 5). Despre Z7vt-,u1.6p-, nu am gasit nici o alta stire. Cat privete pe 'ltry.k, nu poate fi discutie ca

este una si aceia localitate cu Iszo; din Hierakles in Dacia ripensis, cu Esco din
Tab. Peuting, la 31 m. p. spre rasarit de Augustae, cu Oesco din Itin. Anton. la 36
m. p. spre rasarit de acela localitate Augustae. cu colonia Ulpia Oescus bine cunoscuta din inscriptiuni 7). care era la localitatea de azi Green, langA gura rtului Isker.
riu al carul nume pastreazil fonetica vechiului nume ' 06ztoc Oescus. Prin urmare, unul
din cele trei oraie citate de Procop, ca fiind situate in interiorul tarn, era tot pe
malul Dunarei. Unde erau insa celelalte doua ? Pentru Castra Martis, Kanitz a propus
de mult 8) nu insa cu siguranta i WA a produce vreun argument, identificarea cu satul

1). C I. L. III, Supp1.2, No, 12347.

2). Nu inteleg pe ce se reazima Patsch (in Wissowa s. v. Bigranae) spre a face
din Btypct* un district.
31. cf. Tomaschek in Wissowa s. v. Aedava.
4). Kanitz, Donaubulg. 161, Cu privire la nume observ a o alta localitate cilath de Procop 11 regiunea Remesianei se numea A&13x (Haury 125, 26).
5). Orasul este citat tot sub forma xcia.cpct MdErtc in Moesia si de Sozomenos IX.
6). Migne. Patr. gr. vol. 67, p. 1605). La conciliul din Sardica (364) ia parte
episcopul Calvus din Dacia ripensi de Castro Martis (Mansi, Sacr. Concil. III p. 46,
XXI). Ammian Marcelin (XXXI, 11. 6) ne spune ca Gratianus, dupd ce sta 4 zile la Sirmium, per idem flumen (Danubium) ad Martis castra descendit, de uncle regula ca acest
ora era cel pup in apropierea Dunarei.
7). Cf. C. I L. III No. 6127 6129, 7423 7427 i in special No. 7429.
8). Donaubulg I p. 58.
www.dacoromanica.ro

CONtRIBOTIUNI LA TOPOGRAFIA BALCANICA IN EVUL MEDIU

57

Kula din Bulgaria. la V. de Vidin, Patsche 1) pare a admite aceastA identificare, pe and
Jireeek, fArA a aduce vreun motiv in contra ei, se intreabA dacA Castra Mutts n'ar putea
fi cumvA ruina Gamzigrad pe valea Timokului, mai spre apus de Kula. Nici unul fns

nu aduce dovezi sigure sau macar argumente pentru ceia ce sustine, dupA cum nIci
unul nu i-a pus intrebarea, pentru ce Procop fntrerupAnd aceastA singurA datA pomenirea cetAtilor dunArene, se abate din drum pentru un moment i citeazA cetAti din
interiorul tarli. Explicarea cea mai sImpla a acestui fapt mi se pare a fi urmAtoarea :
Peninsula bulcanicA era strAbAtutA i in vechime 1 in Evul mediu de o mare arterA
militarA, care pleca dela Singidunum (Belgrad) i mergea intAi pe malul DunArei pAnA
la Vim inacium ; aci se fAcea o bifurcare : o ramurA pleca pe valea Moravei, trecea prin
Ni, Sofia, Filipopol, Andrianopol ci ajungea la Constantinopol : era calea mediteranA ;
cea de a doua ramurA, urmAria cursul DunArei pAnA la Mare, apol tarmul MArel Ne-

gre panA mai jos de Burgas, unde pArAsia tarmul mAril i se unia de la o vreme cu
ramura mediteranA, la Sud de Adrianopol, spre a ajunge tot la Constantinopol. Aceste
doul ramuri erau insA unite din distanta in distanta prin cAi transversale care plecau
de obicei de pe tArmul DunArii, strAbAteau Balcanil i se sfarciau in ramura mediteranA.
Intre aceste cAi transversale era una de o deosebitA importantA i strategicA i economicA, anume calea, care plecand :dela Oescus, pe malul DunArii, urmAria cursul rulul

Isker, strAbAtea Balcanii i ajungea la Serdica (Sofia), capitala Daciei mediterane i

fArA discutie oracul cel mai insemnat din regiunea balcanicA. AceastA cale a fost continuu intretinuta i intaritA in epoca romanA si la fnceputul perioadei bizantine, tocmai
din cauza deosebitei important; pe care o avea. Am vAzut insA cl Procop a ajuns cu
expunerea sa tocmai la punctul terminal al acestei artere, adicA la Oescus, ci nu se
poate aci impledeca de a cith orace intArite in Interiorul tArii. Este evident cA istoricul
bizantin avea inaintea ochilor nu numai rapoarte oficiale, ci de sigur ci hArci ale drumurilor, itinerarii ajungand la Oescus i cunoscnd Importanta deosebitA a drumului
Oescus-Serdica, el ne citeazA ci douA orace intArite dealungul acestui drum : Castra
Martis i -11s-voux6p-cou nu trebuesc cAutate la Kula ori Gamzigrad, ci fArA nici o indoiall
pe cursul Iskerului, unde de altfel Kanitz a gAsit urme bogate de intArituri romanobizantine '.)
ReluAnd Incirarea intAriturilor DunArene, Procop citeazA urmAtoarele localitAti
011vvwv

i IlaXrcr.o),ov

pe dreapta DunArii, Euy43taa pe stnga fluviului, i fatA in fatA cu

011r64, Aart'A.ap a 1 Aeantcpv2ptaPo5pyov. Numele ci ace-

11aXaTIoXov, apoi iarAi pe dreapta

zarea uneia din aceste castre, anume Oktu, nu poate face nici o dificultate. Itiner.
Anton. citeazA, la 14 m. p. dup6 Oescus, localitatea (Ito ; tot la 14 m. p. dupA Esco
(= Oescus), Tab. Peuting. ptine localitatea Vio. Tinnd insA samA de foarte frecventa
confuziune paleograficA latinA 1) intre literele V i U, I i T, este evident cl acest VIO
al Tabul. Peuting, nu e cleat o eroare de .scriere pentru VTO
Uto). Notit. Dign.

I). In Wissowa s, v.
2). Roman p 15.
3). Donaubulg. 11 pp. 168-181. Trebuecte relevat in mod expres cl ruinele romane gAsite de Kanitz (cf. in special pp. 177-78) se incirl pe o linie EV, care trece
prin localitallle de azi Gabare, eumakovci, Sadovec, etc. formnd un brat: de fortificatiuni paralel cu limes-ul dunArean i avand probabil indoitul scop, intAi sA sustie limes-ul,
al doilea sA apere cAile transversale In special, pentru valea Iskerului, pare sA fi avut
o deosebitA importanta castrul mare dela Eumakovci, la vArsarea In Isker a rAului Zumakiovska ci unde apa Iskerului este destul de adncA spre a fi navigabilA, cel putin

pentru vase mid. Aid, la rAsArit de satul eumakovci, pe un fel de promntoriu halt de
56 metri a gAsit Kanitz urmele unui foarte puternic castru roman, unde poate cA ar
trebui sA clutAm pe Castra Martis.
Own Neculcea Buletinul Muieului Municipal 14

www.dacoromanica.ro

C. LITZICA

58

cunoaste si ea, In Dacia ripensis, localitatea II to, unde se afl un cuneus equilum
Conslantinianorum. Masuratoarea ltinerariilor ne duce locmai la varsarea in Dunare
a raului Vid, care fara nici o indoealA pAstreaza si azi fonetica vechiului Utus, i la
gura caruia, la satul Moeresani s'au gasit ruinile unui caste15) i un mare numar de
inscripliuni 5). Urmeaza deci ca Oilvvwv 1 MO aTioXov (cu Iux(fitact) se aflau spre apus de
gura Vidului, pe cand AcectOcrp;* 1 AOUZapvaptaPolinev, spre rAsarit de acest rau.

U tum ?) ne este 'absolut necunoscut 4) Pentru Palatiolum, PArerea generala este urmAtoarea : In anul 328 Constantin cel Mare, spre a-si usura
mersul armatelor contra Gotilor, pune sa se zideasca un pod de plata peste Dunare,
la gura Iskerului, si petrece vara pomenitului an in Oescus spre a supraveghia executarea lucrArii 5). Pentru apararea acestui pod se zidesc castelele pomenite de Procop.
Castelul Otephav

Palatiolum pe dreapta si y,ur.fgAcc pe stanga Dunarii.

Cu privire la aceasta din urma localitate trebue relevat mai intai faptul ca in
manuscriptul V. al lui Procop. numele este ortografiat /ux(Pace (= Sucibida), exact ca in
inscriptiunea, de care % a fi vorba mai jos, nu Sicibida, cum se ortografiazA de obicei.
Pe de alta parte, e foarte probabil el fn finala fith avem o eroare paleografica prin
intervertirea literelor, in loc de - We, ceia ce ne duce la forma 1,.alat(32, in care e uor

de recunoscut forma Sucidava din Not. Dign. 9 Cu privire la localizarea ei, inscriptiunea urmatoare descoperita la Celei, in fata gurei Iskerului 7), nu mai lasa nici o indoiala : Deae Nemesi, pro salute aug(ustorum) curial(es) territ(orii) Suc(idavensis) templum

a solo restituerunt. Aceasta inscriptiune dovedeste cu prisosinta ca la Celei era vechea

Sucidava, cap de pod insemnat, si inceputul drumului roman depe valea Oltului ; far
Maim, care de obicei se aseza ia Ceiei, trebueste negresit cAutata aiurea.
Cat pentru castelele Accmadpta i AowcepvaptaPayyou, ele se aflau spre Rasasit de Utus,

foarte probabil intre gurile raurilor Vid i Osma. In legatura cu aceste din urma doua
localitati se poate face urmatoarea observare. Este lucru cunoscul ca tarmul serbo-bulgar al Dunarii apartinea la doul provincii si anume : Portiunea apusana facea parte din
provincia Dacia ripensis, rupta din fostele Moesii superior i inferior i apartinand Illyricului ; iar portiunea rasariteana apartinea provinciei Moesia inferior sau secunda, una
din provinciile, care alcatuiau diecesa Traciei. Intrebarea este, unde anume era granita

intre aceste doua portiuni, cu alte vorbe unde se marginea Dacia ripensis cu Moesia
secunda ? Nu voiu intrA aici in amanuntele acestei discutiuni 5), ci ma voiu margini sa
pun in evidenta pusele lui Procop : el ne spune ca Lapidaria (probabil o insemnata
cariera de piatra) i Lucernariaburgum se aflau la extremitalea Illyricului (iv 1:4-riTy
TiLv g)Auptx6v

ap(wr), ca de a.i Incolo incepe Tracia (era Opc:cxr,; ai v5v iTe6v fiply) si ca

1). Cf. spre pita Gow et Reinach, Minerva, p. 54.

2). Kanitz Donaubulg II, 159.
8). Cf. C I. L. III suppl. 2, No. 12354-6, 12331-2.
4). Poate ca se afla la satul bulgaresc de azi Bres spre rasarit de Gkeu, unde
Kanitz a gasit urme de ziduri romane (Donaubulg II 159).
5). Rappaport, Die Einfalle der Goten, p. 113 ; cf si Kanitz, Danaubulg. II, p.
161-162. ClAdirea podului de Constantin e dovedita si prin monede, cf, Parvan. Contribut. 13. 148.

6). Bine inteles ca e vorba de Sucidava din Dacia ripensis, nu despre Sucidava

din Scythia.
7). Tocilescu, Mcnumente epigrafice p. 636 (Addenda et Corrigenda); p. Parvan,
Dacia Malvensis.
81. Cf. p aceasta cestiune C I L III p. 992 ; v. Domaszewski, AEM XIII tp. 129 sqq. ;
v. Premerstein, Anfange d. Provinz Moesien, in Jahreshefte d. Arch. Ins it. I 0898)
Beibl. col, 145 sqq.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA TOPOGRAFIA BALCANICA IN EVUL MEDIU

59

prima provincie care urmeazA este Moesia (irpuTov iliv i7L1 Mucrob; avaivS4 iwv.ev). Prin ur-

mare, dupA Procop, granita Intre Dacia ripensis gi intre Moesia secunda nu era nicl
la Lom, nici la eibrica, nici la Vid, ci tocmai la Osma (vechiul Asamus), ceia ce de
altfel corespunde gi cu datele din Notitia Dignitatum. Cat pentru ripa Thracie, ea nici
Intr'un caz nu poate fi identificata, cu Moesia inferior, cAci din inscriptiunea publicatA
de d-1 Parvan se vede lAmurit cA portorium ripae Thraciae fncepea mult mai spre
RAsArit, tocmai la statiunea vamalA Dimum.1)
SA urmArim ecum intAriturile dunArene din Moesia (Secunda) inferior. Incepand

dela rAul Osma gi mergand pAnA Ia Turtucaia, Procop citeazA urmAtoarele castele :
up(aza, KoTcrlit,x,u, ambele reparate, OeoCcopkoAtc clAdit din nou, lciTp(7)v, Tr* i MIreparate, Kuvti;v clAdit din nou, gi T
reparat : iar pe stanga DunArei
zi del, fatA in NA cu TpccapapCax.a.
107:0L)

I.i.x:upcxcc ne mai este cunoscutA gi din alte izvoare vechi ; Itin. Anton. ne citeazA,

exact cu aceiag formA, Securisca o statiune agezatA Intre Utus gi Dimum ; Tab. Peuting. ne dA localitatea Securlspa. de sigur eroare pentru Securisca, situatA la RAsArit
de Vio (=Uto), anume Imre Anasamo gi Dimo ; dar Anasamo, cum aratA Tomaschek -)
este Asamum, orag la gura raului Asamus, azi Osma, foarte aproape de Nicopole ; prin
urmare indicatiunea Tab. Peuting se potrivegte In totul cu a Hiner. Anton. gi are avantagiul cA mai restrange cercul. In fine Securisca mai e cunoscutA Geograf. Raven.
gi lui Theophyl. Simocat. 8) Din cele spuse rezultA cl trebue cAutatA intre gura Osmei
gi localitatea Dimum. DupA cum vom vedea mai jos, sunt dovezi sigure cA Dimum era
situat la satul bulgAresc de azi Beleni gi atunci Securisca trebue cAutatA la Apus de
Beleni, pe drumul dintre el i Nicopole. foarte probabil la satul Belavoda situat sus pe
terasa DunAreanA gi dominar d imprejurimile. 9
DupA X.Exoupf.rsza Procop citeazA castelele Kunaiw.ou, esawporcAtc gi '1cap6v,

Acesta

din urmA se aflA pomenit de Tab. Peuting. in ordinea DimoAd Novas- Jatro, gi anume

la 9 m. p. spre RasArit de Ad Novas, care se afla, cum vom vedea, la igtov Se mai
aflA citat in Not. Dign., In Moesia Secunda, sub forma Lakis, de sigur o eroare paleograficA pentru !aids, gi anume in grupa Securisca DimoLatris (latris), Inca nu
mai incape IndoiaIA asupra identitAtii acestor douA numiri. Localitatea noastrA este
cunoscutA gi lui Theoplylact Simoc, care o citeazA de douA ori sub numele Tiiv laTp0v
7:0Alv 5)

Acest istoric mai cunoagte insA aici un ran cu acelag nume, T6v -Arr6v.evov

laTio6v =cagy, care este de sigur identic cu raul latrus al Romanilor, cu "Mpg din
Herodot, azi lantra sau Jetra G). Din cele spuse urmeazA cA localitatea 'IccTp6v era agezatA la vArsarea in DunAre a raului Jantra. Cat pentru celelalte douA, ele se aflau, evident moire Securisca, sau mai precis, intre Dimum gi latris; pe aceastA portiune Nuerariile citeazA statiunea Ad Novas, azi itov, despre care vorbegte gi Procop In altA
parte, tot sub numele Nopzi, Inc& nici un moment nu ne putem gandi sA identificAm
pe ..v.pnoBill,.09 sau Oso3wpfrzoXtc cu

igtovul. Inclin a vedea el xmoBillou poate Quintodimum,

(la 5 m. p. de Dimum ?) era Intre Dimum gi Ad Novas; pe aceastA portiune drumul

dunArean ocolegte pe la Nord un deal inalt numit azi Bender Tepesi, pe al cAruia varf
conic Kanitz bAnuia cA trebue sl fi fost vre-o IntAriturA romanA 7): aci poate sA fi
1). Parvan, Histria IV p. 33.
2). In Wissowa s. v.
3). VII, 2 IiTtcrAcc ; cf. gi C. I. L. III, 2 p. 992.
4). cf. Kanitz. Donaubulg. II, 47.
5). VII, 2 ; 13.

6). Jirejek, Gesch d. Bulg p. 38,

7). Kanitz, Donaubulg I, 27.

www.dacoromanica.ro

GO

C LITZ1CA

CAt pentru etoBwpTcoMc, poate sA fi fost pela satul Vardin, cam la jumAtate cale !titre *istov i gura Jantrei ').
Dincolo de Jantra Procop citeazA, cum vAzurAm, patru localitati Ttyk, Mceivrc;.0.),
Kunio i Tpacrp.ccptacc AceastA din urmA localitate are, in manuscriptul V formele Tpacr
p,cocapina i Tpaapapir.ct ; ea ne este foarte bine cunoscutA dintr'o serie de izvoare vechi :
se aflA citatA de Ptolemeu (111,10,11) sub forma Tpopap(axa, de Itinerariul Anton. i de
Tab. Peuting. in ambele sub forma Transmarisca, de Geograful Raven. sub forma Stamarisca, de Notit. Dignitat. iar mai tArziu de Const. Porfirogenetul s). Era aezatA la Turtucaia, cum rezultA din Itinerarii i din inscliptiunea pe o cArAmidA gAsitA la Kadikoj 3).
Celelalte 3 localitati citate de Procop trebuesc deci cAutate intre gura Jantrei 1
Turtucaia. La prima din ele, Trtk, avem de sigur o eroare paleograficA : la 9 m. p.
spre RAsArit de Prista sau Sexantaprista, azi Rusciuc, Itinerar Anton. citeazA localitatea
Tigra, iar Tab. Peuting Tegris ; pentru aceastA localitate Not. Dign. are forma Tegra, i chiar Procop, inteun alt loc al operei sale 4) ne o citeazA sub forma Mpoc Nu
mai incape deci indoialA cl si in pasagiul nostru trebue sA citim T(-rpcq sau Tqpic in
loc de Trrek. DacA indicatiunea din Itinerarii, cu 9 m. p. dupl Rusciuc, este exactA, atunci Tigra (sau Tegra) se aflA cam pela satul de azi Martin pe malul DunArii ; pentru celelalte douA nu avem nici un indiciu, care sA ne permitA vreo localizare, fie chiar
i aproximativA. In sfArit, pe stAnga DunArii, in fata Turtucaei, Justinian a reparat
cetatea Daphne, fundatiunea lui Constantin cel mare, menitA sA pAzeascA trecerea fluviului i de pe malul stAng. Daphne se afla, deci, nu departe de Oltenita, cam in vatra
satului de azi Spantov 3).
fost imso3.4p.ou.

Dincolo de Turtucaia Procop citeazA mai intAi castelele Tb '4ktriv6v i xavatUciva

apoi alte trei localitAli, despre care spt.ne expres cA erau a;ezate pe malul DunArei, 1
anume : /caTou7cUpioc,

op6a-caoc i ZuxtUpa. Una din aceste localitAti, i anume dopdatoAc,

ne este perfect cunoscutA: se aflA citatA de Ptolomeu, de Hierokles, de Theopylaktos,

de Itinerariile vechi, in inscriptiuni ) i o sumA de alte izvoare vechi ; se tie de mutt
cl A tp6aToXo;
Durostorum-Durosterum .$) corespunde Silistrei. incAt e inutil sA mai
insist. 0 a doua localitate cunoscutA din izvoarele vechi este zavtciva (Candidiana),
Cu exact acela nume ne este citat acest castel de Notit. Dign. in grupa TransmariscaDurostorum, iar Itinerarul Antonin o aeazA la 13 m. p. spre rAsArit de Transmarisca.
pe cAul Tab. Peuting i geograful Raven. pune in acela loc castelul Nigriniana. Nu
putem preciza dacA erau douA castele invecinate sau douA numiri deosebite a contrario
pentru aceiai localitate. In fine pe o cArAmidA gAsitA la Silistra
citim Leg.
XI Cl(audia) F (elix) Cand(idianis). Existenta acestui castru este deci mai presus de
orice discutie : dacA Ilnem sama de mAsurAtorile ltinerariilor, el se afla pe malul DunArii, in satul de azi Dolnl-Rahova, unde se vAd Inca urmele unei puternice statiuni
militare.

1). De nu cumva aceastA fundatiune a lui Justinian, se gAsia pe stAnga DunArii,

in fata Sitovului, la Zimnicea.

2). cf Popa Lisseanu, CetAti i crap greco-romane p. 63.

3). C. I. L. III (p. 2, No. 12526 : leg, XI) c.1 F. Tram(ariscae).
4). p. 148,47. (ed Haury).
5). Tocilescu, Monum. epigr. i sculpt. p. 180 sqq. cu planul; Popa-Lisseanu, CetAti i Orae, p. 61.
7). Citez in special C. I. L. III No. 7479, gAsitA chiar la Silistra.
8). Forum Durostorum din Tab. Peut, ne este confirmatA epigrafic, cf. Parvan,
Histria IV p. 136 sqq.
9). C. I. L. 111; Supp 2. No, 12257,

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUT1UNI LA TOPOGRAFIA BALCAN1CA IN EVUL MEDIU

61

Pentru celelalte trei statiuni citate de Procop, dacA ordinea in care ni le citeail
este cea de pe teren, urmeaza ca "Kkrrivio se atla Intre Turtucala 1 Do1M-Rahova, Iar
IcaTouT5pioc Intre Dolni-Rahova i Silistra. Caste lul th AXvia mai are la Procop forma
'kATI.va I). Probabil, temeiul asemanarii fonetice, se crede c 'Maim era aezata in Dobrogea, la localitatea de azi Oltina 2); nu existA nici un cuvAnt spre a admite aceastA
identificare, refuzAnd ordinea pe care ne-o aratA Procop. In fine Euxtaci(32 era aezata
dincolo de Silistra. Itinerarul Antonin citeazA Socidava la 18 m. p. dupl Durostorum,

pe and Tab. Peuting cunoate o statiune Sagadava la 18 m. p. dupA Durostorum, i

imediat dupl dAnsa o a doua statiune Sucidava la 12 m. p. Miller 3) admite existenta
ambelor statiuni, pe cAnd altii cred cl era o singurA localitate. Trebue cAutatA probabil pela PArjoaia sau dad admitem ipoteza lui Miller, pe la Marian, 4)
Aci inchee Procop irul localitatilor riverane; el mai citeaza insa tot in Moesia
inferioarl urmatoarele intariri : Ko(selatpic, lldXvi, 'AStvez 1

th TtXtY.6v,

Despre primele

doul ne spune InsA expres ca nu erau pe malul DunArei (Tic ant; EY.Tocrkv e .1=0
ets.o v ; "A`Ova era foarte aproape (Gra lar2) de lIciAlmaplc That nici acesta nu se afla lAnga Dunare ; numai despre rb TiXixibiv nu ne.da nici o indicatiune.

fr,v C.a.*? Tor)

Cum vedem, Procop pentru a doua oara pArAsete tarmul Dunarean i citeaza orae
din interiorul tarii. Este deci foarte probabil c localitatile acestea erau aezate dealungul vreunui drum Insemnat, care pled dela Dunare spre interior. Se tie InsA cA o
arterA insemnatA de comunicatie lega Durostorum de Marcianopolis (Devna) ; Tab. Peuting. citeazA chiar localitatea Palmatis, de care vorbete i Procop, la 14 m. p. de
Durostorum 1 care, dupA Miller 5) se gAsia la Koi,jular. Pe undeva prin apropiere trebuesc de sigur cAutate i celelalte trei. Cu privire la Tb TiXixicov observ a de obice;
se identificA cu Tegulicio din Tab. Peuting. Teglicio din Itin. Anton situat pe malul
DunArei la 11-12 m. p. spre Apus de Durostorum. E drept cA se aflA destul de aproape de regiunea noastrA, dar mi se pare greu de admis cA Procop in loc s'o citeze
a locul ei, pe linia DunareanA intre Candidiana 1 Durostorum s'o fi lasat tocmai la
sfaritul listei moesiane i s'o fi pomenit impreunA cu 3 orme din interiorul Orel. Ar
mai fi de adAogat ca in ultimul sAu catalog 6) Procop citeazA castelul TiniTth, care
poate cA e identic cu TO Mociwv i despre care ne dA informatiunea cA este o localitate din interiorul tArei. (iv rf p.scroyeia). Se Intelege insa cA numai descoperiri archeologice precise ar pu tea deslega in mod definitiv chestiunea.
ParAsind Moesia inferioarA Procop trece in Scythia minor unde citeaza urmAtoarele cinci localitati intarite de Justinian: TO ciyiou Kup(XXou, giXIALT(7)v, IPtai x6Xt;, Al-

i "YA:).upt, aceasta din urmA fjind situata la extremitatea provinciei) (iv ClatiTy
neon). LasAnd deocamdatA la o parte localitatea Halmyris, ramAn celelalte patru, din
care douA ne stint perfect cunoscute, anume : Or6v i Mytaao; Pentru 00,v.mov fri
/.'unor

urma desgroparilor fAcute de d-I Parvan, nu mai incape nici o indoialA cA este identic

cu vicus Ulmetum i se afla la Pantelimonul de sus, cam 35 km. spre N. de Medjidia ) Alytaao;, cunoscut lui Hierokles, i Constantin Porfirogenetul, pomenit de Itinerarul Antonin (Aegyso) i de Notit. Dignitatum se tie de mult cA era la Tulcea 6). Intre

1). p. 148, 45,

2). Parvan, Ulmetum I, 84, Popa-Lissanu, COO, p. 62.
3). Itiner Rom. pp. 506 -507.
4). Tot la Milan o apazA i Weiss, Dobrudzka 43 -44.
5). Itin. Rom. p. 588.
6). p. 148, 53.
7). PArvan, Ulmetum I p. 3-4 i passim.
8). Rom. p. 509; C. I. L. III No. 6221, 14441, 14444.

www.dacoromanica.ro

C. LITZICA

62

Ulmentum i Aegyssus Procop apazA oraul Ibida. Descoperirile arheologice din

timp au dovedit in chip indiscutabil existenta In vechime a unui drum mare,

care strAbAtea Dobrogea dela Sud la Nord in toatA lungimea ; acest drum pleca dela
Marcianopolis, trecea prin Abrittus, Tropaeum Trajani, pela cetatea dela Mircea VodA,
apol pe la Dorobantul (vicus Hi..), prin Ulmetum pAnA la Slava Ruseasca ; ad drumul se bifurd o ramurA apuca spre N. V. prin Ortachioi i Nicolitel pAnA la Noviodunum (Isacea), iar alta spre N. E. prin Babadag (vicus Novus) 1 sfaria la Ae7
LT-v , GUI
lgric;
gyssus (Tulcea). I) Prin urmare cele douA localitati citate de Procop
gAsindu-se una la extremitatea nordicA i alta chiar pe parcursul acestui drum mare
militar, este aproape sigur c i cea de a treia localitate intermediark Ibida, trebue sA
se fi aflat tot pe acest drnm. Punctul strategic cel mai insemnat la Nord de Ulmetum
era de sigur la Slava RuseascA, unde drumul se bifurd 1 unde mai venia i o a treia
cale secundarA, care prin castrul dela Ciamurli de jos unia drumul mare din mijlocul
Dobrogei cu drumul mare depe litoralul mArii spre Histria i Tomis. De fapt la Slava
ultimu

-0

7.
11-3"

0
so

CI

'

'X

px

m El

3.

i
/I

Tv)
A".

169

bc7

Cnc:11

3
1--

'0

volpioN elmod

0P

0
*tu f7017

'cFc2
=

L'fJ
Ax

RusascA a i fost o cetate exceptional de mareruinele ei ocupA azi o suprafatA de

vreo 24 ha.cea mai insemnat din cele cunoscute in Dobrogea 2) Ea are forma unui
patrulater neregulat, cu urmatoarele dimensiuni : latura NordicA 344 m, cu douA turnuri
in colturl i cinci turnuri intermediare ; laturea esticA 404 m. cu alte apte turnuri, din
care unul la coltul sudestic si ase pe parcursul zidului, laturea sudicA 435 m. cu 8

1). Ct. harta din C. I. L III si mai ales PArvan, Ulmetum 1 p. 81 sq. i harta.
2). cf Parvan, Ulmetum I p. 82, n. 3, i mai ales R. Netzhammer,Aus Rumanien,
I. 385-391, de uncle iau i descrierea sumarl a cetatii.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA TOPOGRAFIA BALCANICA DIN EVUL MEDIU

63

turnuri, din care 3 pe vale $1 5 pe un deal de 150 m. inAltime, care domid toate imprejurimile ; in fine latura vestid 591 m. $i 8 turnuri, din care unul chiar pe varful dealului. Cetatea era Math dela V. la E. de un pArAu, ale cArui punte de intrare par a fi
fost chiar langa portile de RAsArit $1 Apus. Romanii au intArit In mod exceptional acest important punct strategic i e foarte probabil cA aici trebue localizatA Ibida, de
oarece, Procop pomenete in Scythia nutnal IntAriturile de samA In lungul arterei militare. ) Un argument mai mult pentru aceastA identificarepe langA cele de mai sus
ar fi faptul cA aici nu avem un simplu castru, ori vreo cetate mai mare, ci foarte probabil un Intreg orn IntArit, cAci altfel nu se poate explica intinderea mare a ruinelor ;
Procop insA ne spune lArnurit el Ibida era un ora tPtOi lat, nu vreun castru (xcosiAAov ori ppoUptov). Cu privire la aceastA localitate ar mai fi MO un punct de lAmurit:
numele ei. In toate editiunile lui Procop stA fidrit 'Ifiai. Mai IntAi, tinand seamA de
faptul cl ne gAsim inteo regiune, unde populatiunea si deci numirile topografice dacotrace sunt destul de numeroase, a fi dispus sA vAd in silaba Oa o prescurtare sau o
ercare de lecturA pentru Oak !neat numele intreg ar fi sunat 'IPadk. Dar clad aceasta
este o simplA presupunere, in schimb pentru jumMatea initialA a numelui avem ceva
mult mai precis. DupA ce ne vorbete despre cetatea Ulmetum (Ixtipuy.a IY)r.f.acov Evopa),
Precop spune : gCrTt Si rou !An& Tana qpiu /cats: far dupd acesta(adic5 dupA castelul

Ulmetum) este orwl Ibida.

.

Evident
el pronumele neutru Taro se rapoartA la subintelesul axi.pwp.cc, iar propo.
i n aceastA formA este absolut corecta : Aa o tipArete Haury, aa se aflA $i In

manuscriptul A. De notat cA acest manuscript contine un text lacunos, prescurtat i cu

imari erori. In schimb, manuscriptul V. care contine textul Intreg $i mai corect dedt
toate celelaite, prezintA varianta greitA din punct de vcdere sir tactk : gaTi Bg ItOU VETI3C
TOUTOY Iptuc 7r6).t. Primul gaud care ne vine este el avem o grea1A de copistacuzativul masculinului ToUrov nu are nici un antecedent potrivit $i cA trebue sa Inlocuim
masculinul toirrov prin neutrul ToTito, cum a fAcut copistul lui A $i cum a admis editorul
Haury. Greala este totui aa de grosolanA incAt cu greu se poate admite cA a putut-o comite un copist, care ar avea cunotinte cat de slabe nu numai despre greaca
cut% ci chiar despre cea comunA. S'ar putea foarte bine ca adevArata lecturg sA fie
'LET& Toov Ifitn, cu o greall de separatiune a literelor, cum se vede aa de des in
scrierea majuscula : TOITONIBIZIA., care poate II tot tot aa de bine citit Torno Nifitscid.
Dad tinem in fine sama de diferitele confuziuni de litere din scrierea majusculA si
minuscuth, ni se oferA o suld de ipoteze : Ntptak 'Axptact, A aVaci, NALSci,`AXmn, A coctaci,

etc... Care din toate acestea nimerete adevArul, numai desgropArile viitoare ne-o vor
dovedi.

Al patrulea ora, de care vorbete Procop $i care, dupA ordinea cum ni le citeazA
era cel mai sudic din toate $1 deci cel mai apropiat de Durostorum, este i-riog Y.UtotXXo;.
Am vAzut In paginele precedente cA Procop se oprete la Sucidava, deci aproape de

Durostorum, cu seria oraelor dunArene, dud care citeazA cele 4 orae scitice, din
care trei, cum vAzurAm, dealungul marei artere Marcianopolis Aegysus. Fixarea locaIitAtii aro; vZiatMoc depinde de rAspunsul pe care-I putem da intrebArii ; cum putea

cineva ajunge de pe malul Dungrii la marele drum militar de mai sus ? DacA erau
dile de urmat : 1-a Dela Sucidava, pe drumul secundar, care trecea pela Cuzgun, se
IntAlnia drumul mare la Tropaeum Trajani. 2-a Dela Sucidava se urma drumul mare
depe malul DunArii pAnA la Axiopolis $i de aci pe o cale transversalA, prin BAltAgeti

1). Identiflcarea a fost propusA mai IntAl de d-1 PArvan Ulm. I

www.dacoromanica.ro

I. c.

64

C. LITZ1CA

se intalnia acela drum mare la Ulmetum I). Prima ipoteza trebueste hotrit In Murata
In casul nostru, pentru urmAtoarele motive : luta! Procop nu pomeneste nici un cuvant

despre Tropaeum Trajani, de care trebuia negresit sa vorbeasca, daca legatura dintre
calea dunareana si cea mediterana se facea. la Tropaeum ; al doilea, drumul dela Durostorum la Aegyssus si gurile Dunarei, trecand prin Tropaeum, constituia un mare incunjur fall de calea prin Axiopolis Ulmetum catra acela punct final; si Intrucat Justinian cu clAdirile si intaririle sale urmaria pretutindeni, dar mai ales la Dunare, un
scop defensiv militar, este evident ca trebuia, din cele doul cai sa aleaga pe cea mai
scurtA. Asa se explica de ce neglijeaza Tropaeum, fuck ca o Consecinta sigura urmeaza ca km; v.6ptAXoc trebueste cautat pe drumul dunarean intre Sucidava si Ulmetum 2). Pentru toate aceste motive, atat Weiss 3) cat si d Parvan situeaza pe acest
castel langa Axiopolis. Weiss chiar precizeaza ca ar fi fost pela Rasova. Cred totusi
ca aceastA identificare nu corespunde realitatii.
Pentru fiecare din oraple Scylhiei pomenite de Procop se poate banui aproape
cu siguranta motivul pentru care le-a intarit Justinian : Halmyris, cetatea extrema nordica a provinciei fil unul din punctele cele mai expuse navalirii bArbarilor ; Aegyssus
mare centru militar, pe DunAre la extremitatea nordica a drumului militar medideranean ; Ibida pAstrez forma, pAna la lamurirea deplina a numeluirascruce de drumud cum am aratat mai sus i aezare civila si militara de mare insemnAtate, cum rezultA din ruinile existente ; Ulmetum, punctul de Intalnire a drumului, care venia din
Axiopolis cu artera mediterana, i in plus nod foarte important de drumuri transversale 9. Este deci foarte indreptatita banuiall cA si pentru aytoc xiptAAcc trebue sa fi existat un motiv militar insemnat, care a indemnat pe Justinian sa-i intAreasca si pe Procop sA-1 citeze. Daca privim insA pe hada portiunea de drum DurostorumUlmetum,
vedem limpede cA punctul cel mai important strategic era tocmai orasul Axiopolis, In
semnat si prin marimea si mai ales prin poziliunea lui la extremitatea intreitului val
de apararevalul lui Trajan care lega Dunarea cu Marea, dela Axiopolis la Tomi
oras vechiu, bine Intarit, dominand Dunarea i cu rol insemnat In luptele contra barbarilor dealungul veacurilor, e greu de admis sA nu fi fost intArit de Justinian, iar Rasoya od vreo alta localitate neinsemnata sa fi avut parte de intarituri. latA pentru ce
cred ca &roc v.UptV,o; este tot una cu Axiopolis.
La aceasta identificare se poate face 'lima urmatoarea obiectiune : Axiopolis a fost
inteadevar intArit de Justinian i Procop ne citeaza orasul In ultimul sat' catalog 6) sub

torma paleografic gresita '.g(ors, cum vom vedea mai jos se reduce exact la 'Mt6Ito)k.
Prin urmare daca acest oras ne este citat cu numele vechi Axiopolis, urmeaza ca &I'm;
KiptXXoc nu poate fi identificat cu el.

Cred ca acesta a fi fost motivul tacit pentru care si Weiss i d-1 Parvan, desi

apazA pe kw; KtptXXoc langa Axipolis, nu indrAsniau totui sa le identifice 9. Obiectiunea, desi puternica la prima vedere, nu are totui valoare. Nu sunt rare cazurile

cum am vazut i vom mai vedeacand Procop citeaza aceias localitate de doua sau
1). Pentru toata chestiunea drumurilor romane din Dobrogea cf, Parvan, Ulmetum
1 pg. 80 si urm.
2%. Cf. Parvan. Ulmetum 1 pp. 100-1.
3), Dobrudscha p. 44.
4). cf. Parvan, Ulmetum I p.
5). p. 149, 9.
6). Un caz similar este Tomi-Constantiana, unde Weiss, o. c. p. 68, urmand exemplul lui Brandis (Wissova, s.. v. Constantiana), din faptul ca Procop dA 2 numiri,
crede cA erau si 2 IocalltAti deosebite.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTION1 LA TOPOGRAFIA BALCANICA IN EVUL MEDIU

65

chiar de trei ori, fie cu aceiai forma, fie cu forme mai mult ori mai putin deosebite :
numarul dubletelor este destul de mare in opera, care ne Intereseaza. Explicarea acestui fenomen este simpl : el provine din faptul cd autorul nostru s'a servit de mai multe
izvoare, la compunerea operei sale, i cea mai mica deosebire ortografica era motiv
bine venit spre a spori numarul cladirilor, consequent scopului panegiric al operei, cu
atat mai putin ne poate surprinde in cazul de fata dubletui eiytopv5pt),),o;'AI:t67:o),tc, cu
cat prima numire se afla inteo portiune de text continuu, lucrata dupa izvoare c ficiale,

pe and a doua se gasete n lista seaca de numiri, luate deadreptul dupa itinerarii.
Este chiar foarte probabil ca nici Procop nu cunostea identitatea celor doul numiri.
Numirile crestine au o origine relativ tarzie ; ele au fnceput a al:IL-ea prin sec. V i de
sigur ca a trebuit sa treaca timp, pana cand numele nou a izbutit sa alunge definitiv pe
cel vechiu. Ce poate fi deci mai firesc decat ca in izvoarele oficiale Procop s fi gasit
numirea cretina, Ciyto; xUptX),oc, numire de data ce e drept recenta, dar care ajunsese

biruitoare, iar in ltinerarii, adica In izvoare, cari contineau stiri si date mai vechl, sa
fi gasit numirea 'M:ten:o),L;; iar el sa le fi citat pe amandoua, fall macar sa banuiasca
identitatea lor. In sfarsit, ultimul si cel mai puternic argument pentru identificarea, pe
care o propun i pe care de mult l-a semnalat Weiss 1) fail sa fi has din el singura
co cluziune, care se impunea, este urmatorul :In martirologiul Hieronymian2) gasim de
trei ori pomenit un sfnt Chiril, care s'a nascut ori mai degraba a rftatimit la Axlopolis.
lata aceste trei locuri.
VI. Katend. Maias, in Axiopoli natalicia Cirilli (cod. Epternacensis'. ; In Axiopoli.
Cyrilli (Breviar. Richenov.) ; pe and manuscriptele Bernensis si Wissenburgensis dau
variante : in Axiopoli Aureli (aurili) (op. cit pag. 49) Este evident ca avem aici o eroare paleografica fie aurili (aureli) corupt din corectul cyrilli, fie viceversa.
VII. Idus Maias : in Axiopoli Quirilli, lectura tuturor manuscriptelor (op. cit p. 57).
VIII. Idus Maias : Axiopolli Cirilli Cyrilli, in manuscriptele Epternae, i Wissenburg, pe and Bernensis are : in Africa .. Axiopoli, Cyrilli, ca i cand Axiopoli ar fi

tot numele unui matir. Eroarea acestui din urma codice este evidenta.
Eliminand chiar primul din aceste pasagii, unde poate ca exista o eroare de copist, tot ne raman celelalte doua indiscutabile, care prin vechimea lor manuscriptele
cu martrologiul in chestiune apartin sec. VIII ne dovedesc cu prisosinta existenta unui mucenic Chiril, care a patimit la Axiopolis. Nimic mai firesc ca acestui mucenic,
devenit sfant local, sa i se fi ridicat vreo biserica 5) a card vaza crescanda a adus cu
incetul, prin sec VVI Inlocuirea vechei numiri greceti-pagane prin noua numire creUna. E surprinzator ca Weiss, desi cunoate toate aceste amanunte, fsi inchee paragraful respectiv 4) cu vorbele : Intaritura cladita in vremea cretina in (eriloriul dela
Axiopolis a fost numita dupa sfantul local". Cu alte vorbe, dei Chiril a patimit la Axiopolis, dei era firesc sa fi avut biserica aici, totui noua intaritura, care poarta ci.:mete sf. Chili! se clacie4te nu la Axiopolis unde patimise si-i avea mormantul i biberica, ci in teritoriul acestui ora In rezumat, nu exista nici un cuvant ca EA respingem identificarea lui iytc; IiIpt)3,o; 'ACt6Xt; pe care ne-o impun atatea consideratiuni
foarte puternice.

1). Wiener Studien 27. p. 301 19. Dobrudscha p. 44.

2) Acest martirologiu, publicat in Acta Sanet. Boll Noembr. II, 1, pp. 1 sqq, ne-a
pomenit intr o forma complecta transmisa de manuscriptele Bernensis, Epternacensis si
Wissenburgensis, precum i inteo forma prescurtata, al carei representant de frunte
este Breviarium Richenoviense (din Reichenau). Cf. At. SS. vol. cit. Prolegomena.
3). Urme de biserici, capele 1 cimitir cretin s'au gasit multe la Axiopolis ; cf.
Tocilescu, Fouilles d'Axiopolis ; R. Netzhammer, Aus RumAnien I p. 289 sq.

4) Dobr, p. 44.

.loan NecAlcem Bjletinul Vluzeulti; Manicipal Ia0

www.dacoromanica.ro

C. LITZICA

-66

Este surprinzator ca Delehaye, in studiul sail Saints de Thrace et de Mesie6 (Anal. Boll. 31 (1612) p. 259) deii cunoaste ca nimeni altul mai tirologia balcanica, desi
spune expres ca les hommes rendus aux martyrs ...Jurent, a l origine, rigoureusement concentrs autour de leur tombeau (p. 161), desi crede ca basilica descoperita la Axiopolis pourrait bien tre le sancluaire de S. Cyrille, ball sur son
tombeau, totusi fortareata S. Cyirillus o aseaa, dupa Weiss, la Rasova.
In fine, ultima localitate intarita, pe care ne-o citeaza in Scythia autorul nostru
este Halmyris 1) Pliniu cel batran vorbeste despre lacul Halmyris, format de bratul
Dullard numit Peuce 2) ; de oarece Insa se stie pozitiv ca bratul Peuce era bratul Sf.
Gheorghe, urmeaza in mod indiscutabil ca lacul Halmyris era lacul de azi Razelm, incat e foarte probabil ca pe malurile sau in apropierea lui trebue sa asezam si orasul
Halmyris. Cu ajutorul unui pasagiu din scriitorul bisericesc Philostorg:os, care a scris
in primele decenii ale veacului V, se mai restrange cercul de localizare a orasului nostru. Philostorgios ne spnne ca Halmyris era situat in Moesia Europeana in regiunea
Dunarei si ca, inteo iarna, Inghetand Dunarea, barbarii au trecut si au cuprins orasul3).
Prin urmare Halmyris trebue cautat In portiunea de teren dintre bratul Sf. Gheorghe
si lacul Razelm, portiune marginita spre rasarit de garla Dunavatului, care in vechime

era mult mai importanta deck azi, dna nu era cumva chiar scurgerea cea mai de
swill a bratului stick dunarean In mare. In sfarsit trebue sa tinem sama ca Itin.
Anton citeaza la 9 m. p. dui:4 Salsovia, pe drumul mare spre Histria, localitatea Salmorude, un ablativ dela Salmorus, care nu-i deck latinizarea numird Halmyris : toti
cercetatorii admit identitatea numirilor, deci si a localitatilor SalmorudeHalmyris.
Fata de toate acestea, dl. Moisil localizeaza pe Halmyris langa satul de azi Morughiol. unde exista urmele unei vechi asezari romane, si iata in scurt argumentarea sa :
Salmorude si Halmyris sunt identice ; Philostorgios spune ca Halmyris era pe malul
Dullard ; Itin. Anton aseaza pe Salmorude la 9 m. p. (-13 (; km.) dincolo de Salsovia,
pe drumul spre Histria. Cum ruinile de langa Morughiol implinesc aceste doua conditiuni, de a fi pe malul Dunarii si exact la 14 km. de Salsovia, urmeaza ca la ele trebue
localizata HalmyrisSalmorus.
Argumentarea are MO doua WV slabe. Intai, atribue textului lui Philostorgios un
inteles, pe care nu-1 are, anume ca Halmyris ar fi oras dunarean, ceia ce cunt vazuram
mai sus, nu-i exact : aceasta afirmatiune nu sta in textul Is(oricului grec. De asemeni
lucrul acesta nu rezulta nici din celelalte pasagii sl texte citate de d-I Moisil. Faptul
ca barbarii cuprind orasul, numai dupace trec Dual-ea, este o dovada ca Halmyris
era la sudul fluviului, dar nu ca era numai deck pe malul lui. Afara de asta, argumentarea de mai sus nu tine socoteala de faptul ca orasul nostru a fost, in mod evident, numit Halmyris. dupa lacul homonim, Meat cu necesitate trebuia sa fi bst asezat
aproape de acest lac, lucru care nu prea e cazul cu ruinile dela Morughiol. latA pentru
ce, probabil, Parvan il aseaza la Zaporojeni4) adica aproape si de Dunavatz :ii de locul
1). Cf. In special studiul d-lui C. Moisil, Unde a fost vechiul Halmyris, Bulet.
Comis. Monum. Istor. An. III, pp. 93-94.

2). Nat. Hist. IV, 24 3)

3). X, 6 (Migne, 65, p. 588). Relevez; 1, ca Philostorgios a scris In lb. greaca,

nu in cea latina, cum pare a rezulta din citatele d-lui Moisil ; 2-a ca scriitovul nu spune

precis ca Halmyris ar fi pe malul Dunarii (ad ripam Istri situs) cum citeaza sau traduce gresit d-I Moisil, ci numai in reglunea Dunarei (zwpiov... iv ./.(;) Tor) 'Ialpo..) a tautvsvov'. Traducere din Migne este (parte dupa Valerius) ad Danubium situs.

4). v. Histria p, 582 harta ; localizarea aceasta a fost Imprumutata de aici si de

R. Netzhammer, Die christl. Alterttimer der Dobrudscha, Bukarest 1918, harta dela p.

33 (J. si pag. 24 si 25).

www.dacoromanica.ro

CONTRII3UTIUNI LA TOPOGRAFIA BALCANICA IN EVUL MEDIU

Raze 1m, inteun loc unde sunt urmele unei cetati mari romane.
ne-o vor aduce numai sipaturile.
*

67

Deslegarea definitiva

Terminnd aici cu grupa dunarean a oraplor intarite, Procop trecnd peste tot
5Irul de intrituri Mute pe ArmuI Marei Negre, dela gurile Dunarii in jos Oa la Bosfor, incepe a cit lucrarile executate dela polite Constantinopolei inainte dealungul Marel
de Marmara 5i a Marei Egee pnA la hotarele Macedoniei

Dela fortul numit nporAGvpela actualul Yedi Kuleincepea drumul mare, care
ducea la ora5u1 Rhegion (13-i,ytov) ; este cunoscuta strata nova, care ajungea la faimoasa

Porta Aurea (7.pUGZ. 7Caac), spre deosebire de strata velus, adica drumul direct la Adrianopol, care ajungea la Top Capu (Poarta tunurilor). Drumul nou, construit poate de
Constantin, in orice caz in sec. IV, I), a fost, cum ne spune Procop, reparat i pavat

de Justinian pan la Rhegion, in apropierea ctruia a construit l un pod de piatra la

capMul lagunei din apropiere, peste trecatoarea ingusta numita Furnica (1Lpp4). Despre Rhegion, istoricul bizantin nu ne spune nimic ; se Vie ca aceasta localitate, numita mai tarziu Rio, poarta azi numele de Kiletik-Eekmedie 2).
Dincolo de Rhegion, Justinian a reparat intariturila 5i a construit un rezervorlu
de apa la ora5u1 Athipc. Inca din vechime ne e cunoscut raul 'Al9.Lpec;, care se varsA in
a doua laguna la W. de Constantinopol ; la gura lagunei era ornulhomonim, numit mai
tarziu Natura, de sigur din combinarea fonetica eta -re. NAOITA, azi Bojuk-Zekmedie 9.
Dupa 'Al9tipa; Procop aminteVe castelul dada la localitatea 'Emmozda. pe care
& tiaXpl TEF/A
care
n'o pot determina precum i reparatiunile aduse zidurilor lungi
uniau marea de Marmara cu Marea Neagra 51 serveau drept prima aparare a capitalei
contra unui atac venit depe uscat 4). Urmeaza apoi ora5u1 Zyp,uppt.2 reparat de Justinian :
este vechea colonie a Megarienilor 1.'0,15p.ppicc, pomenita de Him Hierosol sub numele
Salambria 5i care in decursul timpului a prezentat diverse variante de nume IcAup.Psia,
vr,Au4p:cc, Zcactp.Pp:2, azi Siliiori5). Ora5u1 urmator este Herakleia (110Y.Xata) vechea
IIiplvaog, de care mai vorbe5te Procop 51 in bell. III 13, 6; schimbarea numelui s'a
facut pe la inceputul sec. IV, cum se vede din inscriptiuni '); ora5u1 e pomenit 51 de
Hierokles ; in Evul mediu se numia Eraclea, Iraclea, Raclia, Laclea, zi Eregli, port la
Marea de Marmara 7). La o zL de drum dela Heracleia se gasia portul TIC,3earoc reparat i intarit de Justinian ; ora5uI cunoscut 5i de Ptolomeu este, probabil, vechiul
Btaivar, ; se mai numea 'Priatal6v t 1)103.sa-r6v, azi Rodosto.8)
Urmeaza descrierea Chersonesului Tracic, cuprins intre Dardanele i golful Negru
(Max; xDozo; = golful Saras) precum 5i lista intariturilor iacute de Justinian anume;
'Ampotaidc, Kq3ptc, K2AV.c,7oXtc, Ifia7b; fata 'n fata cu '''/ViuBc; 'EXato5; i Oen6; (sau Oecv.civ 7).

Ora5u1 'Appstatk, la Hierokles 'AsyaBtaict, cunoscut chn autori i itinerarii '), este 0 loca-

!Rate veche situata in fundul golfului Saros, dar nu chiar la mare, ci mai in interiorul
1). Miller, It, Rom. p. 518.
2). Tomaschek II 330 ; Jiraek, Heerstr. 55 ; Miller, Itin. Rom. 527.
3) Tomaschek II 330-331 ; JireEek Heerstr. 54 ; Miller Itin. Rom. 527.
4). Un al doilea zid, al oraplui propriu zis, plec dela actualul Jedikule, pe marea de Marmara 5i se ispravia in fundul Cornului de Aur.
5). Tomaschek II 331, Jiretek, Heerstr. 53, 29 ; Miller, Itin. Rom. 527,
6). cf. Cagnat, No. 783, 876-792. in special No. 789.
71. Tomaschek II 331 ; Miller Itin. Rom. 527.
8). cf. Tomaschek II 331 ; C. I. L. Ili 728, 729.
9). Cf. Miller ltin. Rom. 589.

www.dacoromanica.ro

C. LITZICA

68

uscatului, probabll azi Kawak. Pentrn 14.ptc, istoricul Agathias

ne da forma Kq37-,pt;;
tinand sama de ordinea. In cam ctteazt ?comp. ICIRA.T.C, tWakt'kukIt ' tv,,pc?4,rai.c,

poate a se ti atat pela Bulair. ICcajklito"),tcs, pentru care manuscriptul A are torma
KAo!ncoXt;, la Hieroldes Ka),)oX,4, in Itinerarii Caillopli, este actuala Galipoli 9. Zr,ar6;
ora vechiu, 'gat; apza(a, cum ii zice 1 Procop, situata fata In fata cu Abydos din Asia
Mica, cunoscut din autori t Itinerarii, era situata la strAmtoarea dela Nagara3)'Exatcur,-,
ora yechiu, era aezat, dupa Kiepert la extremitatea peninsulei, la Seddil-Bahr.-0Eaze;

( 6v ?) nu pot preciza uncle se afia. Procop spune cA era dincolo

(i10.

OdTeptz) de zidul

cel lung. Acest zid servia drept al:sat-area peninsulei 'i se intindea dela Marea de
Marmara MIA In fundul golfulni Saros. Agathias 4) ne cla forma Naxos.

Sfarind cu Intririle din peninsula, Procop continua cu cele de pe coasta marii

Egee. Primul ora citat aid sete Atvog, bine cunoscut din inscrlptiuni, autori i ltinerarii,
port la gura Maritei, pasirat pAna azi cu acela nume, Enos. 5) Localitatea urmatoare
este Binouptc, cu varianta 13iXAouX4. Era un sat, x6m, egal cu un ora prin marime

i populatie, situat nu pe malul marii, ci in interiorul provinciei Rhodope, In lipsa de

orice alte izvoare nu pot spune nimic privitor la locul unde se afl; probabil Ina ca
trebue cAutat pe valea Maritei, poate dealungul drumului mare via Egnatia.6) Dupa
: Tpcit'avoimoXt;, MaBc Xoupo; Procop mai citeaza in Rhodope urmAtoarele patru
pt2vo;r7.0),I;, 'Avac7a.mcAt; i TOmpo;. Pentru Tpcit2v:67ro),,g, bine cunoscut din scriitori,

monede i inscriptiuni, cercetarile lui Dumont 7) au dovedit in mod indiscutabil a era

la gura Maritei, pe malul drept, cam la 1-2 ore departe de larmul mArii ; Dedeagag
corespunde portului '). Ma;tp.tav.67,o-Ats, cunoscut din Itinerarii i din scriitori (Hlerokles,
Ammian, Constantin Porfirogenetul) i numit mai tgrziu Mosynopolis 9 este, dupl pArerea lui Papageorgiu to) satul de azi Mesoropi, Ingl Gjumfirdiina, sat pe care batrnii
II numesc Inca Mocrop6r.o),t sau Mtaup67o4t, in care se vede destul de bine fonetica veche.

era aezat dupi datele din Procop, pe malul mArii ; in fata erau mai
multe insule, far in spate un ir de munti. Aceste amanunte se potrivesc pentru ruinile
care se MIA la extremitatea nordica a lagunei Buru GOI, la N, de Porto Lagos, ruine
'AvaTractoU oXt;

numite Buru Kale 1 uncle Rege111) crede ca era 'Avcaract6770,t; Dupa Itiner. Hierosl.
aci era statiunea. Stabulo Diomedis, pe via Egnatia. In fine, 767c:poc citet cu acela
nume in VII 38, 9 era situat pe malul until rtt ; dupa indicatiunile ltinerariilor, 1:6pc;
sau Topiris era situat pe malul rAului Nestos, azi Mesta sau Kara Su, Maga orapiul
Kirldij12). La Hierokles i Ctin Porfirogenetul e numit -c67cpc; v5v Poktcv,
Din Rilodope, Procop trece In Tracia 1 Hemimont, unde citeazA oraele (I)00.70,76170Atc, Plpa, '.A.,3ptavoL7toAtc i Incottyclist;.

1). 302, 3.
2). Tomaschek II 333; Miller, Itin. Rom. 589.
3). Miller 1. c ; mai e citat de Procop II 4, 9 ;
4). 302, 3.
5). Cf. Miller, Itin. Rom. 525.

III

1, 8.

6) Me. d'Arheol. pp. 224-226, 440, 494-495.

7). Din Jirecek, Gasch. d'Bulg. p. 194 am tirea c regiunea maritima dela gura

Maritei s'ar numi Voleros, In care poate ca se regAsete numele .1300.040s.

8). Miller, Itin. 'Rom. 525. Oraul a dainuit pana tarziu in Evul mediu cAci pe o

hula din sec. XIXII gasim un mitropolit din Traianopolis, unde era i cultul Maicei
Domnului locale, (14rtlp 4:ou (Teat) asnJ 7:0)&TLG7z, cf. Schlumberger. Sygilogr. pg. 118.
I

9). JireEek, Heerstr. 100.

10). Byz. Zeit III, 229.
11). Byz. Zeit. V, 240.
12). Miller, itin. Rom. 524; Desdevises p. 208 i harta,

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA TOPOGRAFIA BALCANICA DIN EVUL MEDIU

69

(1),Xurro'inoAt; I), romanul Trimontium, bessicul Pulpu-deva azi Filipopol, i 'kaptccvcoX.0) vechiul 'OpEattd;, Uscudama al Odrysilor, azi Adrianopol, sunt amandouA prea
bine cunoscute dintr'un ir neintrerupt de izvoare spre a insista asupra lor. Bipota care
se mai numia BEppd, i Bep671, pomenitA in Tab. Peuting ,sub forma gresitA Berone, la

Gegr. Ray. Beroe, cunoscuta lui Hierokles si Const. Porfirogenetul (I1Ep6r,) precum si
de multi alp scriitori, numitA mai thrziu Irenopolis, e citatl in inscriptiuni cu numele
Traiana Augusta sau ., Tptavi(ov 7r6),t; Desgroprile fAcute arat cA ocup podtiunea
orasului actual Eski Zagra = Stara Zagora 3). In sfArit, 7:Vortv:imAt; cunoscntA si lui
Hierokles i lui Const. Porfirogenetul, ne este citatA de Tab. Peuting pe drumul Adrianopol-Enos i anume la 24 m. p spre S de Adrianopol, poate ca e localitatea de azi
Bludiu, IngA Dimotica. 4)
IV

Aci se inchee aceastA a treia parte a argil de fata i urmeazA ultima parte, care
este un catalog de numiri seci, ca 1 partea a doua, dispuse insA pe provincil. Sunt in
iotal 5 grupe, pe care le inir i le voiu cerceta in ordinea originalulul : I. Europa. II
Rhodope. III Tracia. IV Hemimontul. V. Moesia, localitati Dunarene i mediterane.
I. Provincia Europa cuprindea litoralul Bosforulre, al Main de Marmara i Dardanelelor i era rrArginitA la Nord de o linie, care plecA din fundnl golfului Saros, cam
pela oraul Aphrodisias i ajnngea la Marea NeagrA, poate pela orasul Midia. In drum
atingea localitatea Zesutera, azi Kerman, intre Malgara i Ainadiik; Itin. Hierosol.
dupA ce citeazA localitatea Zesutera, adaogA: finis Furopae et Rhodopae.
In aceastA provincie Procop citeazA de rndul acesta numai douA localitati anume
Au3tzaa 1 'EXcCiat, nu pot preciza unde se gasiau. Poate cA 'EAcc2r este identicA cu 'amt.:A%

despre care am vorbit mai sus.

II. Rodophe se mrginea la Sud cu marea Egee, la Vest cu rani Ntstos = Mesta .
Itiner. Hierosopl. spune cA hotarul Intre Rhodope i Macedonia era mulatto Purdis,
azi Sarisaban pe rani Mesta, irict e probabil a valea acestui rAu era hotarul vestic
al provinclei; la Nord cuprindea masivul important al muntilor Rhodopei, iar la Est,
probabil, valea Maritei.
In aceastA provincie destul de intinsA Procop nu citeazA decal 12 localitAti, e

drept a putin mai inainte spusese cA Rhodope era lipsita de intArituri (57.t)ptiW76"...
Uncrnoi.ney), i citase pe cele asezate dealungul call Egnatia. Aci istoricul bizantin citeazd din nou localitatea TCrzEpov (145, 29 , desigur un dublet ale lui 1.67.spoc, citat in
portiunea studiatA mai inainte (144, 17). Despre Y..ouBoviE), (145, 25) am vorbit in paginile precedente, unde am arAtat ci este de sigur o strAformare foneticA slavA Sudanel
diu Sanctus Daniel, fArA sA pot preciza unde anume se AA. Despre celelalte localitati
nu pot spune nimic. 5)

Tracia era o portiune din vechea Tracie si cuprindea, intre mnntii Rhodopei
si Balcani, valea superioara a fluviului Marita 1 a principalului sAu afluent Tundza ;
III.

1). Pomenit de Procop si V 3, 5; VIII 21, 21.

2). Citat si in VII 40, 36.
3). Cf. Miller, Itin. Rom. 590 ; Tomaschek II 325, Dumont p. 297, p. 303 306 ;
487 ; C. I. L. III p. 2085, si No. 12330.
4). Miller, Itin. Rom. 592 : Kalopothakes, de Thracia provincia rom. p.
5). Poate cl in numele Bpi (145, 31) avem o prescurtare a numelor Brenzlci sau
Breierophara (Tab. Peuting), situatA pe langl Giimtildelna, in plinA regiune RhodopeicA
(cf, Miller, Itin. Rom. p. 525',

www.dacoromanica.ro

C. LITZICA

70

granita ei spre Apus se gasia. dupA Hiner. Hierosol. la vestita trecatoare Succi sau
Poarta lui Traian, intre Ichtiman i Vetren, jar la Ras grit se marginia cu provincia
Haemimont, de care era despartitA, poate prin valea inferioarA a riului Tunfta.
In Tracia Procop citeazA 35 de localitAti intArite de Justinian ; pentru identificarea lor

ne sunt de foarte mare folos Itinerariile vechi, iar ordinea in care ni le citeazA istoricul
bizantin este o dovadA sigurA cA a utilizat Itinerarii, care insA n'au ajuns !Ana la noi.
I.

Prima localitate pomenitA este B6c.r.apa, iar a doua BEco:rxapv: probabil cA sunt

dubletele ac:leia numiri, Bessapara, cunoscuta din Itinerarii i inscriptiunn, azi ruine
prin apropiere de Batkun, la 15 km. spre S. de Tatar PazarcMk.')
6.

A asea localitate citatA de Procop este '0 6pp.11, pe care Jireeek 3) i Miller 4)

il identificA cu Zyrmis din Tab. Peut., Zirmis la Geogr. Raven. ; iocul exact nu se cu-

noate, probabil a era prin apropiere de pasnl Succi, la localitatea de azi Serim,
5-6 km. spre NE. de Vakarel.
10. A zecea localitate poarta, in editiunile tipArite, numele 7.apcicau,sa, pe (And
manuscriptul A are varianta xgpiaup2. Itinerarul Hierosolym cunoate intre Cillio ;i Arzo,

localitatea Carassura, pe drumul mare Filipopol-Adrianopol. Este deci sigur cA avem

de a face cu una i aceia localitate, pe care Miller 5) o fixeazA la oraul de azi Civpan.
spre E. de Filipopol, pe stanga Maritei. Cat privete forma din Procop xapdcOu,sa cu
varianta ei xapya de sigur a este e eroare paleografid, datoritA confuziunii foarte
frecvente in majusculA intre 0 i 0, cum am vAzut in prima parte a acestui studiu,
incat pe temeiul formei latine Carassura, de sigur ca trebue sA ortografiem i la Procop
x2pdcroupa,

Un argument mai mult pentru aceastA corecturA este faptul ca in manuscriptul

Paris Gr. 1534 (cf. Delehaye, Saints de Thrace et de Mesie, Analec. Brelland 31 ,(19 .2)
p. 245) in viata sf. Alexandru gAsim urmAtorul pasagiu : iv 7.c-c,s(;) 7.tvi zapraclipx oc176
t:acrapixovwc ardp.zitov (110,mr.ou76),,s6); 13.stzia; E'i Biza xat :.7.7.6 Acest pasagiu ne garanteaza
corectura :capaco!ipa.
11. zivr,o;, cu varianta din A

vcv ; este fAr nici o indoialA emporium Pizos

fundat in anul 202 p. C. la localitatea de azi tahyrlar, pe stanga Mari'lei ');
e citat de Itiner Antonin dupA Cellis, sub forma Opizo, la 50 m. p. spre E de Filipopol,
(ep.=ptov IzIr.=,;

i de Tab. Peuting sub forma Pizo dupA statiunea Ranilum, i la 52 m. p. spre E de

Filipopol i de Tab. Peuting. sub forma Pizo, dupA statiunea Ranilum i la 52 m. p.
spre est de Filipopol. 7).
13. "Apov, pentru care ms. A are varianta foarte indepArtatA i absolut necorectA
" \gay, ne este bine cunoscut din Itinerarii : Arzum in Tab. Peuting la 12 m. p. dupA

Pizo, Arso in Itin. Anton la 18 m. p. dupA Opizo, mansio Arzo in Itin. Hierossol. la
11 m. p. dupl Carasura. Miller8) il aseazA la Akbunar, unde este o ruinA de castru,
tot pe stanga Maritei, pe and jiretek il apaza, ca i pe cele precedente, pe dreapta
acestui fluviu 8).
1) C. I. L, III No. 7412 7414.
2). Jiretek, Heerstr. 37 ; Miller, Itin. Rom. 536.

3). op. cit. p. 36.

4). op. cit. p. 535.

5). Itin. Rom. p. 537 ; nu tiu de unde scoate Miller forma xapia:icupa la Procop,
e probabil o eroare.
6). Dumont, Mel. 347 8 ; Kalinko, No. 34.
7). Itin. Rom. p. 537.
8). Miller ibid.

9). Heerstr 45-46.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA TOPOORAFIA BALCANICA DIN EVUL MEDO

71

14. zacrpgap( cc cu varianta frA importanta 7.1cTp6::ap3cc. Iata ce gsim pentru localitatea noastra in Itinerariile vechi.
a). Tab. Peuting indata dupl Arzum, pune Castris Rubis. la 19 m. p. apoi Burdenis
la 16 m. p. i in fine Hadrianopoli
b . Itin Hierosol. are dupa Arzo, urmatoarele localitati : Palae (7 m. p.), Castozobra (11 m. p.), Rhamis (7 m. p ) Burdipta (11 m. p.).
c). Itin. Anton.. pe drumul Filipopol-Adrianopol, citeaza localitatile : Arso, Subzupara (20 m. p.), Burdipta (22 m. p . Hadrianopole (24 m. p ).
d). Acela Itinerar, pe drumul Beroe-Hadrianopoli (Stara-Zagora-Adrianopol) are
Castra larba (30 m. p. de Beroe), Burdipta (25 m. p.). Hadrianopoli (32 m. p.).
Aceste date ale Itinerariilor sunt cam grele de impacat ; pad( 1) desleaga lesne
greptatea spunand c xag7pciCaek este una si aceias lo:alitate cu Subzupara, nnmit mai
apoi Castra Zarba, Castra larba, C2stra Rubra si ca se Oa IngA Harmanli, la vat.sarea Uzundiei in Manila. Miller insa deosebeste trei localitati : Castra Jarba si Sub-

zupara pe drumul Beroe Hadrianopole, iar Castrozobra = zco-cisciap',32 = Castra Rubra, pe

drumul ArzumHadrianopoli. i solutiunea lui Miller las de dorit Ori care ar fi insa
adevarata deslegare a chestiunii, un singur lucru ne intereseaza in momentul acesta,
anume identitatea de nume intre x2crpgapP2 i Castozobra, care poate ca este identic
si

cu Castra Rubra din Tab. Peuting si care se afla la 18-19 m. p. spre Est de Ar-

zum, poate pela Harmanlik, la gura Uzundiei.

Ca incheere relevez ca pe aci trebue sa fi lost hotarul intre Tracia i Haemimont.
30-32. Trei localitati pomenite de Procop una dupl alta poarta urinatoarele
numiri : Air(o'Jar2;, ()V; Tcli iy1:u Tp2iavc7,
Despre aceasta din urma am avut prilej sa vorbesc in alta parte, uncle am aratat
explicarea 1W JireCek, dupa care roi5 iitcu t2aV ar fi castelum sau civitas divi Traiani.
Dna. aceasta explicare corespunde adevarului i intru cat orasul era situat in Tracia,
este foarte aproape ipoteza ea 76.; iy.cu Tp21.avo5 ar fi un dublet al orasului Bipcta. Am
vazut mai sus ca aceasta localitate s'a numit in urma Traiana Augusta sau Tpaiavicov
Isat. Ceia ce pare a confirma aceasta ipoteza este grupa, in care am vazut ca se ga(6u Tpaavoil. Este poseste citat orasul ncistru la Procop : A'Jy05cr:a; Ot:y3aok ro
sibil ca din Trajani Augusta, fie Procop, fie vre-un copist ulterior, necunoscand exact
starea lucrurilor sa fi facut doua localitati : earto6ata, i coo i3i00 tpilavoZi. Cat pentru

man a crede ca este Orudisza ad Burgum din Itiner. Antonin ; dela Cabile (Cabyle),
azi Jamboli, pe raul Tundia, pornia un drum, care ajungea la Adrianopol, si prima
statiune la Sud de lamboli, la o departare de 30 m. p. era Orudisza, pe care Mi,ler a)
o aseaza pela Bujuk Monastir, cam la egala distanta de Cabyle si Beroe, adlea tocmai
prin regiunea, de care ne ocupam acum.
Pentru celelalte localitati din Tracia, citate de Procop, nu pot da nici o stire.
IV. Haemimont. Aceasta provincie se marginia la rasarit cu Marea Neagra, la
Sud cu provincia Europa si cu o parte din Rhodope, la Apus cu Tracia, iar la Nord
cu Moesia inferior, de care se despartia prin lantul Balcanilor. In Haemimont Procop

iu

citeaza 54 de numiri. Dad eliminm dubletele : PpoPivcu (147, 2) si IlpolYvv.) (147, 35),
OEoBWpv., (147, 26), rr,Tpiaziou; (147, 33) si FiretTcdots
Tori Z-1 iou 0:cpf...0 (147, 3), si
(147, 34), poate y.aGterita9 (146, 41) si 13217C13v5vo) (147, 43) prin confuzia in minuscula

'). Heerstr. 47.

21. Itin. Rom. p. 529, 537.

3). kin. Rom. p. 590.

www.dacoromanica.ro

12

C L1T21CA

intre z 0, ne raman in total 50 de numtrt de localitali, din care uncle pot fi cu

(1estula sigurinta localizate.
3. liwatP6vwv. In C. I. L. III No. 8256 se gseste o inscriptiune latin, care ne ajuta, daca nu se localizam, cel putin sA ne explicam numele acestei localilati... latA
inscriptiunea : Sancto Casebono Sacrum, Pro Salute Imp. M. Antonini Aug. Felicissimus Ser. Vil. Cu alte vorbe, un serv Felicissimus, inalta altar sfantului Casebonus pentru sanatatea imparatului M. Antoninus. Inscriptiunea s'a gasit la locul
numit Prestal comuna Lemnica, aproape de oraselul Trn, la Apus de Sofia. DepArtarea de Haemimon este prea mare spre a putea stabili vreo legAtura intre aceasta inscriptie si localitatea din Procop, dar numele este flit indoiala derivat dela Casebonus ')
10. A zecea localitate citata de Procop poarta numele Boupaiirrw. Aceasta statiune
ne este cunoscuta si din ltinerariile vechi ; Burdipta (citat de 2 oil) in Itin Anton.
prima statie inainte (adica spre Vest) de Adrianopol ; Burdista in Itinerarul Hierosol. ;
Burdenis in Tab. Peuting, intre Castra Rubra i Adrianopol. Formele Burdipta si Burdista ar indreptati, poate, la Procop corectura BoupZi772 prin confuziunea intre r si
in minusculk Se localizeaza, dupl toate probabilitatile, la Mustapha Pasa. 2)
21). Zo!ipa; poate ca este identica cu localitatea Ut surgas din Tab. Peuting.,
Usurgas din"Geogr. Raven., pe care Miller 3) o localizaza la Eakli spre Vest de Midia, iar Kiepert 4) la Bunar Hissar, ceva mai spre Nord.
34. Pourroi53, Hiner. Anton. citeaza ca a doua statiune dupl Adrianopol spre
Constantinopol, localitatea Burtudizo. cu variantele Burdidizo si Burtidizo, iar Tab.
Peut., in acelas loc, pune localitatea Burtizo. Identitatea lor cu pouptcaytZ din Procop
este indutabila. Milner 9 o localizeaza la Eski-Baba, pe maul Bojuk-Dere, pe and Ji-

reeek 6) o asaza la KulelU, pe malul raului Teke Deresi.

33. N. Este prima statiune dupa Adrianopol pe drumul spre Constantinopol 7)

numita astfel pe urme victoriei (v(xr,) repurtate asupra lui Licinius. Mai inainte se numia Ostudizo (Itin. Anton.) sau Hostizo (Tab. Peut ). Era situata IngA localitatea de
azi Hafsa. 8)
44. 'AcsilZou;. Poate ca avem o gresala, provenitr din confuzia T-1', incat in
loc de 'AgyiZou; ar trebui cetit 'Aci-cgou;. In acest caz am avea aci o varinta a lui Hos-

tizo, Ostudizo, de care am vorbit mai sus. Cat pentru faptul ca Procop pomeneste aceias localitate odata cu numele vechiu I odata cu cel nou(Ostlzo Nice) aceasta nu
e o dificultate : fenomenul I-am vazut si in alta parte, iar explicarea lui sta in izvoarele
deosebite, de care s'a servit istoricul bizantin la alcatuirea listelor sale,
47, Ruzi66v. Nu pot preciza unde anume se an aceasta localitate ; de sigur insa
ca este una si aceias cu TZo`ear,c pomenit de Hierokles in Hemimont, i pe care Constantin Porfirogenetul II numeste TrAaog,
50. 'AyzicxXo;, Este portul dela extremitatea nordica a golfului Burgas, bine cunoscutA din Itinerariile vechi, din autori si din inscriptiuni, pastrand pAnA azi acelas
nume Anchiali, Achiolu. Despre aceasta localitate ne mai vorbeste Procop si intealta
1). Primul care a facut apropierea intre KccoLpvtoy
AEN1 X, p. 53 nota.

2). Jireeek, Heerstr. 47 ; Miller, Itin. Rom. p. 538.

3). Op. cit. p. 589.

4). Formae, tab 17,
5). Op. cit. p. 533.
6). Op. cit. 49.
7). !tin. Hierosod mansio Nicae.
8). Jiretek, Heerstr. 49 ; Miller, Itin. Rom. 538.

www.dacoromanica.ro

I Casebonus este Bormann In

CONTRIBUTIUNI LA TOPOORAF1A BALCANICA IN EVUL MEDIU

73-

parte a operei sale de edificiis" cu care ocaziune pomenete despre izvoarele de

ape calde din apropiere: sunt renumitele Aquae Calidae din Tab. Peuting 2) 0ipiltov,
Oip:).67:As; sau i; v.zyciXr, Wpm, azi llidie i Litzni la N. V. de Anhialos. S)
V. Moesia inferioard cu Scythia. Aceasta a 5-a i ultima grupg are in textul
grec, urmgtorul titlu general ; ITpi 'CS TbV Mit'eov 116v:ov xal 7ccriv.bv Icava xcd r pegoizr.x
adicA : Pe lng6 Marea Neagrd i Jiuviul Dundrea precum si In interiorul
Irii a-40. Cu alte vorbe, in aceastA grnpa mare, Procop are intentia sg enumere toate
localitAtile din Moesia, i pe cele duntrene, i pe cele maritime, i pe cele mediterane.
iv "la:pov
Imediat dupg titlul general vine urmgtorul subtitlu : Muar.a; irctp ti..v
raele Moesiet a Ildloare pe DumTre ; Ceva mai departe vine un al doilea subtitlu :
Ti,j
rzt. in Interiorul Ora. S'ar pArea deci cA lipseste o a treia subgrupl, aceia a oraselor maritime; de fapt, cum vom vedea, aceste orase sunt amestecate printre cele din ambele grupe. In schimb, trebue relevat cg in prima subgrupg gAsim (p 198,

iv

30) numele localitAtii "Za,a i

Este insg foarte probabil cl aci avem o uoarA eroare de accentuare 1 cA trebue sA citim .1..xualcc; in loc de rm9t5.; In acest caz 1:xu9ta; nu mai este numele unel
localitAti, ci numele provinciei, corespunzgnd vorbei 111usia; de mai sus, i constituind
subtitlul unei alte grupe mici, incat in rezumat starea lucrurilor e urmAtoarea ; Avem
o grupg mare cu localitatile dungrene, maritime 1 medi erane ; provincia in care sunt
situate aceste localitati este Moeda inferior, avgnd ca anexA Scythia minor. AceastA
grupg mare se subimparte in 3 grupe mai mici i anume :
a. Moesia : localitati dungrene i maritime.
b.

Scythia : localitati dunArene i maritime.

c.

Moesia $i Scythia: localitati mediterane.

Dar in realitate licrurile nu stau tocmai aa de limpede dispuse. In toate trei

grupele se gAsesc citate orw ,cari apartin efectiv grupei respective; aa s. ex. in grupa
a (Moesia dunAreanA i maritimA): 'A7.12;x, 'E'invai7pecas, Te1.1;, 7.17.CiZ,J2 in grupa b
(Scythia dunAreanA i maritima, : Tr.aM;,- Ns7"scuv, liwvvr prztavi KX5.7t; ; in grnpa c
(localitAti mediterane) Z03272. In schimb se gAsesc citate in toate trei grupele localitAti, cari cu sigurantA nu apartin sabdiviziunii respective ; ak a stint, in grupa a, poate
arcp-cva, de sigur 1apxtavv57:0.t5, in grupa b ''APpttz:;, T(.1,p2, NoPaC, in grupa c, poate
;

TO,A,7W, de sigur 'AVorct (Axiopolit) Kapa6, TOp.t; Este deci evident cA aceastA ultimg
portiune a textului se prezintA incurcatA, amestecAnd localitAtile dela o grupg la alta

i enumergndu-le fArA nici o ordine. Lucrul este foarte surprinzAtor, and ne ggndim
mai ales la portiunile precedente, unde istoricul bizantin ni s'a arAtat a fi foarte bine
i precis informat. Explicarea acestei incurcAturi stg, poate, in faptul cA Procop s'a
servit nu numai de izvoare oficiale ori de Itinerarii, in genul celui A ntonin, ci cA a avut la dispozitie chiar hArti in felul Tabulei Peutingeriane. InteadevAr, dacg privim pe
aceastA hartg regiunile mai inguste, cum este spre pildg regiunea Dobrogei, mai ales
gurile Dungrei i litoralul MArei Negre, vedem cA desenatorul a ingustat terenul uneori
in aa chip, incgt nu poti ti exaci dacg o anume localitate se aflA pe malul Dungrii,
pe tarmul mArei ori in interiorul tarn De aci, poate, 1 confuziunile lui Procop. Oricare ar fi insA explicarea desordinel din text, fie cA ea trebue pusA in sarcina autorului, fie cA provine din vin4 vreunui.copist, ceia ce nu-mi pare probabil, un lucru este
sigur: Pentru aceastA WHIT)/ portiune a textului spre deose blre de rest
nu putam
1) 111, p. 102, 5 sqg
2) cf. Miller, Din. Rom. 580.
3) Tomaschlk II, 315.
loan Neculceg .Buletinul Muzeului Municipal lagi

www.dacoromanica.ro

10

C. LITZICA

74

pune temei cleat pe numele localitati citate, nu InsA i pe provincia sau pe portiunea de teren, uncle o situeazA Procopt.
SA examinAm acum diversele localitaji din aceastA grupA, In ordinea cum ni le
citeazA istorlcul bizantin.
Turrial.v2 (137, 55 . Tabula Peuting, i Geograf. Raven. cunosc In regiunea noastrA,
o localitate Scalras, care In Itin. Anton are forma Scalds i Soafris, aceasta din urtna
printr'o eroare paleografica (o In loc de c). Localitatea In chestiune se afl pe dru-

mul dintre Marcianopolls i Anchialos i anume la 24 m. p. (dupl ltin. Anton la 26

m p.) spre Sud de Marcianopolis. Miller ') o apazA la Sudiuluk, Jire ek 2) la Karamandia, adicA ceva mai aproape de Marea NeagrA, intr'o strAmtoare intAritl cu turnuri 1 porti. Ca formS, Scatras este foarte asemenea cu l',x2tp(v3 din Procop, incat se
poate uor admite identitatea acestor douA locuri. E drept cA Scatras era de fapt o
pv aparine grupului dunarean 1 maritim, dar dupl
localitate mediterang, pe and
cele spuse mai sus aceasta n'ar constitui o dilicultate, mai ales a Scatras era destul de aproape de tarmul MArii Negre, pentru ca sA explice o eroare din partea lui
Procop.
'AT:ntapa (148, 1). de sigur identic cu Appiaris din Tabul. Peuting. i Georgr. Reven., cu Appiaria din Itin. Anton., Notit Dign., Hierokles, Pallad. Vita Chrysostom.
'Aitetpfa din Theoph. Conies. p, 398, 'ArnipEtct din Theophyl. Simoc. II 15, 100, era o

localitate de pe malul DunArii that pentru acest ora spusele lui Procop sunt exacte
situatA la 23 m p spre RAsArit de Rusciuc. MAsurAtoarea itinerariilor i inscripPunite gAsite 3) ne duc la satul bulgar de azi Rjahova Intre Rusciuc i Turtucaia. 4)
YilevTirptaug (148, 2). Se tie de mult cA aceastA localitate corespunde exact cu
oraul de azi Rusciuc, inct i alci Procop ne cid tirea exactl, and o apazA Intre
localitAjile dunArene ale Moesiei. Numele ei prezintA o serie de variante: Pristis in Tab.

Peuting., Pistis (de sigur eroare paleograficl pentru Pristis) la Geogr. Raven., Sexastapristis in Itin. Anton, formA foarte apropiatA de a lui Procop, Sexagintaprista in
Not Dign. 5).
Atp.6 (148,4) Terminapunea acestei numiri corespunzAnd unui
(5 (lung)
latin,
este evident cA forma ne e datA in ablat. sing. ca 1 multe altele din- itinerariiie antice ;
pe de altA parte, confuziunea intre literele majuscule A i A fiind dintre cele mai frecvente, este aproape sigur cl aici trebue sA citim A 41.6
Dimo), ceia ce ne duce la
cunoscuta staliune vamall Dimo (Dimum) din Tab. Peuting. Itin. Anton. i Not. Digit.
inscrippunile gAsite nu permit nici o indoialA hsupra identithi acestei stajiuni cu satui
de azi Balcani 6). Corectura /I tilta a fost propusA intAi de Wesseling
'Mucad; (148, 5), Aceasta este ortografia mai recentA, pe care o gAsim la Procop, Hierokies,Jheophanes i alp Bizantini ; ortografia veche 1 corectA era '081atk,
garantatA nu numai de izvoare literare ci i de inscrippuni precum i de transcrierea
latind a numelui. Localitatea, citatA de Tab. Peutin..g Hiner. Anton., Geogr. Raven. i
o sumA de alte izvoare, se tie de mult cl corespunde oraplui de azi Varna. IncAt e

inufil sA mai insist. ')

1) Him Rom. p. 588.

2) A. E. M X p. 178.
3) cf C. I. L,, III, No. 12451 12453.
4) cf. Tomaschek In Wissowa, s. v., C I. L. III 2 p. 2099.

5). Miller. Itin. Rom. 505 ; cf. CIL II 7472-73, 12446-12450.

6). Miller. ltin. Rom. 504 ; CIL. III: 12363, 12364, 12399.
1) cf. in special Halinca, 386 'ONacrect.) Tr6' ; id. 24 civitas Odessitanorum, ambele gAsite la Varna': vezi 1 Miller, ltin. Rom. p. 512 59.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA TOPOGRAFIA BALCANICA IN EVUL MEDIU

75

Ntx roAtc (148,8). Se stie ca Traian, poate dupl sfaritul definitiv al razboiului cu

Dacii, a fundat in Tracia un ora numit Ulpia Nicopolis ; de oarece Irma tot Traian
fundase ci in Macedonia, pe valea fluviului Nestus (Mesta) un ora homonim i s'a zis
spre deosebire
Ulpia Nicopolis ad Istrum (7r; latpc0. Exist lima i azi in Bulgaria
pe malul Dunarii, un oracel Nicopol, care a jucat un rol destul de insemnat in % eacurile trecute, Mat prin identitatea numelui ci situatia dunareana era foarte fireasca i
explicabil ipoteza, ca fundat unea lui Traian ci Nicopol de azi sunt identice. Aceasta
confuziune s'a i facut de multi istorici ci geografi ci a durat OA la Kanilz care cei
dintai a dovedit '), nu numai prin argumente literare, cat mai ales prin cercetari locale
i inscriptiuni descoperite de clansul. a Nocimat; 77pac Icrrpcv nu trebue cautat pe
malul Dunrei, ci la vreo 60 km. spre Sud, pe valea lantrei, mai exact pe malul raului
Rusica, afluent al lantrei, in apropiere de localitatea actuala Stari Nikup, care pastreaza
Inca numele vechei Nicopole.
Despre care din aceste doul orace e insa vorba la Procop ? Multi au crezut, chiar

i dupa Kanitz. a este vo, ba tot despre.Nicopo1e de pe Dunare, i firete se bazau

tocmai pe faptul a Procop citeaza acest ora in seria celor dunarene. Am vazut mai
sus ca acest argument nu poate avea valoare pentru portiunea de text, in care ne gasim acum Exista insa un alt argument foarte puternic, ca s a respingem aceasta !dentificare. Unii istorici au afirm at ca orAelul dunarean a fost fondat de imparatul bizantiu Herakleios ; ultimul sustinator al acestei teorii, pe cat ctiu," este Seure, in studiul
sau citat mai jos, unde, drept dozada, se bizue pe Petrus Ransanus 2) care spune :
Nicopolis nomine, ita graeco verbo appellato a victoria. quam adeplus olim full
Rornanorum imperator Heraclius. IIll tiu panA la ce punct un scriitor tarziu ca Ransanus poate fi produs drept izvor unic, pentru evenimente dela inceputul sec. VII (a,
629); apoi el vorbecte numai de numire, nu de clddire. In sfarcit, se tie ca oracelu
dual-eau apare in mod sigur abia la mijlocul SEC. XIV $). E drept ca-1 gasim citat
intr'o scriere apocalyptica bulgara din sec. XI, anume inteo Vislo a profetului Isaia,
Dar aceasta opera nu are nici o valoare istorica 4), !twat nu putem pune bug pe ea.
Urmeaza din toate cele spuse ca Nicopole de pe Dunare este o fundatiune tarzie, i
ca chiar claca am lua drept bune spusele lui Petrus Ransanus, oracelul dunarean abia
dupl 630 a capatat numele de Nicopolis, pe cand fundatiunea lui Traian tim sigur
a tot mai exista, chi ne este pomenita 'Ana sub imparatul Mauriciu. Prin urmare,
WA urma de indoiala, Noc6=Xt; din Procop este vechea CrAw(c4 NetthroXt; rpbc "IaTpov,
foarte bune cunoscuta dintr'un mare numar de izvoare epigrafice. o)
Ztx(1^.43a (148, 9) este foarte probabil un dublet fonetic i ortografic al localiiatii
pomenite mai jos My.:343i (148, 48): vom vorbi despre ea acolo
Parnipvac (148, 13) sihorat. Geograful arab Idris? pomenete un oralel Basternas,
care era situat la S. de irul Balcanilor, in Haemimont, spre Apus de Rusocastro, poate
pe langl Ewrenly, pe valea raului Annak 6). Departarea este prea mare de regiunea
noastra, spre a putea admite o identitate a acestor doua localitati.

1). Donaubulg. 1 pp. 181 sqq,

2). De Danubii origine ad cursu, Script. Rer. Hungar. I p, 341 (ed. Schwandtner
p, 425 ci 430).
3). Jireeek, Christl. Elem. p. 75 sq.
4). Cf. Jireeek. Christl. Elem. pp. 85 sqq
5). Cf. in special Seure Nicopolis ad Istrum, Rev. Archeol. 1907 vol. 10 pp. 257
sqq. ; 413 sqq. : 1908, vol. 12, pp, 33 sqq. Parerea lui Miller, IR p. 504 ci 587, cu
Nicopolis ad [strum la Nikup este hotarit greita,
6). Cf. Tomaschek II, 316.

www.dacoromanica.ro

C. LITZICA

76

Abpiparra (148, 17) se regasete exact cu aceiai forma pomenita de Procop in

Haemimont (147, 24): poate ca este aceini localitate, pe care ins nu o pot identifica.
Tsup:AA% (148, 20). Am aratat cu alt ocazie ca uneori articolul de genetiv Toti,
prin eroarea copitilor, este scris intr'o singura vorba cu numele oraplui, inat am
putea scrie i aici Tcri Pc,ari; Pe de alta parte, tinand sanl de confuziunea foarte
frecventa, In scrIerea majuscula, dintre litera N i grupul AI, am r utea citi aid, fall
nici o greutate ori vre- o modificare, POYNIE in loc de POIA E In acest caz localitatea
noastra ar fi identica cu xacTatcv Pc:rotc, care se af a pe Inga Varna ').
KoCiai.o)pt ci KoUay.ou)st (148, 25-26) se regasesc citate aproape cu aceiaci forma
sc:ucuiPtpt i y.c7..s..at;, 145, 32 - 33.

i una dupa alta in Rhodope

Ne lipsesc insa date spre a le putea localiza, inat nu pct precizA dna avem
aid

dublete ori localitati deosebite purtnd acelaci name.

BtaBin (148, 28). Este probabil c in Btaani trebuesc deosebite doua elemente
atva care se regasete in foarte multe numiri tracobessice ('PEG: Ziiva,
Baaat V.VX,
Amlai-dina i altele ; cat pentru partea initiala Bta-, desigur ca
este, cai BactaL- din numirea Baactsba (148, 38) o schimbare probabil ortografica a
lexlcale : finala

numelui etnic Bessi.

M2pxlxv3:174) t; (148, 29) foarte bine cunoscutul ora zidit sau cel putin reinoit 1

numit de Traian dupa sora sa Maria, citat de Itinerariile vechi, de diferiti autori greci
i romani 1 in diferite inscriptiuni, nnmit inainte Partinopolis, azi ruine Inga Devnja,
la apus de Varna. Era mic centru insemnat i mai ales nod de cai militare spre Nord,
catra Durostorum i .Abrittus, spre Vest catr Nicopoli i Malta, spre sud catra Anchialos i Bizant. 2).

lzu; (148, 30) nu trebue privit, dupa cum am mai spus, drept numele unei localitati, ci este datorit unei simple erori de accentuare, provenind din xua,.2;. Ceia ce
da i mai mult putere acestei ware indreptari este faptul ca aproape toate localitatile bine cunoscute care urmeaza apartin efectiv Scytiei, adica Dobrogei.
ISovth (148 32). Terminatiuneaw ne arata limpede el numele ne este dat in cazul abl. singular ; pe de alta parte asemanarea, in scrierea minuscula, intre literile v i p
indrepta(ete pe deplin corectarea lui Nov6 in NoPth, ceia ce ma face sa cred ea aici

este vorba despre vicus novus, cara se afla la Babadag. 3)

Tpsap.ii; (148,33) bine cunoscut din Itinerarii, Not Dign.. Hierokles i o suma de
alte izvoare, dar mai ales din inscriptiuni, este castrul Troesmis dela IgIita 4)
.',.(114:1 (148,34) corespunde iutoemai ca numire tormei latine Noviodunum, tot
la abl. singular ; este bine cunoscutul ora dunrean de lng lsaceea
K:va7avrtasni (148,36) nu poate fi, desigur, identificata cu Constantiniana Daphne,

de rangl Oltenita, ci este fara indoiala numirea mai recenta, cu variantele

lionatcvnia,

Ktuva.ravv:(x, KOP/.77.XVTLIVI G), pentru vechea metropola Tomi Faptul c intalnim la Procop

1). Cf. Kal nka, No. 60 (vol. 284). De observat Ca in AEM X 163 i PArvan
Zidul celatii Tomi, p 343, se afla o inscriptie greaca in care gasim numele unui trac
M67.oxo; TapoAou. Forrna ToupoA% din Procop putea proveni din ToupoIA%, in care caz

propuneraa de mai sus cade

2). Cf. Miller, Itin. Rom. p. 58 /. Inscriptiuni in CIL
14212

III

3). Cf. Prvan, Ulmetum I 89.

4). Cf. Miller, ltin. Ron:. 509.
5'. Idem, ibid.
6). Cf. A. E. Mitt. XIV p. 30, inscriptiunea gasita la Constanta
3,4ivais

761, 7471, 12445

etc

tPtocci ciAb KcatavTtcria5

www.dacoromanica.ro

Eva xaTax=(a69.

CONTRIBUTIUNI LA TOPOGRAF1A BALCANICA IN EVUL MEDIU

77

(149, 17) i numirea TOpus nu poate fi surprinzMor ; am mai vazut cazuri similare de
dublete.

Ecte inutil sa admitem existenta a doua focalitati deosebite, cum vrea Weiss, intrucat litovatava cu varlantele sale, este forma moderna, iar Procop le citeaza pe amandoua, fie ca nu tie exact cum sta lucrul, fie intentionat, spre a spoti nuutarul
oraelor reparate de Justinian. Din movcTavT1.2 deriva numele modern Constanta. Tomi 1

istoria sa sunt prea bine cunoscute spre a mai insista.

y.2X)4ttt (148, 37) foarte bine cunoscuta din izvoare literare. din Itinerarii i incriptiuni. numita lii Evul Mediu rarAstcx, este oraelul de azi Mangalia ')
"Appyrro; (148,4W, ihatreo; la Hierokles, Abrittus, un centru insemnat pe drumul
Marcianopolis Tropaeum i ale carui ruine se regasesc langa satill Devegichioi in
Dobrogia 2).

'A),f(va (148,451. Despre aceast localitate am vorbit i mai sus: este desigur un
dublet al formei

'th 'A)arIvio" v

dar, cum am spus, nu cred Ca poale fi identificata cu

Oltina de azi. In finala Ttvx probabil trebue sa recunoatem elementnl lexical -dina,
pe care 1-am intalnit i in alte numiri traco-bessice.
Trrpa (148, 47). Despre aceast localitate am vorbit in alt loc, aratand ca forma
IN-fpz de aici este cea corect, intru cat ne e garantata i de alte izvoare, pe caul
Ttia; este o eroare paleografica.
.
In l'7.31 (148, 48) avem de sigur o eroare de transcriere pentru fuxtB&Pa pomenita de Procop in partea a treia a cartii de fata (132,13) i despre care am vorbit acolo. Banuesc ca tot dublet al acestei forme este i iocalitatea Ztv.f.,:f.ia pomenita mai
sus 148,9).
N6f3ag (148,49) cunoscuta din Hierokles i Itinerarii, era un castru dunarean aezat langa Sitov, pela satul de azi Steklen. 2)
TtUtrth (148,53) se considera ca un dublet al localitalii pomenite de Procop sub
forma TO TxCo, identificat de obicei cu Tegulicio din Itin. Anton i despre care am
vorbit mai sus.
Aloupv3sP (149,2), Accentuarea corect ar fi de sigur MoJptaik. Sunt ispitit sa \fad
aid o coruptiune fonetica sau paleografica pentru localitatea, al card nume, dup cele
spuse de d-I Parvan 8), se poate restitui exact Butetidava.
BIXEmvtivx (149,7). Inscriptiunea bilingul gasita la Callatis .11 publi,ata de Tocilescu 4) delimiteaza teritoriul Calatidei din platra in piatra terminala, i pomenete, la
piatra terminala a XVI, o localitate al caret nume este, din nefericire, incomplect i
incepe, iii textul grec cu literile OIA ; in textul latin aceast portitme lipsete cu desavarire. Cred totui ca ntimele intreg nu e greu de complectat i ca trebue sa citim aici
(Thazwrotvcc, ceia ce ar corespunde exact cu forma BaA.-..rtvtiv2 din Procop ; in acest caz

localitatea de care vorbete istoricul bizantin ar fi fost in vecinatatea Mangaliei.

zo,acmx. (159,8). Pentru localizarea acestui ora ne lipsesc cu totul urme arheologice ori epigrafice, incat suntem redui numai la tirile literare, Fara sa le fi studiat
cu deamanuntul, Tocilescu 5) propunea localizarea Zaldapei la cetatea de langa Mircea
Voda, pe linia valurilor Axiopolis-Tomi. Dar dupa cum rezulta din pasagiile istoricilor
1). Cf. Miller, Itin. Rom. 510.
21. Cf. Kalinka, Ant. Denkm p.
2). Miller, Itin. Rom. 505.
3) Histria IV. p. 102 sqq ; cf. i CIL III 14447 ; Tocilescu, Fouilles gt Recherches p. 206.
4). Fouilles et recherches pp. 113 sqq.
5). Fouilles et recherches pp. 151 1 177.

www.dacoromanica.ro

78

C. LITZICA

bizantini, pe care le vom examina indatS, Zaldapa trebue sA fi fost mult mai la Sud,
cum observA de altfel i d-1 Prvan I). Pe temeiul izvoarelor bizantine, de care am vorbit, Weiss crede 2) cA Zaldapa a putlit fi la Alaci-Kjoi, WO Dobrici ; iar Popa-Lisseanu 8)

se uneVe in totul cu aceast pArere, care insA nu mi se pare mutt mai fericitA deal
prima.

SA examinAm dar tirile bizantine, care au parvenit panA la noi.

Cronicarul loannes din Antiochia vorbind despre rAscoala lui Vitalianus contra
impAratului Anastasios 1 (la anul 514) ne spune a Vitalianus era originar din Zaldaba,
un mic orAel al Moesiei inferioare (It; Y..itta MUCi2; 7.6%,(7p.2 PM.)). 4) FatA de aceastA
afirmailune a lui loannes stA tirea lui Hierokles 5), dupl care Zeldepa, cum ii zice el
oraului, se afla in Scytia. Hierokles citea a in aceastA provincie 15 loc3litati, dintre
cari primele 6 sunt toate maritime, iar ultimele 9 sunt insirate in ordinea urmAtoare :
Zeldepa, Tropaeum, Axiopolis. Capidava, Carsum, Truesmis, Noviodunum, Aegyssus,
Halmyris. AceastA ordine, cum vedem, corespunde exact succesiunii oraelor pe teren
i e o dovadA sigurA cA Hierokles a avut supt ochi un itinerar ori vreo hartA a timpului ; pe de altA parte, oraee fiind citate riguros dela Sud. spre Nord i apoi sore

Est, urmeaa cA Zaldapa se afl mai la Sud de Tropaeum.

AlAturi de Hierckles i confirmnd spusele sale stA Notitia Episcopatumu publicatA de atre Boor 9 dupA care Zaldapa era tot in Scythia.
Din lista lui Hierokles reiese a Scythia era cl_spArtita de Moesia printr'o linie
conventionalA, care pleca dela DunAre, la Nord de Durostorum, trecea pela Nord de
Abrittus i atingea Marea NeagrA la Sud de Dionysiopolis.
Avem dreptul sA presupunem a Zaldapa era situatA nu prea departe de aceastA
linie conventionalA, Mat, grape lipsei de prec;ziune a mijloacelor cartografice vechi,
unii scriitori s'o fi putut aeza in Scythia minor, iar altii in Moesia inferior, bine inteles in vecinAtatea granitei scitice.
AceastA primA concluziune este intAritA de un pasagiu din istoricul bizantin Theophylaktos Simokattes 7), care se regAsete, cu o mica schimbare, i in cronicarul bizantin Theophanes 5). Th ophlaktos spune a Avarii au trecut DunArea i au pustiit
urmAtoarele orae :

Tatlpl.av, Bovowelo, 'A.,11.1g

A0p6C1700V, I2)2,Car3C,

S3:

Ur.M2Gi, Mainttiv0.)7:0),0,

Primele trei orae (Ratiaria, Bononia, Aquae) erau situate, cum am vAzut, pe
DunAre in Dacia mediteranA, dincolo de extremitalea veslicd a provinciei Moesia inTO7C2LOY.

ferior, pe and patru din ultimele cinci (Durostorum, Marcianopolis, Panyssos, Tropaeum) se aflau la extremitatea orientalA a aceleiai provincii ; in aceiai regiune cu

ele trebue sA admitem cA era i Zaldapa, odatA ce sunt citate in acela grup.
Un alt pasagiu din acela Theophylaktos 9) ne permite sA restrangem cercul. Istoricu

bizantin ne spune a, intr'o expeditiune in contra Avarilor, generalul Komentiolos vine

la Anchialos i aici ii imparte armata in 3 grupe: cea din dreapta, dinspre rAsArit,
1). Ulmetum 1 p. 81, nota 5.
2). Dobrudscha p. 79.
3). CetAti pp. 78 sqq.
4). FI-10 V, 32.
51. Synekd 631.
6). Zeitschrift fr Kirchengeschichte XII 532.

71. ed. Bonn p. 48 sq.

8) ed. de Boor p. 257 : Bztvk zas xcpi.Ipc TO

TE

Pattipco (sic) Ital Bsvwvtav xi: 'Axuc

yal Aopocrro3sov xal ZipBana Y.21 Mapy.tavo:ncatv

9). Ed. Rom p. 87 sqq. Cronicarul Theophanes povestete acela episod aproape
cu aceleai cuvinte, dovadA a fi La tirea din Theophylaktos ; cf. ed, de Boor p. 257.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA TOPOORAFIA BALCANICA IN EVUL MEDIU

79

sub comanda lui Martinos, inainteaza 'Ana aproape de oraiul Neapolis ') i bate pe
Avari; cea din:stanga, dinspre Apus, subt comanda lui Kastos, batq i ea pe Avari i
ajunge la Zaldape ; centrul insa nu face nimic i se oprete la Marcianopolis, unde se
reintorc i ceilalti doi comandanti (MypT;v3; ai xal 7.1atoc i; 1117pY.txvo5 7c6),tv e:,-; Cri:cerl6"
fi7.-2:9 suaCepv:t rap' ainb ircotiscrxv.
Din aceste amanunte rezulta in mod indiscutabil ca

Zaldapa nu trebue cautata la Dobrici ori In vreun alt loc la nordest de Marcianopolis,
cum crede Weiss, fiindca in acest caz ar fi ajuns la Zaldepa aripa dreapta de subt
Martinos, nu aripa stanga a lui Kastos ; orapl nostru trebue sa fi fost undeva pc drumul
aripei stangi, comandate de Kastos prin nrmare spre Vest sau Nordvest de Marcianopolis.

Ceia ce confirma aceasta concluziune este un alt pasagiu din Theophylaktos, unde
ni se vorbete despre o expeditie a generalului Petros contra Avarilor2). Acest general
pleaca din Odessos (= Varna) 1 ajungand la Marcianopolis, trimite o avangarda de
100 soldati, care se intalnesc cu Sclavinii incarcati de przi ; armata greaca It birue,
iar comandantul ii urmeaza drumul, ajunge la castelul Pistos (i.71 Tb 7. iCITV.) yNetat fis2:ptov`,

apoi la Zaldapa, iar a doua zi la latros, ora situat la gura lantrei, 1 apoi la Novae
(Stecklen, langA sitov).
Localizarea, fie 1 aproximativa a Zaldapei, depinde de drumul, pe care-1 va fi

urmat Petros spre a ajunge cu armata dela Marcianopolis la latros i Novae. Trel cal
ii stateau inainte: a) Prin interior Nina la Nicopolis i apoi pe valea Iantrei pang la
gull ; este calea cea mal occidentala; b) Dela Marcianopolis la Durostorum i de act
dealungul DunAril; acesta ar fi dfumul oriental; c) Intre aceste doul un al treilea
drum mai scurt, dela Marcianopolis la Sexantaprista (=Rusciuc) i de aici in lungul
Dunarei !Ana la Novae. Este drumul cel mai scurt din toate, pe care de sigur ca 1-a
urmat i Petros, dandu-se mai ales repeziciunea cu care 1-a parcurs. lstoricul bizantin
spune ca generalul a trecut pela Pistos i apoi la Zaldapa. In Pistos sunt d'spus sa

Ad o eroare pentru Prislos, ceia ce ar fi o varianta in loc de Prista, vechiul nume

al Rusciukului 2). Dealungul acestui drum i nu prea departe de Marcianopolis, poate

pela satul de azi Ab)ba, trebue sa aezam vechiul ora tracic Zaldapa.
Cred ca tot oraul nostru este pomenit 1 de martirologiul hieronymian la 20 i
21 Dech. (AA. SS, Brel. Noembr II, 1) unde ni se spune ca mucenicul lulius a pAtimit
in civilate Gildoba, care era ora ai Traciei. Dar pentru localizare nu ne ajuta de lac
'gioira (149,9). Este mai presus de indoiala ca forma din textul actual este pro-.
venita printr'o eroare paleografica din '/V:t6.zoXt .. Am aratat in prima parte a acestui
studiu ca vorba itatc, ca i derivatele sale .zo),Ctri; i .7cattea, se prescurtau foarte des ;
una din prescurtari era II. Prin urmare, in scrierea majuscula vorba 'A'it6.-:0).t; s'ar fi
scris A:.:10II. Confuziunea intre A i A fiind foarte frecventa, oricine vede ca un copist
ignorant a putut rezolva prescurtarea in 'A(ora. Ceia ce-1 putea intari in aceasta greala este faptul ca oraul imediat premergator se numete la Procop 7.1)227a, incat copistul i-a inchipuit ca i aici avem aceia finalawa.
Cat pentru localizarea cetatei si identitatea ei cu "Avo; liptao; am vorbit mai sus.
Kapcth (149 10) forma de abl. sing. dela un nominatio Carsum, identic cu Carso
1). Hepi ti)v Nizy n6Xcv are ed. Bonn. Dar manuscriptele pare ca au so via, iar
Theophanes Toplav cu variantele Tov.aico, zb 5iA2v de unde de Boor cu drcpt cuvant a

conjecturat Top.h, o forma neregulata de acuz. sg. dela nominativul Vim; Rezulta deci
ca Martinos urmarind pe Avail a venit Oa aproape de Tomi.
2). Ed. Bonn, p. 271, sqq
3). 0 eroare paleografica la fel am semnalat mai sus la Gegraf, Raven. care ne cla
forma Pistis in loc de Pristis pentru acela ora.

www.dacoromanica.ro

C LITZICA

80

din itin. Anton., Carsio din Tab. Peuting. La Geogr. Raven. avem forma Carsion, la
Ptolem. forma-de acuz. sing. Kapcmi,,,. (= Carsum), la Hierokl. Kdpao;, iar Not. Dign.
Carso. Caste lul era situat la localitatea dunAreanA de azi Harsova, in care trebue sa
admitem nu o derivare directA din numele latin, ci mai degraba o contaminare intre

forma latina Carsum sau Carsium si numele slay Chris. 1)

l'pccrical (149,11). Dupl izvoarele vechi erau doua localitati cu acest nume : una
In Moesia Superior pe langA Sirmium, de care ne vorbeste H erokles, Procop 2) i Notitia Dign. 8) cea de adoua in Scitia, pomenitA de Procop si in Notit. Dign. 4) DacA
tinem sama de faptul cA acest din urmA izvor citeazA localitatile dunArene din Dobrogea in ordinea urmAtoare : Flaviana, Axiopolis, Carsum, Troesmis, Dinlgothia, Noviodumun, Salsovia, Gratiana, si CA aceastA ordine este tocmai acea dupa care sunt 14rate toate aceste castele dealungul Dunkii, atunci este foarte probabil ca Gratiana se
afla spre E. sau SE. de Salsovia fie dealungul bratului Sf. Gheorghe, poate pela Morughiol, in lur.gui Dunavatului, fall sA pot preciza mai de aproape unde anume era situata. '')

'Apycy.th (149,13) si cu dubletul sAu 'Epya (149,23), era o localitate destul de

importanta, situatA pe malul lacului Razelm si ale cArei hotare se invecfnau cu ale His-

triei. Forma corecta este Argamum, jar Procop ne o citeaza, ca si multe altele in ablat. sing. Inscriptiunea gasita si publicata de d-I PArvan 8) prin care se stabilesc hotarele Histriel, fixeaza dela inceput aceste hotare astfel : Fines Histrianorum hos esse
con[stitui ostium ? Pe[ucem iacum Halmyridem a do[minio civitatis ?] Argamensium:
Din expunerea foarte luminoasA a d-lui Parvan re zultA ca Argamum era situat pe malul lacului Halmyris (Raselm), poate pela satul de azi Jurilofca.
T;d,x).q (149, 15) ar putea fi, dupa d-1 Parvan '1) identic cu Salices al lui Ammian si al Itin. Antonin, fArA sA i se poata preciza exact situatiunea.
T6v.tg (149, 17) renumita metropola a Pontului numita apoi zwvaTcvnto.vi, este prea
bine cunoscutA spre a insista asupra-i.
Kpia; (149, 18). Tinand seama cA fa scrierea tachigraficA silaba -2v, fie la finele,
fie la mijlocul verbelor, se prescurta foarte des prin semnul 6, care se putea usor confunda de un copist negligent cu accentul ascutit, ori se putea considera drept o trlsatura parasitarA, as fi dispus sa vAd aici o gresalA pentru xp(ccv hts, vechea numire
bizantina a localitatii de azi Ekrene8).
Pentru ca aceastA monografie asupra topon:miei baicanice din Procop sa fie inti'adevAr complecta, am crezut necesar sA cercetez si acele numiri geografice din peninsula balcanicA, pe care istoricul bizantin le pomeneste in celelaite scrieri ale sale. Le
volu inslra, pentru usurintA, in ordine alfabetica, lAsand fireste la o parte pe acelea
1ntAlnite in cartea IV din de aedificiis.
'Aix(aXoc (bell. VIII 23, 31). Dupa ce Golii au cucerit insula Corfu, au trecut pe

1). Cf. JireCek, Gesch. ci, Bulg. p. 102 ; Patsch. Carsium in Wissowa ; Miller,
Wu. Rom. 503, PArvan,Dascoveski, p. 12 sqq: Numele, sub forma Carsio, se gAseste
si intr'o inscriptie gasita la Silistra, CIL III No. 12456.
2) Bell. Goth. I, 3.
3), XXXVIII, 1.
4). XXXVI. 1,

5). Cf. si Patsch, fp Wissowa s Gratiana.

6) Histria 1V p. .31 sqq.

7) !dem p 51.

8). Cf. JireZek AEM X 129; Act. Patr. Constpl. I 75; 528; Popa-Lisseanu, CetAti
p, 13 sqq. ldentificarea cu Bakik, propusA de Kanitz este gresitA.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTION! LA TOPOORAFIA BALCANICA IN EVUL MEDIU

131

continent (sau in Epir? c 'ef4,0 '4tpv zIce textul, ceia Qe se poate scrie i "rweipov) gi
au devastat localitAtile de pe langa Dodona. In special Nicopole 1 Anchialos. 0 familie
de manuscripte au insA varianta 'Aroo, pe care Haury o crede greita, desi chiar
textul procopian ne dA imediat etimologia numelui, spunandu-ne ca se trage dela Anchises, tatAl lui Enea. Prin urmare chiar contextul ne garanteaza ca mai Nina varianta
Anchisis. Daspre un oras Anchialos In Epir flu tim nimic. Dela Dionis. Ha Hearn aflAm
cA pornind dela Buthrotos pe coasta In jos se intAlnia localitatea numita porful lui
Anehise, care pe vremea lui Dionisie avea un nume mai putin limpede I). Din aceste
vorbe rezulta cA At*" 'AT/jai; care dupa nume este identic cu 'Ay-4(m; din procop, era
localitatea numita in vechime Ondresmos, mai tarziu Anchiosmos, azi Santi Quaranta
(&ytot l'afpinnz), dupa o bisericA bizantina din apropiere,1). Urmeaza deci ca si In textul
lui Procop trebue sa facem aceasta corecturA, Inlocuind pe 'Aix(aXoy cu 'ATZtaty.

(aed. I 5 1 ; 8, 2; 6; 17) localitate bine cunoscutA pe mauL european

al Bosforului, nu departe de Constantinopol, azi Arnant-Kjt1j.')
"Arvoy iv Opxxioy 70,ty (bell. VIII 27, 8). Orasul Arrpt din Tracia ne este citat, sub
forma Apris de Tab. Peuting i Itiner. Anton., civitas Apris in kin. Hierosol., Apri la
Geogr. Raven,, apoi la diferiti scrlitori gi pe inscriptiuni ; era situat pe drumul mare
Enos. Constantinopol, la localitatea de azi. Ainadiik 4).
"Apyo; din Grecia este incidental pomenit (bell. V 15, 8'.
'AaTty.'n (bell. VII 40, 43). Cum rezulta din text, era o regiune a Traciei, prin im'Avir.Xou;

prejurimile Adrianopolei.
Boiiper; (BoripYoY ?).

Gotii fund batuti la Scardona se retrag In ormul Burnam (dc

bell. V 16, 13 ; 15) Aceasta localitate citatA i In Tab. Peuting. (Burno)

si in diferiti scriitori se afla spre Nord de Scardona hi locul de azi Archi Romani 5).
cprsinA (rpaztayri? , Gotii, luptand cu Gepizii din jurul Sirmiului, au prAdat Gratiana
situata la extremitatea Illyricului 8) Despre aceasta Gratiana, care nu trebue confundata
cu cea din Scythia minor, ne mai vorbesc Hierokles i Notit. Dign. 7) Daca spusele lui
Procop sunt exacte, atuncl probabil ca orasul trebue cAutat dealungul Savei, intre Sirmium i Singidunum.
Ato'66vr, (bel 1. VIII 22, 31) vechiul oras thespiotic renumit prin oracolul lui Zeus,
Bo5pyov

bAtY :

situat nu departe de lacui lanina, la piciorul muntelui Olytsika, cum au dovedit desgropArile lui Carapanos 8).

'ETA ximoc. NImirea aceasta se gAsete de multe ori la Prozop (bell. V 2, 24, 26,
28. V 7, .z7 ; 15, 24, etc.). In doua randuri istoricul bizantin ne spune cA orasui se
numia in timpul salt d uppizto (bell. Ili 1, 16 ; 11. 8'. E probabil ca ambele numiri
sunt vechi, una greaca, cealalta track i cA din epoca romana incoace a predomnit cea

de a doua. Despre acest ora am vorblt mai sus ').

'En;.aupo; (bell. V 7, 28). Numele este Epidaurum, cu variantele Epitaurum l Epidaurus. Prima mentiune este din anul 47 a. C. : orasul traete, ca port insemnat, panA

1). Archeol. I 51 : 'Ez II

T

Z;VC1p.a.317%;,

Vivo

yip Y.V.V3a/vv:;
Botnpi;rrou rc2p
i icap:cripoy 'izovro; 6r5p.2ativ

iat

).,:).49:;

'A ujo-u ply

2). Bursian 1, p. 16

3). Cf. B. Z. 8, 717; 12, 485 6.

4). Miller, IR 526.

5). Miller I R. 465; Pichler, Austria Remana p. 127.

6) Bell. V 3, 15.
7). V. mai sns p. 80.
8). Cf. articolul lui Kern, in Wissowa a. v.
9). Pag.
jean Neculces Buletinul Muzeului Municipal lai

www.dacoromanica.ro

11

C. LlrZICA

82

la anul 600, and cu potopul.avaro-slav. Azi Ragusa Vechia. Izvoare pentru istoria
oraului sunt foarte numeroase ')
Eivc (bell. VII 38, 1). Sclavenil trec Dun Area i fluviul Euros si pustiegc Tracia
si Illyricul. Este evident cA EF.Ipo; nu-i decAt o variantA ortograficA pentru `E4s.;, azi
Manila.
0 aax)ov(cr,

citatA de mai multe ori este prea bine cunoscut, spre a mai insista

asupra-i.

13. 8). Belisarie. venind cu flota dela Abydos, se opreste la locaSe stie cl TaNxpov era numele vechiu
al capului Matapan ; prin apropiere se afla, pe coasta orientall a peninsulei, si un ora
vechiu Tctivapo, pe cAnd pe coasta occidentalA a aceleia peninsule era situat orasul
mc9broXf; cunoscut din antichitate 2). Probabil cA Procop a fAcut aici confuziune intre
Katvo'Jto),L; (Ill

litatea Taivapov, care se numia acum y.z.p.:,610Xt;

cele douA localitati.

Kopioveta (bell. VIII 25, 17). Din context chiar rezultA cA este vorba despre Co-

ronea din Beotia8).

Acopeoitt) (bell. VII 35, 26 ; 28). Gotii, sub comanda lui Indulf, pradA 1ntAi Mou(
localitate maritimA a Dalmatiei, aproape de Salona, si apoi ocupA un alt castel
din apropiere, tot maritim, pe care Romani! 11 numesc Laureata. Pichler 4) asazA aceasta
localitate pe drumul interior, intre Novae i Narona, pe cAnd din Procop se vede bine
cl era aezat pe malt!l marii, probabil pela localitatea de azi Igrane.
Aixatov (bell. V 15, 17) este vechiul port al Corintului, aezat In fundul golfului
corinilac.

A.C),(vao; (A'iio r. iv 11wp4na anecd. 18, 42) este bine cunoscutul ora vechiu,
situat pe malul lacului Ohrida, citat de Tabul. Peuting si [tin. Anton. sub forma Lignido, civitas Cledo In Itin. Hierosol , Lychnidus la autori, Gtith )oixvi8o1.) pe inscriptiuni
(CIL III 711 si 712, aceasta din urmA gAsitA chiar la Ohrida), in Evul Mediu 'Ay.P(c
azi Ohrida 6).
1111Ma; (bell. III 13,5) este promontoriul bine cnnoscut din Sudul Greciei.
Miyapa (bell. III, 1,17) vechiul ma al Megaridei, care dAinueste pAnA azi cu a-

cela nume. 7)
Meadrell (bell. III 13,9 ; 18 ; 21) Haury, In Indice, spune cA Me9 6vn era un oras
al Thessaliei. ExistA iateadevar o ME19,6v1 In Thessalia, 8) dar nu despre aceasta

poate fi vorba aici. Procop spune lAmurit cl Belisarie, cu flota sa, plecAnd dela Abydos se opreste Intli 1a lc...setvo-no-t; (v l mai sus) apoi la Me6691, de aci la Zir,uvkg.
In urmA strAbate marea i ajunge in Sicilia. Este evident cA MEae.pm din acest pasagiu
se gAsia undevA pe coasta meridionalA a Peloponesului, pe parcursul dela Matapan
pAnA la Zante, ceia ce exclude orice apropiere intre ea si ME,94011 din Thessalia. Orasul nostru se IdentificA minunal cu vechiul Mv sau Mzawv1; dela extremitatea peninsulei messenice, Mothone din Tabul. Peuting. azi Modon. 9

1). Cf. in special art. lui Patsch, Epidaurum in Wissowa.

2). Cf. Bursian II 112 ; 150-15
3). Cf. Bursian I 235.
4). Austria romana p. 159 i harta.
5). Bursian II, 18.
6). Miller, IR 520.
7) Bursian I, 373.
8) Bursian I, 102.
9) Cf. Burslan II, 174; Miller IR p. 582.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA TOPOGRAFIA BALCANICA IN EVUL MEDIU

83

Mour.xopo; (ov ? bell. VII 35.25), port dalmatin, aproape de Salona, probabil azi
Makarska, unde s'au gasit multe urme i inscriptiuni.
Nx:nrarroc (bell. VIII 25,17) vechiul ora situat la intrarea golfului corIntiac, du-

rand Oa azi cu acela urme (ital. Lepanto). 9

11irpt (bell. VIII 25,17) port foarte insemnat in Achaia, dainuete pana azi cu acela nume. 2)

ifpikatc (bell. V 15,25!. Toate manuscriptele au aici lectura Ilpixoao; admisa de

Ilaury in text. In prima parte a acestui studiu am dovedit Ind cA este vorba despre
Irovincia Praevalitana, i cA trebue negreit sA cercetam aid Hpi(3aXts in loc de Ppiy.a.A.c, explicabill prin confuziunea foarte frecventA in scrierea minusculA Tithe x i
Ii),(011E;, ora dalmatin citat foarte des de Procop. Era capitala Dalmatiei, citat in

111.

Itinerarii, antori i foarte triune inscriptiuni, pastrat pana azi cu numele Salona ").
iov citat de mai multe ori in Procop (bell. III 2, 6 ; V 3, 15, VII 33, 8 etc.) este
oraul Sirmium, din Syrmia, aezat pe malul stang al Savei, foarte bine cuuoscut din
autori i itinerarii. Mai tarziu, dupa biserica locala foarte importanth a Sf. Dumitru, s'a
numit clvitas S. Demetrii 4), de unde apoi a eit numele modern Dmitrovica, azi MItrovica (Mitrovitza).
:v..xdp3(ov.

In

textul procopian din edilla Haury acest nume se intalnete in trel

locuri.

In primul pasagiu se spune ca Golli fugind din Salona, de teama armatei bizantina, tabArasc in amnia dintre Salona 1 Scardona (1).-T.41.) 1:2)Iil /WV T- 7.21. I./ Zp.tovo;) Este

insa de observat ca din cele douA familii de manuscripte, in care ni s'a transmis textul,
una are lectura 1:X.vor) xx: KOzovo;, pe cand cea de a doua oferA :.:2X61tov xvi Kp.7.(1
v0;. Prin urmare, nici un manuscript nu are ncipBwvos, care este o simplA corecturA a
lui Maltretus, admisA apoi de toti editorii 'Ana azi, inclusiv Comparetti 1 Haury. Totui distanta dela Kp6w.wvoc sau KE:.tbrn; pana la xlpaurio; este paleograficete prea mare,

spre a admite conjectura lui Maltretus farA discutie. $tim insA din Tabul. Peuting. el
la N de Salona, deci tocmai pe linia de retragere a Gotilor, se afla localitatea Pro-

mono, situatA pe la satul de azi Teplju, Maga Drnimuntele din apropiere se mimete i astazi Promina 5). Oricine vede cA varianta Kp6p.tovc;, provenita prin confuzia

dintre K i H, ascuride in sine lectura cea corecta IlOp.wvc;, pe care trebue sa o introducem in text, in loc de nt:ioor.
Inteun al doilea pasagiu (bell. VIII 23. 8-9) istoricul bizantin ne povestete cA
Toannes, plecand cu flota din Salona, ajunge la Scardona, de aci traverseazA marea,
pana la continentul opus (adicA pana in Italia) i se duce sa scape oraul Ancona de
asediul Gotilor. Vorbele care ne intereseaza sunt ;pc b. 10,4r/cot vp ZY.X0.tovt 7p:reozev.
Totui i aci este de observat cA inteuna din cele clod familii de mannscripte lipsete
cu totul numele localitatii, iar in cea de a doua avem tc 'Aixiot wpzevs'a oprit la
Ancona. Dupa cele spuse insa mai sus, este aici o eroare evidenta, neputhed fi vorba
de Ancona, ci de un alt port dalmatin. Fiecare editor a propus ate o enjectura spre
a vindeca eroarea ; aceia care nimerete insa adevarul este cu sigurantA a lui Compsretti, care plecand dela Alaint, printr'o foarte uoara corectura a 2 litere, ajunge la
AINONI=Enona azi Nona in Dalmatia.
1) Bursian I, 147.
2), Busiau II, 324 sqq.
3). Miller, IR 466.
4). JireEek, Christ!. Element. p. 4 i 93 sqq.
5). Cf. Miller, IR P. 465. Promona ne mai este citat de Geogr. Raven. i de Strabo
(frp6igov).

www.dacoromanica.ro

84

C. LITZICA

Al treilea pasagiu (bell. V 16,13), prin consensul tuturor manuscriptelor ne vurbefite de orasul Scardona, capitala Liburniei, cunoscut dintr'o serie de izvoare, Tabul.
Peuting. Geogr. Raven., Ptolomeu, II din inscriptiuni I), azi Scardona In acela loc ca
i In vechlme 2).
vxcirFeta (ball. VIII 23, 9) este oras vecbiu 21xdpqn i :,-xcinitci in Beolia, nu departe de golful maliac 8).

Taivapov este numele vechiu al capului Matapan ; cf. cele spuse mai sus la Katvo".nreXtc.

(bell. VII 38, 5) este un ora bine cunoscut dintr'o

sumA de izvoare ; In Tabul. Peut. Syrallo, la Geogr. Raven. Surallon, In Itin. Anton.
Tirallo 1 Izirallo In Itin. Hierosol Tomirollo, apoi Tiurulus si Zurulus la o mil de
scriitori, azi torlu. 4).
ToUppc; (bell. VII 14, 32) a fost un ora clAdit de Traian pe stAnga DunArii, In
cAmpia Munteniei, WA sA-1 putem fixa load. De obicei se crede a ar fi fost pela
Turnu MAgurele, fArA a se putea produce vre-un argument.
7atp6vita (bell. VIII 25, 17) este vechiul 1 binecunoscutul ora din Beolia 4).
T(oupouXbc, Tb iv Op17.1 ?poiytov

P.S. Am publicat integral studiul rAposatului profes )1* C. Litzica; gratie bunei
vointi a D-nel Constanta C. Litzica, care ne-a pus la dispozitie rnanuscriptul, scris cu
InsAsi mAna autorului. Ne Indeplinim o pioasA amintire despre persoana harnlcului si
iscusitulni tAlmAcitor al textelor bizantine, punAnd la fridAmAna cetitorilor buletinulul Ion
Neculce, aceet studiu, care vorbete de lumea RomanA din suta VI dupA Hristos, pecAnd
viala romanA trAia intreagA in cetAlile sale pe Imbe laturile DunArii.

Direqiunea

1) In special CIL HI No. 2802, 2810.

2) Miller, I R, 475.
3). Bursian I, 188-9.

4). Miller, 1 R 539.

5). Bursian 1 205 sq.

www.dacoromanica.ro

Sate le Ruscanii (Buzn ea) *i Gne*tii,

cu trupurile bor, Cacace0ii 0. Moice*tii,
din judetul Iasi
(SCH1TA IsTORICA

1. Priuire general& Salul Buznea, La miazAzi de Targul Fiumos, cale de

1 km. si jumAtate,.e satul Buznea, apzat pe dealul Beciului si parAul Lupului " Din
punct de vedere administrativ, inpreunA cu satele GAnesti, DAdesti i Jora, formeazA
comuna Buznea. Satul Buznea, singur, are 114 case, 112 gospociArii, tu 421 de suflete,
din care 212 bArbati si 209 femei2).
Satul de azi e format din 2 trupuri deosebite : Ruscanii, spre Tirgul Frumos iar
in fund, spre miazAzi, WA in Dealul Mare, CAcAcestii.
Se megieseste, spre rAsArit, cu Prigorenii si GAnestii, spre miazA noapte, cu TArgul

Frumos si Jora 3), spre apus, cu Strunga, din j d. Roman sl Crivestii, 'jar spre mlazA
zi, cu satele, din jud. Roman, 1-1AbAsestii, BrAtutestii si Fedelesenii. DacA ne punem,
din punct de vedere istoric, satele si mosiile inconjurAtoare erau : la rAsArit, eelistea
Prigorenil 4), Popiscanil, Moicestii si GAnestii, spre miazA noapte, TArgul Frumos si
Plotunestii, spre apus, Crivestii si GAurenii, sub StrungA, din tin. Romanului,5) lar spre

miazAzi, tot in tinutul Romanului, satul Habaati cari sau chiemat mai demult Sarbii
in tinutul Romanuluig ), apoi BrAtulestii si Fedelesenii 7).
Sahli Ganeti. DacA din Buznea mergi spre miazA zi, cale de vrco 2 km , ajungi In GAnesti, asezat pe valea Velnitei. Are 175 de case (24 neloculte), 164 de gospodArii, cu 678 de locuitori, din care 327 bArbati si 351 fcmei.8)
Satul de azi e format din 2 trupuri 'deosebite : Moicestii, spit:, miazA noapte, si
GAnestii, spre miazA zi.

1). Vezi Diet. geografic ai jud. Iasi si 1-larta Statului major, plansa TArgu Frumos,
2). Dic(. slat. al RomAniei, recensemntul din 1912, I3uc. 1914, J. 474.
3). Acesta e satul, numit din vechi, Muntenii.
4). Vezi Satul Prigoreni; in oul. Ion Neculce, fasc. 5 (1925) 43, 45.
5). Acestea si altele de pe aici sate ale lui Giurgiu si Coste Stravici, de sub
Alexandru cel Bun. Cp. in special, doc. din 7053 (1545), Aprilie 4, in Ghiblinescu,
Surete I, 380.
6) In un regest de doc. 7226 (1718), Ghenar 11, la Arh. stat. Iasi, tr. 1765, op.
2014, No. 19 fila 70 (mosiea PrAjestilor).
7). Aceste au fost satele lui Bratul Viteazul (= Bratul Stravici , de sub Alexandru
cel Bun. Vezi: Satul Goesti in bul. Ion Neculce. fasc. 3 (1S23), pg. 34-35.
8) Vezi Diet stat,. cit. 1, 474. Asemenea Diet, geogr. a) jud Iasi si 1-larta Stat,
major, plansa Targul Frumos.
.

www.dacoromanica.ro

M COSTACHESCU

86

Se megie5e5te cu satele urmAtoare : la tiara cn Criste5ti1, la miaa noapte 51 anus cu Buznea, iar spre miazA zi cu Handre5iii, Fedele5enil 51 Batule5tii din jud.
Roman.

Din punct de vedere istoric, satele 5i mo5ii1e inconjurAtoare erau: la rAsArit, Popi5canii, ') Co5e5tii 2) 51 Cristestii 8), la miaa noapte, TArgul Frumos, iar dupli 1708,
Ruscanil 4), la apus, Ruscanii 51, Cacace5tii, iar la m, zi, peste dealul Mare, in linutul
Romanului, satul HAndre5til, Fedele5enii 51 BrAtu1e5tii.

Mal la vale, voi urmari deosebit aceste douA sate ; deoparte Ruscanii cu Cadce5tii (Buznea) 51de altA parte GAne5til cu Moice5til, pentrua 51 trecutul lor e aparte.
. 2 Salul Ruseanil (Buznea) i COWIce0ii.
In ueacul al X Vlea. Numele Buznea" nu-1 gsesc pomenit, decal din 1732
(vezi sub acest an); cel de Cacace5ti, la inceputul sec. XVII-lea, 6) cel de Ruscani, in
sec. XV-Iea.

Satul Ruscani este, MA nici o indoiala, mai vechiu cleat Stefan cel Mare. Numele ne ar arAta o colonie de Rusi, aici in latura TArgului Frumos 6). Poate numele
intemeietorului a fie un Rusco sau un Ruscan 7).
Numele satului Caace5ti vine delaun : Mace, Cadea. 51 el poate fi chiar de
la inceputurile veacului al XV-lea; dacA nu 51 mai vechiu ").
Prima oarA, and aflu, documentar, pomenit satul Rusca n 1 e anul 6974,

1) Satul Popivanii e satul lui PopAeca, 51 e pomenit, incepand cu doc. 6974 (1466)
Dec. 8, I. Bogdan, DSt. 1, 114 In 1803 (Uricariul VIII, 332) 51 Catagrafia CarligAturii pc 1820 e arAtat ca flind mo5ia MAnAstiril Dolja5ti ; in Catagrafia din 1831 se nume5te Draga (vezi Catagrafiile 1820 5i 1831 la Arhivele Statului din Iasi). Numele de

Drage este 51 azi.

2) Satul Co5e5tii e pomenit Nei din 6975 (1467), Ghen. 1, I. Bogdan. DSt. 1,
117 51 N. lorga, Studii V, 73.
3) Acesta e satul lui Cozma Sarpe postelnicul. Cp. N. lorga, Studii VI, 74, 75,
doc. 7025 (1517) Dec. 8 51 7062 (1554) Mart. 20. A fost al Man. Pobratei 51 a lui Miron Costin,
4) Vezi mai jos sub Ruscani, 1796, luni 29.
5) CA satul e mult mai vechiu, ni se dovede5te prin aceia a in 7178 (1670), Dec.
2, Miron Costin vornicul cumpara, in satul Criste5ti din apropiere (1-2 km.) parti de
mo5ie dela Pintilie 51 surorile sale Porhira 51 Alecsandra, feciori lui Constantin, nepot
lui Toader UsnA, stranepot lui Vaele GlIaleescul 1 cu verii lor Hilotie 51 Maltina,
ficiori lui 1ona5co, far stranepot lui Vasile (deci scoboritor din Cacce, sau venit din
satul Cacace5ti), V. A. Ureche, Miron Costin I, 120, 1_1.
61 Pentru asemenea colonizari, cp. de ex. Ghib. Isp. I, 1, 175, doc. 7096 (1588)
Ghenar 3 : Petru Vv. Mold. dA lui iptilici o seli5te de loc, pustie .. a fie slobod
sa-51 poatA strange oricAti oameni strAini : Ru51 ori Serbi ori Greci, in satul de la
Fantana dela Caplena". Alte asemenea colonial-1, N. lorga, Studii V, 5 (1588), Hasdeu,
Arh. ist. I, 1, 117 (1603) etc.
7) Cp. Arh. 1st. 1,1, 102, doc. 6961 (1453), Ghen, 26 : Alexandru Vvd. intAre5te man.
Pobrata, intre altele, 51 un hotar [din tin Neamtului1: apoi in sus la marele Neamt...
la gura praului, intre poiana lui Ureacle 51 a lui Rusco (.t1 f ittli 110A14 hi OVIAKA NU li
OS Cli0K4)4. Pentru numele Rusca", cp. Bogdan DSt II, 34, :5, 36, 151, 249. Asemenea
,satul Rusciorii, pe Siret", doc. de la Stefanita, Uricariul XIV, 106, DSt II, 250. Sate
cu numele de Ru51, Ruseni, vezi DSt. II, 576 5i Dict. stat. (citat), II, 1176.
8) Un Gavril Cacacea in 1622, Gh. Ghlbanescu, Fere5ti (Surete XVI), 41.

Pentru sate cu numele CacAceni ina de sub Alexandru cel Bun, vezi DSt.
I, 66,--67 in doc. 1462, Dec. 3 Caalanii (dela Neamt) au fost sub Alexandru cel Bun
al marelui boier DrAgol. Ibid. II, 126. Marele boer Dragol apare in divan Inca din

1387 (Uricariul XVIII, 453, 4581, in 1392, Mart 30 51 ultima oarA in 1393, Noem. 18

1, 19 51 Rev. ist., arh. 51 fil , anul VII, 367-368). El trAe5te lna 51 sub.
Alexandru cel Bun, de5i nu-I gAsesc in divan, sub acest domn. Cp. 51 Ghib. Surete

(Arh. ist. I.

www.dacoromanica.ro

4RUSCANII (BUZNEA) i GANEST11

8'7

(1466), Dec. 8. Cu ocazia vanzArii until log pustiu, la CarligAturA, se pomenete

cl el vine intre Popaecani i intre Ruscani i intre GAneti" Asemenea in doc. din
6975, Ghen 1 : o cumpArAturA ..intre GAnesti i intre Ruscani i intre Coeti 2)
(Vezi mai jos Moiceti, sub aceti ani). Din nenorocire, nu am alte lAmuriri,, asupra
stApanilor 1 chiar tirile de altA naturA lipsesc. Ceiace se tie sigur, aproape, dar din
documente de mai tarziu, este cl Stefan VodA cel Mare a Mina, poate cumpArandu-1,
acest sat de hotarul domneic al Targului Frumos, 'cum a fAcut i cu alte sate, de prin
prejurul targului : cu Prigorenli, Avrametli i Dadestii 3) In prima jumAtate a sec.
XVII-le el este arAtat ca selite domneascA, ascultand de ocolul Targului Frumos i
hotarul lui se putea vedea precis in uricul Targului, de Stefan VocIA.
Istoricul acestor sate, inglobate in hotarul targurilor domneti, este intunecat,
chiar prin aceasta. DeindatA ce Domnii, in sec XVII, incep cu daniile domneti, din
hotarele Targului Frumos, incep i tirile despre strAvechile sate. In cazul de MIL aa
e cu Prigorenii, AvrAmenii, cu Dadetii i tot aa i cu Ruscanii.
3. In sec. XVII-1ea.
Radul Voevodul Moldovii (1616.71619, 1623-1626) clAruiete lui TAnasie dvornic de gloatA selistea Ruscanii. Acest lucru Ii aflAm din cartea de judecata, din 7143
(1635), lunie 28, ') prin care Vasilie Vvd aratA a a venit boerul nostru TAnasie
dvornic de gloatA i s'a part de fa ta... cu cAlugArii de la sfanta mAnAstire dela Hangu.,
spunand TAnasie dvornic cA I-a dat si 1-a miluit Radul Voevod cu o selite, anume
Ruscanii, ce a fost dreaptA domneascA ascultAtoare de ocolul Targului Frumos i ajunge
hotarul acelei sellti In hotarul cAlugarilor de'la Hangu 5), ce 1-a fAcut Miron Barnovschi Vvd. la TArgul Frumos acest heleteu, cu mori i I-a dat acestei mAnAstiri. Dar
intrun vad ce este intrun parAu, ce se numete Plotunita i din jos de acest he1eteu
iarai are TAnasie dvornic o altA selite anume AvrAmetii 6), danie 1 miluire de la
Alexandru Vvd. fiul lui Radul Vvd. 1 de la Molseiu Vvd. 1 voia sA se intindi cu a-

ceste doul selite in acest helete0. Domnul le MIA judet, dacA se intinde hotarul
Ruscanilor (psmium) In acest heleteu Ia parAul Plotonitel, cat se intinde in apA, atata
sA tie TAnasie dvornic cu cAlugarii, dar numai cu hotarul Ruscanilor, pentrucA a fost
mai dinainte dania lui TAnasie dvornic, cleat acest heleteu, pe care I-a fAcut Miron
Barnoschl Vvd j 1-a dat acestei mAnAstiri ; dar cu hotarul AvrAmetilor sA nu aibl
nici o treabl in acest heleteu, pentru cl 1 I-a dat lui Alexandru Vvd..., mai pe urmA,
dupA ce a fAcut Barnovschi Voevod acest heleteu.6 Domnul alege pe boeril RAcovitA
Cehan al 2-lea log. I Gheorghie Roca vist. l Neaniul dvornic I Boraleanul uricar
i-i trimite acolo sA vacIA cu oameni buni i bAtrani i megiei de prin prejur ,pe
unde vor afla cu acet1 oameni buni, cA este hotarul acestei seliti Ruscanii i pe unde
IV, 290 i Isp III, 2, 29 (pentru CAcAcenii, dela Neamr); pentru CacAcenii de la Dorohoi, vezi Ghib. Surete XII, 13, 14, 24, 26 etc. ; pentru cei din Suceava, Bul. com.
istorice I 233. Pentru asemenea numiri de sate, mai cp, satul CAcArAzeni (com. Dumeti. jud. lai, pe Bahlui, in fata gAril Cucuteni . care e vechiul sat Nomisnic11 pe
Bahlui, cumpArat la 1487, Mart 8, de Giurgiu CacArada i femeia lui Fedca, Dt. I, 301-2,
1) DSt I 114 5.
2) Ibid. 117 i N. lorga, Studii VI, 73
3) Vezl satul Pr1gorenii, In bul. Ion Neculce, fasc. 5 (1925) 1 Ghib. Isp. I, pp 80,
85, 209, etc. Cp. i DSt. I, 4/6-85 (hotarul targulul Vasluiu), II, 62 64 (hotarul targului Barlad).

4) Ghib. Sur. III, 274-276.

5) lazul de la Prigoreni. cf. Satul Prigoreni, cit.
6) ibid

www.dacoromanica.ro

W?1,

M. COSTACHESCO

lovette... Boeril... au ales 12 oameni buni i slugi domneti i preuti i diiaconi i

voiau BA le pule i brazde in cap, ca sa spule ei, cu sufletele lor, pe unde este hotarul acestel seliti i pe unde s'a hotarit in zilele Radului Vvd Dar acesti oameni buni nu
vroira sA iee brazda in cap, ci au spus drept, cel MI ajunge hotarul sel4tei Ruscanllor In valea Plotonila,I) c6ci s'a ajlat si uric ul ce I-a clout Trgul Frumos, dela
$1efon Voeuod balrdnul a) 0 selitea Ploton ta in radiu [---=. Prigorenii, i nu are de a
face cu Plotunetii, care erau In capatul de apus al Ruscanilor] cu valea ei nu a fost data
lui Tnasie dvornic nici de un domn i nu are nici o treaba cu Plotonita Si a timas
Tanasie dvornic dinaintea noastra i din toata legea, iar calugAril de la man. Hangu
s'au indreptat 1 i-au pus ferAie in visteria Domniei mele". Deci, din aceasta cearta
pentru hotarul despre rasarit-miaza noapte al Ruscanilor, reiese a ei nu ajungeau (a heleteul din Plotonita, dela PrIgoreni a
Intre satul Ruscanijor i intre Avrameti, 4) arrandoua ale lui 'Made vornic era
selitea Prigorenllor ,pe apa Plotonita, supt rediu", data vornicului Neaniul, de Alexandru, fiul lui Radu Vocia i pe care o impresura Tanasie. Aceasta se vede din cartea
de judecata a lui Vasile Vvd, din 7144 (1636 . Noemb. 26 5). Tanasie zicea ca aceasta selite, Prigoreanii, pe PlotonitA, supt Rea diu, este tot o selite cu Avramet1i."
Se educe inaintea Domnului mica TArgului Frumos [dela tefan Voda batrAnu] ,i am
cercetat. 1 am aflat, in acest uric, aceastA E elite deosebitA de AvrAmeti, Intre Ruscant 0 intre Avrameti, pe Plotonita." Domnul trimisese mai inainte, pe Gligoraco
Ureche vel spatar i pe Gheoaghe Roca visternic, sa cerceteze, la MO locului, cu oameni
buni i bAtrAni din TArgul Frumos i din locurile de prin prejur i aceti doi aflaserA
la fel lucrurile,1 cla rAmas pe TAnase dvornic, miluind pe Neaniul dvornic cu selitea
Prigorenii.
Foarte importanta e cercetarea faeuta de cei doi boeri, cum se vede din doc.

fara data [7144 (1636) Inainte de Noembrie] 9 ; ,DAm tire Mariei tale ca au venit
vornicul Neaniul, cu cinstita cartea Mariei tali la nol, de scrie ca sa socotim rAndul
unui hotar de sat, anume Prigorenii, pre Plotonita la read.. cum vornicul Tanasie cu
doao sate au impresurat 1 satul lui, anume cu Ruscanli i cu AvrAmetii ; noi sa
strAngem oameni buni megliai I tArgoveti din TArgul Frumos, ca sA aflam dupd uricui kirgului i acea seNte [Prigorenii] i sAi facem 1 hotar...; am aflat pre Plotonita, tntre RuscanI 0 Intre Avrameti, unde sau aflat kc de beseried de pliatr sl
oatrd de sal.' 7) Ei aleg i stAlpesc locul end seNti de pe Plotonita" [Prigoreni]
despre Ruscant i despre Targul Frumos, cum au fost stAlpit i au fost ales vornicului Tanasle targovelliu. Se arata hotarul Prigorenilor despre Ruscani asfel : de la
un stAlp de piiatra, ce haste lAnga Plotonita, aproope de besereca de plialrd unde au
lostu, decie dereptu la deal, la un stAlp de piiatra in fundul diialului, deciia la vale
6au pus un stAlpu de pilatra, lAngA o carare, ce iaste in protiva Horpazului, 8) pAnA In

1) Pentru Plotonita, vezi Satul Prigoreni, cit., 1 aici, mai jos, la Ganeti.
2) Nu se gasete azi.
3) Cred cl e greoit rezumatul din Creterea col. Acad. Rom. 1909, pg. 42 : 7143
(1635) lunie 28 (aceini data ca doc. de mai sus), Vasilie Vvd. clA mane Hangu o seHite numita Ruscanf, ea este de onolul Targulul Frumos. (Traducere veche)
4) Acesta az1 In hotarul Prigorenilor.
5) Ghib. Surete, III, 281, 282.
6) GM, Surete III, 169-171.
7) Deci urmele vechiului sat, din vremea lui tefan Von.
8) .Vezi, Satul Prigoreni, Bul. Ion Neculce, fasc. 5 (1925), 46, uncle arat origIna ungureasca a Horpazulul.
www.dacoromanica.ro

RUSCAMI (BUZNEA) i GANESTII

89

drumul Parjolitei, ce merge acel drum in .,os pe langd matca vdei Lupulul, decie drumul in kos 'And la un iaz bdtran, din capul iazulul in kos pe matca vdei Lupului, pand
unde sa impreund hotarul Popiscanilor, unde iaste un stalpu de piiatrA land matca Plotonitei, deciia pre Plotonita in sus, iar pand undei stalpul Lana beseareca de piiatre.
Numai dintracel hotar ce au fostu stalpit targovetii lui TAnasie vornicului, despre
Ruscani, de aceasta clAm tire mdriei dumitale," Oamenii buni si bdtrani sant din
Ciungesti, ') FrAteani, Cudresti, BAltati 1 MAdrajaci, toate sit. *e din apropiere.

Din doc. fArd datA (probabil 1636, Aug. 13)2) se vede cd Neaniul vornicul de
gloatd nem tocmit noi de bund voia noastrA cu fratele nostru, cu vornicul TAnasie
pentru o sAliste .. Prigoreanii... sd tie vornicul TAnasie dispre AvrAmesti pan innaintea
Plotonitii, iar eu (Neaniul) sA Vitt cu sdlistea rroa, iar pand in rnatca Plotonitii despre Izotarul Ruscanilor, iar cu Prigoreanii nici o treabd sA nu aibd, nici a treace peste
Plotoniti dispre hotarul AvrAmetilor, nici dumnealui sd nu aibd treabd peste Plotoniti

dispre beseareaca de piatrd."

Nu tiu prin ce inprejurare vornicul TAnasie pierde satul Ruscanii.
Din doc. din 7151 (1643), fevr. 21 ) vedem mArturia lui Varlaam Mitropolitul
de SuceavA, Toderasco vel logf.. Ureache vel dvornic de Tara de jos, Toader Petriceaico vet dvornic de Tara de sus, Vasile Banul vel etrar, Racovit Cehan al 2-lea
log. i Neaniul dvornic de gloate cum au venit inaintea noastrA Mdrica, glupdneasa
vornicului Tnasie de ai ei bund voe si au vandut giumAtate de sat de ZAvoiani, ce sintu
in tinutul Suceavei pre apa Molduvei, (sic) cu loc de mori inRalca si in Moldua" (sic) cum-

natului ei Gheorghe Rosca, ce au fost vistiiarnic, derept doao sute de tel MO, iard
giupatrksa MArica au dat acei bani de au rdscumpdrat salt,/ Ruscant de la Cdrl(glurd" 4).
Cam in aceastA vreme gAsesc in documente i satul CacAceti. In doc. din 7141
(1633). Noembrie 2, Alexandru Vodd Ilias intAreste lui Dumitru Buhu treti logofat cele
vreo 36 sate sau pArti de sate si intre ele si a treia parte a selistei Plotunestilor si
jumtate de sot CticeWii o bucatA de pdmant din hotarul Targului Frumos" 5), Probabil a aceastd jumdtate de sat o avea Dumitru Buhus, prin cumpArdturd lei el nu cAuta

de cat sA-si rotunziascA si intindA cat mai mult hotarele in aceste 'Ali, unde, mai ales, aldturea cu Cacdcetii spre apus, supt StrungA, avea pArti din Crivesti. RAvAcani,
GAureni i Hotceti, sate de batind, i leagAnul familiei Buhuestilor 2) (mai jos, sub
Gdneti).

In cealaltd jumAtate de sat era stApan, se vede, Vasile Banul, biv vornic. In doc
c. 1633, 10 Fuvr. 7), Vasile Banul ce au fost vornicu" am (WO finului mieu, jupa1) Surete III, 171, greit : Ciuresti.
2, Ghib. Surete 111, 245, 246.
3). Actele Muzeului Municipal, Iasi. pl. IV (donatia Drossu).
4). In Doc. Muz. Mun Iasi, pl. IV, Cartea slavond a Domnului Vasilie Vvd. din
7151 (1643) Mart 20, intdreste cele de mai sus.
5). Ghib Surete II, 114-116. In Iorga, Studii VI, 77, gresit CAcAresti ; la fel
Radu Rosetti, Pdmantul 246, notd.
6'. Ibid 130-134. Vezi si Harta statului major, plansa Targul Frumos.
7). N. lorga, Studii VI, 77-78. Dozumentul e mai vechiu 'MA de cat 1635. Vasile
Banul ce au fost vornie de gloatA e pomenit in 1630 Aug. 18. (a-lib. Surete, II, 142),
in 1631, Nov. 1 (ibid. 152). In 1634, Aug. 14, era plod vislernic (Ohib. Isp. II, 87),
asemenea 1637, Oct 29 (ibid. 125), 1637, Nov. 9 (ibid. 127), 1638 Febr. 4 (ibid 148);
in 1644 luni 15 era vel medelnicer (ibid 11, 2, 63, 65), 1646, Oct. 20 ibid. 89), 1646,
Oct, 22 (ibid. 90), etc. etc. ibid. III, 252. Asemenea N. lorga, Studii VI, 552, V, 17,
nota 3. Vasile Banul era fiul lui PAtrasco Banul de CarligAturd. Sotia lui Vasile Banu I
nIoan Neculce Buletinul Muzeului Municipal Iagi

www.dacoromanica.ro

12

90

M. COSTACHESCO

nului Ion, fiul dumisale Lupului vornicul cel mare de Tara de jos o prisaca cu doaodzeci

de matce [la d. lorga : maice] ce iaste in hotarul CdcdceOilor (tin. Carligaturii), Noi
i-am claruit dumlsale chntru prilejul nostru pup, iar Dmndzeu sa-i druiascA dumisal(e)
dintrunul 0 se faca o mie. Acest dar 1-am daruit dinnaintea multi boieri mari, carii
s'au tamplat la cinstita masa dumisal el vornicului, in trag in Iasi... Eu Stefan MoimAscul am scris".
In 7171 (1663),

Ion Habasescul biv parcalab vinde un loc de prisacA in hotarul CacaceOilorg (de la tin. Carligaturii) clank de la nanasul meu Ba174)Dec. 1),

nul vistiarnicul cand m'au botezat", lui Neculai Buhus, mare medelnicer, cu 20 de galbeni.
Pentru hotarul CacAcestilor, despre Ganesti, aflAm date importante in hotarnica
Ganestilor, din 7181 (1673), Noem. 23 ), Mcuta de Irimice vornic de poarta : [Hotarul

GAnestilor i a Moicetilor] dispre apus dispre hotarul Celcdce?tilor sa incepi din

dealul mari [dinspre Handresti] in sus pe piscu la dealu lui Arvinte pe muchea
dealulul lui Arvinte la vale, in fantanA in Reicea, di la fantanA di la Racea in sus pe
deal pia la Crdpdturi, de acolo iarasi in sus pe deal pana- la o movila deasupra prisAcli lui Talmaciu i di la movila la vali spre rasaritu si pisti vale ci vine di la Race
la deal in movila WO peril Ruscanilor i de acolo la vali pe din ;jos di iaz la deal
la movila in deal dispre Orpaz aa au radicat ei cu sufletile lor, cum pre larg arata
hotarnica aEasta" [dupl Arh. stat. lasij. Despre prisaca lui Talmaci 8) aflam stiri
se numea Alexandra Sora lui, maritata cu Stefan Moimascul armasul, era Irina 0 sora
a tut Patrasco Banul e Stanca i amandoi sant fiii lui Panteleiu Banul cel Batran, ce
avea case in Cucuteni, langa Iasi. Vezi Cr. col. Acad. Rom. 1908, doc. din 1622, Martie 13, 1629, Martie 7, 1631, Mai 22, 1634, Sept. 6, 1639, Sept. 18, 1640, Apr. 15,
1643, Nov. 1, 1650. Ian. 24, pag 62-68. Ei aveau mosie in Cogesti. Braileni, Bahlueni
Cacarazeni, Cucuteni, toate in tin. Carligaturii, nu departe de lasi.
Vornicul Lupu de tara de jos e Lupu liabaescu vornic, aratat ca mort in 7150 (1642),
Mart 30,Ghib. Isp. II, 2, 21.Vezi si N. lorga, Stadii VI. 572. El e tatal jui Ion Habasescu
(doe, 7128(1620), Noemb. 20 in Ghib. Surete II, 229 230). Sotia Lupului Habasescu vornic e Marica Prajescu, fiica lui Stefan Prajescu stolnic (cp. doc. din 7166 (1658) lunie 12, in Ghib. lsp III, 99 si Arhiva soc. t. si lit. din Iasi, anul XI. 432) Pentru
vornicii de Tara de jos, cu numele de Lupu, vezi Uricariul XVIII, 477, Ghib. Sur.
II 161, 359 (intre anil 1631-1632). Unul din ei e si viitorul Domn al Moldovii, dupa April
1634, Vasile Lupu. Un Lupul vel vornic (in 1631, amandoi vornicii, de Tara de sus si
de jos, se numeau Lupul). In 7135 (1627), Februarie 23, un Lupu vel Vornic avea pus
zalog de catra Vasile Rosca armasul, satul Barbestii, de la Carligatura (azi in hotarul
Cristestllor vecini cu Ganestii), V. A Ureche, Miron Costin I, 201.
1). Ibid. 84.
2) N. lorga, Studii VI, 89. Cr. Col. Acad. Rom. 1910, 109 (Aici Nov. 21). Arh,
stat. Iasi, tr. 1357, opis 1543, dos. 163, fila 67 (vo) si Condica de Anaforale 107 (1849),
fila 139 (vo .
3). Acesta e Ionasco Talmaci paharnic mare, pomenit in 7178 (1670) Febr 2
(Ghib. Isp. III, 29 103), 7178 (1670), Mart 22 (ibid 114), 7179 (1671) April 5 (ibid.
126). Avea o parte din mosia DAdeti, 1anga Targul Frumos). In 7181 (1673) Febr. 22
(ibid. 143) se vorbeste de raposatul Talmaci, fost paharnic. Sotia lui lftimiia trAia in
1673 (avea selistea Talpalaqti, pe Moldova, tin. Sucevei). El era fiul lui Vasile Minilescu Talmaci si al Soltanei [in 7139 (1631), Mart 11 (la Muzeul mun. Iasi, pl. IV 13)
si 7148 (1640) lulie 9, Ghib. Sur. III, 128].
Vasile Mihailescu talmaci era, probabil, un urmas ai unuia din cei doi uricari,
.

Mihailescu, ce se intalnesc la sf. sec. XVI-le. Cp. Hurmuzachi XI, Regeste de doc interne,
pg. 892, 1574 : MihAilescul uricar ; ibid. 893, 1575, 15 Sept., 1576, 17 April : Cristea
Mihailescu uricar ; ibid 894, 1576, 9 Iulie : IntAritura pentru Crastea fiul lui Gliga

Mihailescul uricar. Aid, intre martori, apare si Mihailescul uricar, ceia ce ne arata ca
erau 2 ; ibid. 1578: Mihailescul uricar; ibid. 896, 897, 1580-2: aid, Mihailescul

www.dacoromanica.ro

RUSCANII (BUZNEA)

i GANEST1I

91

in marturia din 7183 (1675), April 2 1) : Miron Costin vel Dvornic de Tara de jos arata ca au venit la noi Anghelachi si Constantin de Popiscani cu cinstita cartea MAriei Sale.. sa mergem sa sr.cotim cu oameni buni -), pentru un loc de prisaca, caci
au ei galceava cu Dnei Talmacioae Paharniceasa, zicand Dnei jupaneasa Talmacioae
ca acel loc de prisaca este pe locul in hotarul satului Ruscanilor. lar Anghelache *i
Constantin au dat seama ca acel loc este pe hotarul lor a Popicanilora. ,,Adus'au si
uricul Targului Frumos, carele scrie in semne din movile in movili... Pentru care lucru arata ca Ruscanii au Jost de ocolul Tdrgului Frumos. Deci noi am socotit precum scrie uricul i semne i precum marturisesc oamenii buni si asa am ales cu sufletele noastre, ca acel loc de prisaca este pe hotarul satului Popi*canilor".
Aceiasi neintelegere se vede din Cartea Domnului Dumitru Cantacuzino, din 7183
(1675) lulie I 3) Anghelache si Constantin de Popisani s'au jeluit pre jupaneasa reposaiului Talmaci, pentru un loc de prisaca, din hotarul Popiscanilor, ca este hotarul
lor, iar Paharniceasa ca e pre hotarul Ruscaniior. Deci Domnia mea am trimis la...
Miron Vornicul prelejindu-se la tail, 9 ca sa socoteasca aceste otare ; Miron Vornicul...
au adus o marturie dela mana dsale ce intracest chip scrie : nu este prisaca in hotarul Ruscanilor, ci pre al Popiscanilor". [Domnul o intareste Popicanilor[.
Cine era in acest timp stapanul Ruscanilor nu stiu, cad documente nu am.
. 5. In sec. XVIII-lea.
La 7216 (1708) Fevr. era stapan paharnicul Ion Sturza, cum aflu din acte de mai
tarziu 4) : Mihai Racovita Vvod milueste pe Ion Sturza pah. cu o parti di loc din hoapare

ca fiul lui [lura*co] Vartic po3Olnicu1, fiu, probabil, cu intelesul de

nepot Altfel, Vartic postelnicul nici n'ar fi putut avea insarcinarea de a hotari pe fiul
meu", Mihailescul, corn zice el, cu locuitorii de la Toplita, din tin Neamt ; ibid 897,

898, 900, 902. 904, doc. din 1580, 1582. 1586, 1589, 1592: M hailescul uricar i Crastea
Mihailescul uricar Cf. si Uricariul XVIII_ 529, XXIII, 37 ; un Mihailescu, parcalab de
Neamt, 1618, Gen 3 ', Ghibanescu Surete VIII, 255 Uricarii Mihailescu erau, probaqil.

de aproape inruditi cu lurasco Vartic postelnicul, pentru a carui sotie, Vasilica i flii
i Anisia (acesta cas. cu Stefan Prajescul, v.
doc 1639 Apr 12, Surete. III, 148) vezi doz 1586, Mai 7, in Arh ist 1, I, 144, nota,
1586, Sept. 7, 1598, Fevr. 28, in Cr. col. Acad. Rom. 1908, 58, 59, Uricariul X, 113,
N. lorga, Studii VI 415 *1 N )ta 1 ; fratele lui lurasco Vartic postelnicul, lonasco Vartic,
si fiica acestuia Anghelina sant ingropati in man. Galata, v. doe. 1584, Sept. 11. in

lor : Lupul Vartic arma*, Gavril Vartic

Arh. ist. 1,1, 144 : lurasco i lonescu,Vartic sant fiii lui Petre Vartic, vornici apoi hatman si

portar de Suceava, din vremea lui Petru Rare*, v. doc. 1598, Fevr. 28 Cr. col. Acad.
Rom, 1908, 59 ; Petru Vartic este nascut in vremea lui Stefan cel Mare, caci in vremea
fiului acest ia, Bogdan Vvd., cumpara o prisaca, in Carligatura. in hotarul satului Vorovesti, v d )c. 7028 1520) Oct. 6, la D. Dan, Radauti 154. Pentru Petre Vartic mai
vezi Letop. tarii Moldovei pana la Aron Vocia, ed. Giurescu, 157. El este taiat de The
Rares in Husi, in 1548, Aprille 7, ibid. 164. V. asemenea Uri-ariul XVIII, 491, N.
Iorga, Inscriptii 11, 291 si acelas Privilegiul c'in 1815 al Targului Frumos, An. Ac Rom.
t XXXIV, S II, Mem. sect. ist. 35; sotta lui Petre Vartic se numea Stanca, v. doc.
1586, Sept. 7, in Cr. col. Acad. Rom. 1908, 58 ; Petre Vartic si sora sa Vasca erau
fib lui Vartic Diacul, care avea mosie in Nejesti, in Carligatura, v. doc. 1529, Mart 5,
mi Cr. col. Acad. Rom. 1906, 94.
1). V. A Ureche, Miron Costin I, 149.
2). Miron Costin avea niosiea vecina Cristestii
3). V. A. Ureche, cit 150-151.
4). Arh. Sf Spiridon, lai, plicul Targul Frumos : Hotarnica Targului Frumos, din
1796 (regest) *i cea din 7263 (1755) In aceasta de pe urma, Ion Sturza e vornic. Vezi
si mai jos doc. 7233 (1725) Mai 18.

www.dacoromanica.ro

M. COSTACHESCU

92
tarul Targului Frumos, fiind

loc domnesc, iar pentru hotara arata numai din mak,'

paraului cl vini dispri Crive0 1 par In hotaru Ruscandor ki din sus [ dinspre apus]
din holaru Plotonetitor, par In hotaru satului ci s chiama Bibarica de piatra [ Pt igorenii] . Vechiul hotar al Ruscanilot rru rgea decl WA in creasta dealului despre
Targul Frumos i cu aceasta danie se intinde a:est hotar pana in paraul de langa targ.
In 7 33 (1725), Mai 18, 1) Ion Neculce biv hatman se plansese Domului, ea i
se Inpresoara selipea ce se cheama Biserica de peatra de cMra feciorii rdposalului
nornicului Sturzii, cu 1M sal al tar Ruscanii ,i i-au luat si venitul pe acea bucata de
loc. Ion Neculce a chemat pe feciorii Sturzii i le-a citit scrisorile lui i le-a arMat
semnele, dar ei nu tin seama. Domnul hotarac,te ca Neculce sa-i tie dupa hotarnica

i sa ia de a zece.
*tirile, cum vedem, sant rare, dar cu ele, tot putem reconstitui, in trsaturi
foarte generale, istoricul proprietatii satului.
la 7240 (1732) luni 25 2) ni se spun urmtoarele : Marturia unui Vasali Hascul
lacuituriu din Targul Frumos ci au dato lui &Vivi Slurza stapanu mcsdi Buznea, in
cuprlediri ca fiind la 0 clac di coas ci vorc. Manolachi stdpdnu di mai tnainte a
acei mos& [Buznea] o facus pi ace mop la Fonldna Pool, numitul Hascul au
auzit pi oamini vorovind a hotarui dintri mosaia Buznia si intri mosdia Gdnesti esti
matca peIrdului [ROcea}:), partea despre rdsdrit Gdnestii si parka despre apus
Buznia".

In acest an, gasesc numele satului Buznea, in loc de Ruscani si Cacaccsti Dar
acest nume era, se vede, alturea cu celelalte doua. Inca din veacul XVII-lea Un nepot
al lui Vasile Banul, pe care I-am vazut stapan in Cacacepi, se numea Petrascu Buzne
si avea moie in satul vecin, Ganesti, cum se vede dintrun doc. din 7180 (1674 Nov. 20 -),

In 7242 (1734), lull I 5, avem marturia lui Neculai Fulga si alti doi in cuprindiri
la o prisaca, au triimes vorc Stefan pi popa loan din Gnest;,
di au potcit 8) din plrAu i dincoaci si dincolo, sasul din fanat si traind giupanu vornicu, au mers ei i iau spus cum au potcit di la vorc stefan iarba i dincolo di parau
Racil li au triimes boeriul un fiEor di au aruncat potcili i au cosat tot ei marturii din

ca blind ei la Buznia

paraul Neil pan acvm t vorc Stefan liau dat pad,.

In o marturie din 724,.) (1740) Iuni 16 '), iscalita de Ion Habasescu post. si de
Toader Buhu post. arata a eland jalb Domniii, Barboiu Sturza, li au adus carti
gospod ca si cercetezi inpresurare ce iau facut vorc. Ion Neculce in locul acel di danii
a lui Barboi Sturza v. mai sus 7216) i iau luat si di a zece i dupa cercetare ce au
facut arata marturila ca din scrlsorili vorc. Ion Neculce pi saliste Bisarica di piatra ce
sau vazut atunce sau dovedit ca rau sau i itins vorc. Ion Neculce In locul di danii a
lui Barboi Sturzl, cari iesti alaturea.
Din hotarnica Targului Frumos 8), din 7263 (1755), lull 18 ) aflam iarasi ca ho. Satul Prigoreni, bul. Ion Neculce, fasc. 5 (1925 , 58.
2). Arh. stat. IaA Cond. de Andorale 107, lila 139. Din rezumatul dupa cel din
1

aceasta condica.

3) Vezi Harta Stat. major, plana Targul Frumos.

4%. N. lorga. Studii VI, 88. Vezi Ganestii, sub acest an.
5) Arh. stat. lasi, Cond. Anaforale 107 fila 139.
6). Pota se numete semnul, care se face in iarba de cosit, de unde i pana
unde e de coas inodand la varf manunchiurl de iarba.
7.. In Arh. St Spiridon, pl, Targul Frumos, Hotarnica Targului Frumos din 1796,
luni 29.
8 . Ibid.
9).

Data de luli 18, in Arh. Sf. Spiridon, pl. Targul Frumos, doc. 1848, Dec. 8
www.dacoromanica.ro

RUSCANII (BUZNEA) I GANESTII

93

tarul Intre Targul Frumos si danie dumsale lui Ion vornicul Sturdzii care iau dal
MAria-sa Mihai Vod(A) cu ispisoc din hotarul Targului si hotarul acestii danii esti parAul Crivestilor in os i mergi prA undi sA talneste cu hotartl dum. vornicului Ion
Niculcii, undi sA chiamA Bisarica de piatra.".
tirile ce le avem mai departe, le datorim neineIegerii, pentru hotar, intre CkA-

i Ruscani, deoparte i GAnesti, de alta parte

In 1786, Ghenari 231) avem raspunsu logJ. Gheorghi Slurza propietariu
Ccicdcetilor si a Ruscanilor, numiti i Buznia catrA Domnul acei vremi prin cari
dupA ci latiazi cartia domniascA ci i sau scris dupa jalba luf 2 vist. Costandin Gheuca
steiptInu modi Gane0ii cari jAluisA ca vatavul logf. Sturza intrasA in tarii in anul
trecut i cosasA nisti iarbA dipi mosaia sa GAnestii i ca logf. Sturza nu numai a nu
sa lane di inscrisu ci iau dat, c dacA prin cercetari sA va dovidi cA acel fan sau cosat pi hotaru GAnestilor, sAi plAtiascA dejma, dar IncA intArii iar fi calcat cu vitili ma
multA parti di loc ; apoi asupra acei jalbi logf. Sturza rAspundi cA in adivAr iau da
un astfel di inscris, insA locala cercetari litata in acel inscris, di a sA faci pentru doslosaria hotarilor dintri acesti mosai dupA documenti, ace cercetari nu sau facut din
pricinA cA di la giudicata ci au avut $1 pan acum Gheuca nau zis nimica i tAceria
GheucAi iau dat a gandi log(o)f,Atu)1(u)i Sturza ca poati singur Gheuca As fi cunoscut
gresala dupA observalala ci ar fi facut hotarilor dar di vremi ci Gheuca acum ceii
giudecatA, nici el logf. Sturza nu sA feresti di a easta, decat sau rugat a fi pAsuit pan
in primavarA lar asupra aratarii ci Gheuca au facut prin jalbA, cA in vremia ci niamu
SdlioneOilor au stpdnit mo?dia GdneVii nar fi avut giudecatA cu nimi din megies
ci ar fi stApanit dupA hotarnica vechi ci esti de 113 ani [71811. NeastA aratarl a
GheucAi logf. Sturza au intimpinwo ca sa eor gAsi dovez cA pricinili au fost nicurmati
intri acei dupa vremi stapani a GAnestilor si infri stApanii Buznii ; i pricina di nu sau
mullamit cii mai dinnainti stapani a Buznii, cum si el logf. Sturza au fost si esti, cA
la ace hotAritura nau fost nimi vechil din partia mosaei Buznea dupa randuiala i obiceiul pamantului si hotArind pi undi liau fost voia sau facut mosaei Buznia mari Inpresurari, cari inpresurari sA va dovidi la cercetaria locall ci sA va faci".
Neinlelegerea pentru inpresurare, intre Buznea i Ganesti urmeaza, de*i din 1796,
Mai 15 9 avem MArturiia Banului Vasali Luca, ca pricina ci urma intri sard[a]r[ulj
Costachi Sturza stApanu mosal Buznia i intri stol[ni .c[ul Costandin Gheuca sldpdnu mo0i Gdneptii p ntru hotarili intru disparlaria acestor mosai, in cari pricinA
sA dAdusA si jalbA cAtrA Domn, au venit la el Banu Luca, spat[aKul] *arban Canano
inpreunA cu stol[ni]c[ul] Costand[i]n Gheuca i cu vechilu sardr. Costachi Sturza poftindul ca sa facA cercetari dupA scrisorili ci au si o parti i alta la cari ceriri prilmindusa si stoic. Gheuca l intreband numitul boeriu mai intaiu pi vechilu sardrlui Sturza
ci inpresurari i sA faci despre Ganesti tn moOe Buznia i sA arati si holornIca mocesti

Oei Buznia i alti scrisori vechi intru di a sk vide di faci vreo inpresurari ; vechilul
au rAspuns co* hotarnicd nu ari pi moOia Buznia, dar ari marturii vechi cari arata,
cA hotarul mosAi Buznii mergi pi vale ce sA incepi di la tnldna Rod, iar nu pi dial,
dui:4 cum stoic. Gheuca sa intinde cu stApaniria. cari mArturii liau i vazut Banu Luca
si intrebAnd Banu Luca si pi stoic. Gheuca ci rAspundi, el iau aratat o hotarnia vechi

din anul 7181, Noem. 23, cari scrii c hotarul GOneOilor dispre opus dispre holerul C'daceOilor [vezi-o mai sus, sub 7181, Nov. 23] diasupra PrisOcii lul Talmaci,
undi sO shire4ti margine GeineOilor ce dispre apus i di undi sd incepi marge
1). Duna Arh. Stat Iasi, Cond. de Anaforale 107 (1849), fila 140.
2 . Dupa Arh. stat. Iasi-, Cond. de Anaforale, cit.
www.dacoromanica.ro

94

M. COSTACHESCU

ma GdneOilor ee despre miazi noapti i di la movil a vali spre rsarit 1 pisti

vale ci vini di la Race cari hotarnica fiind vechi di 123 ani, nu arata marginia Ganestilcr ce dispre apus a mergi pi valia di la Race, precum cere sardr. Sturza, ci pi
dial pi la CrOp6turi i pan la movila diasupra prisacii lui Talmaci, di undi incepandusa marginia dispre miazi noapli, zici a mergi la vali spre rasarit si pisti valia ci
vini di la Race dupa cari salmi au urmat si stapanire di atata soma di ani ; si in viderea a -estora socotinta Banclui Luca au urmat a mosaia Buzne de pe dial din samnili aratate, nu poati sa s(a) intincla pan la vale Race fara hotarnica si alti scrisori
mai vechi in protiva hotarnicii Ganestilor. Diosabit apoi vechilu sard. Sturza pretinde
o pa rti din Ganesti, dupa un sch.mb ci ar fi tsmat intri propietarii acestor mosai la
7180 (1672), insa pritentaia lui Banu Luca au cunoscuto nitemelnica (sic), pentruca acel

schinib intrun curs di 124 ani nu sau avut lucrare si nici sau propus aeasta la hotaritura Ganetilor, in at dupa atata treciri di vremi nu poati a ave de acum lucraria".
Din acela an 1796, iunii 8 ' , avem Cartia divanului vremii di atunea di giudecata urmata intri stoic. Costandin Gheuca i intri sardr, Costachi Sturza pentru
dispartaria hotarulul intli mosaia ci sa numeti Buznia a sard. Sturza si intri mosSia
Ganestii a stoic. Gheuca si pentru osabita parti din Ganeti, ci ceria sardr. Sturza,
jal(Iind serd. Sturza ca stoic Glieuca iar fi Maud inpresurari, trecand cu stapaniria
pisti hotarali dispartatoari intri acesti doa mosai si cerand ca prin giud cata sa aili
dreptatia dupa scrisorili ci ari, adica patru martuiii inscris una din 7240, iuli 24, di
la un Vasle Hascul din Targul Frumps i alta din 7 A2 de la un Neculal Fulga si
Gheorghi Fulga si altili di la alp, prin cari marturii sa arata ca hotarili dispartitoari
intri Ganesti i intri Buznia ar fi paraul Race, adica pan undi cere sardr. Sturza s
miatga cu mosaia Buznia si diosabit sardr Sturza ce:e si o apatra parti din Ganesti
dupa zapisu de schimb din 7180 Noemv _0 insa inpotriva acestora stoic. Costandin
Gheuca au aratat marturiia hotarn ca di Ia Irimiia vorc. din anii 7181, Noemv. 23, cad
hotarnica esti mult mai vechi decat marturiili ci au aratat sardr Sturza si cu un an in
urma acei scrisori di schimb cuprinzatcari fiind marturiia aeasta di smnili hotara a
mosaii Ganetii inpregiur i arata a marginia Ganestilor despre apus, undi urma acum
pricina, mergi pi dial, iar nu pi vali, dupa cum sardr Sturza cere, cari hotarnica fiind
de 123 ani, dupa aceia sau urmat i stapaniria, incat nu poati sardr Sturza a sa int ndi pisti hotari ica atasta dupa aceli marturii aratati mai sus, fail nici un temeiu,
cand mai ales ace hotarnica sau facut din poronca domniasca si dupa o cercetari
locala ; hotarind in sfarit divanu ca stol:, Gheuca sa stapaniasca dupa hotarnica zisa
fart vreo suparari despre sardr. Sturza, iar pritentiia sardr. Sturza pentru schimb,
,

dixanul au oborito cu nelucraria pan acum a zapisului di schimb 1 cu taceria pazita de

stapanii Buznii curgiri di 123 ani."
Penttu partea din hotarul Buznii, care era de danie din hotarul Targului Frumos,2),
gAN1 n OH lamuritoare in hotarnica acestui trg din 1796, iuni 293): .(La petrili slova
[din harta] in paraul Crivestil r sa sfrsati capatu hotarului mosici din t'.,os dispri
amiaza zi si aice s inpreuna capatu hotarului mosiei manastirii din A, os cu locul di
danii a dumsali sard. Costachi Sturza. Di la acesti petri slova 1 am purces paraul
1

Crivestilor in f;os insa matca di pi supt dialul d;spri codru pin capul mo,iei manastirii [ mo4ia T. liumos a Sf. Spiridon] cii dispri amiazazi si prin coastili mqei

dumsale sardr. Costachi Sturza ci o ari di danii i par in dreptu unui palc di spini
1). Ibid.
91 Vezi mai sus, sub 7216, fevr.
3). Arh. Sf Spiridon, chn Iasi, pac. Targul Frumos.

www.dacoromanica.ro

RUSCANII (BUZNEA1 i GANESTH

93

undi s chiarnd la pomii lui Damir nu sau gasit nici o inpresurari intri hotari, dar di

la acest loc ci esti slova f iara au nscut pricina caci suretu di hotarnica a manastirii arata ca hotaru loculu di danii cari act m iesti a durnsale sard Sturza mergi
paraul Crivetilor in 'Os par undi sa intalne?ti cu hotaru vorc. Ion Neculce undi sa
chiama. la Bisdrica di piaird, dum. sard. Costachi Sturza mergi cu stapanire par incungiura pi la capul dialului pi malul iazului manstirii Hangului 1) i apoi s intoarci
la un ffintiritn ci s chiandi bisdrica di piair, cari iesti slova h; vichilul manastirii au
cerut ca s stei dum. sard. Sturza cu hotaru locului di danii a dumsale acolo undi sa
intalneti cu hotaru vorc. Neculce ipentru ca sa aflam i aici dreptul am cerut la durn. sard.
Costachi Sturza di niau aratat ispisoc di danii pi aZast bucata di loc...[se arata ispisocul de

danie din 7216 Fevr. i marturia din 7248 luni 18vezi-le mai sus] di smnili locului di
danii nu pomineti nimica... i nifiind rici o dovada asupra adivaratelor i drepti hotail a locului di danii a dumsale sard Sturza... au ramas ca ce disavarit hotartre sas
de di catra luminatu divan, cad dum. sard. Costachi Sturza mergi cu locul dumsale
di danii, paraul Crivetilor in o s spre rasarit i diasupra dialului in dreptul pomilor
lui Damir sa intalneti cu locul vorc. Ion Neculce i de la slova ps i di acole mergi
tot alature cu salite Bisarica di piatra par la tintirimu slova h undi iesti i piatra hotar cari 11 pomineti marturiia post. Habacscu i post. Toader Buhu [ din7248] la
slova ps, undi sa intalneti cu hotaru vorc. Ion Neculce, cari acum iesti adumsale spat.
Vasili Neculce, iesti 4i un drum cis chiama a Pdrjolifii i par in drumul Pdrjolitiiarat insu ma turiia HAbaascului i a post. Toader Buhu c mergi hotaru salitii Bisarica di piatra ; locul di danii a dumsale sard Costachi Sturza sa incepi capul din
sus din piatra din dialul pi diasupra paraului Crivetilor, cari piatra iesti slova s i
din acesti trii petri in podi aproapi di drumul di la Strung slova a cari doa petri
sau gsit ingropate in liniia petrii din dial slova s, iar o piatra sau gasit os, dar un
Vesali Hartii (?) vatav a dumsale sard. Costachi Sturza, om ca de 70 ani, au marturisit a ace piat a scoasa in anul trecut au apucato ingropata curmezis, dar acum
aflandusa locul acela di malai sar fi scos di catra cineva piatra, in curmezi disparti
lo_ul di danii a dumsale sard. Costachi Sturza di mo#ia Ruscanii tot a dumsale, cum
mergi in harta picaturili pisti tot, in ,c,%os spri rasarit par la slova ps i acolo sa intalneti cu locul dumsale spat. Vasili Neculce, salite Bisarica di piatra, cari salite,
incepandusa di la piatra di lang tantirim slova h cum ii sant hotarali sa arat in
harta picaturi inprejur tot pisti tut 1 di la slova ps mergi cu daniia alature cu slite Bisarica di piatra par la tantirim slova h, un cuvant ci arata in marturiia HabaAscului i a post. Toader Buhu cu locul di clanii a lui Barboi Sturza iesti alature
cu sali4te Bisarica di piatra au ramas acum ca sas dovidiasca mai bini din scrisorili
dumsall spat. Vasali Neculce ci art pi salite Bisarica di piatra sa s vada dincotro
arata alature i sas vada numai undi s incepi hotaru salitii Bisarica di piatra, din
piatra di langa tantirim, slova h, mergand hotar in sus, spri drum Parjolitii, di catra
miaza noapti, caci moiia sa hotarati allture cu locul lui Barboiu Sturza, au cu moiia Targului Frumos, cari nefiind scrisorili dumsale spat. Vasili Neculce sa iii s arati,
au ramas cas vada la luminat divan i acestu cuvant i apoi atunce se va da i pentru aciast bucata di loc ce di(sa)varit hotarari" 2).

Vezi harta stat. major, plana Tg. Frumos.

2). Am dat acest citat cam lung, ca sa se van neintt legerea pentru hotarul
Bnznii de catra Targul Frumos i Prigoreni.
1)

www.dacoromanica.ro

M. COSTACHESCU

96

6. In sect. XIX-lea.
Duna Condica Liuzilor, din 1803, in acest an, Buznea era in proprietatea banesii
Maria Sturza si In sat erau 13 liuzi ').
Din 1808, Sept 1, ) avem Cartea Divanului Cnejaii Moldavii catra ispravnicul
de Carligatura... in prIcina jalbei sardr Manolachi, ginerele stoic. Gheuca, Ca baniasa
Maria Sturza trece peste moyia sa Buznea i incalca mo ia Ganestii a sardr. Manolachi ..
Sa se stapanPasca dupa hotarirea din 1796, in urmarea hotarnicii din 7181
In acdas an, 1808, Sept. 16, Ispravnicul raporteaza cA baneasa Sturza nu vrea
sa urmeze dupa stapanirea veche, zicand ca va ras unde Ia divan B)
Dupa Catagrafia Carligaturii, din 1820 4), se vede ca satul Buznea era a casei
raposatului ban Costachi Sturza. Satul nu avea nici biserica, nij preuti Avea 25 liudi
(5 frunte, 8 mljloc. 12 coada , intre ei Ionita Mafteiu, Alexandru Manolachi, Toader
Mandril, Grigore Brosban, Stefan Rusul, Toader Perjul, Stefan Moisa, Iftime Crelul,
Samion Fulga, Ion Gradinarul, Ion Erghiceanul, Gheorghe Jatarul, Postolache Streinul,
Toader Scutelnicul, Alexandru Onutul s. a. Erau si 5 slugl ale mosiei
Duna Catagrafia din 11831, Oct 5) Buznea era a vornicului Stefan Catargiu. Nici
in acest an, biserica nu era in -sat si niLi preuti. !titre locuitorii, de atunci, ai satului
aflam 5 nevolnici i iertati de bir de sat ; Fiore sin Zota, Grigori sin Vasile Brasovanu, Ion sin Ion Baitinas, Vaslle sin Toader Tanasa i Hie sin Burlacu ; 8 vaduve
Paraschiva lui Ion Puscuta, Asanie lui Toma, Paraschiva Iui Macovei Sasu, Maria
Rusca, strAina, Irina lui Nistur Zancu, Catrina lui Maft. iu Rusu, Zamfira lui Grigori
Mafteiu, Stuaranda lui Toader Acsanie ; 5 birnici havalegii
0 slugi a rangului i a
mogini, intre care intalnim pe Filip sin Toader Solomon, Costantin sin Ion Carambu,
Ion sin lonita Dragomir, lordachi sin Neculai Sasu, Gavril sin Spiridon ungurean,
Iftemi sin Zota, Grigori sin ion Tearfa, Vasile Gugeanu ( dela Gugea, sat din apropiere), Ion sin Ghetul etc., oameni straini fara capatai 2.
Din 1831, Dechemv. 18 i. avem un rapott al lui Dimitrii Brarz alit ispravnicul Carligaturil, ca a mers la Ganestii agai Manolachi Radu, de a cercetat pricina unui stog de fan, ce I-a luat, far dreplale, posesorul moOei Buznea de pe mosia
Gane0, caci a cosit pe ntqa Ganesti. Pe acel loc au fost i nye ogoare ale ccuitorilor de Ganesti, care le-au stapanit 30 de ani. A dat un stog de fan de pe mosia
,

Buznea, agai Manolachi.

Dupa moartea vornicului Stefan Catargiu, Buznea rarnane-soliei sale Balasa Catargiu 7).
Intre 1844, lulie 2 si 1846 (nu stiu hotarit data). Aga Costachi Voinescu cumpara
moiile Cacacestii i Ruscanii 8).

Din 1848, Dechemvrie 8 '), avem un act de invoiala, prin care se face cunoscut
ca dui:4 reclamatie Epitropiei Casai Sf. Spiridon, pentru inpresurare, ce ar patimi mosie din pre4uru1 Targului Frumos despre megiesita mosie Buzne, ce au fost a relp'o]s[atei] vor[nile[e]srLej Balasa Calargiu, iar acum a Zos isclitul aga Coslache Voi1). Uricariul, VIII, 332 Aid gresit: Butna.
2). Arh. Stat. Iasi, ConclIca de Anaforale 107, fila I i9, gi urm.
3). Ibid.
4). Arh. stat. Iasi. ti, 166, op. 184, No 19.
5). Ibid. tr. 644 op 708, No. 9.
6). Arh. stat. Iasi, Anaforale 107, cit.
7). Cond. Anaforale cit. fila 139.
8 . Ibid.

9). Arh. SI. Spiridon Ia1, pac Targul Frumos.

www.dacoromanica.ro

kUSCANII (BUZNEA) 5i GANE$TII

47

nescu, la 16 April, anul trecut 1847 infiintandusl comisie de hotarnicii imbelor parti
5i Ingineriul tint., aciia prin a lor inchiere lamuresc a dupa ispisocul.. din 7263, luli
18, despArtire amanduror moiilor esti marginita in paraul Crivetilor, panA unde adica
acest pArAu sA inpreuna cu parAul Bahluetului, iar de acole pe cursul inpreunatelor !Arai,

pana unde dau in iazul moii Pr goreni, insA pentru punctul unde sA sinpreuna amandoA paraile neunindusa in socotinti hotarnicul epitropiei gasate a dela locul unde
este trasA apa din parAul Crivetilor la moara ce am eu in Bahluet ar fi mers pAraul
pe o matcA aflatoare supt diahil moii Buzne, care matca sA impreuna cu Eahluetul

aproape de parAul ce sA scurge de pe moie targului, ink locul ce este intre zisa
=tea i intre Bahluet sar cuveni mo0 din pre,,urut targului (care loc dupl lamurire
gheometriceasca este 5apte falci zaci prajAni I .... cunoscand farA temeluri puternice a

sA urmAri un prefes cu mine mai ales pentru un a5a bagatel... cl aa precum propietaoa casAl ospitalice5ti are dreptul unui mal al parului, apoi sA sa involascA fdrbire
i a celuilalt mal din partea me, pe vecinicie, ca sa5 facA casa ospitaliciasca o moara,
unde va gAsi mai potriv't malul."
Din 1849, Avg. 17 1) avem Anaforaua, din care em cules multe din din tirile,
ce am dat mai sus. Era vorba ,,de reclemataia intinsa in terminu legiuit de vorts.
Bala5a Catargiu, acum rapr,c;sta]ta proprietara mo5Ai Ccticestii .Ft Ruscanii, cl sdnt
Intrun hotar numiti i Buznia, la tinutul E5ai, ca zisili moai sar impresura 5i despre
mo5Aile Ganetii 5i Moicetii, propieta a dum. postEs. Elencu Radu". Dupl cercetarea

actelor dela amandoua partite. divannl au venit a cunonti cA cel mai temelnic document in aeasta pricina esti hotarnica Ganetilor i a Moicetilor din 7181 aZastA hotarnicA sa5 aibA 5i Ynviitorimi lucraria ei, intru dispartirea Ganetilor 5t a Moicetilor,
dispre CacAce5ti 51 Ruscani, numiti 5i Buznia , ; esti di galceviri locul undi au fost
prisaca lui Talmaci, cAci toati celelanti sAmni sant negalceviti .. ; divanul... sau lucredintat el ace prisaca nau putut fi la locul undi o propuni dumlui Voinescu, adicA cu
vro 380 stanjani mai spre ameazi noapti din fAntAna RAci... ci ace prisaca sA lamureti cA au fost lAngA punctul undi i dupA stApaniria ace di astAz, mo5Aia GAnetii cu

marginia el ce despre apus faci colt intru dispartaria di moaia Buznia 51 di la cari
colt GAne5tii merg tot alAturia cu Buznia in linii spre rAsArit.,. ; domnescul divan in
uniri cu hotAriria divanului din 1796, hotArA5ti ca dispartaria intii CAcAceti i Ruscani, numiti i Buznia de cAtrA Ganeti i Moiceti sA fii i inviitorimi pi samnili hotarnicii din 7181, adicA din Dialu marl in sus pi pisc, la dealu lul Arventii 5i pe muchia dialului lui Arventii la vali in fAntana RAci, cari dial a lui Arvintii 51 lantana sant
netagaduiti, di la fantana in sus pi dial 51 tot dialu inainti pan la movila di diasupra
prisAciii lui Talmaci, adicA pan in coltul ci 51 dupA stApaniria di acum il fac GAnetii
intru dispartaria di Buznia 51 din acel punct linii driaptA spre rAsarit pistl valia RAcii,
pan in dial la movila undi au fost perii Ruscanilor, cari movilA esti netagadultA 5i
tot inainti dupA stApAniria di astAz ci esti negalcevitA ; 5i dacA la marginia ce Cpre
apus a Ganetilor la aduciria in inpliniri a acestii hotariri sA va dovidi paitA stApaniria propietariului di Buznia pisti dialu ci hotarnica il aratA la hotar 5i cari esti
un sAmn firesc, precum dispre ace pA5ire au jAluit vechilu dum. postes. Radu sA va
statornici hotaru pi dial".
In 1852, 2) cand e vorba de hotAritura moiilor Moicetii i GAnetil despe ?opitcani, se vorbete i despre moia Buznea, ce din vechi sA nume Ruscanii.
Numele de Ruscani, azi, se aude foarte rar, in gura bAtrAnilor.
1) Cond, Anaforele cit. 142 vo,
2) Arh. stat. Ia5i tr. 1783, op. 2039, dos. 632, fila 29.
loan Neculcea Buletinul Muzeului Municipal lai

www.dacoromanica.ro

13

98

M. COSTACHESCU

7. Gdne$111 ?I Moice011, In sec. XV-lea si XVI-lea.

Ganetil sant until din cele mai vechi sate din CarligAtura. El era Inca sub Alexandru
cel Bun. Cea dintAl amintire o gAsesc In doe. din 6941 (14331, [Ghenar ?] 28. 3) Prin
el, Hie V oevod dAruiete MaluOjei.: fa Tara noastra, un sat pe Plotunita, in camp,
anume, unde a fost Neagoe Ganescul". SA-i fie el uric, cu tot venitul [si copiilor ei 1
nepotilor el si mamei el, Marlel, i fratilor ei 1 copiilor lor si nepotilor lor si strAnepotilor lor si rAstrAnepotilor lor si rudeniei lor, cine i se va alege mai aproape .. Hotarul acestui sat, dupa vechile hotare, pe unde din veac au umblat Fikuo CIAO HA IMO1'qm400t! HA HOAH Ha IIMA% rA6 61.1A Wkroe 11116CKOVA,..4. Deci numele satului vine dela
acest Neagoe GAnescul, sau de la unul din ascendentii lui. 2)
In ce insusire a pomenit Neagoe GAnescul.? El poate fi cneaz, jude, vAtaman sau

chlar un boer, proprietar al satului 3)

Ddcumentul de mai sus e o confirmare, mai mutt, cleat o donatie. 4) Mosia o
avea de mai inainte, Maria, mama Matusitei i iralii Mariel care, aceasta, poate ii
o coboritoare din Neagoe GAnescul. DacA donatia pomeneste in primul rand numele
Matusitei-0 ea avea mosia, numai prin mama eifAra a pomeni numele tatalui, nici
al sotulul, probabil mort, la 1432 [Ghenar ? ] 28, este a ea trebuie sl fi fost o persoanA de o deosebita importinta, la curte, si prea cunoscuta. Nu cumva e mAtusa
Domnului, sopa lui Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun ?
Satul era asezat pe Plotunita, adecA pe valea, prin care curgea parAul cu acest nume, Plotonita veche curgea deci prin valea Velnitei, prin iazurile, de azi, din GAnesti
iazul cu Papua", valea dintre dealul Buznii si al Orpazului si Prigorenilor si se varsa
in Bahluet, la Prigoreni 5). Numele sat) este foarte des citat, in doc. ce privesc asezarea si hotarele satelor Prigoreni, AvrAmeni si Ruscani 8). Mal tarziu (1847), Plotonita
este identificata cu paraul Ciunca 7). In adevAr, si azi pal-Atli dintre dealul Buznei i
Prigorenilor se numeste Clunca 8). Dar numai aici, pe aceasta portiune, Ciunca conrespunde cu vechea Plotonita, unde vAile i deci paraiele se intalnesc i inpreunA, altfel
fiecare vine din altA parte 1.
1). Originalul la Acad Romana 143, VII. Publicat de Episc. Melchisedec, in Rev.
p, ist., arh. si fil. VII, 370-1, cu data 6940 (1432). Acela an si Aprilie 28, in I.

Bogdan, Despre Cnejii Romani (extr. din Anal. Ac. Rom.) 26, unde e citat documentul.
Pentru lunA [Ghenar] vezi si D, Onciul, An. Ac. R. sectia istorica, torn. XXVII 220-1.
2) Sate cu acest nume mai gasim, in Moldova, in j. Falciu si Covurlui. V. Dict.
stat. cit. II, 1133. Allele au mai fost in j. Suceava, Vaslui si Tutova, v. Bul. Ion Neculce, fasc. 3 (1923). 145. Tot aici, 139 si urm., Spita fam. Ganea, de Gh. Ghibanescu.
De aici se vede ca familia GAnescu era numeroad si in Maramuresul veacului al XIV-lea.
3) Despre aceasta vezi I. Bogdan, despre Cnejii Romani, 26, 32 ; N. lorga, Constatari istorice cu privIre la viata agrara a Romanilor (vol XVIII din Studii si doc,)
pg. 19 ; Radu Rosetti, Pamantul etc. 33 si urm.; G. Panu, CercetAri asupra Starel Taranilor, vol. I, p. I, 3-34.
4) Radu Rosetti, cit, pg. 132 133 etc.
5). Bul, Ion Neculce, fasc 5 (1925), Satul Prigoreni,pg. 46 i Harta Stat, major,
plansa Targu Frumos.
6). Ibid. 41, 43, 45-47 etc., GhlbAnescu, Surete III, 141, 144, 169, 245, 282 etc.

7). Arh. stat, lasi, tr. 1357, opis 1543, dos. 213, fila 17: pAraului Ciunca, poreclit si Plotonite.
8). Vezi Harta stat major, plansa Targul Frumos. Pentru numele lui, de la satul
Ciuncesti, azi in trupul BrAestilor, v. bul. Ion Neculce, fasc. 5 (1925), 46, Nota 3.
9 Dupa DIct. geogr. al jud. Iasi (sub Ciunca si Corbaia): Corbdia, parau, numit si Clunca, isvorAte din pAdurea BrAesti, de sub Dealu Mare, curge,.. prin s.
BrAesti... MeV!, de unde schimband numele de Ciorbolea trece... prin satul Goesti

(= prin Frateni) si Lungani si se varsA in dreapta pAraului Bahluet, la satul MAdarjesti".

www.dacoromanica.ro

RUSCANII (BUZNEA) i GANESTII

99

Plotonita e in legAtura cu numele satului Plotunesti, satul lui Plotua, care venea
hare Crivesti, Ruscani l Targul Frumos 1).
Stirile despre GAnesti, sant lAmurite, in timpul lui Stefan VocIA cel Mare. Ei sant

pomeniti In doc. din 6974 (1466), Dec. 8 si 6975 (1467), Ghen. 10, cu ocazia totenieierii satului Moicesti ).
Prin doc. din 1466, Dec. 8, Stefan VocIA intAreste slugilor sale, lui Moico i fratelui sAu Costea .un loc in pustie la CarligAturA, inire Popaecani si intre Ruscani 1
intre Gane0i, la lantana lui Stiubeiu" cumpArat drept 150 (?) de zloti tAtArAsti, de la
Popaeca si nepotul sAu Micul... ca scl-0 wze sal si sA le fie lor uric, cu tot venitul". lar hotarul acestui sat sA fie Incepand de la pardul lui Dragos, pe drum, la
varful dealului, apoi pe deal la . dealului, apoi la tarinA [im Rapunoy] la marginea Ia-

rind, unde au pus stalp, si de la stall) pe drum la %Jarful dealului, la un stejar insemnat, si de la stejar prin rAdiu, la drumul cel mare si la un alt stejar insemnat si de
acolea, pe drumul cel mic prin rAdiu Ora la poiana Piscului, Ia drumul cel mare ce
merge spre Geinefti, iar de la drumul cel mare, peste camp la hotarul lui Casold(?).
Acesta le este intreg hotarul, din partea aceasta, iar despre G6ne0i, sei le fie lor,
dupd vechiul hotar".
Prin doe. din 1467, Ghen. 1, Stefan VodA intAreste lui Moica i fratelui slu Coste 8)
dreaptA vislujenie i cumpArAtura, o selifte, unde se cheamci fanhIna lui llubeiu,4)
intre Geinefti fi tntre Ruscani i intre Copfti, ce ei au cutupArat de la Costea,
fratele lui Popa6ca, drept 125 zloti tAtArAstL"
DupA cum se vede din documentele de mai sus, langA GAnesti, era din vechiu

un loc in pustie', unde descAlicase un Stiubeiu (ori lantana era un stubeiu, cum se
mai vAd pe unele locuri ?) i Meuse o fantang. Locul din pustie", 5) trecuse in proprietatea lui PopUco. Din locul mare, pe care trebuia sA se intemeieze un singur sat,
PopaZcanii,

6)

Popiscanii, alAture cu GAnestii, o parte este vandutA neamului Moica. Cine

1). V. bul. Ion Niculce, fasc. 5 (1925), 46, nota 4 ; asemenea in acest studiu, mai
sus, la Ruscani.
2). I. Bogdan DSt. 1, 114 si 117 si N. lorga, Studii VI, 73: cAoyre HAW H u um.k
11011KI9KA H H 6NOT ero Mukoya... npomnif CACIVAM NAHUM MOHR C [RH H] Eihrroy ero KOCTH
WAN(' ArkC [re] Nil HOIreTHHH I1 Kpanurs-roywk, MfNill 111011KILIKAHH II iV1II poyclou u H AWN H
I'M-1141H oy tpoyueetthi icosumw... [mko M wcwor coh-k] Cfne....
3). cupakof IMICASNCENIN H K$114Ellie WAH 0 MONNE glow rAt Clia0KNT lillOGNOKA icolc"
II URA, AMNSH rY.HLpIH N AWKII poymmiu H MENU! KO HIE 111111 ulo WHH NOVIMAH Wi' KOCTH
tzpaTa noruutikklua 34 (MN all4T KIK TATAPCKklp.

4) Cf. satul IuSseion H4 saufiS" (azi Stiubeeni) satul lui Hodco Costici postelnicul si a lui Leva, de sub Alexandru cel Bun, Bogdan, D$t. 1, 509, II. 215. Ar putea
crede cineva cA acest uric priveste satul Popiscani si nu Moicestii. Eu socotesc ca e
vorba de o parte, care a intrat in trupul Moicestilor, azi in a GAnestilor, si nu e vorba
de satul Popiscanilor, azi in hotarul Cristestilor. $i apoi in acest de pe urml caz, uricul ar vorbi de satul Popiscani, care exista ca sat, pomenit in uricul din 1466, Dec.
S. PopaZco este de sigur, derivat, dupA moda slava, WA sA fie nevoe a admite numai cleat cA e vorba de un nume de proprietar slay, din pop1-1-suf slay. zko. Pentru aceste nume, cf. si Sobolevski, Lektii pu istorii rusk. iazaka, Moskva 1907, 184

185.

5) Despre pustir, N. lorga, Geschichte des. rum. Volkes I, 333 :

ln pustie,

cApAtaserA pAtnant mAnstirile i boerii i asezaserA colonisti strAini. cu invoirea Domnuluig. Acelas ed. romneascA 11, 112 ; Ibid. I, 293; I. Bogdan, DSt, II, 602; Radu Rosetti, PAm. 138, nota ; I. Tanoviceanu, in Prinos lui D. A. Sturza 421 424.

6) Azi, trupul Draga. Satul Popiscani trAeste pAnA la Inceputul sec. XIX-lea.

www.dacoromanica.ro

100

M. COSTACHESCU

este acest Moico, Moica ? El se inta(neste intaias data, intrun doe. din 6947 (14.39),
Mai 10 ; Moica dvornica I); in 6950 (1945), Mart 8 : [Moica] i fratele lui Tador ; 2)
6951 (1443), Mai 31 : Moica si fratele sAu Tador '); in 6931 (1443), Aug 3 : Moica 1
brat ego Todor ; 4) 6956 (1448), Apr. 23 : Tador Moicescul 5) [ fiul lui Moica] ; 6956
(1448 , Aug. 22 : Tador Moicin ; 6) 6957 (1949), luni 5 : Tador Moica ; ') 6958 (1450),
fevr. 11 : Tader Moicescul ; $) 6961 (1453, Ghenar 16 Tador Moica ) Cumparatorii, din doc, aduse mai sus, dela Stefan Vodd cel Mare, sant intemeietorii satului Moiceti. Documentul din 1466 Dec. 8 , spune chiar : .ca sa-si aseze sat".
Acest document mai este insemnat i pentru ca e o hotarnica, clandu-ne uncle
lmuriri asupra semnelor hotare ale locului cumparat, in intiul rand, de Moico i nepotul oau Micul.1)
Paraul lui Drago traeste si 'Ana azi in Draga", numele unei vaii a unui deal,n)

numele care s'a dat de pe la 1825 satului Popiscani.

Drumul cel mare e cel ce merge de la Cristesti la Trgul Frumos, iar al doilea
e cel ce merge pe la iazul cu Papura" la Ganesti hotarit aceleasi pe care se umbl
si azi.
Hotarul lui Casota, daca I ctura lui 1. Bogdan e buna '2) e hotarul Ruscanilor '3).
Partea de cumparatura, din doc. 1467, 1 Ian., dei a fost, fara indoial, lipita
de celalt hotar al satului Moicesti, cumparata in anul precedent, si azi e in mosia GAnestilornu mi-o pot lamuri deplin unde a fost, ca sa vie marginita de Ganesti, Ruscani i Cosesti.
Uricile date mai sus ne vorbese de proprietarii Moicetilor. Dar eine erau stApnil Ganestilor ? Dintrun document de mai tarziu aflam ca, pe vremea lui $tefan
Vocla cel Mare, satul era al neamului Stravici. In adevar in 7117 (1609), lulie 24 14)
Constantin Moghila Vvd. intareste lui Dumitru fiul lui Cristea Buhus, nepot lui Patrasco, stranepot Maricai i lui Bran si rastranepot lui Coste si Giurgiu Stravici ocinele
fi moiile, din privilegii de imparteala ce au avut bunii lui mai E us scrisi de la Petru

1) Perg. In Bibl. univ. Iasi Publicat in Uricarul XVIII, 18.

2) Uricarul XVIII, 459, Arh. ist. I, 1, 74.
3 Ghibanescu, Surete X, 2.
4) Uric. cit. 460, Wickenhauser, Putna 152,
5) Uric. cit 461, Ulianitchi, Materiali 72.
6) Uric. cit. 461, Ulianitchi cit 74.
7) Uric. cit. 461. Ulianitchi cit. 76.
8) Uric cit. 962, 1. Bogdan, Cinci doc. sl. rom. 25.
91 Uric, cit 462, Arh. ist. 1, ,, 103 Pentru formarea acestui nume, v. 1. Bogdan,
Cinci doc. cit. 10, nota
10) Neculaiu.
11) Harta stat major,, cit.
12) Cercetand la A ad. Rom. fotografia, dupa care Bogdan a tiparit textul acestui
document ea fiind foarte putin dark n'am putut deosebi clar decat sunetul al doilea
si al trellea... sin [nu zu14, apoi ILI de la sfarsitt. Sa fie uiucit [pSoceita, din 1453,
Ghen. 26, Arh. ist. I i, 102] ? 0 cercetare a originalului chiar, care se afla, la motenitoril lui Dumitru Rosetti Tetcanu, la Tetcani (Bogdan, D$t. 1, 115) ar duce la lectura sigura si la aflarea.stapanului Ruscanilor, din acel an 1,66.
13). V. Satul Goesti, bul. Jon Neculce, fasc. 3 (1923), 33, 34. Numai ca ceia ce
spuneam acolo ca .Hotarul lui Cosota trebuie sa vie IMO hotarul Buznii de azi, spre
CriveOP trebuie indreptat in : ...spre Ruscani. Hotarul Crivestilor, tot a neamului
Stravici, e alaturea cu Ruscanii, spre Apus. V si Ghib. Surete I, 380, 381,
14) Ghibanescu, $urete II, 130, N. lorga, Studii VI, 77.

www.dacoromanica.ro

RUSCANII (BUZNEA) si GANEST1I

101

Vvod cel dedemult, l) a patra parte din satul Crivesti de la Strunga i a patra parte
din selistea Glureni si a patra parte din Ravacani si a patra parte din Hotceti, carc-s
in tinutul Romanului [langa Targul Frumos] si a patra parte din satul Gdne0i,
ce-i In finutul Cdrligturii i din uric de inpdrfeald ce au aim! bunii lui de la bd-

Irdnul $telan Voevod, pe satul Ganep." 2)

1) Petru Rares, v. uricul din 7053 (1545 , Aprilie 4, Ghibanescu, Surete I, 380382. (Originalui la Muzeul Municipal, Iasi .
2). Pentru lamurirea lucrurilor, sant nevoit sa dau o mica spita a acestui neam, pentru

partea cea mai vache. Intemelatorul este un Stroici sau Straovici, care cred ca e contimporan cu descalicarea Moldovei Un urmas al sau trebuie s fie Ivan Stravici, [1392,
Mart 30, Arh. ist. 1, 1, 18; 1393 f. tuna, Ulianitchi, Mat. 7, n ta ; 13 5, Ian., Ulianitchi.
cit 9 ; luga Vocla (1400), bul. Ion Neculce. fasc. 5 (1925), ,-33 ; luga Voda 1400):
wkra Straviciava, ibid. 338 ; v. si Uricariul XVIII, 454. Nu pot lmuri ce legaturi, de
frate sau de parinte si fiu sant intre azesta si Bratul Stravici sau Straovici [1400, Fevr.
11, Ghibnescu, Surete VIII, 82 ; 1404, Ian, 7 Cony. lit. XXXV, 356-7 ; 1407, Oct. 6,
Ulianitchi cit. 16 ; 1408, Sept. 16, Melchisedec, Cron. Rom. I, 101 ; 1411, Sept. 2 ',
Surete I, 2, Arh. ist. I, 2, 12 ; 1411, lunie 28, Surete I, 197, cp. si Uricariul XVIII,
454]. Pe Bratul Straovici I-am identificat cu Bratul Viteazd [Bul. Ion Neculce, fasc 3
(1923), 33, cp, si I. Bogdan, DSt. I, 445 6]. Bratul Straovici era frate cu Liuban
11404, Ulianitchi cit. 15, Uric. cit. 454]. Liuban apare si in 1400 ll Bogdan, DSt. I,
456] Nu pot hotarl, de asemenea, ce legaturi, de frati sau de parinti i fli, erau intre
fratii Bratul si Liuba a Straovici si cei trei frati : Stefan, Giurgiu k I Coste Stravici [I.
Bogdan, DSt. cit., WA nici o dovada, face pe Bratui si Liuban frail cu Stefan si Jurj].
Stefan Stravici cu fratele sau Jurj [1421, Ulianitchl, cit. 26 Hurm. I, 2, 833, Uric cit,
455], Jud Straovici [1436. Mai 23, Wickenhauser, Putna 150, Uric. cit 458]. Jurj e frate
cu Coste [amandoi traesc sub Alexandru cel Bun, cp. doc. 1502, 17 Fevr, DSt. II,
192-21. De aici, Virile merg mai sigur. Coste Stravici are fiica pe Nastea si aceasta
pe Marusca si Slanca [DSt. 11, 191, 1502, 17 Fevr.: Marwa i sora ei Stanca, fetele
Nastet, wpoatele lui Costea Stravici... din uricul bunului Ion Costea si al fratelui lui
Costea, Giurgiu Stravici si din privilegii ce ei le-au avut de la bunul nostru, dela Alexandru Vvd.]. Aceast Nastea, poate era sotia lui Bol lur [1465, Dec. 30: Boldur si
giupaneasa Jul Naste i Petre Stravici si Fete Bratulescul se parasc cu Gana 1postelnicul) pentru satul Stroeti, din gura Somuzului, dat lui Oan de matussa Marusca
Stroiasova, I. Neculce, fac. 5 (19.6) 176-179. Ibid. uricile din 1449 fevr. 21, 1453
fevr. 8, pentru aceast Marusca, ea insasi sotia sau fiica a lui Stroe]. Mrusca, din
1502, are ca fiica pe Nastea si aceasta pe Marica si Marina [1545, April 4 Surete I,
380 -2 ; Marica, cneaghina lui Bran si sora ei Marina, cneghina lui Petriman, fetele
Nastei, nepoatele Maruscai, strnepoatele lui Costea Stravici si Giurgiu Stravici]. Aceasta
Marusca, se pare, a fost sotia lui Eremia Homelnic. [In 1545, doc. cit, el trap Inca,
cad Petru Vvd. ii intareste lui Eremia Homelnlc si nepoatei sale Maricai satul Pau-

sesti si Costesti. Dar Cr. col. Acad. Rom. 1911, 233, 7089 (1581) Mai 7: ne spune
a fetele lui Eremia Humelnic sant Tudora, Marica, Greaca, carora li se intareste satul
Hasnasani, probabil jumatate, caci alta jumatate o stapaneau nepoti de a Maricai lui
Bran si copiii lui Petriman, cp. doc. 7089 (1581) Mai 8. Surete II, 110]. Bran, sotul
Maricai, este un parcalab, ce a trait si sub Stefan cel Mare (v, mai jos) si era nepotul Stanciului parcalabul, din vremea lui Petra Aron si Stefan cel Mare [Surete I,
381, 1545, Aprilie 4, cit. : Petru Vvd. intareste niste tigani lui Bran din privilegii ce
au avut bunii lui Stanciul parcalabul de la Petru Vvd.].
Urmasii Marine! si ai lui Petriman sant : Ilea fost parcalab [de Roman, 7089
(1581), Mart 3, 7090 (1582) Fevr. '40, Uricariul XVIII, 486) si fratele sau Udrea Stolnicel, Ion si Voica [acesta era moarta in 1609, lunie 24], Voica are urmatorii copii :
Toader si fratele ski Costin si lonasco si sora lor Soflica si Nastasia [Surete 11, 131,
doc. 7117 (1609), lunie 24].

Urmasii Maricai si ai lui Braa sant : Patrasco [era mort in 1569, Dec 13, v. m.
jos], iar copii lui Patrasco sant : lonasco, Cristea Buhus [Surete II, 130], Ana i Anghelina [Cond Mitt.. Mo'd. 1818, 1, 1083, 7077 (1569', Dec. 13, Bogdan Vvd. Ana si
www.dacoromanica.ro

102

M. COSTACHESCU

Gine sant acesti buni ai lui Dumitru Buhr's, ce au avid uric de inparteala de la
Stefan VocIA batranul ? Cred ca documentele ne spun lamurit acest lucru. Ne-o spune
uricul din 7053 (1545), Aprilie 4, ') prin care Petru VodA Rare intareste In satele
Crivesti, Hotcesti, Ravacani si Gaureni ce si-au fAcut Marica, cneaghinea lui Bran si
sora ei Marina, cneaghina lui Petriman, letele Nastei, nepoata Maruscai, strAnepoatele
lui Coste Stravici si Giurgea Stravici... din ale lor drepte urice si privilegii ce au avut bunii lor (AkAom ii)c) Giurgea si Coste Stravici de la strabunul nostru (rivkAtm
timi i .) Alexandru Vvd. si de la Ilie si tefan Vvzi i de la IntAriturA de la parintele

Domniei mele tefan Vvd., din privilegiu ce a avut buna lor Mdrwa de mnparleald
sorusa Anghelina si cu fratii lor Ionasco si Buhus, ficiorii lui Patrasco,nepotii lui Bran
pdrodlab i sau jaluit ...precum ca uricile de cumparaturA eau avut mosul lor Bran parcalab de la strAinowl nostru batranul Stefan Vvod si de la Bogdan Vvod. pe satul
luganii, pe Pereschiv, dela 16nIdna tnpufitd.. uricile acele sau pierdut, cdad au venit

insus tnpdratul turcescu fi au lost pond la Suctavd ou &Italie, in zilele mcwlui

Domniil mele Petru Vuod"-Asemenea Surete II, 110, 7089 (1581), Mai 8 : se lutaresc satele Crivesti, Hocesti etc. lui lonasco si fratelui Buhus si surorilor Ana si An-

ghelina, copiii lui Patrasco, nepoti MaricAi, si verilor lor, Ion si fratele Ilea si Udrea
bi sora Voica, copiii Marinei et..i. Anghelina e Alboaia [Surete II, 131 cit.]. Cristea
Buhus s'a cAsatoril cu Nastasia fiica lui Ion PrAjescul [Surete II, 131, Arhiva de Iasi
XI, Studiul lui Docan despre Frate4 432; Sever Zotta, Arh. genealogicA II, 241].
Dupa moartea lui Cristea Buhus [era mort in 1609, lunie 24, I. cit.], Nastasia se
maritA cu CAraiman ciasnicul [V. A. Ureche, Miron Costin, II, 594].
Fiul lui Cristea Buhus si al Nastasiei e Dumitru Buhus [Surete II, 130-132, N.
lorga, Studii V, 606-7].
Pentru urma1ii lul, Dumitru Buhus, v. Arhiva de Iasi, XI, cit. 434 si Sever Zotta,
Arh. genealogica, Anul I, 80 87, 119-122.
Prin Nastasia, mama sa, Dumitru Buhus, era scoboritor din Stanciul parcalabul,
cum de altfel era scoboritor si prin Bran. Nastasia era sora lui Nicoara Prajescul. [Arhiva de Iasi, XI, 432] Arh. stat. Iasi, div. de intarituri, tr. 1765, op, 2014, No. 4, fila
377, prin doc. din 7114 (1606), Aprilie 13, leremia Movila Vvd. intareste dum. Necoarl PrAjAsc(ul) logof. sail loan PrAjAsc(ul), nepot lui Toader vist., strAnepot Stanciului

parcAlabul" ocine si cumparaturi in satul Stitcani [=deci de la Stetco, Stefan, azi Tetcani) In tinutul Romanului. In acest doc. e pomenitA, sigur, si o fiicA a parcalabului
Stanciu, Magda, sl un frate al parcAlabului, Ivancu pitariu si doi copii ai acestuia :
Armanca si Pantea. [Doc. acesta mi a fost comunicat de dl. Sever Zotta, dir. Arhivelor Statulul din Iasi]. Aceiasi legatura. Intre loan Prajescul si Stanciul parcalabul si la
Radu Rosetti, PAmantul.. 237, nota 4 si Tanoviceanu, Apucaturi vechi ale nouei scoale
istorice, Buc. 19j5, 23 : on Prajescu, fiul lui Toader Prajescu. vistierul, stranepot lul
Stanciul parcalab".-StancIul ca parcalab de Hotin si ca holnog. apare Inca din 6944
(1436), April 21 [v. Gh. GhibAnescu, revista T. Codrescu I, 88]. El avea un sat la
Crasna uncle ii sant casele" Cu titlul numai de pArcalab apare In 6956 (1448) Oct.
5, ca parcAlab de Cetatea Alba fa 6961 (1453), Ghen 26 [Uricariul XVIII, 978, Arh.
ist. I, 1, 13, 103]. Apoi sub Stefan eel Mare, apare din 1459-1479 [Bogdan, Dr. 1,
apare in doc. de la
28 228]. Fiul Stanciului, Marza, uneori impreuna cu tatal sari
sfarsitul anului 1468-22 Mai 1476 (DSt, cit. 133 -209,. De la data aceasta, nu mai
apare in lista boerilor martori, in documente. As fi fost indemnat sA cred cA a murit
la Valea Alba. Dar In doc. traducere din 7015 (1507), Mart 1 [T. Codrescu I, 99],
Domnul intareste o vinzare facuta de Ivancul si nepotii sai de frate, feciorii Stanciului

parcalabul, Mdnzu [sigur greit in loc de Mdrzea; de altfel nu cred cA s'ar putea
admite ca nume de botez : Manzu', Toader [acesta e visternicul de mai tarziu], Andrusco, loan, Marica si Fedor. Unul din acestia e tatal lui Bran parcAlabul Toader
visternicul apare in 1527, Mart 13 [Surete I, 359], 1527, Mart 15 [ibid. 1201, 1530,
Mart 3 [Arh. ist. I, 132]. Pentru o descendenta din aceiasi familie a neamului Miclescu, v. Gh. Ghibanescu, in Th Codrescu I, 110.
1) Surete I, 380-382. Originalul pergament la Muzeul Municipal, Iasi.

www.dacoromanica.ro

RUSCAN1I (BUZNEA) oi GANESTII

ai.

de asemenea de la Stefan Vud.

103

(ITO HMAAH ILIE4 IK Mil$111KA WT pASA/it..

Mai iliac tv'r rrE4s,uht KofROAil 1 mama lor Nastea de impArteala de la Domnia meau.
In uricul din 7089 (1581) Mai 8 '), lancul Vvd. Moldovei, intArete nepotilor MAricAi oi MArinei [de sub Petru Rareo] satele Criveoti, Hoceoti, GAurenii oi

12

RAvAcanii,

Pietrioul, X HasnAoanii oi jum. din ChicerA, cocinele lor drepte oi mooii, din privilegiu de danie ce au avut strAbunii lor Coste Stravici oi Giurgea Stravici de la bunul
Alexandru Voevod [um Aospnr AAF411-1A0X 1011011,H] i de la II le oi Stefan Voevozi oi
priuilegiu de fmparleald ce a avut buna lor [gaga] Marusca de la Stefan Vod."
La fel spune in uricul din 7117 (1609), lulie 24 [v. m. sus], pentru satul GAneti,
[(te.Tttovrom thICT WT ceito rstmtpH tyro S 1{0110CT KfrAmIrATSpiti H WT SpHII 34 51,13AIIIi6
LITO HMMF1 A*A01{1 El'i, WT CTAIltWO

CT64.1.1H.1

HOEICOAll Hal CEA: l',A1161111-1", vezi

trad m.

sus, sub acest an].

AceastA strAbunA a lui Dumitru Buhug, care avea uric de impArteala, de la Stefan Vvd. batranul [=.--- cel Mare] pentru satul GAneoti, din tinutul CarligAturii nu poate
fi cleat aceiaoi M6ruscei, pe care am vAzut-o oi in doc. din 1545 Aprilie 4 oi in cel
din 1581, Mai 8. Uricile de care e vorba, in cele 3 documente, aduse mai sus, oi anume de la Alexandru cel Bun. de la Die ki Stefan, de intAriturA dela Stefan cel Mare
oi de impArtealA de la Stefan cel Mare oi cel de inpArtealA ce le-a avut Nastea dela
Petru Rareo, nu se mai pAstreazA in pachetul cu actele Criveotilor, Hodceotilor, RAvAcanilor oi GAurenilor [azi la Muzeul Municipal, Iaoi]. Sau se vor fi pierdut, sau pentru
cA in ele vor fi fost oi alti urmaoi ai Stravicetilor oi alte mooii (doar e vorba de uric
de impArtealA), ele vor fi trecut, dedemult in pachetele de documente ale altor mooii
(poate chiar in pachetele Tetcanilor corect Stetcani, satul lui Stetco, Stefan mqa
de bqinA a Prajeotilor, inrucliti de mai multe ori cu Buhuoeotii, oi unde se gAseote
de ex. uricul dnla Stefan Voda, din 8. Dec. 1466, asupra Moiceotilor, azi in trupul

GAneotilor 2)

Dar o zreutate, la toatA explicatia de mai sus: de ce nu e pomenit satul GAneoti,

in doc. de la Petru Rareo oi lancu Sasul ? Satul era in manele altor rude, poate chiar
veri, ai MAricAi oi Marine!, coboritori oi aceia din Nastea oi MAruoca 3).
Nu pot hotArt ce legA tura de inrudire este intre Matuoita, din 1433, oi familia
Stravici, stapanitoare in GAneoti, dar o legMuta trebuie sA fie.
Nici o otire despre GAneoti oi Moiceoti, din sec. XVI, nu am.

8. Gane#ii si Moicestii In sec. X VII-lea.

Am vAzut mai sus, cA prin uricul din 7117 (1609), lulie 24, Constantin MoghilA
Vvd. intAreote lui Dumitru Buhuo, intre altele, oi a patra parte din satul GAneoti, ce-i
in tinutul CarligAturii. 4) In acelao an 711T (1609), Sep. 21., Dumitraoco Buhuo cumpArA, drept 450 de taleri, a treia parte din satul Plotonestt, din tin. CarligAturii [=.3at

1). Surete II, 110 111. Originalul pe hArtie la Muzeul Municipal Iaoi.
2). I. Bogdan, DSt. I, 115.
3), Si o eta explicatie ar mai putea fi urmAtoarea: Dumitru Buhuo avea aceastA
a patra parte din GAneoti, prin mama sa Nastasia ca mootenire de la bunii ei Toader
visternicul ki Stanciul parcAlabul, oi atunci toatA discutia de mai sus cade de la sine.
Dar aceastA explicatie e greu de admis, avand in vedere chipul cum e redactat uricul.
Mai sus de partea citatA din doc. 1609, pentru satul Ganeoti, se aratA bunii oi strAbunii
lui Dumitru Buhuo, dupA tatA, oi in cazul, cand pentru satul GAneoti, ar f fost vorba
de .bunlis dupA mama, uricul ar fi arAtat aceasta, datA fiind redactarea uricilor vechi
care e totdeanna foarte precis. Cuvantul buns, in doc. vechi are oi intelesul de .strAbuns. Cf. doe. din 7053 (15451 oi 7089 (1584 Surete I, 380-2, II, 110.
4) Surete II, 130, N. lorga, Studii VI, 77,
www.dacoromanica.ro

164

M. COSTACHESCU

f. apropiat, lAngA Buzne, Criveti i Tgrgul Frumos] de la Ionaco feciorul lui Carachezil si de la sorgsa Magalena. Pe verso foii documentului scrie : zapise'Llel PIMAnetilor de cumpgrAtur[kl ci de inpgrteala GOneptilorN, 1) ceia ce, poate, ar insemna
c vnzAtoril din Plotunecti aveau i pArti in GAnecti.
Dumitru Buhu stApAnea i in 1633 partea din GAnecti, deci nu4 gAsim intre satele ce i se intAresc prin acest document 9) 0 dovadA pentru aceasta e documentul
urmAtor din 7174 (1666), 22 April.
In 7150 (1642), April 6, 9 Vasile Voevod dA lui Vasile Banul biv medelnicer I
sotiei sale Alexandra, mociile Moiceptii, Coetii, Zberoaia i altele de la CarligAturg.
Se pare a acela document, aca cum 1-am dat, rezu mat, ca in Crecterea colectillor Acapemiei Romne, este cel din 7150 (1642) April 7 : 4) Vasile VodA, pentru Vasli Ba-

nul biv Medelnicer, ce auea uric de la .5telan cel Mare,5) la Moicepti, din Cdrligdturd. Pomenit loan PrAjAscul, SAlmon MihAilescul, g) Zberoaia, copiii lui Carachiuzdl." 7)

Din nefericire, documentul, dat in rezumat, nu spune ce amestec aveau aceste persoane in hotarul satului Moicecti.
Prin doe, din 7161 (1653), 16 Mart, 8) Vasite Vvd. aratA cA (Banul E-au fost jitnicear au intorsu cindzeci de taleri bAtuti intru maim slugei noastre, lui Trofin diiacul, pentru o parte de ocini se-au fost cumpArat Trohin diiacul de la ceVe nepoti a
Banului jitniceariul, anume Gligorie i de la frate-sAu Gutul, feEorii Trofanei, 8) den
kumAtate de sat de GAneti gumAtate... *1, cndu au intorsu acei bani lui Trohin, c'au
intrebat pre alte rude, pre toate, i n'au avut sA intoarci nici un ban."
Pentru situatia locuitorilor din Ganecti este foarte Insemnat doc. din 7171 (1663)
7 Mai 10), prin care Evstratie Dabija scrie la tot oameni(i) den GAnecti.. pentru o
samA de oameni ce au vinitu aici la Domniia Mea de ni s'au 1') jeluit cA i-au lAsatu.
Banul la moartea lui din vecin(d)tate ") i i-au ertatu; deci i Domniia Mea, dupg
cuvntul Banului, lea-am fAcut cartia so iasd de ccol pi cisld in satu este. Pentraceaia, dacg yeti vedea cartia bomnii Meale, curl! uor epi de acolo den solu, fOrd
cisld sd nu iasd ; sO le aruncafi cisld dupd dnli, fi sd-s tl1 care unde sO ducu.
1) I. Bianu, Documente romgnecti I, 11-12. Dumitru Buhu stApnea aceastA parte
din selictea Plotunetilor" i in 7141 (1633), Noem. 2, Surete II, 115, N. lorga, Studii
VI, 77.

2) Surete II, 114-116.

urmAtor, din 7177 (1666), 20 April.

3) Cr. col. Acad. Rom. 1909, 42.

4), N. lorga, Studii,' cit. 78.
5). V. m. sus, doc.. din 8 Dec. 1466, 1 Ian. 1467.
6), Pentru MihAilescu, v. m. sus, Ruscani, sub 1673, Noem. 23, nota 3.
7) Carachiuzgl e probabil cel pomenit in 7077 (1569), Mai 20, tsp. I, ,, 123 : Ion
Caraghiuzeal ; asemenea 7077 (1569), lunie 30, Sur, II, 327, 7077, tulle 6, lsp. I. 127;
7078 (1570), Fevr. 16, ibid 133, 7082 (1574), Mart 27, ibid. 139. 7095 (1567), April
7 ; Sur. II, 323 : Carachizeal stolnic, 7095 (1587), Mai 12, Uricarul XVIII, 208, 521 :
Carachizea(I) stolnic, 7105 (1597) Ian. 22, (Jricarul XIX, 5, XVIII, 521 : Caraciosel
stolnic.

8) N lorga, cit. 81...

9) Pentru Banul vezi mai sus, Ruscanii, sub c. 1633, 10 Fevr. nota 7.
10 . N. loiga, cit. 84.
11). Ibid. greit: i-au".
12). VecinAtatea" era starea vecinilorp, dupA Radu Rosetti, RAmantul 259 : o
categorie de locuitori ai satelor cu libertate limitatA, purtand numele de vecini" ; Ibid.
262: Vecinul era legat de hotarul satului, in care se afla" ; ibid. 263 ; Vecinul era
in deobte un sAtean cu casg, care ii lucra din moi ci strAmo4i pAmntul ci acel
pArnant este numit modie" ; ibid 265 : Vecinul era legat de satul sAu 1 nu era
www.dacoromanica.ro

RUSCANII (BUZNEA) i GANEST11

105

lard cari vor ore sd-s asedzd acolo la Gdnesti, sd-s les(e) de allele, de loate,
sl sd-s apuce de hrand si de agonisild. lard de la Domnila Mea Inca, dacd om
vede ca vd asedzali, vol socoti-vd 9 de nevoil(e) voastre. Si s v qedzati acole
pentru indemana voastra. De iasta scriem",
In scrisoarea lui Tudosa Dubau, dp 7173 (1665', lulie 252, pentru alegerea hotarelor Avramenilor despre Ciunce$ti, intre alti martori din Barbe$ti [aid gre$it BAbe$61, Popi$cani, Madarjaci, Scor[api, Frateni, [azi in hotarul GoeVilor], Muntani [azi
Jora]tot sate apropiate e pomenit i Ghiorghie din Ganiqti.
Se vede ca locuitorii satului Gane$ti se inpulinasera, caci in 7174 (1666), 22 April, 3)

Duca Von cla carte lui Nicolai Buhus log[o;f[a]tul cel Mare $1 diregitoriului $1 vdtimanului sau din Otnesti, la Tinutul Cirligaturei..., ca-s aibi a chema oament streini
dintralte [gni fie ce limbi vor hi.a Ei vor fi scutili $ese ani ,de dajde $i de zloll $i
de lei $i de taleri $i de galbini de cas(a) $i de i1i$4) $i de sulgiu 3) $1 de unt $i de
earl' i alte dari. ,Nici lucrul Domnii Meale flu vor lucra, $i cisla ea viache &au fost
mai denainte vreame acolia in sat, Inca s'au ras de catastiv din Visterie. Pentr'aceia
$i alti oameni carii au fost mai denainte vreame de acolo $i aceia ca s se stranga
iara$ la urma acolia in sat, $i aceia vor hi in pace...

in drept sa-I paraseasca, spre a se stabili aiure, nu nurnai prin faptul vecinata[ii. Prin
o asemenea stramutare pagubia pe stapanul sau, in chip indoit : intaiu sustragandu. se
de la munca datorit $i al doilea lipsind din cisla. Caci birul era aruncat pe sat In
suma globala, care se cisluia, se repartiza intre locuitori, atata de cap de oma ; ibid.
269 : Uneori vecinii se rascumparau, alta data Ti ertau de vecinatate stapanii lor. In
amandoua cazurile intrau in randul satenilor slobozi. Aici i multe documente, pentru
chestiunea aceasta '. N. lorga, Geschichte cit I, 333: vecinii erau coIoniti straini, asezali pe parnanturile manastirilor i boerilor, cu invoirea Domnului. Pcntru [aranii
ba$tina$i ace$ti straini, care erau legali cu ei din pricini politice, se numesc vecinia,
edilia romaneasca, vol. II, 112 ; acela$, Geschichte II, 85 : ca veciniff furA numiti,
chiar la sf. sec. X VI altfel de lozuitori ai [arii, anume o clasa, care conrespunde Rurnanilora din Tara Romaneasca, adeca romnilor de jos, care nu aveau de loc privilegiia, ibid. 164, 166 (pentru timpurile de mai tarziu). G Panu, Cercetari asupra starii
laranilor I,
XLIXLIX, 152-193. A. D Xenopol, 1st Rom. ed. I, vol. 11, 52-64, III,
558 $i urm. Pentru Muntmia, vezi, pe langa autorii de mai sus, in special, C. Giurescu,
Vechim .a Rumaniei" $1 Despre Rumania, in An. Ac. Rom. S 11, t. XXXVII i XXXVIII
(1915 $i 1916) i Despre boeri. In afara de documentele aduse de Radu Rosetti loc.
cit. vezi $i Ghibanescu Sur. 1, 381 [aid cea mai veche pAnentre despre vecini in Molcrno VAtuipli .irro ICTk CI&
dova : 1545, April 4 : satul Hodce$ti care este cu vecini
azcomia], Sur. II, 58, Ill, 108, IV, 159, 230, 293, V, 60 etc.

1). Forma foarte interesanta $1 care rar, de tot, se mai aude i azi, egala cu vIoi
socoti-va [=va voi sozoti val. La Sane$ti, jud. Ia$i, se aud, rar de tot, forme ca urmatoarele : m'oi duce-ma I ma voi duce ma], 1-oi bate la. [= ii voi bate-1A], v'oi duce
vA [= va voi duce va], 1-o batutu-1 [ =1-a batutu-1], s'a bate-sa [-=se va bate-sa],
ni om duce-ne [=ne vom duce- ne], ni-am dusu-ni, m'am dusu-m'am [Forma aceasta din
urma $i in I. Creanga]. Tata, care era nascut l crescut in Gane$ti Intrebuinla des formete de mai sus. Ele se intrebuinteaza mai des in satele de [igani lingurari, care vorbesc $1 Ifl alte privinti, o limba foarte arhaica
2) Surete IV, 34.

3) N. lorga cit. 85,

4) I. Bogdan, D$t. II, 607 : i1i era o dare, a Wei natura n'o cunoVeam mai
deaproape." Derivat din ung. ls, proviant, ori tatar. IU MOO, parte.
5) N. lorga, Geschichte, cit. I, 293 [ed. romaneasca, 11, 62] sulgiu, care nu este
axact lamurit, pentru vitele Mate $i ili$111, sant de socotit tot intre dijme (Zehnten)"
1Ioan Neculce" Buletinul Muzeului Municipal lai

www.dacoromanica.ro

14

M. COSTACFIESCU

106

Si voi, pArcAlabi de acel Tinut si olAcarP) si podvodarii ) i globnici deugubirari4)

nime intru nimicA sA nu-i invAluiti."
Satul deci era in man lui Nicolae Buhus ). Documentul mai este important,

cAci ne vorbeste lAmurit de ce erau vAtAmanii '). Prin doc. din 7175 (1667), 21 April J, Alexandru VodA dA giupaneasei a rApAosatului Buhu e-au fost logofAtu-mare",
pentru a opri nite bucate a oamenilor din sat din GAnesti prinde (sic) doo sute galbent ; care bani au dat i au cheltuit Buhu LogofAtul pentru &rile i nevoile h au

avut acei oameni pre izvod ce s'au socotit, sA aibA a le tinea dumneaei aceale bucate
panA vor da ei baniL . kijderea i pentru cisli ce au ei in sat, sA nu hie oameni slobodzi a eire de acolo din sat panA nu- vor radica ei cisla lor din sat i de-aci sA
fie slobodzi a esi unde le va hi voia".
Prin doc. din 7180 (1672), 20 April, ) Androsia din GAnesti i altul de acolo
datu-ne-am vecini dumisale lui Manolachie Comisul sA tim viecini drepti in GAneti,
de unde am fost viecini de mosie, cAce ne-au plAtit dumnealui de zloti birului E-au
fost parte noastrA in Targul Frumos, cA am pAtit multA nevoe de targoveti, de ne lua
vitele i ne bAt.6,; iarA dumnealui ne-au plAtitu

i ne-au ras i cisla, cat au fost partea

noastrA din targu. Pcntraceaia ca sA fim dumisale direpti vecini, noi i fiZorii notri,
In satu GAneti. sA nu mai imblAmu ispitindu-ne cu alte poveti ; iar, dentru noi cari

se vor ispiti sA-s ducA de acolo, Comisul sA trimatA sA ne e de grumadzi i sA ne

duel in GAnesti".
Pin doc. din 7180 (1672) Noembrie 29, ) Manolachi al doilea Conde se invoiete cu Petracu Buznea, 10) nepotul lui Vasili Banul vel medelnicer i cu alti frati
a lui" pentru partea lor din GAneti, unde hotArnicise Iremice vornic de Poartg. Mar1) Olacar, curier, N lorga, Geochichte, cit. II, 523; Gh. GhibAnescu, in Bul. Ion
Neculce, fasc. 5. 114 : olac (t. ulak). , cal de olac."
2) I. Bogdan, DSt. II, 601 : podvoadA, podvadl, cArAturA." N. lorga, op. Cit. I,
256 [ed. rom. II, 12] ; Fiecare avea datoria sA ingrijeascA de oamenii domnesti, in ce
priveste hrana 1 mijloacele de cAlAtorie, ceia ce se chema podvozi, podvoade fiecare
din aceste cuvinte are 1 un inteles special, care pentru noi nii e destul de clar" ;
ibid. 293 Functionarii insArcinati cu podvoadele se numeau podvodari.
3) I. Bogdan, op. cit. II, 596 : gloabA, amendA ; globni^, cel ce adunA sau incaseazA gloabele" ; N. lorga, op. cit. I 245 [ed. rom. I, 321), 294, li, 87.
4) Aovitileovnuild, N. lorga, cit. I, 294 : desugubinari, care urmAriau faptele 1morale" (ed. rOm. II, 62).
5). El era unul din cei 8 copii ai lui Dumitru Buhu visternicul cu Dafina [aceasta deveni apoi sotia lui Istrati Dabija Vvd ]. Era frate cu hatmanul Alexandru Buhus, vestit rAzboirric, Docan, in Arhiva de Iasi, XI, 434-435. Dumitru Buhus vist e
inmormantat fri satul sAu, vecin cu GAnestii, Crivestii in 7155 1647) Mart 15, Melchisedec, Notile ist. si arheol. 129. Tot aid este inmormantat si cel din urmA membru al
familiei, vornicul Dimitrie Buhus, in 1846 (ibid.).
6). Radu Rosetti, PAmantul, 119 VAtAmanii... dupA toate probabilitAtile erau pusi

de cnejii, cari aveau mat multe sate, in capul celor unde nu le era asezarea, ca sA

[aceasta, pentru timpurile vechi], ibid. 160 ; asemenea I. Bogdan, D spre Cnejii rom. [An. Ac. rom. S. II, t. XXVI] p. 22, 23 25
[p. vremurile vechi] ; N lorga. Geschichte, cit. I 293 [ed. rom II, 62]; Erau in fiecare sat sau parte de sat, pentru regularea neinte1egerilor, juzi, care s'au numit, dupg
o expresie inprumutatA din Galitia, i vAtAmani", ibid. 333 [ed. rom. II, 112].
7). N. Iorga, Studii VI, 85-86.
81. N. lorga, Studii cit. 89, Radu Rosetti, PAmantul, 266.
9). N. lorga, op. cit. 88.
10). Pentru un neam Buznea, vezi Gh GhibAnescu, Feresti (Surete XVII, 82, 88,
judece oamenii i sA stringA venitul

100, splta Ibid. XXX.

www.dacoromanica.ro

RUSCANII (I3UZNEA) si GANESTII

107

tori: Iremice vornic de Poartl, Costandin Para lab ot Popiscanl, Alexandru Buhu
Hatman,

Foarte importantA pentru hotarul GAnestilor si Moicestilor e hotarnica din 7181,

) si altii, ci au
. 3 ') di la Irimice vorc. de poartA [Nacul din Targul Frumos]
One0ilor
i
a
Moice0ilor
dispre
fostu randuiti cu carti domneascA sA aleagA hotaruI
Popijcani i dispre Co00i arAtdnd anumi si ci oameni megie au fost, care au tiut
Nov

cu sufletile lor pe unde skt hotarAle si pe undi au lanut Banul, purcegdndu cu

brazda in cap i incepand hotarul Moicestilor alAture cu hotarul Popifcanilor di la o
moviIA din hotarul TArgului Frumos, in os pe lAugA radiul Popitcanilor si cle acolo
in 1:),'-os pe dam, pin ciriteii ro0i, !Ana in capul rAdiului din ,os, au pus un sllp .
dila actl stAlpu pe deal in ,;os pAnA la mooila mare la un stAlpu lang5 drum, de acolo
pe drum in ";os ptiA la mooila Bc nului la altu stAlpu, de acole pin rdiul Mutului
alAturea cu drumul dispre rAsAri din ;os di rAdiu, la capul rAdiulul, din 41-os langa
drum tu:di sA InpreunA hotarul Odne0ilor si cu a MoiceVilor i cu a Co0)0ilor un
stAlpu,

iar di acole di la acel stepu sa incepi pi hotarul Gdne0ilor aldlure cu ho-

larul CW0ilor i alAture cu drumul i pe o vdiugd !Ana la Janldna Borciului,

di

la fAntAna Borciului, drept piste sAs la vadul costiOI in Plotonil(A) i peste Plotonit(A) in ceia parti la un stAlpu i de acole la deal la cuibu Stdrcului ) pe deal sAmnu
intrun stejar in costis, undi sA pogoarA la Preludce i prin Preludce la deal, pe un
drum vechiu pAnd in dealu Co0Yscului Idngd (am la un stAlpu, undi sd inpreund
cu holorul Crdste0ilor ci in codru pAnA undi sA InpreunA cu hot[arul] lidndre0ilor."
se aratA apoi, hotarul despre apus, desre hotarul CAcacestilor,4) din care dau aid
punctele principale : din Dealu marl in sus pe Piscu la dealt/ Iui Aninte.. iu Jon!dna in Rdcea... pe deal panA la Crdpluri.. prisaca lui Talmaciu., lAngA peril
Ruscanilor.. in deal dispre Orpaz"
Cele mai multe din numirile proprii de mai sus se pAstreazA i pAnA azi : Movila
mare Fantana Borciului, Cuibul Starcului, Piscu, FAntana in RAcea, CrApAturi, Prisaca
lui TAlmaci, Perii Ruscanilor, Orpaz. 5)
1). Arh. stat. Iasi, tr. 1357,op. 1543 dos, 163, fila 67 verso. (de aici reproduc hotarnica
fiind cea mai complectA) ; ibid Anaforale 107, fda 139 ; ibid. tr. 1788, op 2039, dos.

343, fda 39 verso ; ibid. tr. 1357, op. 1543, dos. 213, fila 240 verso ; Cr. col. Acad.
Rom. 1910, 109 (aici Nov, 21). E mentionat' numai, N. lorga, Studii VI, 89.
2). Acesta in Cr. col Acad Rom. 1910, 109.
3) Aici gresit : Stncului", dar cp. hotarnic din 1781, 3 Noembrie : Ciiiubul
StArcului", N. lorga, Studii cit 108.
4). L-am dat acest hotar, la Ruscani, sub anul 7181 (1673), Noem. 23, complect
5). Dapa cum mi-au comunicat unii din locuitorii bAtrani ai satului. Pentru unele,
cunt e RAcea, Orpazul, v. Harta Ststului Major, plansa Targul Frumos, care are foarte
multe lipsuri in ce privest4 numirile proprii. Mai rAu, in aceastA privintA, stA Dict.
geogr. al jud. Iasi, de C. Chirita, care nu cuprinde decAt : RAcea.
Orpazul I-am explicat aiurea (BA Ion Niculce, fasc. V (19_5), Satul Prigoreni, pg.
46) ca fiind cuvAntul unguresc, horpasz, subst. desert (la om), flAmAnzire, ca adiectiv,
subtire, svelt.
In MArturia hotarnica a spAtarului Ureche, pentru Prigoreni, din 1636 (v. acest
studiu, la Ruscani, sub acest an i But. Ion Neculce, cit. mai sus, pg 45) cuvAntulsunS.
chiar Horpaz : inpotriva Horpazului". Intalnirea unor asemenea numiti urgure%tiln aceastA regiune nu trebuie s ne mire. AlAturi, in hotarul Prigorenilor e Watul, apoi nu
tocmai departe, tot in sesul Bahluetului, MAdrAjAstii, satul lui MAdArlac lung =dal..
pasere zsAk, sac, pron. modorjac, comunicat de d. profesor din Iasi, August Scriban]
i, in Codul Carligaturii, satul MAdrAjac. 1-AngA MAdrAjesti, era din vechiu satul BAtArAsti (satul lui Batori), in care, la 1493, intrA selistea lui lui AWL/ Vlad, vAndutA
www.dacoromanica.ro

M. COSTACHESCU

108

. 9. Gdnestii si Moiceslii In sec. XVIII-lea.

tirile despre aceste sate, In sec. XVIII, nu-s multe.
Din 7240 (1732) Iuni 25 '), avem o mArturie, care arata cA hotarul intre Muesli
si Buznea era matca pAraului RAcea : la apus Buznea si la Rasarit GAnestii. Mosialu-

sese a vornicului Manolache Ruset 2)

0 alta marturie, din 7241 (1733), luli I 3,. vorbeste de acela hotar. In ea se
pomeneste i popa loan din Glinesti.
In o scrisoare din 7242 (1734 , 7 Dec. 4), un popd din Giinesli declara cA a
iscal.t pe un act de fa Barboi Sturza, WA a-I citi, ca I-a cerut indarat 1 a capatat
raspuns ca--I va rupe chi r Sturza, gasindu-I.
In 7245 (1737), 10 lunie 51, Grigore Ghica trirnite carte lui

,,Ion Neculci biv vel

vornic ,, lui *tefan Tabarta jitnicer si Toadtr StArce vornic de poarta, sa cerceteze
In pricina plAngerei lui Ion Silion contra , duninealui Barboi Sturza" ca la Moicesli,
tinutul CArligAturil, care au intrat cu plugul In hotarul lui, sa i-ar fi stricat cAteva pamAnturi de grAu ; avAndu hotara in curmeziu, i-au facut multa paguba". StapAn in o
parte din Ganesti si Moicesti era Ion Silion ').
0 alta parte din Ganesti o stapanea Costantin Roset biv vel clucer... Acesta, prin
doc. din 7248 (1740 , 21 lunie '), da partea sa din Ganesti dumisal[e] mamii Anitii,
,

surorii tatAne-mie".

Interesant e doc. din 7253 (1743) 8). Prin el, tefan Bosie camAras cumpara, cu
300 lei, de la socrul sail, Costache Lazul biv vel jitnicer, satul Cosesli [= alature cu
GAnesti] sat Intreg fi a patra parte din Gdnesli si din Mate holarele inpreunate Cu
arYnestil. Cari aasta mosie satul GAn.ktii au fostu dumlisalle [Costache Lazul] zastri de
mosul nostru Manolache Ruset vornicul cel mari fiicii sale, matusii lui Costache Lazul,
unume Nastasiicai gau tinuto gupAneasa Constandin Miclescul pah., car(e) intimplAnlui Negrill, fiul lui VAlcea BAthrascul, de Anuca si Maria, fiicele lui Meidrellac. V Bul.
Ion Neculce. fasc. 5 (1925), satul Prigoreni, pg. 42 ; ibid. fasc. IV (1924), satul SA-

nesti, pg 26, 27, I. Bogdan, lit. II, 17, Oh. GhibAnescu, Th. Codrescu I 82. Cam
15 km. de Madrajesti e satul Harpaesti, citat intrun doc. din 1456, Fevr. 18, Int:e sa-

tele protopopului loil si a fiului sau Giurgiu grAmaticul : apintweivii aiumumin --= Arpasestii lui Arpas [Acad. Rom. Pee. 1791 ; asernen.a intrun uric din 1488, ghen. 12 (i-

nedit). Acestia erau RomAni din Ardealunii veniti poate prin Muntenia, cum arata numete lor : VAlcea, Vladcu nume unguresti, la moda, or poate chiar Unguri, caci nu
degeaba in apropiere era Harlaul si Cotnariul, pentru care vezi I. Bogan, cit. I 149
151, II, 146-150, N. lorga, Procesul calugarilor de la SAntilie si Gheorghe pisarul lesesc, Ac. Rom- s. ist. scria III, t. IV, mem. 7.
In alta parte. pe Berheci, e satul Tavadarasti, al lui Tivadar, cum aratA cljc. 6946
(1438), Aug. 21, Gh banescu, Th. Codrescu II, 1.
InteresantA este iarAsi numirea cuibu StArcului", ce ne aratA ca cuvAntul stArc,

inlocuit azi, In mare parte, prin cocostarc,a existat odatA si in Moldova. Lucrul
se Vie, de altfel, si de aiurea, de ex. intrun descAntec [cules din Goesti, corn. Lungani,
jud. Iasi] de gAlci : o vinit on stare, cocostArc s'o lutat o gala" etc.
1). Vezi . 5. Ruscanii, sub acest un.
2). Vezi, mai jos, doc. din 7253 (1745).
3). Vezi, 5, Ruscanii, sub acest an.
4). N lorga, Studii VI, 98.
5). Ibid. 93-99.
6). Vezi, mai jos, doc. 7251 (1743), unde se vede de la cine avea Silion aceste
mosii.

7). N. lorga, cit. 99.

8). Academia RomAna, Manuscrisul 3336 fila 17.

www.dacoromanica.ro

RUSCANII (BUZNEA si GANESTII

109

duisa de sau savArsit si neramAindui copii au ramas sa o impartim noi fratksti adica
o p-arle fill dumisali vor Stefan Ruset si o parte matusisa Costachloai si o parte
matusksa Silionias a) i o parte maica lui Costache Lazul, fiind eai toti fetori vor.
Manolachi. Si aceasta parte a mumii lui Costak hi Lazul impreuna si cu satul intr kg
Cosicstii Iiau vindut Costachi Lazul ginerilui sau lui Stefan Bosie drkpt 300 lei" 1).
Documentul este foarte important pentru stapAnii Ganestilor.
Dupa Manolache Ruset e stapAn in Ganesti prin zestre Nastasiica Miclescul. Ea
murind fara copii, mosia se imparte, frateste, in patru Orli, coboritorilor directi din
Manolachi Ruset: fiii vornicului Stefan Ruset, Costachioaia /Cum se chema ?], Siloneasa botia lui Ion Silion/ si maica lui Costache Lazul /Sop lui Neculai Lazul[.
Din 7254 [1746/ f. lima. 2., afilm de o cearta de hotar intre fiii lui Ion Silion,
proprietari in a patra parte de Ganesti si Stefan Bosie, a card sotie stapanea satui
alaturat Cosestii si un helesteu. loan Neculai Vvd trimite carte lui Sturza vel logofat
pentru un halesteu de la Coeasti, de la tinutul CArligaturii tau fost a raposatului
vorc. Ruset Manolachi, deci fiind si satul Cosea?ti si satul GefricWii amAndoA a vornicului Manolachi au socotit raposatul vor. Manolache inpreuna cu kupaneasa sa si lau
claruit acest helesteu intreg nepoatii lor Saftii, fiicii sulgeriului Neculai Lazn1 cu zapis,..
numai Saftii sau dat si Safta (sopa lei Costache Lazuli avArd gineri pe Stefan Bosie
iau dat satul Cos-ksti... si cu halesteu intreg, cari halesteu lau 51 prinsu si lau intitniipt
cu ezatura si vrand al stapAni, iar fieorii lui Ion SAlion nepolii vor. Manolache nu lau
ingaduit tiind eai satul Gan-kstii fa patra parte], ci au cerut giudecata pricinuindu ca
giumellate de apa acelui hdlefeu vine pe locul GclakViloi". Logofatul Sturza !wand
seama sf cetind zapisul de danie gaselte ca dania sa ramAie nestramutata si feciorii
lui Ion SAlion sa nu se mai arnestece la helesteu, iar Stefan Bosia camarasu ,,s1 aiba
a stApAni acest haleiteu intreg cdt va cuprindi lumina apir
Hotarnica Gnestilor. din 1781. 23 Nov 3). nu ne da cine Vie ce lucruri noi, p
lAngd cea din 7181 (1673). Se chiama megiesii : Rotila. Anbrofie, Stefari a Dadii. Hotarul merge pe drum pen Curechii rWi 4)... FantAna Borciului... Cuitibul Starcului,..
Dealul lui Arventel... La Sattipaturi -').. Prisaca lui Talmaci... Pre Harpazu 6).. "
Din doc. din 1786, Ghenari . 3 ) se vede neinte'egerea pentru hotar, intre proprietarul CAcacestilor si Ruscanilor, numiti si Buznea, anume logofatul Gheorghe Sturza
si proprietarul mosiei Ganesti, Costandin (iheuca -al 2-lea visternic. Din el, mai vedem
cd si neamul ScHioneti/or au stapAnit m sia Ganesti
Despre o alta hotarnica [=.-a Ganestilor si Moicestilor ori a Popiscanilor, Copstilor, Cristestilor ?] din 1791, Avg, 25 8), avem numai o Nina pomenire. Hotarnica din
1791, Avg. 25... dovedeste ca nici atunce a cautAnduse aratatele samne in flinta propietarilor de Moicesti, Ganeiti, de Cristesti, Cosasti, in flit* razasPor de Popiscani si a
1). Dau texiul dupa rezumatul din Mscr. 3336, ACad. Rom : ..Catastill de mosiie
dumisale Stefan Bosie cam(a)ras let 7259. iuli 20".
2). Ibid. 17 vo
3). N. lorga cit. 108.
4). Cred Ca e o citire gresita in loc de Ciriteii rosii", din hotarnica din 7181,
Nov. 23.

5). La Surpaturi, in 7181.

6) Orpaz, in 7181, Horpaz, in hotarnica Prigorenilor.
7). Vezi 5, Ruscanii, sub acest an, unde am dat documentul.
8). Arh. Stat Iasi, Tr. 1357, op. 1543, dos. 213, fila 17. [E vorba de hotarirea
mosiilor Cristestil, BAtestii, Cosastii, poenile Calugarului, toate intrun hotar]..Dau dupa
rezumatul de aici 1847).
www.dacoromanica.ro

M. COSTACHESCU

110

insu; egumenul M-rii Do ljasti [stapanea in Popiscani,] nu s'au ga it acele . semne ale
Gnestilor si Moieestilor, din hotarnica 7181, Nov. 23.
0 alta hotarnica a mosiilor Moicesti si Ganestii, de la tinutul Carligatura, ale
stolnicului Constantin Gheuca e din 1795, Aprilie 24, ) ca urmare a unei jalbi, din
1795, Fevruarie 1, a clucerului Anastasie Scortescu, stapanul uneia din mosiile vecine. ")
Prin scrisoarea din 1795, August 12, 8) Alexandru loan Calimach Vvod. ;Mold,
volniceste pe un armsel ca sa mearga. . In Ganeti, tinutul Carligaturei, E A ia nite ti-

gani si sa-i duca la Alexandru Anastase ot Visterie.

Foarte interesanta pentru despartirea !litre hotarul Buznei, a sardarului Costachi
Sturza si Gdne0i, a stolnicului Constantin Gheuca, e marturia Banului Vasali Luca,
din 1796, Mai 15 4 Sardarul Co: tache Sturza arMa, cu martaii vechi, ca hotarul mosiei Buznea merge pe valea ce se incepe de la FaInMna Rdcea 1 nu pe deal. Stolnicul Costandin Gheuca se tinea dupa hotarnica din 7181, Nov. 23, in care scrie ca
hotarul Ganestilor, despre apus, n erge pe deal, pe la Cropoluri, 'Ana la movi a deasupra Prisacii hri Talmaci si nu pe valea di la Race. Cartea divanului, din 1796, iuni
8, ) pentru galceava de hotar, de mai sus, hotaraste, ca Costantin Gheuca s staraneasca dupa hotarnica zisa mai sus, adeca pe deal si nu paraul Race,
Din 1799, 9 Dec. avem scrisoarea Domnului catre Dimitrie Sturza biv vel postelnic, pentru o galcea a la Hndresti, tinutul Romanului, Ca i-ai fi gonit cosaii dincare din vechi s'ar fi stapanit tot de catra motr'o poiand ce se nume0e Giudele,
sia 0anesti.6
10. Gdnelii i Moicelii fn sec. XIX-/ea.
In Condica Liuzilor, pe 180'3. ') erau 49 de liuzi, 9 bresla0 i 4 liuzi, fail bir.,
Ganesti, care erau proprietatea casei stolnicului Constantin Gheuca,
Din Cartea Divanului Cnejiei Moldovii catra ispravnicul de Carligatura, din 1808,
Sapt. 1 si raspunsul ispravnicului, din 1808, Sept. 16 9, vedem ca. cearta pentru hotarul dintre Buzne i 1 Gne,ti continua. Gne,tii erau a sardarului Manolachi, ginerele
stolnisului Gheuca.
Date mai importante, despre Ganet1, gsim in Catagrafia Carligaturil, din 1820 71.

Satul era a caminarului Manolachi Raft!. In sat erau 65 liudi (15 frunte, 25 de mijloc,
25 de coada). Intre ei : Grigore Ungureanu, *tefan Vataman, Stefan Roga, Andrei .5tirban, Ion *Urban, Iosap Zara, Macsan Rusul, Sandul Chiriiac, Neculal Toma, Tanas
Mecicu, Simion Vierul, Ursul Cojocar, Ion Leonte, Ion Lungul, Toader ChNorgrau, Alecsa Rusul, Gherasam zat (ginere) tirban, Ion Mazare, Toader Luca, Costandin Pruteanu, Vasale Liana, Cozma Duman, Costandin Anton, Negoita Munteanu, Samion Dolianul, Acsante Toma, Trader Buzdugan, Iacob Sucila, lacob Haitian, Macsan
Acsante. Pintilii Acsante, Moise, Vasale Coliban, Nechifor zat lonita, Toader Bonca,
Vasale Maya, Samion Vornizul Dumitru Cercel, Gheorghe Lacatus, Petre Rapota, DAnil Plugarul, Vasale Marnaliga, lonita Milian Intre cele 9 slugi WI bir a caminarului, sant *tefan Carpu, Gheorghe Vintila, Gheorgbe Tafoiu, David Ciocar, Ion Prisacuta, Gheorghe Buliandra.

1). Cr Colect. Acad. Rom. 1907, 224. Aici gresit, Mogestii".

2). Ibid.
3). Ibid. 197.

4). Vezi-o 5, la Ruscani, sub accsti ani.

5), Uricariut VIII, 331.

6). Vezi la 6, la Ruscani, sub a:esti ani.

7), Arh. Stat Iasi.
www.dacoromanica.ro

RUSCANII (BUZNEA) si GANETII

ni

Despre Moicesti, ca sat, nu se spune nimic, cAcl era seliste. Din 1825, lulie I),
avem scrisoarea cAtre Manolache Roset Banul Besleaga din cas(A) n'au esit si conacul s'au gAtit si dumnealui besraga au ven t la Esi si, pan nu va veni de la Es, nu sA
dAsartA (sic) casAle; dar am intAles cA vine alt beslagA si cuconul lordachi Cazimir
este aici la GdnWi, sus, tri mil, dar nu este muftAmit cu hodihna si vra sA se
mute in Targu, la alt loc, WA va esi Turcii din cas'A)". InteresantA, cAci ne arat supArArile pricinuite de Turci.
Catagrafia CarligAturii, din 1831 2), nu ne d multe date noi NA de cea din
1820. Satul era stApanit de aga Manolaghe Radu. Preuti in slujbA erau 2 : (Preutul
Gheorghie 8) sin VintilA, in slujba bisAricii hramului sfintilor inpArati Costandin si Elena" si preutul tefan sin Ilie.

Mai erau 2 prevelegiati ; Polcovnicul loan sin Simion Graur posAsAriul acestei
mosii cu carte Domnului loan Sandu Sturza Vvd. din 1826, fevr. 2 si Polcovnicul Vasilie sin Savva hat. cu carte Domnului loan Sandu Sturza V% d din 1826, SApt. 16".
Ca ertat de bir cu cartea stApanirii e Vasili sin lacob papistas botizat cu carte
episc, Romanului, din 1818. cu cuprindiri sA fie scutit de bir si havaleli."
AflAm apoi 7 nevolnici si acii ertati de sat." : Toader BoancA sin Neculai. om
bAtran, slab ; Iacob sin Ilie Gage oftigos ; lordache sin lonitA Piciorgros vAtAmat ;
Dumitrascu sin David bAtran slab si burlac ; tefan sin Lupu Carpu olog di picioari;
Simion FAtul on) bAtrAn si vAtAmat, fArA casA-14 vAduve si intre ele : Anastasiia TAnAsoaia, Gafita lui tefan Hariga, Chita lui Mihai Rotar, Vasilca lui Mois, Acsiniia lui

Toader Luca. 4 dascali. 17 birnici havalegii, 35 birnici breslasi. 30 de slugi si alti oameni fArA bir, supusi la unii si altii, 20 de oameni strAini fArA cApAtAiu tocnili cu hac
la unii si altli, burlaci. sudit, evreu, supus austriac, venit la 1824. Cum vedem satul era populat.
Pentru neintelegeri 'Intl e Buzne si GAnesti votbeste raportul lui Dimitrii BranzA,
din 1831, Dec. 18, cAtrA ispravnicul CarligAturii 4)
In 1849, Avg 17 5) proprietarA a GAnestilor si Molcestilor era postelniceasa Elencu Radu si era ceartA pentru inpresurare, de cAtre aceste mosii si asupra mosiilor
CacAcestii si Ruscanii, ce sant intrun hotar, numiti si Buznea.
HotArnicia din 7181 va avea mare importantA si in ho'Aritura moiiei Cristesti cu
silistele ei CoiAsti, BArb2sti si Poiana CAlugArului, de pe la anul 1850 si hotAritura
mosiilor Moicesti si Gdnesti, despre Popitcani sau Draga, a MAn. Doljesti ") din 1852.
Mosta GAnesti a fost apoi proprietatea lui P. P. Carp, a urmasilor cAruia mai e
si azi, catA n'a fost expropriatA.
1

M. Costchescu

1). N. lorga. cit. 118.

2). Arh, Stat. la?i.
3). Acesta e strAbunicul meu de pe talk numit Gheorghe.GAnescu. El fusese mai
iaainte in Cristetii, de alAturi, unde venise, ca preut, in 1811, Noembrie 1. Era fiul
mocanului VintilA, care venise, pe la sfarOtul veacului XVIII-lea. din Ardeal, din saiul
CAsuni, tInutul Secuilor. Fiul preutului Gheorghe, preutul Costache (bunlcul meu) a fast
si el, catIva vreme preot in GAnesti si apoi, panA la sfArsitul vietii sale, in Buznea
4). Vezi-I 6, Ruscanii, sub acest an.
5). .Vezi Anaforana aceasta 6, Ruscanii, sub acest an.

6). Arh. Stat. 14, Tr. 1788, op. 2039, dos. 343, fila 26 si acelas transport 1
opis, dos. 662, lila 29, 30.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE
A). LOCUR1

Documentele caselor Basota (azi Gimnazul Stefan cel Mare)

a). locul cumpdrat de la slugerul A. Fote
1. 7214 (1706) April 25.
Adica Ivan Cazacul si cu femeia mea Anita fata Mariel
i nepoata usiiarului Panaite de la Maria Sa Doamna scriem si marturisim cu acest zapls

al nosiru precum noi de nime snip nici asupriti, ce de a noastra buna voe am vandut
giumatate de loc de casa pe ulila Muntenimei care loc ne au f3st si noao cumparatura
de la unchiu nostru Panaite usiiar, Aceasta giumatate de loc lam vandut lui Neculai fecior

lui Gangau tigan drept seapte lei batuti ca sa i fie dreapta ocina si mosie in veci lui
si femeii lui si copiilor lui iar altu nimenl sa nu se ameastece, insa and i am vandut
locul sau prilejitu oameni buni vecini si boiari de curte si slujitori care sau tamplat si

au isalit mai gios si pentru mai mare credinta ne am pus degetele. Si eu Vasile
Diiacul am scris zapisul sa se stie.
+ Ivan Cazacul am vandut, + Anita fata Mariei nepoata lui Panaite usiiar im-

preunA cu sotul meu am vandut, + Eu Panaite uOiar sunt martur a eu am vandut

nepoatel mete Anitei. Si eu Istratie Fustas mam prilejit la tocmala Iereiu Gligorasco
+ Constantin Aga, -I- si eu Marie fmpreuna cu fiica me Anita si cu Ivan ginere meu
am vandut. Avraam Comis, -I- Barbu Lacatus martur, -I- Vasile + Vasile cumnat Cazacului + Sava.
II. 7216 (1708) Februarie 18. Adea eu Nastasia si cu sotul meu Irina si cuconii
mei facutam zapisul nostru la mana dumisale lui Vasilita, precum am vandut o casd
cu loc cu tot Maga biserica Curdrariului ca sai fie dumisale dreapta ocina si mosie si
sotii dumisale si and sau facut acestu zapis ce mai sus scriem sau dat si zapisul cel
vechi de cumparatura la mana dumsale si la acestu zapis si tocmall and sau facut
dinaintea Mariei Erbaritel si a lui Andronache a Mesarciului si sau tamplat i dumnealui val. lui Murgulet Nastase si dinaiutea lui Pavel crasmarului si tocmala ce am cumparat drept trei zed si cincl de lei bani buni si noi vazAnd tocmala tntre dAnsii but-IA
ne am pus si not degetele si alti oameni buni care sau mai prilejit ne am pus degetele.

-I- Nastase vnzatoriu + si sotul meu Irina iar vanzatoare, + Maria Erbarita
martur + Andronache Mesarciul martur + Pascal Crasmarul martur.

www.dacoromanica.ro

DO CUMEN r E

113

III. 7219 (1711) Februar 20. Adeca eu Vasile si cu sotul mieu Dumitra scriem s
marturisim cu acest adevarat zapis al no ,tru la maim dumisale lui Vasile ciobota
precum noi de buna vole a noastra de nime saliti nici asupriti am vandut dumisali o
casA cu loc cu tot cat tine ograda imprejurul casai numai far cat despre cumatrul
Vasile ciubotarul este ograda pi locul dumisall pe doao palme si dupa ce am cumparat
eu casa, miau daruit cumatrul si acel putintel loc cu toata voe dumisale si noi Inca
am vandut dumisali lui Vasili ciubotar cu cat line Ingrditura Imprejurul easel si aceasta
casa este langa dumnealui Eni Cacule neguptor t i langa dumnealui Andronachi Mesarciul si langa dumnealui cumatrul Vasile ciubotarul si am vandut noi dumisali lui
Vasile ciubotar drept treizaci de lei opt bani gata si la acest zapis sau prilejit multi
oameni buni dumnealui Toader Negutator si dumnealui Andronachi Mesarciul si dumnealui Eni Cacule si dumnealui Pascal Bulebas hatmanescu si dumnealui Vasile ciu-

botar si dumnealui Stanciul Bulebas si alp oameni buni care sau iscalit mai gios si
cand am Mut zapisul acesta am dat si zapisele casei sele vechi In mana dumisall
lui Vasile Ciubotar si pentru credinta am iscalit.
u las leat 7219 Fevr. 20,
Eu VasIle Pascal Bulbas martur si vanzator = Eu Toader care mam tamplat la
aceasta tocmala si santu martur + Costantin Spatar martur + Vasille Ciobotar martur, + Andronachi Mesarciul martur + Stanciul Bulbas, martur.
IV. 7226 (1718) Mart 1 Adeca eu Vasilie feciorul Mariei nepotul lui Panaite Usarului si sotul meu Irina si cu feciorul meu Ille, facutam adevarat zapis al Lostru la
maim lui Nicolai BAngau Zlatarului si la man femeiei lui Bajeni pe cum sa sa stie ca
am vandut o casd cu loc cu tot care easel este pe ulifa OcnIt langa casa lui Vasite Spin si langa casa lui Vasile a Chitri si langa casa lui Andani becatarulul de nime
siliti nici asuprip ce de a noastra buna voe am vandut drept doaozeci si ;Ilse de lei
bani ca sA hie mosie dreapta lui Nicolai si femeiei dumisali Bajeni si fejorilor dumisali si nepotilor insa au mai vandut mosie Marie mai inainte giumatate de loc si eu
am vandut locul tot si and am vandnt aceasta casa sau prilejit multi oameni buni si
megiesi anume Popa Gavril ot Curalari si alti oameni buni si megiesi care sau !scant
mai gios si vazand plata deplin neam iscalit mai gios ca sa hie de credinta la maim
lui Nicolai BangAu si femeiei dumisali,
Leat 7226 Mart 1.
+ Vasilie am vandut casa si am pus degetul, + Irina, Ilie sin lui Vasile am
pus degetul, + Eni Cacule ma m tamplat martur, + Andani Bucatar martur
Popa
Gavril. + Vasile Spin martur, + Vaslle Bulubas martur, --I Pascal Capitan martur,
+ Stati Aprodul, + Vasile sin Chilli megies martur, Acsinte megiei martur + Vasile
Cismar martur.

V. 7229 (1151) Mart 9. Adeca cu Vasile sin Chetrii si cu sotul meu Axenie
scriem si maiturisim cu acestu adivAratu zapis al nostru la maim dumisali Ducai si neveste i dumisali Saftli precum noi de buna voe noastra de nime siliti nici asupriti am
vandut dumilorsale o casa cu loc cu tot i u cat tine ograda Impregiurul casei si cu
zemnic din gios si am vandut dumisali dreptu patru zaci lei Wulf ca sa le fie dumilorsale si stranepotilor dumilorsale in veci netrecuti ti banii ni sau dat top deplin In
maim noastra si and am facut zapisul iam dat si zapisele cele vechi a casei care le
am si eu cumparaturi, In man dumilorsali si la facutul zapisului sau tamplat multi oameni buni mahalagii de prin pregiur din sus si din gins anume Nicolai Bargau si dumnealui PavAl Soponar si casa este Maga Nicolai Bargau si tang& Andronachi Meserciul si pentru mai mare credinta neam si iscalit ca sa fie buna credinta. leat 7229 Mart 9.
+ Vasilie Ciubotar, zat (ginere) Ketrii vanzator, + Axinie femeie lui, Vasile valuator,
,loan Neculce Buletinul Muzeului Municipal la0

www.dacoromanica.ro

15

114

OH. OHIBANESCU

-1- Tanasa sin Vasilie Ciobotaru vanzAtor, + Pascal sin Vasilie Ciobotar vanzator,
echawpoc, Ney.aXtovivo; + Vasilie Cazac, Neculai Bargau martur, Pavl Soponar, martur,
Nastasia fata lui Andronachi Meserciul martura, Bejana fe+ Stati Aprodu martur,
mete lui Neculai Bargau mart. + Vasilie Sin Valsina:martur. EuGrigori sin Sararitiei mar-

tur a Maricutei. Eu Vasilie am scris zapisul si martur.

VI. 7236 (1628) April 15. Adeca eu Toma feciorul Dimei Bacalului din targu
din Iasi, scriu si marturisesc cu acest adevarat zapis al meu, de nime silit nici asuprit ci de a me bona voie am vandut a noastra dreapta ocina si mosie o cas6 aice
In Idrgul in la$1 Idngd biserica Curdlarilor cu tot locul cat iaste ograda si cu
groapi de pivnita si couri de piatr. Aceasta am vanduto lui Enachi Sauni drept
92 lei bani not si miau facut plata deplin in mana mea ; care aceasta casa a fost a parintelui meu a Dimei si au fost dato danie nepoatei sale Maria pe care au fost marlritato dui:4 Enl Cacule, iar dupa moartea lui Eni Cacule sau sculat semintiile lui si
au fost vanduto lui Vasilie Buliaescu diacul de camara si apoi Vasile diacul au vanduto lui Toader negutitorul cumnatul lui Adam. Deci eu vazand a se instreineoza moie a parintilor mei, nam lasat sa o cumpere altli si am luat acesti bani cu dobanda
lor si am tutors banii lui Toader Negutitorul cat au fost dat lui Vasile Diacul si lau dat
toata giudecata ramas sasi ia banii si sa lipsasca din casa si luandusi banii au lipsit
din casa si eu cu buna voie mea am vanduto lui Enachi Saulii drept acei bani care scriu

mai sus ca sai fie de la mine dreapta ocina si molk neclintita si neruiita in veci si
la aceasta tocmala sau tamplat multi oameni buni mahalagii si alti megiei care mai

gios sor iscati si eu de credinta am iscalit si en Dumitrascu Muste diacul de camara

am scris cu voia Tomei.
Leat 7286 April 15.
Toma Dima de la E iscal, Neculai sin Dima iscal,Ilie iscal+ Duca seimen
agescu martur.
VII. 7239 (1731) Mai 9. Adeca eu Nastas Hrin dimpreuna cu sotul meu Maricuta si cu feciorii mei anume Neculai i Toader i Vasile facutara acest adevarat zapisul nostru la maim dumisali giupanului Fote negustor precum noi de nime siliti nici
asupriti ce de a noastra buna voe am vandut dreapta ocina i mosie a noastra un loc de
casa ce este intre casa jupanului Pascal si intre casa Zanfirei si inIre locul ha Sjeli
loan ce sa hotaraste, care acest loc Se numeste a varului meu a lui lonita sin Lucurtu i dintracel neam a nostru am ramas nun.ai noi si o fata a lui lonita si san
instreinat nu sa gtie unde este de care lucru si noi gtiindune neam acelor oameni am
vandut dumisale giupanului Fote drept doaa zaci si unu lei bani gata, ca sa fie &misali i coconilor dumisaIe mosie in veciu ; iar de ar veni vara noastra Mariuta au

din neamurile noastre sar scula cu vreo pricina, EA avem a da noi saraa ori la ce giudecatA sar tampla ca noi am vandut de buna voe noastra si neau facut plata deplin

In manule noastre pe ace bucate de loc pre care sa aiege gi la aceasta tocmall sau
tamplat preuti gi oameni buni inpregiurasi, care sau iscalit mai gios si noi Inca ne am
Leat 7239 Mai 9.
iscalit ca sa sa creaza.

+ eu Nastas Hrin am vandut, + eu Neculai sin lui Hrin iscal, + eu Toader

sin lui Hrin iscal, + eu Vasile sin but Hrin iscal
VIII. 7239 (1831) Julie 28. Pre poronca a dumisall lui Darie Donici vel logofat
ce niau poroncit cu poronca Mariei sale lui Von ca sa mergem sa luam sama sa hoWant un loc de casa a Zamfirei femeiei lui Vasile Cazacul din Curte pentru multa galceava ce au avut filnd casa DucAl tntre casa lui Bargau zlatar 1 intre casa Zamfi

www.dacoromanica.ro

DO CUMENT E

115

rei si Maud st Fote negulitorul cas i ograda sau Inchis drumul casei Ducal despre
toate partite neavand Duca nici dintro parte sa aiba cale la ulita sau la mahala inchizandul Vasilie Cazacul si femeia lui Zamfira puind pricini ca va sasi faca Duca
drum pe dinaintea casei lui i fiind mult pricina i gareeava cu poronca dumisali lui
vet logofat am mersu acolo la mahala si am chemat preoti mahaMgii de popor de
la beseareca de la Curalari si negutitori mahalagii care sunt iscaliti mai gios i asa
am socotit cu toti mahalagii si poporani inpreun c ou este cu cale sd Mchidd
drumul Ducal, caci nu scriu zapisele nici a unui loc ales far cat locurt de casa i nu
le spune nici unue locul in semne, ce noi am socotit cu toti mahalagii care sunt isca.
lip mai gios si am lasat locul in doao parti pe dinaintea easel Zamfirei si mai mult
5%3 u lasat in parte Zamfirei si am stalpit cu piatra i de credinta am pus pecetea Portli
Mariei sale Domnului s s tie.
Leat 7239 lutie 28.
Gavril pisal
lereu loan ot Cut-Mari !scat.
Dumitracu Muste am scris.
L. P. I Ii2vglqurrri; Nt4cAio., 7.ai.:6'd St; '7;4 ST...C71;EV. 11:-.amakr,;. =mvOu 141p-Cipac. 1114711; &Au
.111MIN=111111111

xpe,r, :.1; To: Br.tc4V.Ev.

Mihalazhe staroste de clocli martur, Eu Fiore mam tamplat si, martur, Neculai
Bargau zlatar martur EVcI En i.v v.ap7opocc.

Adica eu lanachi Sauli braovanut impreuna cu sotul meu Maria facutam zapisul nostru la mana dumisali Dimii negutitorului de aice din
targut din lai precum noi de nime siliti nici asupriti ce din buna voia noastra am
vandut dumisali o casa. de aice din targul din lai care casd este Icingd besereca Curdlaribr cu tot locul cat este ograda i cu pivnita de piatra drept 150 lei care i
noao ne este cumparatura de la Toma feciorul Dimii bacalului din tArgui din la1 precum arata zapisul Tomei bacalului tct anume acele de vanzare ; aceasta si noi cum
scrie mai sus am vanduto dumisali Tomei negutitoriu, dinainte a negutitori si mahalagii ce sor iscali mai gios. Deci si noi vazand plata deplin intru mantle noastre, datuia m 1 zapkele cele vechi, si de acmu inainte sai fie dumisali si giupanesei dumisa i si cuconilor si nepotilor si stranepoplor dreapta ocina si mosie in veci i noi
pentru mai mai mare credinta neam iscalit si am pus pecetite 1 eu Toader diacul de
divan am scris zapisul cu zisa d !mitorsale.
u las vleat 7240 Sept. 20.
yvuzzr,; Lz X., Maria am pus si degetul, Monah Ghedeon+Popa -Map
martur, Eu Preotul Lupul sin ego mam intamplat, Eu Preotul loan zrt Popa Tarata mam
E.g./
tamplat,
Eu Neculai Bargau martur, Eu Duca martur,
Eu Grigora ciobotar martur, Eu Paraschiva Pascaloae main intamplat i martur, Toader diac ot Divan,
IX. 7240 (1731) Sept 20.

X 7242 (1714) Feb. 20. Adica eu Vasile Cazac In curte inpreun cu femeia
mea Zamfira facutam acest adevarat zapisul nostru la man dumisali giupanului lonita

Pand precum sa se stie ca de nime slliti nici asupriti ci de buna voia noastra iam
vandut a noastra dreapta ocina i mole o cc's cu tot locul cat iaste a case! lui
ce taste pe ulifa Hagcoaiei king() casa lul Fote neguldtorul din sus si langl casa
Ducai. Ac-asta cas i cu tot locut o am vandut dumisali drept bani gata 70 lei si
neau dat banii deplin intru manute noastre ca sai hie dumisali Areapta ocina si mosie
caci i noao ne iaste aceasta casa si cu tot locut de la parintii nostri si la aceasta
tocmala sau tamplat multi oameni bunt si mahalagii care mai gios sor iscali si no

www.dacoromanica.ro

116

GH. GHIBANFSCU

de credintA am pus degetele i eu Dumitrasco Muste diiac de camarA am scris zau las leat 7232 Feb. 20.
pisul cu voe lor ca sA sA tie.
-1- Vasile Cazac 4 Zamfira fata lui Andronache Meserciu, + Maria FrAticeasa
Dumitrascu ficior lui Vasile Cazac + Ion Sucmanar useru martur.
sor Zamfirei
Xl. 7242 (1734). AdicA eu Lupul Tiganu canungiu ginerele lui BArgAu si cu fiii
mei care mai gios sor iscAli i cu neamul meu InpreunA fAcutam zapisul nostru la
ana lui Grlgoras sin lui Rat si sotului sAu i cuconilor lor pre cum sA sA tie cA

am vandut dumisall o casA cu loc cu toate cate are Inpregiur care casd este lang6
locul lui Gligora sl dinapoia casei lui [BdrOu i am vanduto drept 45 lei bani
vechi ca sti hie dreaptA ocInA si mosie si lui si hiilor lui si a nepotilor lui sA le hie
movie In veci si la aceastA tocmalA sau tamplat oameni buni si mahalagii care mai
gios sau iscAlit,
Eu Lupul Tigan am vandut

si eu

Nichita

leat 7242.
si eu Bejana BAr-

vi eu Buliga nepot si eu Axinte martursi eu Vasilie

gloae=si eu Duca marturu
Petre martur si eu Gligorascu martur si eu Radul Tigan martur si eu Neculai zet

Lupului martur.

XII 7246 (1738) Ghenar 31. AdicA eu Dima neguritor ginere NeculAesei fAcutam acest incredintat zapis al meu la man dumisale Enache Polcovnic precum IAsand dumnealni la mine sapte sute si sase zeci de lei amanet osbit de trei sute de
lei cu doa zapise care am fost luat cu ba and din zece unsprezece pe an. Deci
umbland eu t i cheltuind acele sapte sute si sase zeci de lei ce mau trebuit qi dintraacei bani am Mut l o cas6 care casd este de la deal de casa lui Fote cupef aproape de blserica Curalarilor. Deci esind la giudecatA si cu luminatA carte MAriei
Sale lui Vodkam dat casa cu tot locul cat tane, si cu pivnitA cu tot drept trei sute
lei ca sA fie dumisale dreapta ocinA si mosie In veci nerusAit si pe acestu zapis al
meu sl aibA asi face si ispisoc si la aceasta asezare sau tamplat oameni buni care
mai gios sau iscAlit si eu pentru mai bunA credintA niam i iscAllt si am dat i zapisul casei cel vechlu care niau fost si noao de cumpArAturk
7246 Ghenar 31.
4-41).1; )sap.zp u r
wOv II2c4;ars; Nix:, 4,4:1-,; Ntx8, Ilava766% Nix .
si eu Alexandru Zane am scris cu zisa dumilorsale,
XIII. 7247 (1739) April 20, AdicA eu Bejana a lui BArgAu tigan datam
acestu adivArat zapis al meu. la maim dumisali giupanului Fote cupetu precum sA sl
stie a de nime silitA nici asupritA ci de a me bunA voe iam vandut a me casA i ocinA dreapta care casA iaste aice langl dumnealui cu loc cu tot cei din dos ales si dinainte cu cAsoae cu tot ca sli hie dumisali dreaptA ocinA si mosie si cuconilor dumisali si din nepotii mei si gineri IncA sA naibA a zice nimicA cA sau iscAlit toll si
-pretul este a casei o sutA si trei zAci lei bani vechi si la aceastA tocmalA sau tamplat
multi oameni buni cari mai gios sau iscAlit i pentru mai mare credinta niam pus si deu las leat 7247 April 20.
getele.
Eu Maria fatA de suflet
Eu PavAl ginere iscal,
Eu Bejana am vandut,
Mama%
ppripac
i
eu
Solomon
Cupce
am
scris
cu
zisa
lore
iscal

XIV. 7249 (1741) lunie 11. AdicA eu MAriuta femeia lui lonitA nepoatA lui Curtu
InpreunA cu feciorii mei anume Petrea si cu Vasile fAcutam acest adevArat i incredintat zapis al nostru la man dumisali giupanului Fote Cupetu ot Evil precum sA sA

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

117

stie a de nime siliti nici asupriti ci de a noastra dreapta voe am vandut dumisali un
loc de cas care loc iaste in ograda dnmisali, care acest loc viind noi din strainatate am
gasit loc de cas vandut de Nastasa Hrin si de femeia lui, dumisali giupanului Fote care
el lau fost vandut rau neavand ei nici o treaba si am esit la giudecata dumisali vel
logofat si lam dezbatut locul si lam vandut de iznoava dumisali de buna voia noastra drept doao zeci i cinci lei Deci facandune dumnealui plata deplin intru manule
noastre. i noi am facut acest zapis al nostru la mana dumisali ca sa lie dreapta ocina i mo!iie dumisali, nime din neamul nostru s naiba a mai intoarce i zapisele

cele vechi sau prapclit cand Muscalii Si di sar afla mai pe urma, sa nu sa tie In
sama Si la acest zapis sau tmplat i negucitori cari mai gios sau iscalit i nol penLet, 7249 lunie 11.
tru credinta niam pus degetele ca sa fie el:. credinta.
Eu Mariuta femeia lui lonita nepoata lui Curt, -4- En Petrea sin lui bonitL
10 2vt..",a, Izi a. pun
--F Eu Vasile sin lonita, Eu Solomon Coce martur,
Eu Duca Olariu martur,
Vasile Abager i eu Paladi diac am scris zapisul cu
zisa bor.
XV. 7259 (1731). Adica eu Grigoras ginere lui Ion Radul inpreuna cu sotul
meu Maria fiica lui Ion Radul datam scrlsoare noastra fiului nostru Ion un loc de du-

ghiand de la Sdrdrie din dial ce merge ulifa la trgul boilor i am dat cu toata
voia noastra precum am avut i noi uni si alte de la parintii nostri i lungul dughenei din ulita pan in locul dumisali giupanului Dimii Cupetu, lar largul dughenilor precum

fii nostri sa aiba sa se invoiasca i nici unul s nul inchiza nici din
fata nici din dos, ce sa sa invoiasca ca hall! ca s F A pomeneasca numele nostru si
facere de bine si pentru credinta niam pus degetele.
Let 7_59
Eu Grigoras zat Radul am dat cu voea me,
Eu Maria fii ca lui Grigoras cu
voe noastra ; I tu Preutul Gavril mam tamplat, Eu Preutul Enachi main. tamplat, Eu
Scarlat curalar martur, si eu Miron Diacon martur.
unu i altu ca

XVI. 7263 (1755) Mart 9 Adica eu Ion CiubotIr sin Gligoras Rata inpreun cu

sop meu cu Maria scriem i adiverim cu acest inredintat zapis al nostru la mana
dumisali giupanului Dumitrasco Cupetu precum de nime siliti nici asupriti ce de a
noastra buna voe avand un loc de dugh and in capul Sdrdriei din sus lam vandut.
dumisali drept ban! gata doaa zeci de lei vechi, care loc imi este ramas si tale de la print!! mei, frunte locului in bat, doi stanjeni domresti si lungul locului pan in gardul
giupanului Minn Kupetu i claudumi dumnealui toll banii deplin in manule noastre pre-.
cum scrie mai sus, noi incai iam dat dumisali acest loc cu toata voia noastra ca sai
fie dreapta ocina i mosie dumisali i g upanesei dumisali i cuconilor i nepotilor si
stranepotilor dumisali in veaci sa stpaneasca in veci despre mine nici un supar sA
naiba l and sa facut aceast tocrr ala si de bun voea a noastra vanzare, am intrebat
pe toti razasii si niamul meu si altul nime nu sau aflat cumprator si cu voe a tuturor am vandut dumisali si la scrisul zapisului sau tamplat multi oameni buni batrani
si tineri negustori si razaii care mai gios sau iscalit
i sau pus degetele 1 pentru
mai mare credinta, neam pus si noi degetele i iam dat sf zapisul cel vechiu de la
parinti i dupa cum arata zapisul cel vechiu s naiba a se inchide nici uuul nici altul din
fraIl nici din dos nici din fata
7263 Mart 9.
Eu Ion Ciobotar sin Grigoras Rata inpreun cu sotul meu Maria am vandut
Eu Kicu toata voea noastra,
Eu Maria Ratoae mama lni lonita cu voea mea,
rft sin Rat cu voea meaNiculai diac de divan am scris cu zisa lui Ion Ciobotar
si martur.

www.dacoromanica.ro

118

GH, GH1BANECU

Adica eu Kirita Ciubotar fecior lui Gligoras Rata

inprc na cu sotul meu Ihnca facutam aLest adivarat zapis al nostru la mana dumisa li
giupanului Dumltrasco Pascal negutitor din Eli precum sa sA stie cA noi de nime
siliti nici asupriti ce de a noastra buna vole iam vandut dumisali o dughland cu loc
cc tot ce taste pe alga Hagioaei de la deal de Srrie i WO casele giupanu'ui
Dumitrasco aceasta casa cu tot locul el lam vanduto dutnisali drept sase zed lei bat:.
XVII. 7263 (1715) April 15.

gata si niau Mut dumnealui plata deplin in manule mele toti acesti bani de mai sus
scri2i care loc de casA iau fost cumparatura tatanemeu de la Lupul Tigan Kanungiul
ginere lul Bargau precum arata zapisul de cumparaturA ce iam dat la mana dumisali.
De i sai fie durnisali si giupanesei si cuconilor si nepotilor si stranepotilor dreapta
mo0e si cumparatura in veci si nime altii sa naiba trebuinta si In tocmala noastra la
vanzare sau intamplat mahalagli negutitori si oameni buni ce sau iscalit mai gios si noi
pentru mai intemeiata credinta neam pus degetul ca sa fie de bunA credinta.
u las let 7263 April.
Eu Kirita Ciobotar sin Gligora Rata inpreuna cu sotul meu Ilinca am van1 ut si am pus degetul si fii nostri Constandin si Trohin, + Eu Apostol Baibai acar martur,eu Ion brat lui Chirita martur, eu Maria mama Kiritii martur 1 eu Sinilon Chescu Uricarul am scris zapisul

cu aceasta carte de giudecata ca din

luminata poronca prea inaltat Domnului nostru am luat sama intre vechilul Dsale loan
XVIII. 7264 (1757) lunie 12.

Facem tire

Bogdan vel logofat si intre Anita fata Neculaesei negutitorului ceau tinuto Dima
i egustorul si cu.Gavril ginerile ei; p icina Intracesta chip este ca fiind nite casd cu
pivnild ce sunt la biserica Pogordrei Duhului Slant care case au fost a sotului ei
Dima cumparate de la un Ena-he Brasovanul si ramanand barbatul ei Dima dator lui
Enache Polcovnicul cti apte sute de lei, care bani neavand de unde sai dea au dat
nilte vii de la Sorogari si aceste case cu pret dre t trei sute de lei si dupa Enachi
Polcovnicu ramanand giupaneasa clJmneei Catrina Polcovnicita la moarte ei i sau dat
danie Dum. vel logofat sa o grijasca cu toate cele ce sunt obicinuite a legei cresti
nesti si dupa ace danie ramanand dumnealui vel logofat stapanitor pe partea ei de
lank, si aceasta Anita au esit la giudecata inainte SfintiLi sale parintelui Mitropolitului si inainte a altor Arbieret si inainte a dumilorsale velitilor boeri si au ramas din
toata giudecata Iegei sa stapaneasca dumnealui vel logofat parte Catrinei, iar acmu dupa

irderea targului, au ars si aceasta casa si au ramas numai temelie ei de piatra, iar
aceasta Anita Inpreuna cu ginerile ei piste toate giudecatile ce au avut au indraznit
4 au luat piatra de temelie i au data la beserecd de la Curdlar carea este hramul
Pogordrei Duhului Sfnt pentru care aducandui de fata au statut cu plangere inainte
noastra rugandusa ca au facut mare gresala de au luat piatra de la temelie si sau apucat inainte noastra cu zapis precum ca de acmu inainte nau a raspunde nici un cuvant asupra acestor case nici se vor mai scula ei sau n.amul lor cu vro pail pentru
toate rama?Iturile Catrinii Polcovnicitei, ce sant date danie dumisali lon Bogdan vel iolagofat si sau apucat ca or pune si piatra la loc Ce dunnealui vel logofat vazand a
au pus piatra la sfnta bisarica iau iartat sa nu pue piatra la temelia caselor, ce acea
piatra ce au dito la sfanta biserica sa fie bine data sfintei biserici, sa ramae pomana
du misali si acelor prestaviti a niamului dumisali si dupa dreptate piste Mate giudecati
intarite si de Domni, pentru indraznire ce u facut de au luat piatra sa cadea si certare, dar stand cu plangere rugandusa ca nor mai scorni galceava nici o data, dupa
zapis ce au dat sau ertat de certare si dupa cum am cunoscut ca iaste cu cale st
cu drep ate am dit a 'easta carte de giudecata la mana dumisali vet logofat, aceasta
Valet 7264 lunie 12.
lnIttintam,

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

119

Din poroncA Gpd sau giudecat

XIX 7264 (1756) lunie 15 Anita femeia lui loaitA PanA cupetu au cerut 564 tel la
Toader Scortascu ot Vist. sl la Kirita negutitor epitropii lui Dumitrascu Pascal fratele
Anitei fiind cau Aluit Anita cum cA au vAndut casele sale ce le are de la barbat, frAtinesau lui Dumitrascu intraceastA somA de bani osAbite dintraltele ce sau fost adeverit
fratesAu cA va da si o va chivernisi WA and va trAi $1 intAplAndusA de
au murit Dumitrascu Pascal nau apucat sA plAteascA bani surorisa Anilei $i acum
epitropii lui Du mitrascu stApAnescu toatA averea lui Dumitras u inpreuna si casele ei
si la aceasta au cersit dreptate.
r.
Toader ScortAscu ot Vist. $1 Kirita negutitor fiind de fata nau tAgAduit pentru acrsti bani cum cA nu are sAi ei Anita de la fratesAu Dumitra?cu pentru casele ce iau
Andut numai atAta au dat samA a dupA ce au cumpArat Dumitrascu Pascal caselei
au m i cheltuit cativa bani Wand ogradA, pivnita de piatra si altele multe $i acum
vtAmplAnduse de au murit, nau gAsit bani gata a mortului WA numai neguti in dughen

si datorii pe la unii $i 41
Am hotArAt

Kirita $i cu Toader Scortascul sl aib ei a plAti toti banii Anitei, care sau pomenit mai sus si ei ca niste epitropi ce sunt pusi sA scoatA casele la mezat sA le
vAndA de vreme cA nu le trebue. aceasta instiintez iscdlit Costachi Canta Logofat.
Let 7264 lunie 15.
XX. 7 264 (1756) lunie 16. Noi Costantin Mihai Gehau Racovita V V.
Bojtu Milostiu Gospodar Zemlea Moldavscoi
De vreme cA din poronca Domniei mete fiina randuiti sau giudecat de fatA Inaintea a cistit si credincios boerul Domniei mete dumnealui lordachi Cantacuzino biv
vel logofAt, Anita femeia lui lonita PanA Cupitul si cu Toader Scortascul ot Visterie $i
Chirita negutitor epitropii lui Dun itrascu Pascal care au murit, cersind Anita de la epitropi sA ia 550 lei pretul caselor ei ce liau vAndut lui Dumitrascu fratele sAu si tamplAndusa deau murit Dumitra,cu Pascal mau apucat sA dea banii Anitii. Acum epitropH mortului stApAnesc toatA avere lui Dumitracu inpreunA ki casele. Deci intrebArduse pe epitropi ce au a raspunde, ei singuri au mArturisit cum .cA are dreptate Anita a lua acesti bani 550 lei cad nau apucat a lua de la mort, numai atAt au Mupuns epitropii a ei bani gata nau gAsit la mort far declt marfA prin dugheni, asijdere
au mai cheltuit mortul cativa bani cu casele Wand pivniti de piatr si altele, $au cersut si epitropii ca sA sA vAndA casele si sA$i ei banii. Pentru care dar iatA cA sau dat
volnicie Anitei prin cartea aceasta a Domniei mele ca sA a bA a scoati casele la mezat si oricine va da mai mult, volnic sA fie a le cumpAra ori din rudele lor ori din
rAzAsi ori alti strAini despre nime nici o sAiall sA naibA .1 dupA ce va cumpAra sa
Let 7_64 Iulie 16.
vie la Domnia me ca sAsi ei ispisoc, Aceasta poroncim.
locul pecetei gogod. Procit vel logofat.

XXI, 7265 (1737) Ghenar 2 zile, Prea inaltate Doamne.

Din Poronca MAriei Tale am luat sama lui Nicodim Monahul ce este vAr premare cu Enache ArnAutu ce au fost polcovnic la MAria sa Grigorie VodA si altor clironomi a Polcovnicului $1 a Polcovnicitel $i intre Anita DimuleasA soacra lui Gavril
Lipscanul $i intre Gavril Lipscanul pentru o casd cu locul ei fi cu piun'Id ce este
aproape de biserica Curatarilor care casA au fost a Dimii Negutatorul care fiind randuiti cu tadula la noi si luAndule sama, pricina intraceasta chip este : Enache Polcovnicul in %data lul au dat 760 tel in maim Dimil amanet ca sA stea la dAnsul $1 iau

www.dacoromanica.ro

120

01-1. GHIBANESCU

mai dat trei sure de lei cu dobOndd din zece unsprezece pe an i dupa ce au luat
Dima banii au cheltuit in trebile lui 5i banii cei de amanet i cei dati in datorie 1
apucandul Enache Polcovnicul 5i tragandul la giudecata ca sAi scoata datoria au statut la socotiala 1 iau dat lui Enache pentru datorie niste \ ii i negot din dughiana
si lau mai dat 51 bani 5i iau dat 51 aceasta casa cu pivnita drept trei sute lei care
casA aratA in zapis ca au fost facuta pe banii lui Enache Polcovnicul si tau mai dat
5i niste nit la $orogari 0; cu toate aceste ce iau dat Inca au mai rAmas drept dator
Dima din banii cei de amanet cu 110 lei 5i cu 300 lei ce erau datl in datorie care sau
facut 410 tel capitele, dupA cum aratA zapisui Dimil de socoteala ce au avut 1 dupA

aceia peste trei ani a murit Enach; Polcovnicul si neramaindui copii cu ferneia lui au eit acest Nicodim Monahul la giudecata cu Polcovnicita la Maria Sa Grigore VodA 5i iau randuit Maria Sa la raposatul Sfintia Sa Parintele Nechifor Mitroposocoteala

lit ca sal impartA pe neamul Polcovnicului cu Polcovnicita la care impArtalA ce leau facut au
gratat datoriile ce sar afla a lui Enache Polcovnicul sa sA scoatA 5i iarAi sa sA
mparta in d ,ao precum sau impartit 51 alte ramasituri a lui Enache 1 pe impArtalA
1

parintelui Nechifor au intArit Maria Sa Grigorie VodA 1 cu carte MAriei Sale care sau
vazut la maim lui Nicodim 1 altora clironomi a lui Enache 5i dupa zapisul Dimil ce
a dat la mana lui Enache carele iaste la man lui Nicodim, casa aceasta Inca era
dreapta a lui Enache numai fiind luata pentru datorie nu sau pus la impartaIA 5i au
ramas in socoteala datoriei si fiind acele zapise a casei la Polcovnicita i fiind tot invrajbill Pobovnicita cu Nicodim nau arAtat zapisele si le au tinut ca -doarA a scoate bani
5i nici au stApar It Nicodim casa nici Polcovnicita, dar dupA impArtala ce au avut Polcovnicita cu niamul Polcovnicului peste 2 luni sau sculat Dima datornicul lui Enache
au jAluit la Maria Sa Gri2ore VodA cum cA fiind datoriu lui Enache Polcovnicul aWand cA iar fi fost i ruda, au fost zAlogit casa pentru datorie, care datorie ar fi
plAtit capetele toll banii 5i casa ar fi rAmas numal pentru dobanda banilor nearatand

adevArul cau fost data de istov 51 Inca mai este datoriu cu 410 lei din capite 1 fiind
cA ramaitele lui Enache Polcovnicul dupA moarte lui sau fostu luat pe sama DomneascA 5i Maria Sa Grigorie VodA dupA jaloba lui arAtand cau fost casa zAlog 5i numai pentru dobanda banilor sau milostivit 5i iau dat carte MAriei Sale ca si stapaneasca casa si dupA ce au luat Dima acea carte au tacut si Nicodim flind invrAjblt cu Polcovmdta tine Polcovnicita zapisele ca sA scoatA datoria i Nicodim neavand
nimica in mana nici stapan el casa aceasta nici Polcovnicita pArA de la o vreme au
dat casa lui Gavril ginere sau 5i dupA ceau intrat in casa au arAtat 5i carte larA acmu
stand iara5i la socotealA Nicodim monahul cu clironomii Polcovnicitei au ramas de sau
aezat pentru toate pricinile 5i sau multAmit i o parte 5i alta i eind 5i zapisele ea:el ace1te i dovedindusa din zapise cau fost casa data de istov lui Enache Polcovnicul, sau socotit sl sA imparta 5i casa aceasta pe cum sau impArtit alte ramasituri a
lui Enache si vrand clironomil sAl stapaneasca au aratat ginerile Dimli cartea MAriel
Sale lui Grigore VodA 1 nu iau ingAduit la care fiind de fata 5i ginerile Dimii 5i
Dimuleasa, iam intrebat cu ce au luat casa la stapanirea lor 5i ei alt temei far de aceasta carte a Mari& Sale Grigore VodA nau arAtat raspunzand ca ei numai acea
carte au apucat de la Dima iar cA sau platit datoria, au ca nu sau platit, nu tiu ; La
care noi luminate Doamne a5a am gasit a fi cu cale. De vreme ca zapisele Dimei ceau

dat lui Enachi arata el este casa data de istov drept trei sute de lei 5i inca au mai
ramas datoriu Dima cu 410 tel de care nici o dovada nu este cA sau plata, am socotit ca ace carte ce este la ginerile Dimei este facuta prin mijlocire 5i cu rufertu
nearatand nici adivarul di casa data de istov, iar carte ce este fAcutA pe fnpartala parIntelui Nechifor am gAsito cl este bunA i cu cale 1 am socotit sit stApIneascA

www.dacoromanica.ro

DO CUMENTE

121

Nicodim oi cu clironomii Polcovnicitei casa cu bunA pace, (dad arAtAnd ginerile Dimii cA casa au fost stricato oi el au cheltuit de au tocinito oi acmu la vreme de iarnA
nu poate sA iasA din casA, la care am gAsit cu cale sA mai oazA Gavril in casA Oa
la Sfeti Gheorghie cu pace larl de la Sfeti Gheorghie va eoi Gavril din casA of or
stApAni clironomii lui Enachi casa. Noi Maria ta aoa am gAsit a fi cu cale, iar ce
desAvAroit hotArftre rAmAne la ce prea Malta oi lesne cunoscAtoare Intelepciune MAriel
Leat 7265 Ghenar 2 dal.
Tale.
lacob Mitropolit Moldovei. (Celelalte iscAlituri lipsesc neputAnd fi citite,)

XXII. (7266) 1758 Mart 10. AdicA eu Anita sotu rAposatului lonitA PanA fAcutam adivArat oi Incredintat zapis al meu la maim dumisali giupAnului Foti pre um sA
se Vie de nime silitA nici asupdtA ce de a mea bunA voe iam vAndut durnisall un loc
de casA ce sA hotArloti cu dumnealui pe din dial care loc miau rAmas de la rAposat
sotul meu mai susul numlt oi acestu loc lam luat cu multA giudecatA pentru zestre ce
miau prApAdit rAposat sotul meu oi au rAmas sub stApAnire me oi i lam vAndut dumisali cu tocmalA care sA nume casa preotului $tefan din vale de Curdlar i
fAcAnd dumnealui plata deplin in mAnule mele iam dat acestu Incredintat zapis al meu
la maim dumisali sA stApAneascA cu pace oi sAi fie mooie in veci dumisali giupAnenesel dumisali fiilor dumisali oi la aceastA tocmalA a noastrA sau intAmplat multi oameni buni negustori care mai gios sau iscAlit oi eu pentru adivaratA credinta miam
pus degetul.
Let 7266 10 zile.
+ Eu Anita sotu rAposatulul lonita PanA am vAndut cu voe me, Mihai Pancul
matur, Toader Pascul martur, Costantin Canta main tamplat.
XXIII. 7266 (1757) lunie 12. AdicA eu Anita fata Ne..ulloaei negustoriul ce mau
tinut Dima negustorul, oi eu Gavril ginerile ei fAcutam adivAratA scrisoare noastrA la clnstita mAnA dumisali loan Bogdan vel logofatu oi la mAna lui Nioodim CAlugArului ce este vAru

cu Enache Polcovnicul precum sA sA otie cA fiind niote casd cu pivnig ce stint ldngd
besereca Pogordrei Duhului Stdnt care casA a fost a sotului meu Dimii cumpAratA
de la un Enache Braoovanul oi rAmAind barbatul meu Dima lui Enache Polcovnicul
dator ca oapte sute de lei pentru care bani neavAnd de unde sai dea au dat niote vii
de la Sorogari oi aceste case cu pret drept 300 de lei oi dupl moarte lui Enachi Polcovnicul rAmAnAnd giupAneasa dumisali Catrina Polcovnita la moarte ei sau dat danie dumisali vel logofAt sA o grijascA cu toate cele ce sAnt obicinuite a legei creotineoti oi dupA ace danie rArnAnnd dumealui vel lugofAt stApAnitoriu pe parte el de danie. Noi am eoit la giudecatA inaintea Arhiepiscop oi a dumilor sale Ivelitilor boeri oi
am rAmas la giudecatA sA stApAneascA dumnealui vel logofAt partea Catrinei tar acmu
dupd ce au arsu tarotl arzdnd fi aceastd casd au rdmas numai lamella cea de ',laird
i noi fAr de uld o giudecatA am luat piatra de la temelie fArA de otirea dumisali logofAtului oi am dato la bisericA de la CurAlar care este hramul PogorArei Duhului
SfAnt oi fAcAnd noi aceastA greoalA, niau scos pe noi la giudecatA "oi noi vAzAnd cA
am greoit, niam rugat sA ne erte de greoalA oi sA punem piatra la loc oi de acmu Inainte niam apucat cl nu ne om mai scula nici noi nici MIR din niamul nostru asupra
acestor casA of a altor rAmAoituri ce sint a Catrinel Polcovnicitel, iar de niam scula
ori nol ori altii din niamul nostru a face vreo scornire de calabalAc pentru aceste
casA, sA nu ni se tie In saml oi sA fim de mare pedeapsA oi urgie ; pentru credinta
mam iscAlit.
Vlet 7266 Iunie 12.
.Ioan Neculce Buletinul Muzeului Municipal lai

www.dacoromanica.ro

16

122

GH. GHIBANESCU

Eu Anita fata Neculiesil ce mau tinut Dima negustorul TanasA, vornic de

PoartA mam tAmplat, tefan PopAscul vornic de PoartA marturlene Pop Ascul, Eu am
scris cu zisa lor, loan Pisalt am scris.
XXIV. 7266 (1758) faille 27. Facem stire cu aceastA scrisoare a noastrA
de vreme CA fiind niqte case cu pivnIld a lui Enache Polcovnicul In tdrgul de sus
Idngd beserica Curdlarilor care case liau luat Enache Polcovni .;u1 de la Dima negustorul pentru o datorie drept trei sute de lei dupA cum mai pe larg aratA zapisele
Dimii dnd aceste case cu locul e si cu pivnjta de istov si au, stApAnit Enachi Polcovnicul pAnA la moartea lui si dupA dAnsul au stApAnit Catrina Polcovnicita i Catrina

Polcovnicita dupa moarte ei sau dat danie dumisali loan Bogdan vel logofAt cu toate
cele ce va avea ea si fiind cA la impArtalA zestrei i a rAmAsitiIor Polcovnicitei sau
venit aceste case irdoao, o parte a dumisali vel logofAt si o parte a lui Nicodim monahul vArul Ii Enache Polcovnicul dar dumisali loan Bogdan vel logofAt parte dumisali
dintraceste case au dato dauie fata Mariei CupAritii ceau tinuto TanasA Cupariul ca
sl grijascA pe cei rAposati si arzAnd casele sau invoit Nicodim monahul cu dumnealui vel logofAi ca sA scoatA locul casei la mezat i sau pretAluit drept= care bani pe
giumAtate sA yin in parte dumisali Marii Cuparitii i pe giumMate lui Nicodim monahul si locul acesta sau vAnclut dumisali giupAnului Fote negustor i giupAnesei dumisali si fiilor dumisali drept pretul banilor de mai sus aratati i pentru acest loc de
casA i sau dat toate zapisele cele vechi si toate cartile de giudecatA 1) ce au avut vechilul dumisali vel logofat i Nicodim monahul cu Anita Dimuliasa i cu gineresAu
Gavril dupl cum aratA scrisorile si zapisul Dimulesei mai pre larg i fiind cA niau
dat dumnealui de mai sus numit toti banii deplin in mAnule noastre, noi Inca am dat
aceastA scrisoare a noastrA la mAna dumisali ca sA stApneascA locul casei cu pivnitA
In vecl dumnealui i fil dumisali dup cum este hotrat 1 dup ingrditura veche, i
la fAcutul zapisului nostru sau Intamplat boeri mari i negustori mahalagii i alti impregiurasi cari mai gios sau iscAlit si Inca pentru credinta niam pus degetele si peVlet 7266 Iuuie 27,
cetea.
Eu Nicodim monahul am vAndut, Eu Rucsanda fata lui am vAdut, Eu. Maria fata
lui am vandut, Eu Maria Cuparita am vAndut, loan Bogdan vel logofAt insA CupAtita
sA grijascA cu acesti bani pe rAposata Catrina Polcovniciti cAci eu pentru sufletul Carinei am dat parte me mAtusii CupAritei a rAposatului TanasA Cupariu.
XXV. 7272 (1760) Noembrie 27. AdicA eu Paraschiva fata atrarului Miron
Gorovei inpreunA cu sotul meu Mihalache TalpA CApitan, fAcutam zapisul nostru la
tuba dumisali giupAnului Fote negutitoriu precum sA sA tie cl sotul meu, cel dintAiu
Dumitrasco Pascul carele rAposAndu el si rAmInAnd eu cu copil mic de la dAnsul i
clAndui giudecata ca sA ei toate rAmaiturile lui Dumitrasco la sama me ca sA le chivernisesc inpreunA cu sotul meu Mihalachi TalpA pftnA se va ridica copilul de vrAstA

si rAmlind de la raposatul sotul meu Dumitrasco Pascul doao bucatele de loc care
liau fost cumpArat in dosul ogrAzii dumisale giupAnului Fote ins un zapis de patru zAci

si cinci de lei si alt zapis de doulzeci de lei si socotind cA acele bucatele de loc nu
sunt locuri de dugheni nici de fAcut case pe dAnsele fiind locu putin, niam socotit si
lam vAndui dumisali giupAnului Fote, niau dat dumnealui bani deplin ce scrie mai sus
65 lei care bani s sA pue In sama celorlalti si sa s de cu dobAnda dupA cum scrie
carte de giudecatA. Deci sa aibl dumuealui a stApAni WA de nici o pricinA si lam dat

1) In dos se aratA zapisele vechi date:

2 , 7268 lunle 12, si 2 cart! de judecata.

7236 Aug. 19, 7245, 7243, 7266

www.dacoromanica.ro

Ghenar

DOCUMENTE

123

dumisali 1 zapisele cele vechi de cumpArdturd i pentru credinta am iscdlit i am pus

si pecetea.
Let 7272 Noembrie 27.
Mihai Talpd Cdpit. Paraschiva vanzatoare, Stan Martur, Toader Pascu martur.

Dela Vornicia de Aprozi cdtrA Gheorghie Telalabaa.

Fiind cd prin jaloba de au dat Marii Sale lui Vocla, Sulger Alexandru Fote .au arAtat cd pentru datorie ce are a pld i 1i vinde casele ce le are alce in lapi in tarXXVI. 1799 Sept. .25.

gul de sus in capolul CioboMrit ldngd biserica Cureilari insd casele cu pivnitA i
alte casa gios, i cuhne, I grajdiu, i urd i cu toate cele trebuitoare pe lngd casA i
cu locu ei cat este fnpregiur au cerut ca sd sd vanzd la mezat, prin tidula gospod ;
deci iatA din poronca Mdrii Sale lui Vodd ii scrie ca sd strigi la sultan mezat=40
zile dupd obiceiu pe toate ulitile oraplui i In divanul domnesc i cine va ei mustereu sA o cumpere i va da pretu mai bun, la strigare cel de pe urmd pret hotdrat
sd aducd bani aici la Vornicie i sAi numere toll deplin r a sA s deie vanzAtorului casAi cdruie sd i se deie i carte gospod de stApAnire ca pe un drept lucru al sAu, ceau
cumpArat de la sultan mezat.
1799 Septembrie 25.
Man. Conachi vel Vornic.
5000 Adicd cinci mii lei am dat eu Gavril
6000 Adicd ase mii lei dau eu
7000 AdicA apte mii
8000 AdicA opt mii lei
8209 AdicA opt mii dou sute Spatarul Enachi
8400 AdicA opt mii patru sute sau fAcut hareciu in divan asupra dumisali biv vel
logofAt .Scarlat Manul. Apoi la urmA fnsusi dumnealui pin bund voe dumisale socotind
slAbiciune stArii vnzAtorinIui, au mai dat 800 tel piste pretul aratat, care piste tot fac
nou mii dou sute lei i aa aceastd sumA prin sultan mezat au rAmas de istov casale aceste a dumisale.
1800 Mai 19.
Neputndu-se citi iscAliturile de copiator, lipsesc.
XXVII. 1800 Mart 25. lacob Mitropolit Moldavii.
Adicd eu Alexandru Foti vel sulgeriu care mai gios cu mana me mam iscAlit adiverez

cu acest zapis al meu ce am dat la cinstitd mAna dumisali Scarlat Manu biv vel logofat pentru ca sd sd tie cA dupd intamplarea vremilor rAmAnnd eu la datorie i
voind eu a pldti creditorilor mei, am scos casele mele la vnzare i dupd jaloba de cerire ce am dat la Pre fnaltat Domnal nostru MAria Sa Costandin Alexandru Ipsilant
Voevod prin tadula gospod din trecutul an 1799 Septembrie 25 sail poroncit dumisali
Manolachi Conachi vel vornic za aprozi, ca sA se vanzd la sultan mezat casele mete
de clironomie peirinfascd ce am aice in la0 to tdrgul de sus in capolul ulitei Hago. aei unde se sfeirsefte Ciubotria Idngd biserica Curlarilor adicd casele cu pivnita i alte case gios, i cuhne i grajdiu i urd cu toate cele trebuitoare pe langd casd
si cu locul lor cat este fnpregiur cu vade In 40 zile si aa striganduse la sultan
mezat pe toate ulitile orasuIui I fn divanul gospod fntru auzul tuturor nu numai in
curgerea ardtatel vadele de patru zeci zile:ce Inca i peste vade mai trecand lila 135 zile
adduganduse musterei dupa rnduiala mezatului, pre tul cel de pe urmd i mai bun
lau dat dumuealui logofat Scarlat Manu adlcd 8400 tel cu care sau i fAcut hareciu
in divan asupra dumisali. Apoi la urmA fnsusi dumnealui de bund voie durnisali socotind slAbiciune stArii mele au mai dat 800 lei piste pretul arAtat fAcanduse piste tot

noud mii cloud sute tel cu care pret fiind eu multumit i primit de bund voia meat
liam vandut dumisali de istov drept banii aratati mai sus, care bani dndumii dum-

www.dacoromanica.ro

124

OH. GHIBANESCU

nealul toll deplin intru manule mete, eu Inca am dat dumisali zapisul acesta inpreuna
cu cloao zaci 1 sapte scrisori vechi a caselor acestora ce miau ramas clironomie de
la printele meu Fote loan Lipscanul cu care de astazi Inainte i in veci sa alba dumnealui a stapani casele acestea cu tot locul lor 1 cu foate cele se se cuprind in ograda
cu buna pace atat dumnealui cat si fill i nepotii si stranepopi dumisali se lau cum',kat de la mine prin sultan mezat pe care sasi faca dumnealul si intaritura de la
Maria Sa Vocla si spre Incredintare am iscalit cu man me inaintea marturilor ce sau
intamplat.
1800 Martie 15 alle.
'AgavBpoc Tw(t) crugdptg (343a16vw.

Savarsiduse mezatul acesta in Divan cu primirea numitului vanzatoriu sau incredintat si de Wit not.
1800 Martie 25.
Manolachi Conachi vel Vornic sulger Alexandru Foti.J. Acest zapis lam scris eu
cu fiica dumisale Pogor.

b) Locul cumpdrat de la Ionitei Moisei bleinariul

XXVIII. 7218 (1710) Mart 25] Adia eu lonasco Anghel fratele Ursului Pletosul 1 cu femeia mea cu Maria facutam acest adivarat zapis al nostruPa mana Marii fetei lui Bargau si

a barbatului sau lui Gavril precum sa BA tie ca iam vandut noi un loc de casa Mariei si
lui Gavril, care loc de casa iaste langa popa Gligorasco i langl casa lui lane Cacule neguptoriul i lnga casa lui Vasile Ciubotariu i Iangl Pascal crasmarul ce iaste
inpotriva Clobotarii i lam vandut drept zece lel batuti i niau dat bani gata. Deci de
acmu inainte s le hie lor dreapta ocina I mosie In veci, iar altii nime dintru feciorii nostri sau din nepotil notri sau dintratta semintie a noastra, sa naib treaba a se
mai scula asupra lor cu Ora O. mai scorniasca Ora in toat viata, iar care sar scula
cu Ora asupra lor piste zapisul nostril: acela ar s hie de mare ruine 1 certare si
acest zapis sau facut dinainte a oameni dinainte preutului Ion de la Curalar i dinalute preutului Roman de la Curdlari 1 dinainte lui Vasile Spin staroste de Ciobotari
i dinainte lui Pascul crasmarul i dinaintea Radului Ciobotariului i dinaintea lui Vasilita negutitorul i dinaintea lui Vasile ciobotariul feciorul Erbaritel si dinaintea altor
oameni buni i pentru mai mare credinta mai gios mam iscalit singur cu mana mea
7218 Martie 25,
si fameia sau pus degetul ca sa sa tie,
Eu Ionasco Anghel Diacul fratele Ursului Pletosul iscal.

XXIX. 7227 (1718) Iunie 15. Adica eu Neculai Bargau dinpreun cu sopa mea
Bejana datam acestu incredintat zapisul nostru la maim Lupului i famealei sale a Gafitei precum s sa tie ca am vandut o cas a noastra drept 11 lei care sau facut
piste tot 15 lei bani vechi cu toata cheltuiala. Deci sa aiba Lupul a stapani in veci
cu tot niamul lui din inceput pan insfarsit si la acest zapis sau tamplat si alp oameni
care sau si iscalit mai gios si pentru credint niam pus degetele mai gios ca s se
stie.
u las vlet 7226 luni 15.
Eu Neculai Bargau vanzatoriu.

-1- Eu Bejana sotul lui Neculai Bargau, Eu Toma Vasile martur.eu Popa TArata marturEu Zara chimengiu martor, Eu Koca martur, Eu Vasile diacu martur, Doi

lei am dat intiu, tij am mai dat doi lei, un leu tij am dat, tij am dat un leu chirie
ce mam dus la iarmaroc, 5 lei am dat In mana Bejanei si am istovit banii de plin de
astazi inainte s nu mai aibl nici o treaba far numai Lupul cu feciorii lui 1 nepoti strnepoti lui cad noi iam vandut de nime siliti nici asupriti ce de a noastra buna voie
lam vandut casa cu loc cu tot dinaintea casei noastre alature cu locul Ducai.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

125

XXX. 7228 (1720) lulie 30. Adica eu Anita datam acestu incredintat ,zapis al
mieu la maina dumisali lui Gligorasco i femeiei sale Marii precum sa sa stie cum ca
de nime siliti nici asuprIti fara de cat iam vandut o cas care cas este langl lacob
Armanul si lang casa lui Pascal si langa casa lui Spin si aceast cas fiind
a lui Vasile ceau fost staroste de ciocli ginerile lui Costantin Toigan clzmarul, deci fiindumi acestu Vas Ile cu multi bani datoriu si neavand Vasile cu ce sa plati de mine
de Anita si avand aceasta cas miau dato zalog s o vanz pentru banii mei si miau
facut i zapis de volnicie, ca cui a vindeo sa o stapaneasca in veci si lui Vasile i sau
intamplat moarte de ciuma, deci eu am vanduto lui Gligorasco i femeiei lui Marie
drept dotiazaci si trei de lei bani vechi. Deci sa aiba dumnealor a o sthpani dumnea-

lor cu coconii dumisali, cu tot niamul dumilorsale in veci si and am vanduto multi
oameni sau tamplat de fata precum sal pus si numele mai gios ca s s tie.
Let 7228 lulie 30.

eu Anita sant vanzatoare + eu Costantin Togan sotul lui Vasile de fata am

fost + eu lacob Armanul vecinnl martur + eu Catrina femeia lui Vasile fata lui Toadar de fata am fost + eu Noros Armanul martur + eu lonita Cojocar martur + eu
Ion vugravul martur + eu lonita Copil usr martur+ eu Vasile fel:1(u lui lacob martur, eu Petre fecior lui lacob martur + eu Nastade Spinoae martur + eu Vasile
Dascal am scris zapisul. martur.
XXXI. 7259 (1751). Eu agoras zat Radul si eu Maria fiica Radului loan datam scrisoare noastra Ilincai fiicii noastre un un boo de dughiand din sus de Srdrie ullia cc meFge a irgul boilor i tine locul dughenei lungul pana in locul dumisali Dimii cupetu iar largul precum sau si Mut dughiana si nu numai acestia adica
Bina am dat, ce tuturor : Chiritii, llinci, lui lonita, Dochitii, lui *tefan care miau fost
fii din trup si tot locul cu masura ate de o dughiana si fiisticaruia cat unuia .cat altuia si lungul i largul, i s nu aiba a se inchide until cu altul nici din fata nici din
dos si iam dat lui tefan ginere meu si Ilincai fiicii mele si nepotilor ca s le fie pomana precum si pre oranduiala parintasca i fiii nostri sa s invoiasca ca fratii ca s
nu sa uite facere noastra de bine si noi pentru mai mare credinta cu voia noastra amandurora am pus degetile ca s sa creaza.
Leat 7259.
Eu Grigoras zat Ion Radul si eu Maria sotul lui Grigoras am pus degitul, Eu
preot Enache martur si eu Scarlat Curarar martur, eu preotul Gavrilas martur i eu
Miron diacon ot CurArari martur i eu preotul *tefan ot Curarari am scris cu zisa ba-

diului Grigoras si Mariei sotii dumisali.

XXXII. 7263 (1755) Julie 5. Facem stire cu aceasta carte de giudecata ca din
luminata poronca Marii Sale pre inaltat Domnului nostru Matei Ghica Voevod sau giu-

decat de fata inainte twastra lonita san Grigoras Rata ciobctar i cu Nastasa nepot
lui Toader Herbenteoiul din Iasi jaluind lonita ca in anii trecuti au fost luat 15 lei de
la Toader Herbinteolul cu zapis puindui i amaneturi cari bani au sazut la dansu cinci
ani si au dat lui Toader Herbinteoiul pe tot anul cate 6 lei intracei 5 ani care au trecut
bani dati mai mult &cat cap la capu i murind Toader Herbinteoiul au ramas zapisul
5i amaneturile In maim lui Nastas nepotusau si 11 apuca sii mai cere i alti bani. Nastas fiind fata am intrebat ce are sa raspunda, el a raspuns ca dupa moarte unchiusau au gasit acel zapis si amaneturile i dupa zapis isi cere banii. Deci dupa dreptate am cersut sa aduca lonita oameni marturi care sa marturisasca cum ca ei stiu cau
dat el acei ate 6 lei pe tot anul in cinci aui si au adus marturi pe Samion Cojocarul
si pe Marie Radoae care au marturisit cu sufletele lor cum ca ei stiu ca au dat lo-

www.dacoromanica.ro

126

GH. GHIBANESCU

nita Intracei 5 ani pe tot anul Cate 6 tel lui Toader Herbinteoiul. Deci dovedindus Ina-

inte noastra cu rharturi cum ca au dat lonit acei bani, am dat rmas pe Nastasa nepot Herbinteoiului cum ca far de nici o dreptate Ii mai cere banii de vreme ca el au
plata bani cap la cap $i i sau luat i zapisul din mana i amaneturi ceau avut i sau
Let 7263 lulie 5.
dat In man lui lonita, aceasta In$tiintam.
lordachi Kanta Logofat, Dumitru Palade vel logofa.

XXVII. 7623 (1757) lulie 20, Adica eu Stefan san lui Grigora$ Rata ciobotariu facutam adivarat zapisul meu la cinstita man dumisali giupanului Neculai nepot
parintelui Kir Gerasim Savastia Mitropolit de Golie precum eu de nime silit nici asuprit ce de a me buna voe am vandut a mea dreapta. ocina i mo0e un loc de du-

ghianO de la dial de Seirrie pe alga lng locul JaWinemeu lonig Rag care lau
vandut fratimeu lonita dumisali lni Dumitracu Pascal. Deci nedandumi mana de al
stapani acest loc $i avand nevoe lam vandut dumisale g upanului Nicoli de mai sus numit care acest loc Imi este $i mie de la parintii mei mai sus numiti Grigora$ Rata $i de la

maicame Marie cu acest pret drept lei bani gata 18 lei. Deci sAi fie dumisali dreapta
ocina $1 mole In veci i la aceasta tocmala a noastra care mai gios sau iscalit oameni de cinste sau tamplat $i eu pentru adivarata credlnta miam pus i degetul
Let 7236 tulle 20.
+ Eu Stefan sin lui Grigora$ Rata ciobotar am vandut cu voe me $i a tuturor fratilor mei +Kirit Rata brat lui Stefan mam tamplat fata+Eu lonita Rata brat lui Stefan
Rata, Eu Gligorce Stegaru cumnat lu Stefan mam iscalit $i eu Anita sotul Dimii negutitoriu am pus degetu cu voe me, i eu Stefan zet Rata mam iscalit ; $i eu Ilinca sotul
lui Stefan. Dumitravo Pascal, Gavril mam iscalit,
XXXIV. 1798 Julie 6. Aclica eu Maria sopa rposatului Mafteiu Ciobotariu din
preuna Cu feciorul meu Costachi facutam adivarat $i incredintat zaplsul nostru la mana
dumisali Andrei Ciobanul ciobotariu precum s sa tie a la anul 1794 rugand noi pe
dumnealui sa ne gsiasca doao sute lei cu dobanda i gasindune la Matei ciobotariu
miau dat 200 lei i noi Inca am dat apte zapise amanet a casei noastre. Din care

bani o suta $i patru lei am pltit datorie de la sotul meu la fratele meu Sandul Condicariu, iar nouazeci 1 ase iam mancat eu inpreuna cu feciorii mei i acmu fiind Andrei Ciobanul chizagul nostru apucat de numitul Matei Ciobotariu stand Inca $i la vatit inchis vrocateva zile am statut la invoiala fiind i alli oameni buni fata am vandut
din buna voia noastra casa ce o avem in dosul lui de mai sus Andrei Ciobanul cu
tocmala drept doao sute optzaci lei macar ca datoria noastra $i cu dobanda banilor
in patru ani i cu invoiala ce au dat la dumnealui vel vornic za Aprozi sau facut piste
tot trei sute zaci lei care casa fiind cu locul iai, sa hotarati cu locu dumisali sulger
Alexandru Fote, iar pe din sus sa hotarati cu locul lui lonita blanariu jar din Jag
so holOr4ti cu alga Seirdriei. Deci de acmu inainte sa aiba a stapani casa aceasla cu
tot locul dupa cuprindere zapiselor vechi ce liam dat la mana dumisali s stapaniasca
inpreuna cu sotul dumisali Marie $i cu fii dumisali ca o dreapta mogie 1 ocina In veci
t pentru mai adivarata credinta niam pus numele $i degetcle iscalinduse $i alti oameni buni ce sau intamplat fata la vanzarea acestei casa.
1798 lul e 6.

-I- En Maria sotia raposatului Mafteiu am vandut cu voe mea, eu Costachi sin
raposatului Mafteiu Ciobotariu am vandut cu voea mea, I- eu Mateiu Ciobotartu mam
Intamplat fata la aceasta tocmeala $i vanzare, eu losap Palade Ciobotariu mam Intamplat MO, eu Vasile staroste de ciocli am fost MO. Alexandru Marian martur.

www.dacoromanica.ro

DO CUMENTE

127

XXXV. 1799 August 13. La Divan inaintea noastrA sau giudecat de fata Andrei Ciobotariu de aice din lai cu Maria femeia mortului Mafteiu Ciobotariu precum
dupA cercetare intracest chip sau aflat ; Andreiu Ciobotariu prin jaloba ce au dat MAriei Sale lui VodA cu care sau randuit la Divan, au arAtat cA in anii trecuti fiind el
rugat de ctrA numita de mai sus Maria 1 de cAtrA feciorul el Costachi ca sA le gAsascA 200 lei sA ei in datorie pentru chivernisala lor, el au gAsit pe un Matheiu Ciobotariu de iau Imprumutat cu aceti bani cu dobAndA insA prin a jAluitoriului chizAie carele la zapis au iscAlit chezai i platnic i fiind cd Maria Ciobotarita cu feciorul ei

Costachi nu numai ca la vadeaoa ce au pus banii nau plAtit, ci IncA a mai trecut 1
alti 5 ani piste vade 1 indatoritii nau avut putintA ca sA plAteascA banii, acel Matelu
Ciobotariul indatoritoriul nau mai putut atepta mai n ult ce au tras la giudecata pe
Andrei jAluitorul carele fiind indatotit de la giudecatA sA plAtiascA ca un chizA plata
au stAtut cAtAva vreme la inchisoare VartAi i vAzand indatoritoriul cum cl nici Andrei nare putiutA, a rAspunde bani, sau Invoit i au primit de la Andrei alt zapis cu
osAbitA vade. Apoi aducnd i el pe aceastA Marie cu feciorul zi ca sA i plAtiascA
datoria aceasta i ei incA neavnd altA putinta de plata banilor, au scos vnzAtoare
o casA ce au rArnas de la Mafteiu bArbatul ei i strigandusa la mezat in multe randuri nau eit pretul casAl suma banilor datorii 1 vAzAnd Andrei cA alta nu rAmane
de 4 inplini bani au fAcut invoialA cu numiti datornicii 1 au cumpArat el casa
drept 280 lei cu zapis facut Inaintea mahalagiilor. Apoi rugandul vanzAtorii case!, sAi
ese sA mai adA Intracea casA 'ALIA la Sfeti Dimitrie, iau lasat dndule i sinet la
rnna lor i de la vade sunt trecute zece luni 14 zile i ei casa nu au deArtat, ce IncA
mai vartos iau chirie de la all! strAini ce iau lasat ei in casA pentru care au ceriut
ca prin giudecatA sAi afle dreptate adia ori casa sA i sa dea intru a lui stApanire
or sAi plAtiascA banii datoria cu dobanda lor ; Inprotiva cAreia jalobe i cerire
de dreptate a jAluitoriteui intrebanduse pe Maria ClobotArita ce are a rAspunde ,ea a
aratat cA fiul sAu Costachi fiind datoriu la fratele ei Sandul Condicariu ar fi luat aceti
bani de sau plAtit, dar ea de vnzarea caSei nu tie, pe care iarAi IntrebandusA de
au fost casa a ei de zAstre au de au fost a barbatusAu sA arAte i e au arAtat cA casa
au fost a socrusAu p ` de la socrusAu au rAmas clironomie ia barbatul ei Maftti, iar nu
cA au fost a sa de zAstre, din care rAspuns al ei sau Inteles cA precum de la socrul
tAu au rAmas clironomie la barbatul ei. ap i de la barbatul ei au rAmas acum clironomie la fiul sAu Costache. Apoi sau cerut la jAlu toriu ca sA arate zapis cump ArAturei ca sA vazA ce fel de invoialA i tocmalA au fAcut cu Marie 1 cu Costachi feciorul
ei, la cumpArAtoare casei i au arAtat de fail un zapis al lor din anul 1798 lunie 6
dat la man lui Andrei Ciobau ciobotar intru care ap sau vAzut scriind cum el la anul 1794 rugAndul ei sA gAseascA 200 lei cu dobAndA liau gAsit la un Maftelu Ciobotar i luand ei bani au dat amanet apte z pise a casei lor, din care bani aratA ei
cl au plAtit 104 lei datorie barbatului sAu la fratele ei Sandul Condicariul, iar 96 lei
iau cheltuit ea InpreunA cu feciorul ei i cl fiind Andrei Ciobotar chizaul lor apucat
de Mateiu Ciubotar ca sA plAtiascA banii. iar fi pus i la inchisoare vArtAi au fAcut invo-

ialA i de a lor bunA voe iau vndut IW Andreiu o casA a lor In dosul CiobotArii pe
ulita SArAriei drept 280 lei mAcar cl datorie lui cu dobanda banilor in 4 ani i cu inpliniala ce au dat Andrei la Vornic de Aprozi sau fAcut piste tot 310 lei 1 volnicete sA o stApaniascA in veci cu buna pace dupA zapise vechi rce au dat cum pre
larg ara.tA aceleai zapise ce sau vAzut iscAlite de marturi din care zapise vederat sau
cunoscut toatA dreptate jAluitoriului 1 osAbitA pAgubire i inchisoare ce au Windt.

Drept a ceia dupA dreptate ce sau cunoscut am giudecat ca numitul Andrei clobotar sA

www.dacoromanica.ro

OH. GHIAANESCU

128

ei casa aceia intru a lui stapanire fiind cumparata cu drepti bani lui caruia i sa dat
de la Divan aceasta carte de giudecata.
1799 August 13.
Manolachi Conachi Vornic vel logofat... Spat... vel vornic... vel vornic.. Spat.
XXXV1. 1799 Decembrie 24, Adica cu Andrei Cioban Ciobotar inpreuna cu sotul meu Marie si cu fiii nostri facutam adivarat si incredintat zapisul nostru la maim
dumisali giupanului lonila Moisei blanar i a sotului dumisali Ileana, precum sa sa stie
a la anul 98 tulle 6 am fost cumparat noi o casa cu locul ei de la Maria femeia raposatului Maftei clobotar si de la feciorul ei Costachi si noul neciandune maim ca sa
o stapanim am scoso vanzatoare si am vanduto dumi3a1i numitilor de mai sus cu tocmall drepti bani 270 lei, adica doao Bute sapte zeci lei care bani luandui toti deplin
in manule noastre am vandut si noi ca de acmu inainte sa o stapaniasca dumnealor
si fili nepotii dumilorsa le in veci cu buna pace care locul acestei casa sa hotareste pe
din gios cu locul caselor dumisali Sulger Alexandru Foti iar pe din sus cu locul dughnilor numitilor cumparatori si liam dat si opt scrhori de stapanire casai acestie
cu locul ei Insa, sasa zapise ve chi iar un zapis ce am cumparat noi de la Marie Mafteiasa si de la feciorul ei Costachi cum si o carte de giudecata de la Divan cum pre
larg arata cartea aceasta curgerea pricinii pentru aceast cas cu locul ei. si la aceasta
tocmala sau tamplat si alli oameni buni pe care poftindui noi, sau iscalit marturi. Deci
si pentru mai adivarata credinta niam pus mai gios numele si degetele. 1799 Dec. 24.
4- eu Andrei Cioban ciobotar am vandut cu voe mea + eu lordachi fecior lui
Andrei cu voe mea, Veleiscre martur, Savva Rezmerita am fost fata la aceasta tocmala
si sant martur, eu Anghel Arghiri martur, eu Vasile staroste martur, eu Gheorghe Cos-

tandin martur.

XXXVII. 1800 tulle 20. Adica eu lonita Moisa blanar si cu sotia mea Ileana
1ncredintez cu acest zapis al meu la cinstita maim dumisali cuconului Scarlat Manu

biv vel logofat precum sa sa stie ca de nime silit nici asuprit ci de a mea buna voe
am vandut dumisali noaua pol coti loc dumisali doisprezece pol cot! cel am si eu cumpa-

tura de la un Andrei Ciobanu ciobotar cu sotia sa Maria si cu fiu sau lordachi carea
loc pe din gios sa hotarasti cu locul caselor dumisali ce lau cumparat de la Sulgerul
Alexandru Fote iar pe din sus cu locul dughenilor male, si fiind ea locul acesta eu
lam fost cumparat cu 270 lei tot, sa facut analoghie pe 94 coti ce am vandut dumimisali si au yang 205 24 bani. adica doao sute cinci lei, doua zaci i patru bani si
am primit si toti banii deplin in manule male nermanand sa mai feu un ban macar. Drept

acea de acmu Inainte sa fie dumnealui si cuconii dimisali deplin stapanitort in veciu
facAnd ce va vre cu dansul ca as un drept lucru al dumisali 1 iam dat i noua serisori a loeului acelue din preuna si cu o carte de giudecata. lar pentru o bina ce iaste
pe acest loc au Mut dumnealui mill cu mine si miau daruito ca so radic :sa fac ce oiu
vre cu dansa. Pentru ca eu am fost dat bani pe. acel loc .de atata: vreme i
dobanda nam luat si pentru incredintare niam pus numele i degetile. 1800 lulie 20,
+ Eu lonita Moisa blanar adiverez ca am vandut cu voe me + Eu Ileana sotii
lui Ionita asemenea.

c) Locul cumpdrat de la frafii Ion .Fi Mihalachi Poscal

XXXVIII. 7178 (1670) Mai 5. Adica eu Vasile Iordachel si cu femeia mea Safta si
cu feciorii nostri anume Patrasco si fata noasta Marieuta scriem si :marturisim cu cestu adivArat zapis al nostru de nitne stilt! nici asupriti ce de a noastrA bung voe niam invoit si am

www.dacoromanica.ro

D 0 CUM ENTE

124

Andut un loc de casA in ulita den alard ldngd beserica Curdlarilor o am vandut lui Istratie
femeiel sale Irina si coconilor lor drept opt zAci de lei batuti ca sl le fie dreaptA ocinA si

si.

mosiein veci neclintitA nici ruseitS; care loc de casA au fost ampArAtur m ie de la Gligorie Budeacul si intrd aceastA tocmalA sau tarnplat multi oameni buni i bAtrani din sus
si din gios anume Popa Ion si Cretul curglarul i Ianco si Curtu Sarbul i Neculai a Merlei si Mihail curAlar si Marauta PArcAlabul sl Gheorghe (ruptu) si lane si
Ianos nepotel lui Lember i UdrAsAl Tuzuli si Dumitrasco I DurnitrusAl Begiul si. Gli-

gori sotia lui si multi oameni buni 1 peatru mai mare credinta neam pus si pecetile
noastre ca sA fie de credintA.
Let 7178 Mai 5,.
+ Vaslle lordAchel, iscal Popa loan. + Mihail, Cretu, Tanas A -I- Neculai + lane

+ Udre Dumitrasco

DumitrAsAl + Gligori.

XXX1X. 7231 (1723) August 4. AdicA eu Dumitrasco inpreunA cu sotul meu

Maria fata lui Istratie si a Irinei, scriem i mArturisim cu acest adivArat zapis al nostru
la mAna dumisali giupanului Pascal negutitorul si giupAnesii dumisali TudoscAi precum
sA sA stie cl noi de nime siliti nici asupriti ce de a noastrA bunA voe am vAndnt un
loc de casd Idng6 tintirimul bisericei Curdlarikr lAngl Grigorasco sAmanul hAtmAnescu si intre locul lui Curt, care acest loc de sus ne au fost i noao de mosie
precum aratA zapise cele vechi, care learn dat la 'liana dumisali giupAnului Pascal si
locul iaste de largu in lung si in curmezis cat tine ograda inpregiur : acest loc de
casA lam vandut noi dumisali giupanului Pascal si giupanesei dumisali TudoscAi drept
85 lei batuti i neau fAcut dumnealui platA deplin intru mAnule noastre, pentru acea si
noi am dat de la noi acest zapis ca sA le ile dumilorsale i cuconilor dumilorsali dreaptA
ocinA i cumpArAturA T la aceastA tocm alA a noastrA sau tamplat multi oameni bun
srmahalagii cari mai gios sau iscAlit si sau pus degitile si noi incAsi pentru mai mare
credinta niam pus degetile ca sA fie de credinta,
Let 231 August 4.
+ Dumitru + Mafia + Eu State Aprodul martur, eu Enachi nepot lui Stati Aprod martur, eu Grigoras san MAricutii Sararitii martur, eu Preutul Grigorie mam tarnplat la aceastA tocmalA din iast bisericA Curalarilor Mavcc ancar4 pmptupi;.
st eu Vasile dieacu am scris cu zisa acestor vAnzAtori,

XL. 7236 (1724) Mart / AdicA eu Gligoras san SArAritii datam zapisul meu la
mana dumisali giupanului Pascal negucttorul precum de nime silit nici asuprit ce de
a mea bung voe neam invoit cu sotul meu Anita I cu feciorii mei si am schimbat un
loc de casA al meu de la pArinti care este dreapta cumpArAturA de la Irina femeia lui
Istratie Celiscop si acel loc este langA biserica CurAlarilor i sA hotArAsti cu locul casei giupanului Pascal cupet care mai sus se InsemneazA. Deci.dandumi dumnealui un
loc de casA cu un bordei care este cianie dumisali glupanului Pascal de la Tudora cAlugArita fata lui Georghie cu zapis de la mAna cAlugAritei iam dat si eu o bucatA de
loc jereaste easel mele cei vechi despre giupAnul Pascal ce sA hotAre cu locul dumisali si am pus si pietre pin coltul gardului dumisali a lui Pascal si sant pari Mutt.
Deci iam dat acest loc dumisaIi sti fie dreaptA ocina i mosie dumisali si gitrpanesei dumisali in veci si nime din feciorii mei sl nu sA scoale a strica aceastA tocmall
ce am fAcut eu cu dumnealui, cAci am dat loc pentru loc care mai sus se insemneazA
P entru aZastA am dat aceastA sclisoare la maim dumisali sAi fie de bunA credinta si la
aceasta tocmalA a noastrA sau prilejit multi oameni buni i uliceni care mai gios sA
vor iscAli, pentru credinta am si iscAlit
Vlet 7236 Mart 1.
Joan Neculceg Buletinul Muzeului Municipal la".

www.dacoromanica.ro

17

OH. OHIBANESCU,

130

Eu Gligoras sAn MAricutii iscal si am schimbat cu

me voe, Eu Anita sotu
Niculai sin
lui Gligora, Eu Preotul Panne ot CurAlar iscal, Ion sin Gligoras
Gligoras, Eu Preotul loan zet popa TArAiA ot Cur Mar mattur, Eu Preut Lupul martur
XLI. 1785 lunie 23 IncredintAm cu aceastA scrisoare la mana dumisali giupanesei Marie precum sl sl stie cA sfeinla bis fled Curd! ri avdnd frebuing de hth
dila penfru vonlre norodului la bisericd i dumneaiei audnd in lac din gios de biserlcd care loc holdreindusd cu locul bisericei pe 'n sus i pe din gios cu drumul Sdrefriei, iar pe la deal cu locul casei Fotestilor ki pe delavale cuiccul lui Pascu
am fAcut invoialA cu dumneaei si dAndui doi stanjeni din locul bisericei la fundul lo-

cului dumisali, niau dat dumneci un stAnjen i doao palme din locul dumisali alAturi cu
locul Fotestilor In lungul locului peind In drumul Seiroriei penfru hudifa bisdricei i

fiind cA locul bisericei ( ste hotArat i stalpit cu pietre acmu la invoiala aceasta dumnealui Dimitrie vornic de poartA ceau fost rAnduit de au fAcut mAsurare locului giupanesei Marie au pus si doao pietre hotarA de au dispArtit locul dumisaii de locu
bisericei i nol Inca pentru mai adevAratA credinta dupA invoiala ce am fAcut cu primire noastrA i a dumisali am dat aceastA s risoare intru care am iscAlit.
1784 Iunie 23.
lereu Ion lancul ot CurAlari, lereu Enache ot CurAlar. Iereu Constandin ot CurAlari, si eu Starostele loan getre, 1 eu Costantin SArcul mam intamplat, Ion Popa dia-

cul za divan am scris cu zisa prcotilor.

XLII. 1800 Noembrie 24. Ion Pascal din p reunA cu fratimeu Mihalachi incre dinm prin zapisul nostru la cinstitA mAna dumisali Scarlat Manu.biv ye/ fagot& pre-

cum sA sA tie cA avAnd noi un loc th casA aice in Iasi clt la vale d casele lui Foti
negut toriul ce le ari dumnealui logofat cumpArAturA insA sA s tie cA lccul nostru
acesta cel avem si noi de la mosul nostru, care lau avut i dumnealui cumpArAturA
dupa cum aratA zapisele: vechi a au fost do3o lo..uri de casA ssi locurile fAcanduse
o t unul, margine locului de la vale sA hotarAti cu locul lui Stefan Polcovnic iar capdful locuiui dispre opus se ho1dr4ti cu locul bisericel Curdlarilor, iar pe la deal
cu locul caselor dumisali logofAtului, ce le are cumpAratura de la Foti iar capolul dispre reisdrif, sd hofdr4ii cu drumu ce merge la pcaina i acest loc dupA cum lam
avut si noi de la mosul nostru Pascal si de la mArusa noastrA Tudosca si dupl cum
sau stApanit atAta de mosul nostru cat i de tatul nostru i th noi, acum nefiindune
neao trebuitoriu si scotindul la vAnzare fiind dumnealui logofatul rAzAs cu locul Ini
Foti ce au cumpArat, asa ne am primit si noi i fAcand tocmalA cu dumnealui I lam
vAndut dumisali drept cinci sute lei, care bani dandui toll deplin in manule noastre,
iam dat si noi acest zapis la mAna dumisali din preunA si cu patru scrisori vechi ce
am avut pe acest Joe 1 pe zapisul acesta al nostru sA aibA dumnealui si intAriturA
domneascA ca sAi fie dumisali si cuconilor dumilorsale ocinA in veci stpanitid cu
bunA pace si la vAnzare aceasta sau intmplat si alte obraze cinstite, care mai gios
sau iscAlit si nol pentru mai bunA credinta fiind cu a noastrd. primire, neam iscAlit,
iar pentru hudita sl aibA dumnealul a sl invoi cu biserica. 1800 Noembre 24.
loan Pascal, Mihalachi Pascal, Grigora martur, Ion Corbul vel Paharnic... Am scris
cu zisa si buna prumire mai sus arAtatilor vAnzAtori s I sant si martur.
d)

Locul cumpdrat de la Stefan Mantul

XLIII. 7233 (1725) Aprille 15. Atha eu Gligorie Beliu 1 CU femeia me Marla
datam acest incredintat zapisul nostru la mAna dumisall lui Gligorle sin lul Hilohie din

www.dacoromanica.ro

DO CUMENTE

131

Cotnari precum de nime siliti nici asupriti ce de a noastra buna voe am vandut a
noastra dreapta o casa drept zece lei batuti care casa este si cu loc precum arata inpregiur gardului i aceast casa si noi am fost cumparato de la Ion cumnatu Ursului
carciumarului precum arata si zapisele Cele vechi. Deci i noi am vanduto lui Gligorie ca sai fie dreapta ocina sl osie dumisali i sotului dumisali si cuconilor dumisali

i a tot niamul dumisali fri veci si casa este din vole de biserica Curalarilor langa
casa Mihalitii 1 langa casa Ursului od obasa si nau facut plata deplin in marule noastre bani gata precum insemneaza mai sus si la aceast tocmal sau tmplat multi oameni buni care mai gios sau iscalit ca sa fie de mare credinta,, I eat 7.z33 Aprilie 15
Eu Gligorie Besliul am vandut, +Eu sotul lui Gligorie Besliul anume Maria, -I- Eu Ion Blanariul martor i eu Ion zet Popa Tarata martor
eu Acsinte ciolaJtarin t j martur + eu Nastasie Chihae martur, eu Erei loan ot biserica Curalarilor
pis.

XLIV 6234 ((1726) Chen. 9, Adica eu Tudora calugrita fata lui Gheorghie datam acestu adivarat zapis al meu la man dumisali giupantalui Pascal negutitoriului pre-

-cum de nime silita nici asuprita ce de a me Nina voe am dat danie a mea dreapta
ocina si movie o cath cu loc cu tot la ulita pan in fintirimul Curalarilor si
locul din sus dispre razarit pana in streOnile chiliilor calugarifilor si din
gios despre apus este stresina locului Gligoracului. Deci eu Hind la Milnetile meli si neavand eine ma cauta nime din rudeie meli nu sau aflat nici din feciorii mei, ce eu ruganduma dumisali giupanului Pascal dumnealui sau facut pornana
de mau cautat la batranetile mele care nu face acea casa cu locul ei cat miau dat dumnealui. Deci eu de bun voe me i lam dat dumisali danie ca Ai fie dumisali si cuconilor dumisali; iar sculandus cineva din rudele mete ori din feciorii mei sai intoarca
inapoi sa fie neertat de Domnul Dumnezeu si de Maica Precurata i de toll sfintii si
de mine. Pentru ace am dat aceasta scrisoare la mana dumisali ca sai fie dumisali de
buna crcdinta si eu pentru credinta miam pus degetul i la aceast tocmala sau tamLet 7234 Ghenar 9.
plat multi oameni buni care mai gios sunt iscaliti.
Eu Tudora Cglugarita am dat danie, Eu Preotul Panaite, eu Ierei loan iscal, Diiacon Ion.

XLV. 7240 (1732) Februar. Adica eu Popa Torala Shimnicul care am Jost In
treculii ani protopopu acestui targ EOfor i preut la biserica Curalarilor si duhovnic la multe suflete, iat fiind doao surori calugarite anume Natalie i Sofia, tamplan-

dusa vreme de moarte in vreme de rascoli la Moscali mau ehemat de learn spovaduit
i learn dat canon dupa putinta lor ca sa dea de calugarita Cate un sarindar dupa
putinta lor si ele au primit canon nurnai au raspuns, noi navem alta fdra aceste chiliufe de lature fintirimul cum i 5 lei arri priimit i ele au murit i noi am slujit si
au trait chiliile pana la catane i fiind oamenl inchisl mnastirii fiind iarna i chilille slabe leau ars cine cum au putut i au ramos locul pustiu, acum aflandus durnnealui Mihai negutitorul lau cumparat in pretul care am primit pentru sarindar 15 lei
i acestu loc este !titre raspintene, din dial dumnealui Grlgora Scopol, de vale Butnar,
peste drum Pavl Soponath si alti mahaiagiii vechi s fie dumisali moie vecinica,
iar eine sar scula ori din neamuri ori poporani ori din ce fel de neamuri unii ca aceia
sa hie blastamati de Domnul Dumnezeu si de Maik a Precist si de tie! Rite opt spre
zece parinti care au fost la Nicea ca eu am slujit nici mai mult ham luat decat pretul care am scris mai sus *i la acest zapis sau tamp at multi negustori si preUt! si mahalagii si pentru credinta am !scant i de mine certati.
Vlet 7240 Febr.
leromonah Galation Shimnic, Popa Tarata.
www.dacoromanica.ro

132

GH. GHIBANESCU

XLVI. 7253 (1745) Noembrie 18. AdicA eu Gligorie Cojocar InpreunA cu femela mea Gahita fAcutam zapisul meu la maim dumisali giupanului Chirifa cupefi si a giupanesei dumisali AnifAl precum sl s tie ca am vAndut dumisali o casd a me cu loc

din vale de Cureilar de bisericd drept o sutA de lei ca sAi fie mosie in veci sf cuconilor dumisale si nepofilor si am dat dumisali i zapisul cel vechi si la aceastA tocmalA sau tamplat multi oameni buni care mai gios sau iscAlit i noi pentru mai mare
credit* neam iscAlit si am pus degetele.
Let 7253 Noembre 18,
Eu Gligori Cojocar am iscAlit
Eu Gahila mam iscglit,
Eu Vasile sin lui
Gligore Colocar mam iscAlit
Mihai Pascul martur
XLVII. 7260 (1752) Martie 8 AdicA eu Chirita cupefu inpreunA cu giupaneasa
me Anita fAcutam adivArat zapis nostru la mna, dumisali lui Vasile Coj, si a sotului dumisali Maria precum sA sA tie cA de nime siliti nici nevoili ce- de a noastrA bunA voe am

fAcut schimb cu o casd a me ce este ldngd biserica Curdlari de la vale cu o casA

a dumisali ce este langA ograda me siAntre casa lui Enachi blAnariu Borsu fn Srdrie si lam dat piste schimbul casAi cinci zAci si cinci de lei care casA miau fost si
mie cumpAratura de la Grigore Coj, cum aratA si zapisul cel vechiu. Deci fiind cu voe
noastrA acest schimb i priimind si acei bani ce iam dat adaos, iam dat acestu zapis
la man dumisale ca sA stApaniascA impreunA i zapis vechiu si sAi fie dreaptA ocinA
5i mosie dumisali si sotului si fiilor dumisali in veci neclAtIt; si la aceastA asezare sau
tamplat multi oameni buni care mai gios sau iscAlit si noi pentru credinfa am iscAlit
ca sA sA creazA.
Let 7260 Martie 8.
Eu Chirifa Cupef am vandut cu voe me + Eu Anita sof lui Chirifa am vandut cu voe me. roccitkr,cr vivu p.apTup6 .s& (iv@ asv.

XLVIII 7263 (1754) Noemcre 30. Adica eu Vasile onful cojocariu InpreunA
cu soful meu Maria si cu fiii nostri care mai gios sau pus degetele fAcutam zapisul nostru la maim dumisali giupanului Andone si a giupanesei dumisali Safta precum sA sA stie

cA de nime siliti nici asuprifi ce de a noastrA bung voe am vandut un loc de casd
ce am avut ldngd biserica Curalarilor de la vale i din sus de casa dumisali giupanului Mihai Pascul i din gios de casa, popil lui Ion si de la deal de casa Mariei sin
MihAlifii care loc imi este si mie de cumpArAturA de la dumnealui giupAnul Chirifa
cupefu dupA cum aratA zapisele vechi si am vandut dumisale dreptu patru zAci de lei
noi ca sAi fie dumisali dreaptA ocinA si mcsie in veci neclAtit i giupanesei dumisali
si cuconilor durnisali si la aceastA tocmall sau tamplat multi oameni buni i mahalagii
care mai gios sau pus iscAliturile si noi pentru mai mare credit* am pus
degetul.
,
Let 7263 Noembrie 30.
Eu Vasile oriful am vAndut cu voe me, Eu Maria soft' lui Vasile am vndut cu
voe me, Mihai Pascul, Eu Iftime zet Vasile onful cu voe me, Eu Costandin sin Vasilie onful cu voe me, Eu Miron brat martur, Eu Toader Turcul ciobotar martur si
eu lonifA bAr. martur, i eu Stan sin Mihai ot Iasi nepot lui CAsian martur, i eu Magdalina cAlugArifa mam iscAlit cu voe me, si eu PavAl copil In casA am scris cu zisa dumilorsall vanzAtorilor.

XL1X. 1764 Decembrie 2. AdicA eu Andoni nepot rAposatului Preosfinfiei Sale

pArintelui Gherasim Mitropolit Savastie din preun5 cu giupaneasa me Safta datam a-

divArat zapisul nostru la maim dumisali lui bas Anastas blanar din Golia i a giupanesei dumisali Ileana precum sA sA tie cA iam vandut o caso cu loc cu tot ce laste
de la vale de biserica Curdlarilor co sd hotdr4te din dial cu locul lintirimuluibise-

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

133

rice! i din glos s hotrasti cu casa Lupii Casinesii far din vale casa aceasta se hotardti cu locul babii Mahalitil care imi iaste si mie cumparaturd de la Vaslie ontul cojocer locul dupl cum arata zapisele cele vechi carele sau dat la maim dumisale drept
300 lei adica trei sute lei si luand cu toti banil deplin in mana me iam dat i eu acestu incredintat zapis al meu la mana dumisali i a giupanesei dumisali si a cuconilor dumisali i a nepotilor i strnepotilor dumisali sa fie mosie in veci i pentru

credinta iam dat acest adivarat zapis la maim dumisali care mai gios mam iscalit.
Let 1764 Decembrie 2.
Eu Maria
Eu Magdalina Monahie fata lut Casian atu pus degetul cu voe
'avrOvtoc T:cy:296;

Mahaiita am pus degetul + Eu Preutul VasiIe mam tamplat

fata4

NtzoAcic; -tuviplg

paxptupiottoi,c Ivw paRtup(7).

i eu Gheorghe Banul am scris cu zisa lui Andonte.

L.
1784 lunie 23. Fazem tire el aceastA aceasta mariurie a noastra hotarnica cd din luminata porond pre inaltat Domnutui nostru Mar a sa Alexandru Costantin VV. fiind randuiti de dumnealui Gheorghle Sturza vet logofat ca sa hotaram
un loc de casa a lui Costantin Pascul ce au al-Mat ca are in Iasi la al ahalaua Fainei ;
deci dupd poronca mergand la stare locului 1 strar gaud razasii i alti mahalagii anume Costandin Marin sapator de lemn i preucii de la biserica Curlari i Ursachi bleat si altii am intrebat p3 Costandin Pascal s ne nate cu ce stapaneste acest
loc 1 ce scrisori are si el intai ne au ara tat ur: zapis din let 7233 April 15 ce scrie
precum un Grigore Besleu cu femeia lui Maria au vandnt o cas cu locul ei ceau avut i ei cumparat lui Grigorie sin lui Hilohie din Cotnar fiind casa din vale de biserica Curalarii i alt zapis din let 7234 Ghenar 9 de la o Tudora calugarita fata lui
Gheorghie. ce scrie precum au dat danie a lor dreapt ocina si mosie o casa cu loc
cu tot ceau avut la ulita Sararii si pdn fn fintirimul bisericei Curd1ari, lui Pascul
negutitoriu i alt zapis din let 7240 Fevruar scriind precum un Popa T(..rata schimnicul au vandut un loc lui Mihai negutitoriul ce lau avut si el de la o Natalia si Sofia calugarita dat pentru doao sarindare. i dupa aratare acestor zapise si murturisire oamenilor i stapanire ce au avut pe loc facand stanjen de opt palme gospod si
puind doaa pietre hotara in margine ulit i SarPriei si pan in locul 'Ili Co tandin mazil sapatoriul de lemn unde sau gasit piatra veche hotar a lui Costandin mazil s5patoriul de lemn sau aflat 16 stanjeni, 5 palme si de acolo mergand cu masura in sus
partddespre rsarit alaturi cu locul lui Costandin mazil, pe unde sau ga sit si o piatra hotar vechi chiotoare sau aflat 14 stanjeni 1 palma unde sau pus doao pietre hotarA $i de acolo mergand cu masura la deal alature cu hudita ce sau lasat sa fie pentru mergere norodului la bisericd pan in hotarul locului bisericei Curalarii unde sau
aflat 4 stanjeni 3 palme. i tot la deal mergand alature cu tintirimul bisericei Curalari pan in locul lui Toma Pascul unde sau aflat 8 stanjeni sau pus doao pietre hotard chiotoare si de acolo mergand spre ameazazi alature cu locul lui Toma Pascul
pan in hotarele ce sau pus intfl de unde sau inceput masura in margine ulitei Sarariei unde sau inplinit 15 stanjeni si cu aceste masuri sau incheet si sau stalpit locul
lui Costandin Pascul din giur in pregiur. Deci si noi dupd alegire si hotarare ce ann
facut locului acestuia fiind cu primire razasilor am facut aceasta marturie hotarnica
la mana lui Costantin Pascu in care am pus pecetea portii gospod si am iscalit.

1754 lunie 25.

Ereu lonita lancul ot biserica Curalari, lereu Enachi ot Curalar, lereu Costantin ot Curalar, i eu Ursachi bacalul mam intamplat fata
Awir:pto; B.opvwx;.:Ttc woptag

www.dacoromanica.ro

GH GHIBANFSCU

134

Ion Popa Dilacul za divan am scris aceastA mArturie hotarnld cu zisa vornicnlui Dimitri (eL. P. Portii gospod. 1782.)
LI.
1972 Aprilie 24. De la ivanul Cnejiei Moldaviei cdtrA Stefan Ctogole i Costandin Paiu vornici de poartA i Andrei 3 (treti) armas. Chiriac calfA de pietrari prin ja-

loba ce au dat la divan au arAtat cA are piste casd cu locul lor la mahalaoa Finei
aice fn last din vale de biserica Curd/ad dispre altar i au cerut hotanici ca sAi aliagA i sAi hotArascA drept locul caselor sale de cAtra locurile a altor mahalagii de
prin pregiur. Deci iatA Divanul vg orAnduete sA mergeti la stare locului sA chemati
fatA si pe megiesii de prin pregiur si dupA scrisori ce vor fi i la o parte si la alta
sa alegeti drept locul caselor numitului Chiriac. DupA care cercetare ce veil face la
fata locului sA stAlpiti locul i cu pietre hotarg fAand si mArturie hotarnicA in semne
si in stnjeni dupA obiceiu ; far de va nate pricing la rusul pietrelor despre vre un
megie atunce petre hotarA sA nu puneti, ce sA faceti bartA asemene de stare locurilor
cu somile stAnjenilor si cu mArturie sA INtiintati Divanul.
1792 Arrilie 24.
lscAliturile lipsesc neputandu le citi.
LII.

1972 Aprilie 29, Adtverescu eu care mai gios mA iscAlesc precum sA sA

tie cA pentru un loc de casd ce am avut ldgd Curlar de la vale de bisericci care
loc in anii trecuti lam vandut lui Chirieac calfii de chetrari cu zapisele lor i a cmu yenind miau arAtat cum cA .zapisul acel ce i lam fost dat de vAnzare de intAmplare vremurilor lar fi prApAdit i este bun vndut de mine si banii toll luati. iam dat aceasta
scrisoare la m'A a lui Kiriiac calfii spre incredintarc in care marn i iscAlit.
1892 Aprilie 29.
Ileana Brasoven ta T. 0. martur. Costandin Paiu vornic de PoartA am scris cu
zisa dumisali giupnesei Elenei.

LIII. 1792 Aprihe 30, Din poronca a precinstitului divan ai Clejiei Moldaviei
prin tidulA fiind randuiti ca sA mergem la niste casA cu locul lor a Iui Kiriiac Panaite
calfA de pietrari ce le are aice In Iasi Ict mahalaoa Feiinel din_.vale de biserica Curellarror dinspre Altar cernd prin jalobA ca sA i sA aliaga locul caselor i sAl 1 stAlpascA i cu pietre hotarA de cAtrA mahalagii inpregiura,i. Noi dupg poronca Divanului am mersu la stare locului uncle acolo am chemat de fata 1 pe megiesii rAzAii
de ptin pregiur si alti mahalagii anume pe Preotul lonitA i Preotul Costandin 'Mugu
de la biserica CurAlarilor rAzAs, fiind locul acesta a lui Chireac cu locul bisericel, i pe
Costandin Pascul cupet rtzAs pe din gios de locul bisericei I de locul calfii lui Kiriieac i pe Eleana femeia mortului Constandin sApAtoriul de lemn rAzAs pe din gios pe
despre scoala jidoviascA i Vasilie uhitic tot meg e? i loaria Cupcioaei megiesu pe din
vale de locul lui Kiriiac si pe Foti portArelul ce i rAzAs pee din sus de locul casri lui
Kiriiac i alkii din mahalagii anume Mihai Marza Cupetu i Vasile biv Staroste de ciocii i Nicolai Corbul zugrav i fiind cu toti acesti megiesi 1 rAzAsi si mahalagii de fata
am intrebat pe Kiriiac calfa de pietrart cu cc scisori i dovezi cere ca sAsi aleagA 1
sAsi hotArascA locul caselor sale i el intAi niau arMat un zapis din velet 7253 NOE/IIbrie 28 in care scrie cA un Grigorte Cojocarul i femeia sa Gafita au vndut o casA
a lor cu loc cu tot din vale de biserha CurAlarilor lut Kirita cupetu 1 giu-pAnesei
sale i alt zapis din let 7260 Maiu 8 intru care scrie cA Kirita cupetul inpreizA cu
giupneasa sa Anita de a loi bunA voe au fAcut schimbu cu Vasilie Cojocarul i cu sotul
sAu Maria de au luat schimbu o casA a lor cu lactil ei din SArArie 1 Kiri'ta iau dat
schimbu casa sa cu locul ei din vale de b,serica CurAlarilor dndui Kiriita cupet si
18 lei bani piste schimbui casei lui precum aratA zapisul kiritei. Alt zapis din leat
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

135

7268 Noembrie 30 intru care scrie La Vasthe Sontul Cojocarul i cu sotul ski Maria
de a lor bunA voe au vAndut lui Andoni si femeiei sale un loc de casA ce au avut
din vale de biserica CurAlarilor i din sus de casa lui Mihai Pascul ipe din gios de
casa popei lui loan de la deal de casa Mariei fetei Malta litei, i alt zapis din lel 1764
Dechembrie 2 de la Andoni nepot rAposatului pAr'ntelui .Gherasim Mitropolitul Savastie i femeia sa Safta in care scrie cA au vAndut lui bap. Anastas blAnar din GolAe i
giupAnesei sale Elena o casA cu loc cu tot ce este de la vale de 1biserica Curblarilor
dupA cum aratA zapisul i alt zapis din velet 1770 Octombrie 27 de la Nastasie Negutoae in care scrie cA au vndut lui Costandin CAsiian o casA care cas A au fost de
danie de la la mAtusiia 1 alt zapis din velet 1777 lulie 11 de la Costandin CAsilan
cupetu din Iasi dat la mAna Preotilor de la bherica CurAlarilor in care scrie CA o
mAtusA a sa anume Marta cA ugArita avAnd o casA in locul ei din vale de biserica PogorArea Duhului Sfant la vreme cAnd ea si a cunoscut sfArsitul vietei _sale au fost dat
casa cu locul ei danie unei Nastasie Negutoae PascArite i ca dupa moarte sa sA o grijascA dupA cum au si grij to, 1 Negutoae au vAndut casa cu locul ei lui Costandin
Casiian i dupA ce in vreme ostirii din anii trecuti stricAndusA casa si rAmAind locul
sterp, Costandin Casiian lau dat danie bisericeiPogorArea Duhului SfAnt, diosebit am
cerut de la Chiriac calfa ca sA arAte si zapisul sill de la care au cumparat locul casei sale in urma zapiselor celor vechi de sus arAtate si el au arAtat cA acel zapis de
cumparatura locului sar fi prApadit dar au rAspuns cA vAnzAtoarea locului trAeste si
este de fatA anume Elena giupAneasa Tomii Brasovanului pe care au tinuto mai intai
Anastas Alnar din GolAe i mergAnA unul din noi hotarnicii la numita Deana vAnzA
toare, singurA ea au arAtat cA de a ei build voe au vAndut toate aceste locuri ale casii, lui Chiriac Can de pietrari in anii trezuti, care pentru incredintare vAnzArei locurilor ei au dat acmu i mArturie sa la mAna lui Kirliac calfa precum cA locul este bunA
zArigare i nare nici o pricinA 1 cA banii din anii trecuti de la vanzare siau luat toti
deplin precum aratA si scrisoare ei ce este din anul acesta 1792 April 29 si nefiind
nici o pricina asupra acestui loc al casei lui Chiriiac calfa dove dindusA ca locul caselor
sale este drept al sAu. Dar Chiriac calfa neavAnd hotarnicA pe locul caselor sale, sau
cercetut toate scrisorile i hotarnicile a Inpregiurasilor i muliAmindusA fiestecare cu
ocurile lor LAM de nici o inpresurare i ne mai rAmAind pricinA nici deo parte am
fAcut stAnjenii de opt palme gospod i intAi am pus doao pietre hotarA chiotoare din
deal si din gios cAte pietre desparte locul tintirimuiui bisericel pe de la deal si de la locul lui Costantin Pascul cei pe din gios si dintraceste pietre am purces cu mAsura alAture cu locul lui Costandin Pascul si pAnA la doao pietre hotarA vechi chiotoare a
locului casei Elenei femeiei mortului Costandin sApANriu de lema, care pietre r,disparte
locul lui Costandin Pascul de locul easel Elenei sau aflat sasestAnjeni i inci palme
si din pietrele acestea mAsurAnd la vale alAture cu locul case! Elend pAnA unde se
desparte locul Elenei de locul casei lui Vasile Chitic sau aflat zece stAnjeni i una palmA
i am pus o piatA hotar i din piatra aceasta mAsurAnd tot la vale alAture cu locul lui
Vasile Chitic pAn uncle sA inpreunA cu locul casei loanei Cupcioaei i cu locul lui
Gheorghe fecior lui Kiriiac calfa sau aflatAci pol stAnjeni i am pus iarAi o piatra
hotar coltiflocului de la vale ce desparte locul acesta a. lui Kiriiac de locul loanei
Cupcioai eel pe din gios si de locul lui Gheorghie feciorul lui Kiriac cei pe din vale
si din piatra aceasta am intorsu cu mAsura in spre miazA noapte curmezis capul locului pe din vale alAture cu locui lui Gheorghie sin Klriiac calfa pAnA iu)ocul lui Foti
portarelul sau aflat trei sprezece pol stAnjeni si am pus doao pietre hotarA chiotoarelocului acestuia 1 din pietrele aceste am intorsu cu mAsura la deal spre apus alAture cu
iocul lui Fote portArelul i pAnA in locul luntirimulul bisericei sau aflat sapte sprewww.dacoromanica.ro

136

GH, GH1AANE SCU

zece stanjeni i sau pus doao pietre hotara chiotoare locului ce desparte locul a esta
de locul lui Fote portrelul cei pe din sus i de locul bisericei cei pe din deal 1 din
pietrele aceste am tntorsu cu masura capul iocului de la dial in curmezi in spre amiaza zi alture cu locul bisericei i pana la cell doao pietre hotara de unde am Inceput intai cu masura sau aflat opt sprezece stanjeni 1 , u aceste msurl i petre hotara sau incheiat tot locul acesta a lui Chiriac calfa din giur inpregiur dupa cum mai
sus sau aratat 1 neramaind pricln nici despre vro parte am facut 1 noi aceast martulle hotarnica la man lui Kiriiac calfa de petrari intru care puind pecete portii gos1792 Aprilie 30.
pod am si iscalit.
Stefan Ciogle vornic de poarta, Costandin Paiul vornic Andrei treti arma hotarnic, i eu Preutul Ion duhovnicul ot Curalari am fost feta la hotarat, Eu lerei Costandin Baga am fost fata, Vasilie staroste am fost fata, Cos-tandin Pascul mariar, Eleana sot mortului Costandin am fost fata la hotaratul locului i am pus degetu
+ Eu Vasile Chitic i cu femeia mea Manolica am fost fata la hotarat + Eu loana
Cupcioaie am fost fall la hotarat -I- Eu Fote portarel irza am fost fata la hotarat, Eu Preotul Gheorghe ot Sfeti Neculai gospod am iscalit pe dumnealui giupanul
Fote portarel netiind dumnealui carte,
LIV. 1792 Mai 2. Adica eu Kirieac Panaite calfa de pietrari de aice din Esi inpreuna cu sotul meu Safta i cu fii notri care mai gios neam iscalit i neam pus degetele facutam adivarat si incredintat zapisul nostru la mana dumisali polcovnicului
Stefan Mantu i a giupanesei dnmisali Casandrei precum sa sa stie ca avand noi
utste case cu locul lor la mahalaaa Finei din vale de blserica Cureilarilor dispre
altar, care case sunt facute pe ternelie de piatra i cu peretii de cararnicla cu doao
randuri de case pe de desupt 1 deasupra indrilite care miau fost -i mie de cumparatura locurile caselor de la giupaneasa Ileana sotia raposatului Toma Braovanul pe
care au tinuto mai intai Anastas Blanarul din Golaea i scotind casele aceste cu locurile for la vanzare sau gsit mu)tereu dumnealui polcovnic Mantu Stefan i lath a de
nime siliti nici asupriti ce de a noastr buna voe leam vndut casele noastre aceste
cu locul lor dumisali polcovnlcului Stefan Mantu i giupanesei dumisali Casandrii cu
buna tocmala drept 1200 lei. Adica una mie doao sute lei care bani dui:A tocmala ce
am Mut de Nina voe niau !ii dat toll de plin intru manule noastre, dupa care vanzare a noastr iam vandut casele cu locu nor ales i hotarat cu pietre hotara din giur
inpregiur dupa cum pre largu arata marturie hotarnica ce este facuta din trecuta luna
Aprilie 30, in care arata toate zapisele locurilor al caselor cu veleturile lor ate sunt
aratate la marturie hotarnica. Decl dar de astazi inainte si in veci 0 aiba dumnealui
polcovnicul Stefan 1 giupaneasa dumisali Casandra a stpani casele acestea cu tot
locul lor cu bun pace 1 nesuparati de catra nimene atat dumnealor cat i fiii, nepotii i niam de neamul dumilorsali ca pe o dreapta ocina 1 rnole a dumilorsale in veci
fiind el locul lam cumparat noi cu dry pti bani notri i casele iarai noi leam lacut
cu a noastra munca 1 cheltuiala, dui)/ care stapanire a dumilorsali eind mai pe urma
casele aceste cu .locul lor cu vreo pricina de catrA cineva atunce noi sa avem a raspunde. Dumnealor sa nu sa supere i la aceasta de buna voe 1 vanzare a noastra sau
intamplat din megiei 1 alti oameni de cinste care mai gios sau iscalit marturi i noiInca pentru adivarata credinta niam iscalit puindune degetele.
1791 Mai 2.
Eu Kirieac Panaite calfa de pietrari am vandut i am pus degetu -I- Eu Safta sotia lui Kireac caifa am vandut cu voe mia si am pus degetu i dupa vanzare aceasta
am mai luat 1 sase colt de postav., cu care mam multamit -F Eu Gheoghie sin Kiriiac cu voe mea. Eu + Alexandru sin Kirieac cu voe, Eu Toader sin lui Kiriiac cu

www.dacoromanica.ro

CUMENTE

137

voe me, Eu Gavril siti Kiriiac tij cu voe mea. Eu Marie flica Iui Kirliac tij am pus
degetu. Eu Eni nepot lui Kiriiac tij. Eu Catrina sora Saftei cu voe mea sau vAnduf.
Costandin Pascul martur, Stefan Ciogolea vornic de poartA martur. Costandiu Palul vornic de poartA martur, Andrei treti Arma am scris zapisul ca zisa lul Kiriiac can de pietrari i a sotului sau Saftei.
LV. 1797 Julie 2. Pre inaltate Doamne. JAluesc MAriei tale ca lii anil trecutl
aflAndumA afarA la o casA boereascA i trimitAnd pe un cumnat al meu ca sami aducA fimeia cu o ladA i altele ce mai avem, la intoarcere inapoi esindule talharli la

drum au ucis pe cumnatul meu si au luat lada cu scrisori si allele ce am avut de

care am rAmas acum de tot sarac. Dar fiind a am un loc la biserlca Culdrariul 1
voiu ca sAI vAnd, mA rog MAriei tale ca sA sA rAndulascA un vornic de poartA sA sa
masoare sA tie i cumpArAtoriul ce ia cAci nam ce cheltui i mare pomana a fi Mallet Tale.
robul MArlei Tale Fote portarelul din EI.
rezumat: SA roagA sA sA rAnduiascA un vornic _de poartI sAi hotArascA un loc

de cask ce are la mahala.

Mergi la dumnealui vel logofAt iscAlit... vel clucer.
1792 lulle 2.
in dos : pe aceiai hArtie poronca domneascA :
DutnneavoastrA Stefan Ciogolea i Costandin Paiul vornici da poartA dupA jaloba
acestula sA mergeti la numita mahala la locul acela i strAngAnd de fatA pe toll megieii inpregiurai sA faceti cu amAnuntul cercetare scrisorilor i dovezilor ce vor fi la
fie$tecare 1 locu ce se va dovedi drept a jAluitoriului 1 fAr de !pricinA sal hotArAti
stAlpindul i cu pietre hotarA pe la locurile ce va fi trebuinta dui:4 care sA dati la
mftna jAluitoriului 1 mArturie hotarnicA pe obiceiu iscAlitA de toti, iar de va nate phcinA i nu se va odihni vreo parte cu hotArAtura ce yeti face atunce cu pietre hotarA
sA nu stAlpiti, ce sA dati mArturie cu arAtare pricinei pe largu la parte ce sa cAde
i osAbit sA faceti i hartA curatA intocmai de stare locului. cu care viind la divan sA
Ii sA hotArascA dupA cum a fi drept.
1792 lulie 3.
N. Roset vel logofat.
LVI. 1792 lulle 5. Facem tire cu aceastA mArturie hotarnicA cl din luminata
poroncA Pre fnaltat Domnulul nostru MAria sa Alexandru Costandin Moruz Vv. flind randuiti de dumnealui Neculai Roset vel logofat pan rava de jalobA ce au dat MAriel
Sale lui VodA, Fote portArel de aice din Iai cersindu ca sA i sA hotArascA un loc de
case aice in Iasi cei din vale de biserica Curelarilor In mahalaoa Fdinei, ArAtand prin
jaloba sa c I s'ar fi prApadit scrisorile acestui loc din anii trecuti ucigAnd talharli

pe un cumnat a lui la drum, iar fi luat lada cu scrisori i altele ce au avut. Deci noi
dui:4 porona am mersu la numita mahala i am strans megieii. inpregiurai 1 am
cercetat de este drept locul jAluitoriului 1 arAtAndune numitii tr, ahala gii cA este drept
locul jeluitoriului fAr de nici o pricinA dupA cum sau gAsit bi ph trele hotarA vechi ai

locului acestuia 1 nefiind pricinA nici de o parte am fAcut 1 noi stAnjenu de opt
palme gospod i intAi am inceput a mAsura din doao pietre hotarA chiotoare a tintlrimului locul bisericei CurAlaril ce desparte locui acesta pe de la dial cu locul bisericei despre apus iar pe din sus dispre miazA noapte de locul ArmApaei mksurAnd
la vale spre rAsArit alAture cu locul ArmApaei pAnA in doao pietre hotarA vechi a locului lui Fote portArel, fiind locul putin cam cotit sau aflat cinci stanjeni, trei palme
I din pietrelet aceste tot la vale mAsurAnd alAture cu locul ChiriloaNei pAnA intro platrA

veche hotar ai locului lui Fote portArel sau aflat doisprezece stAnjeni pol : din piatra
aceasta am tutors cu msura capul locului de la vale in spre am1az1z1 alAture cu loloan Neculce Buletlnul Muzeului Municipal la:.

www.dacoromanica.ro

18

H. GHIBANESCU

138

cttl 1ti Gheorghie fecioruL lui Chiriiac calfa de chietrari pnl In doao pietre hotarl

chiotoare ai locului caselor lul Chiriiac calfa ce le are acum cumpgrate dumnealui Polcovnicul Stefan. Sau aflat la aceastg mgsurg apte stgnjeni trei palme din pietrele aceste am fntorsu cu mgsura la dial In spre apus algture cu locul caselor dumisali Polcovnicului Stefan plug in alte doao pietre hotarg chiotoare a locului Polcovnicului Ste-

fan, sau aflat apte sprezece stgnjenl i din pietrele aceste am Intorsu cu masura in
sus 1nspre miazg noapte capul locului de la dial algture cu locul bisericei n g in pietrele hotarg de unde am inceput 1ntgi cu mgsura sau aflat zece stanjeni i o palmg 1
cu aceste mAsurl j pietre hotarg cluing cum mai sus sau argtat sau incheiat tot lo cut acesta din giur impregiur i nefilnd pricing nici de o parte am fg,..ut i noi aceastg
mgrturisire hotarnicg la maim lui Fote portgrel puind pecete portii gospod am iscglit.
1792 lulie 5.
Pecetea portii gospod 1782.
Stetan Ciogole vornic de Poartg, Costandin Paiul vornic de Poartg, Eu Ierei Costandin Bgrg ot Curglari.

LVII. 1792 lulie 17. Prea 1ngltate Doamne, JAluesc MAriei tale, cg aice in Iai
la Mahalaoa FAinei in trecute luni am cumpgrat nete case cu locul lor de la un Kirilac calfa de pietrari cu zapis i am mai cumpgrat 1 alt loc de casg algture cu casa
aceasta de la un Fote uerelul iar cu zapis i osgbit am mai cumpgrat i opt pogdane de vie cu livezele lor de la un Vasile Lupe cupetu din Iei ce sgnt pe moie
mAngstirei CetIttlei 1 pentru aceste locuri cu casele i pentru pogoanele de vii, mg
fog MAriei tale sa mi sA facA_doao cArtl de publicalie dupA obiceiu 1 dupA hotArare
hrisovului Domnesc ce sau fAcut de sfatul de obtie.
Pre plecat la mila Mgriei tale Stefan Mantul Polcovnic din Ei.
1792 lulie 17.
Mergi la dumnealui vet logofgt
vtori. LogofAt.

!Nth. 1792 Julie 18. Aded eu Pote portgrel de alce din la1 fgcutam adivArat
Zaplsul rheu la mgna dumisali Stefan biv Polcovnic precum sg sA tie cg eu de nime
silit nici asuprit ce de a mea bung voe am vandut dumisali un loc de casg stglpit
,1

hotArgt care loc este din vale de lintirimul bisericei Pogordrei Duhului SOnt

ce se zice blserica Curdlariul dupA cum pre larg aratg semnele i pietrele hotarg la ho-

tarnica ce sau fAcut din anul 1792 lulie 5 care acel loc i eu lam avut de cumpgrgturd. cu zapis de la un Turcul Ciubotar S1 cu alte zapise vechi ceau fost asupra locului, Dar fiind cA in anii trecuti dupg intAmplArile vremilor de talhari mi sau prApAdit

scrisorile vechi ce am avut care 19cul acesta pe de la dial despre apus sA hotArgti
Cu tintirimul bisericei Curglar, pe din sus de atra miazg noapte sg hotArgte cu locul ArmAloael 1 a Chiriloaei, despre rgsgrit cu locul lui. Gheorghie sin lui Kiriiac
calfa de vietrari iar despre amiazg zi se hotArgti cu locul ccselor dumnealui polcovnicului Stefan ce le au cumpgrat de la calfa Kiriiac i tocmala noastrg au fost drept
opt zeci lei pe care bani mi iau dat dumnealui polcovnic Stefan toll deplin intru mgnule mele i dumnealui de astgzi Inainte sg aibg ai stgpgni locul acesta ca pe a dumisaii dreaptg ocing 1 mosie fiii i nepoUi si strgnepotiii dumsall in veci i la aceastd
vanzart a mea sau IntAmplat i alti oameni buni de cinste de iam poftit de au iscAlit

marturl i eu Ind pentru mai bung credinta netiind carte am pus dwetul
1792 lulie 18.

Eu Fote portgrel am vgndut cu voe me i am pus degetul, Stefan Ciogole vornic

de poarti martor, /West zapis lam scris cu zisa dumisall Fote portgrel, Costandin Pa-

www.dacoromanica.ro

GOCUMENTE
iul

vornic de poartA care am fost ci hotarnic la acestu locu

biv cApitan tnam intAmplat,

poc

011 GYOU

Zipytoc 6 oir.ov6op.o;

139
l

eu Enache Matoene
rr-

c 'crttunirrig, plt pozoM4u MoXSacilac xal

NmoAciou ptepti);.

LIX. 1799 Mai 29. AdecA eu Costandin sin Toader Pascul nagutitoriu de aice din
laci am facut incredintat zapisul meu la triAna dumisali cApitanului de darabani Stefan

Mantu precum sA sA ctie cl un Mc de casd ce am la mahalaoa Curdlarlior aice fa

Iai allture cu locut caselor ce are ci dumnealui acolo, la anii 1791 Septembrie 6 prin
scrisoarea me lam fost dat danie dumisali pentru mult agiutor ce am avut de ia du- )
mnealui. Dar acum rAmAind Ifia scApAciune ci fiindui ci dumisali datoriu cu multi bani
5i neavand eu alt chip a mA ajuta la plata datoriilor singur dumnealui cApitan au prii-

mit de mau scrizut din soma banilor datorii pentru locu acesta cu 250 lei adecA doao
sute cinci zeci lei ci pentru aceasta iam dat ci eu acestu incedintat zapis al meu klAndui din preunA atat trei zapise vechi ce s'ant asupra acestui loc cum ci o hotarnicA
din 1784 lunie 25 iscAlitA de Dimitrie vornic de poartA ci de alti megieci i intA-,
ritA i cu pecetea portii gospod ci de astAzi inainte ci in veci sA fie volnic atatslumnealui cApitanul cum ci neam de neam dumisali a stpalti locul acesta cu bunA pace
ci nesupAratu de cAtrA nimene nici odatA intocma dupA arAtarea hotarnicii ci a zapisului meu acesla sA fie dumisali de intAriturA statornicA neclintit i neruceit in veci
asupra cArue sAci facA ci intAriturA domneascA ci pentru credit* am iscAlit.
1799 Mai 29
adliAr,-cpto;
FAM:p(u
martur,
Costantin Pascul am Vandut Enachi Hagi Frangolie
pap upi) i eu am scris zapisul acesta cu zisa dumisali mai sus iscAlitului Costandin
Pascul, Ilie Diiac de Divan.
LX. 1799 Oclombrie 3 Noi Costandin Alexandru lpsilante Vv. cu mila lui Dumnezeu Domnu TArii MoIdaviei. Cinstit i credincios boeriul Domniei mete dumnealui Iordachi Mavrocordat batman sAnAtate. Prin jaloba ce au dat Domniei mele Stefan

Mantu biv cApitan za dArAbani au arAtat cl cu zapis din anul acesta 1799 Maiu 29
au cumpArat un loc de cath aice in la0 la mahalaoa Curcilarilor de la unu Costantin
sin Toader Pascul tot de aice din Eci cu pretu dreptu 250 lei ci acum au JAcut cerire ca dupA hotArare hriso ului gospod sA sA facA publicatie. Pentru acea dar iatA
scriu durnitali sA pui sA sA facA legiuita publicatie dupA hotArare sobornicescului hri

sov in curgere de case luni de zile. atat acolo la fata locului i pe toate ulitele oracului cum ci in Divan gospod cetindusA l zapisul intru auzul tuturor ca sA sA inctiinteze ctl totii ci cei ce vor fi sA de pretul ceau dat numitul cumpArAtor sA sA rAscum,
pere cu protimisire de rudenie sau de rAzAcie sAi dai dumisali mArturie la mAnA prin
care sA anAti ce rudenie este cu vnzAtoriul sau ce rAzAcie are cu tare viind la Divan sA sA cerceteze de li se va cAde sA intoarcA banii numitului cumpArAtor. lar cand
pAnA la vadeaoa arAtatA de case luni nu sA va arAta nimene din rudeniile vanzAtoriului i din razAcii sau dintraltii, sA iei protemisire de rAscumpArare, atunce sA dai dumisali mArturia numitului cumpArAtoriu prin care sA arAli cA sau fAcut randuita publicatie i c nimene rAscumpArAtor nu sau arAtat ca dupA aceec malurie a dumitali
sA sA facA ci intAritura Domneasc.A
1799 Octombrie 3,

Procit Logolat. pecetea domneascA in tuc roc.

LXI. 1800 Marl 9: De la HAtmAnie cAtrA Gheorghie Telalbaca. Fiind cA Stefan
Mantul biv cApitan de Darabani prin zapis din anul trecut 1799 Mal 29 au cumpArat

qn loc de cas4 aice in orwl Iaii mahalaoa Curalarilor dela un Costantin sin boa
www.dacoromanica.ro

140

GH. GHIBANESCU

der Pascul drept 250 lel pentru care aducAndu la hotarnicie luminata tidula gospod
poroncitoare sA sa faca legiuita publicatie, iatA ti se poronce5te ca sl mergi acolo la
stare locului 5i prin toate mahalalile 51 ulitile ora5ului 5i In Divanul gospod si in auzul
tuturor sa faci legiuita publicatie pentru locul de sus arAtat Maud de 5tire tuturor rudeni 1or i megie5ilor 5i 1mpregiura5ilor vAnzAtorului cArora dreptate le poate da protimis a rAscumpAra, ca sA vie la hAtmanie sA fad arAtare cA de vor avea protimisis sA
li sA de marturie cu care sa poata rAscumpAra. Iar dacA pan la vadeaoa hotArAta de

lase luni dupa ob5tescul hrisov nimene nu va face nici o cerire ca sa ceara protimisis
a rascumpara numitul loc vel da marturie in scris fn dosul tidulei ace5tia cuprinzatoare
de savAraire poroncii.
1800 Mart 9.
lordachi Mavrocordat hatman.
Dupa poronca cinstitei HAtmAnii ce mi sl porunce5te prin aceasta tidula ca sa
aibu a publicarisi acestu loc ce au cumpArat dumnealui capitan Stefan za darabani
lam strigat nu numai fn curgere vadelei de 5ase luni dar 5i mai mult 51 nimene din
rudeniile vanzatorului sau alti megie5i nu sau aratat nimene cu cerire de prot misis a
le rAscumpara 5i spre Incredintare miam pus numele 5i pecetea. 1800 Octmb. 13,
Gheorghie Telalba5a.

INIM11IME

tefan Mantu biv capitan za darabani fncredintaz cu aLXII. 1801 Mart 27.
cest zapls al meu cel dau la cinstita maim dumisali Scarlat Manu biv vel logo/tit

precum sa sa 5tie ca de nimene Mill nici asuprit ce de a me buna voe 5i primire

am vAndut dumisale un loc al meu cel am aice tn mahalaoa Curellarilor pe Care if
am 5i eu cumpAratura de la un Costandin Pascu drept 600 lei adica vase sute lei luIndu 5i banii toll deplin In mAna me care loc sA hotarA5ti pe de la dial cu locul lui
Toader Pascu cel are iara5i dumnealui cumpAraturA iar despre biserica CurAlariului,
cu locul bisericei 5i de la vale hotar este drumu ce sau lasat sa meargA la casele dumisaii.

lar pe de o parte cu drumu CAcainei 51 impreuna cu zapis vechi a acestui loc adicA
patru zapise unul din veleat 7233 April 15 5i altul 7234 Ghenar 9 5i altul din veleat
7240 Februari 51 iarA5i altul a Uri Costandin Pascu din velet 1799 Mai 29 cum 1 o
mArturie hotarnicA din velet 1784 Julie 25 i o lidula gospod de publicatie acestui loc
51 o adiverInta a dumisali hatmanu Mavrocordat i a lui Telaiba5a prin care se adiveretite pe publicatia ce sau facut acestui loc in curgere de 5ase luni fuel 51 mai bine
1 nimene nu sau aratat rAscumparator nici din rudenii nici diu megie5i. Deci de
astazi Inainte sa aiba a stApAni locul mai sus aratat intocma dupa cuprindere 5i masura hotarnicei atftt dumnealui i nepoti 5i stranepoti in veci nestramutat nici odinjoarA facAndu5i 5i fntarituri gospod pe a cest loc, insa sa aibA a lasa drum cuviincios
ce sau hotArAt pe care sa poatA trece caru sau butca pe acel drum facAndul durnneaJul dupa cum sA arata prin deosebit sAnet ce miau dat 5i pentru mai adevAratA credinta marn iscAlit 5i sau iscAlit 51 alti oameni cinstiti ce sau intamplat fall la aceasta
. vAnzare, asupavog pavOo; %az. PePotubvto.
1801 Mart 27.
... pap.k.
... i eu Ina sunt martur.

---

LXIII. 1803 Aprilie 27. Dela Vornicia de Aprozi cAtra Gheorghe Telalba5A.
Fiind cA Stefan Mantu biv capitan de darabani dui:4 jaloba ce au dat au adus aice luminatA tAdula gospod poroncitoare pentru o casA ce are cu locul ei aice In E5i din vale

de biserica Curalarilor sa sa vAnza la mezat ne mai fiindui trebuitoare. Deci iatA te

orAnduesc sa strAgi aratata de mai sus casA la Sultan mezat pe toate ulitele oraplui
5I in DIvanul domnesc fn curgere de la 40 zile 5i cu pretul ce va e5i la cea mai de
pe urmA strigare ce se va savAr5i fp divan se va 5i da carui mu5teriu. 51 carte
.
1803 Aprilie 27.
gospod de Intaritura.
costandIn Sturza vel mule,
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE
Lei

141

1500 Costandin
1600 Ion Dorobatu
1800 Gheroghie
1850 Efrosina
1950 Vasilie
1990 Efrosina
2140 Dumnealui Logofgt Scar lat Manu.

Aceastg suma de pe urm adicg doao mii una sutg patruzeci lei ce au dat dumnealui Logofatul Scar lat Manu nemai adgogand mai mult alti muterei

i fiind cu
bung priimire vanzAtorului sau Mut hareciu in divan gospad care sau adeverit i cu
a noastre iscglituri.
[Iscgliturile lipsesc neputand fi cetite.]
1803 Maiu 22.
0111MIIIIIMS111

LXIV. 1803 Iu lie 4. Eu cel mai gios iscAlit Stefan Mantu biv vel cgpitan za
darabani adiverez cu acest adivgrat zapisul meu la cinstit mana dumisali Scar lat Ma-

nul biv vel logofgt precum sg sd tie cg avand eu o case cu locul ei aice in Ia0
la mahalaoa Cacaina ce din vechiu sau clzemat mahalaoa Feina din gios de biserica Curet jrilor i scotinduo vanzatoare la sultan mezat dup ce mai un an de zile
sau strigat atat in divan cat i in tot oraui Eii pretul cel mai pe pe urmg la facere
hareciului 2140 lei adicg doao mii una sutg patru zeci de lei, tau dat dumnealui
Logofgt precum prin tadula hareciuthi intgritg de dumnealor velitii boeri sg aratg.
Drept aceia de, astgzi inainte i in veci sg aibg a stApani casa cu locul ei atat dumnealui cum i fiii i nepotii i strAnepotii dumisali in veci fArA nici o supgrare 'Ca tin
drept lucrul dumisali dupg cuprindere a patru sprezece scrisori vechi i noag ce Ie
am avut pe acestu loc i casg i liam dat dumisali; care casg i loc le am i eu cumpgrAturg de la un Kiriiac Panaite calfg de pietrarii de la tot neamul lui cum i o bucAticg de loc ce taste cuprinsu tot in ograda acestor cask 11 am cumpgrat de la un
Fote pprtgrelul i iargi lam dat dumisali logofAtului cu casele inpreung i priimlnd
toti ban ii deplin in mgna mea am dat acest iscglit de mine adivgrat zapisul meu la
maim dumisali.
Stefan biv

1803 lulie 4.
vel cdpitan za darabanl am vandut cu bung voe mea, Am scris
zapisul acesta cu bung voe i priimire numitului cgpitan Stefan i am iscalit lordachi
Drgghici Clucer.
LXV. 1803 Iulie 23. De la Logofetia ce mare cAtrg dumnealui Costandin Paiul
biv vornic de poartg. Fiind cA dumnealui Logotht Scarlat Manul cu zapis din anut

acesta lulie 4 au cumpgrat o casA cu loculiai de la rnezat de la Stefan Mantu biv cgpitan de darabani care case cu locul este'in mahalaoa Cdcainil lOnge biserica Curelarilor i au cerut ca dupg cuprindere scrisorilor ce .are sg i sg hotgrascg. Deci
iatg te randuim sA mergi la fata locului unde fatg fiind toti megieii inpregiurai cu
toate scrisorile ce vor fi avand sg faci cercetare cu amgruntul i drept locul dumisale
logofgtului cat se va dovedi cd are mAsurandul in stanjeni sAl stalpeti i cu pietre
dandu i mArturie hotarnicg pe obiceiu iar ngscandu pricing, pietre hotarg sg nu pui.
1803 lulie 23.
ce fAcand mgrturie i hartg sA vii sA arAti.
Costandlif Bal vel LogofAt.

LXVI. 1803 Julie 25. De la cinstita Logofetie ce mare cu tiduld fiind oranduit
de dumnealui Costandin Sal vel LogofAt de tara de gios ca sA mergu la o case cu
locul el in mahalaoa Cdceiinei Idngei biserica Cureilarilor ce au cumpgrato dumnealui LegofAtul Scarlat Manul cu zapis din anul acesta 1803 lulie de la sultan mezat de
la Stefan Mantul biv cgpitan de darabani si au cerut ca dupg cuprindere scrisorilor

www.dacoromanica.ro

142

OH. GH1BANESth

SA i sA hotArascA locul, dupl poroncl am mersu la fata locului i am strns megieii

inpregiura1 preoti i poporAni de la blserica CurAlarilor anume preotul Maftei i Duhovnicul de la CurAlari i preotul Ion ot tam i preotul Grigorie ot tam i Dilacon Costandin ot tam i Kiriiac Panaite calfA de pietrari de la care au eit ace casA cu vanzare la cApitan Stefan Mantu i Grigoras Manzar orr bAtran i Costandin As lan biv ba
buluc ba i Vasile Starostele de ciocli I Costandin Sarcul calara de Tarigrad i Nicolai Corbul 1 Marie Chiriloae megiei i rAzai, pe din sus unde fiind .fatA i clpitan Andoni vechilu din parte dumisali logofAt Scarlat Manu am cerut la numitul vechil sA arAte scrisori pe locul ce au cumpArat dumnealui logofAtul Scarlat Manul 1 au
scos un zapis din velet 1803 lulie 4 de la Stefan Mantul biv cApitan de darabani care
vinde o casA cu locul ei aice in lai dumisali Scarlat Manul biv vel logofAt inpreuna
cu o bucAticA de loc cuprinsA in ograda acelor case ce le avea cumpArAturA de la
un Kiriiac Panaite calfA i de la un Foti portArelul ; au scos i zapisul de la Fotl portArelul acel de vanzare locului din velet 1792 Julie 18. DupA aceste zapise au mai
scos cApitan Ardoni vechilul dumisali logofAtului i doa hotarnice una pe locul cu
case ce liau fost cumparat Stefan Mantul cApitan de darabani de la Kiriiac Panaite
calfa din velet 1792 Aprilie 30 1 alta de la Foti portArelul pe locul din velet 1792 lulie
5 iscAlitA de vornicii de poartA i allii, de pe care hotarnici arAtand c sau mAsurat
locurile cu stnjenu gospod, am fAcut i eu stnjen de opt palme gospocl cu palma
ce sau gAsit pusA pe hotarnica i intAi am cercetat mAsurile locului caselor ce se trag
cu vanzare de la Kiriiac Panaite calfa dupA hotarnicA i sau aflat intocma cltipA 'pietrele hotarA. Jar locul de la Foti portArelul cercetndul in mAsuri dupA hotarnicA nici
la un loc nu sau gAsit pietrele hotar pe la locul lor si dupA cum vre sA sA puie gardul de cApitan Andoni vechful dimisali LogofAtului Scarlat Manul despre lintirimul
bisericei se cam face putinA inpresurare la locul biseticii pentru cA toate hotarele era
lipsite. Si dupl ce au scos i preotii cu poporAnii hotarnica boculuibisericii 1 am cerut mAsurile dupA hotarnicA unde sau inplinit dupA a lor hotarnicA am pus 1 pietre
hotarA dispartitoare locului de la Foti portArelul din lccul tintirimului bisericii CurAlariul, insA intAi am pus doao pietre hotarA chiotoare din sus i de la dial unde se
desparte locul acesta de locul coltu al bisericii i de locul ArmApaei. Din pietrele acele am mAsurat la vale i alAture cu locul ArmAsoaei pAnA unde sau inplinit cinci
stanjeni i trei palme i fiind locul cam cotit am pus doao pietre hotarA i din pietrele
aceste mAsurnd tot la vale cam chizA de locul ArmApaei 1 alAture cu locul Mariei
Chiriloaei pAn unde sau inplinit doisprezece stnjeni i patru palme dupA cuprindere
liotarnicii i am pus doao pietre hotarA chiotoare. De acole am intors cu mAsura capul locului de la vale in spre amiazA zi alAture cu locul lui Gheorghie fecior lui Kiriiac calfa de pietrari !Ana unde sau implinit apte stanjeni i trei palme unde am pus
doao pietre hotarA intre locul acesta de la Fote portArelul i intre locul de la Kiriiac
calfa i de acole am intors a mAsura la dial spre apus cAtrA tintirimnl bisericei lungul locului alAture cu locul de la Kiriiac 1 pan in linia locului bisericii unde sau inplinit aptesprezece stnjeni i am pus doao pietre hotarA chiotoare locuiui de la Fote
portArelul una cautA la vale far una cautA in sus si de acole am intors mAsura in sus
alAture cu Iocul bisericii capul locului pArA in cele doao pietre.hotarA de unde am inceput mAsura IntAi 1 sau aflat zece stnjeni i trei palme i cu aceste mAsuri 1 pietre hotarA dupl cum mai sus sau arAtat sau fricheet locul acesta de la Fote portArelul de giur impregiur i nefiind pricinA nici de o parte am fAcut i eu aceastA mArturie hotarnicA la cinstita mna dumisali Scarlat Manul biv vel logofAt i am IscAlit.
1803 Julie 25.
Costandin Paiul biv vornic de PoartA.
Otis. Palma de pe hotarnica are 0.24 m.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE
e)

143

Locul cu bezmdn luat In sclzimb de la bisenca Curd lad

LXVII. 18)11 Aprllie 14. lacob Mitropolit Moldaviei. Adica noi acesti mai gios iscaliti

epitropi bisericei Curalarilor incredintam cu acest zapis al nostru la cinstila trana dumisali cuconului Scarlat Manu biv vel logofat precum sa sa tie c a de a noastr bun
voe 1 cu priimire a tuturor megieilor cum i cu intaritura a Preosfintiei Sale Parintelui Mitropolit pen.ru folos bisericei am dat dumisali cu bezmeln o parte de loc a

bisericei ce se megieete cu locurile ce le are dumnealui cumpdrdturd pentru

casa ce face, pe care loc au fost doao casuti una a bisericei ce o avea data cu chirie si alta a unui loan Odoba de Lipcani cu bezmanu, care casuti fiind bina a numitului Odoba de Lipcani au cumparat dumnealui cum i cata parte de loc afara
dintracesti doao casuli s va veni din locul bisericei ca sai indrepteze linie locului
dumisali care piste tot locul este 4 stanjeni, 4 palme capatul de la vale, 10 stanjeni, 4
palme, capatul de la deal, 18 stnjeni 2 palme, margine locului lui despre parte locului lui stefan capitan de darabani si a Pasculetilor WA 1 stnjen ce sau lasat de huditA in capul locului la vale i 22 stanjeni margine despre biserica 1 tocmala ni este
ca sa aiba a da dumnealui la biserica cate 30 lei adica trei zeci lei pe tot anul incepandusa anul de la 1801 April 23 1 sa stapaneaset atat dumnealui cat 1 cuconii
dumisali i nepotii si *stranepotii dumisali in veci platludusa atat de catra dt mnealui cat
si de catra urmaii dnmisali bezmanu mai sus aratat deplin pe fiestecare an dupa cum
sa liaga si dumnealui prin deosebit sanet ase mene a ca aces ta r e au dat la biserica
fArA sa fie volnica biserica a mai adaogi bezmenu vre o data decat acesti trei zed
lei pe an, sau a mai strica tocmala 1 a lua locul acesta atat de la dumnealui cat 1
de la urmaii dumisali supt ori ce cuvanl de pricina in veci afara dintracesta de sa
va intampla ca sa i iasa casa dumisali cu locurile din preuna in vreo maul straina
de la dumnealui ori cu ce chip va voi sau intamplare va aduce sa alba a sa urma si
de Wit biserica i de catra acel ce va intra sfhpan in locul dumisali tocmala mai sus
aratata Intocnia i pe deplIn nestrarnutat nici de catr a parte nici de catra alta in
veci. far daca ori de catra dumnealui ori de catra urmaii dumisali nu se va pazi tocmala aceasta de a purure ca s sa de bani mai sus aratati pe fiestecare an la bisericA, atunce 1 biserica sa fie volnica asi lua locul inapoi si a face ce va vre cu dansul cum i pentru un drum a bisericei ce este lasat intre locul lui Ion si Mihalache
Pasculesti i intre locul slugerului Alexandru Fote ce le are pe amandoaa dumnealui
cumparatura, fiind cal este trebuitor, ne am invoit ca sal ingradiasca in ograda dumisali inpreuna cu cele lalte locuri si au lasat drum bisaricei pe de la vale de locul
capitanulul Stefan Mantu i pe de la vale de locul acela ce au fost casa lui lon Odobaa de Lipcani nefiind nici cu o sminteala pentru biserica ce mai vartos Inca mai
cu indamana i spre incredintare, care am ;Hut carte neam iscalit iar care nam tiut
ne am pus numele i degetele.
1801 April 14.
Eu Costandin SirMieh calaras de Tarigrad -HEu Costandin Viin Staroste de
Eu Grigora Mnzul ciobotqr, Eu Toade Rale Lciobotar
Clobotari
Toti epitropii bisericii netiind carte am poftit pe dumnealui Ceau Alecu Ralet
de niau iscglit i niam pus 1 degetele.
Eu Vasii Starostele martur, Eu Irimia martur, Eu Vasiiii Rogoz martur, Y.urgrrcotiy
pick 11.700.17:k IICIpt)p;4.
Tcovrjfa MoTa( p.dpTUy
Staroste Ion san Pascal Chetre martur, Alexandru Ralet martur, lereu Mafteiu martur, Iereu Andrei martur biv capitan
za darabani martur.

www.dacoromanica.ro

144

GH. GHIBANESCU
(

LXVIII. 1801 April 14. lacob Mitropolit Moldavii. Adiverez prin acest sinet
ce dau la maim Epitropilor biserlcii CurAlari lor precum sA s tie ca cu priimire a
tuturor megiepor cum i cu intritura a Preosfintiei Sale printelui Mitropolit am

luat cu bezmein o parte de loc din locul bisericei ce s6 megiwOe cu locuinla

ce o am eu cump6rolur6 pe care loc au fost doao casuli una a bisericei ce o are
data cu chirie 0 alta a unui Ion Odoba de Lipcani cu bezmenu care casuti fiind
blna a numitului Odoba de Lipcani am cumprato eu cum 0 cat parte de loc afall dintraceste doao asap se va veni din locul bisericei ca sami, fndreptez linie locului mieu care loc a bisericei piste tot este 4 stanjeni, 4 palme capatul de la vale :
10 stanjeni, 4 palme captul de la deal, 18 stnjeni, 2 palme margine locului despre
partea locului lui Stefan cApitan de darabani i a PAsculeOlor far 1 stanjen ce sau
lasat de hudita fn capul locului de la vale 0 22 stnjeni margine despre bisericA i

tocmala imi este ca sA aibu a da la biserica ate 30 lei adid trei zeci lei pe tot anul, IncepandusA anul de la 1801 April 23 0 sai stpanescu atat eu cat i fii 0 nepotii i stranepotii in veci plAtindus atftt de catra mine cat 0 de cgtrA urmaii mei
bezmnul mai sus arAtat deplin pe fiete care anu dupa asemene deosEbit sAnet ce
miau dat mie epitropii bisericei fara sa fie volnicd biserica a mai adogi bezmenul
vreo data decat aceti treizeci de lei pe anu sau a mai strica 4ocmala i a Iua locul
acesta atat de la mine cat 0 de la urmaii mei supt ori ce cuvant de pricin in veciu.
AfarA dintraceasta de se va intampla ca s i iasA casa me cu locurile dempreuna in
vreo maul strgin de la mine ori cu ce chip voiu voi sau fntamplare va aduce s aiba.
a se urma 0 de cAtr biseria 0 de cAtr acel ce va intra stApan in locul meu tocmal mai sus arAtat intocmai i pe deplin nestrmutat nici de cAtr o parte nici de
cAtra alta fn yea Iar daca orr de cAtrA mine ori de catra utmaii mei nu sA va pzi
tocmala a ciasta deapurure ca sa se dea banii mai sus aratati pe fiete care an la biseria atunce i biserica s fie volnic ai lua locul inapoi i a facese va vre cu dansul cum i pentru un drum a bisericei ce este lasat !titre locul lui Ion i Mihalachi
Pasculeti i intre locul Slugeriului Alexandru Fote pe care le am eu cumparturA fiind
c imi este trebuitor, neam invoit ca sal ingrAdesc in ograda me Impreuna cu celelante locurl i am lasat drum bisericei pe de la vale de locul cApitanului Stefan Martul i pe de la vale de locul acela ce au fost casa lui Ion Odobas de Lipcani nefiind
nici cu o smintealA pentru biserica ce mai vartos Ina mai cu InclAmanA 0 spre in1801 Ay ril 14.

credIntare nam iscAlit.1

v7.4)%irog Mdvog lo-,:c0ivri;

c?,.:(3atthvw.

LXIX.1811 lunie 7. Pentru cuprindere acestui batic de mai sus pomenit, prin invoiala
cu dumnealui Postelnicu lordachi Catargiu cel deplin stapan acestor cask niau dat giumAtate de dughianA cu loc cu tot din dugheni le ce au cumpArat dumnealui prin mezat pe ulita
curtli gospod peste drum de la bwd impotriva acestor trei zAci lei a baticului i

de acum Inainte i in veci au rAmas dumnealui deplin sO pan pe ace bucatA de loc
sA o stApaneasa ca pe drept locul dumisali nesupgrati despre nimene rtmaind i biserica multamita cu ace danie carele danie iaste data in scris in manule noastre din
velet 1814 lunie 7 0 spre fncredintare am isdlit.
Iereu loan epitrop, Costantin Psalt epitrop.
1801 April 15, AdicA eu Ion odoba de lipcani Increclintez cu acest
zapisul meu la cinstita mana dumisali cuconului Scarlat Manu biv vel logofAt precum
LXX.

sl sa tie ci pentru o cascl bund a me ce avem po locul biserIcel Curdlarilor ce

pIlltem bezmn fiind a locul acela sau invoit dumnealui cu biserica i lau luat supt
a durnIsall stapanire cu bezmanu, mam Involt dar tit eu eu dumnealui i am facut tocwww.dacoromanica.ro

DOCWMENTE

145

mala cu care binaoa sg o stric i sgmi ieu lemnul simi mai de dumnealai una sutg
lei pe care bani iam luat toti deplin in manule mete i sg nu pot a mai cere nimica de
la dumnealui i spre incredintare niam pus numele i degetul. 1801 Aprilie 15.
+ loan Odoba de Lipcani
Eu Grigora ciebotar manzar martur
Eu
Costandin Sarcu cAlgra$ de Tarigrad martur, Eu Costandin starostele de ckbotari clpitan martur. asille staroste martur.
LXXI. 1814 lunie 7. Pentru cuprinderea ucestui embatic de mai sus pomenit
prin tnvoiala cu dumnealui postelnic lordachi Catargiul .deplin stApan acestor cask
niau dat giumgtate de dughiang cu loc cu tot din dugheniie ce au cumpgrat dumnealui prin mezat pe ulita curtgi gospod peste drum de la bacg impotriva acestor 30 lei
baticului i de acorn inainte ki in veci au rgmas dumnealui deplin stApan pe ace bucatg de loc sg o stgparteascg ca pe drept locul dumisali nesupgrat despre nimene ramanand i biserica multamitg cu ace danie carele danie iaste datkinscris in manule
noastre din velet 1814 lunie 7 i spre lucre dintare am iscglit.
lereu loan epitrop, Costantin psalt epitrop.
Aceastg opie iaste scoasg intocmai de pe insemnarea epitropilor biserfcii Talpalarii urmatg in sinetul de embatic a logofAtului Scarlat Manu din 1801 Apr ilie 14.
Alexandru Leonarde.

f) Locul cumpdrat de la vel log. Scarlat Manu

LXXII. 1800 Aprilie 6. Noi Costandin Alexandru Ipsilant Voevoda cu
mita lui Dumnezeu Domn Tgrii Moldaviei. Inainte Dornaiei mele viind al nostru cinstit i credincios boeriu dumnealui Scarlat Manul biv vel Logolgt au cer;ut ca
sg I sg facg hrisov de intgriturg de la Domnie me asupra unor casd cu locul lor din
100 ce prin mezat au cumpgrat 1e la Sluger Alexandru Fote argtAnd de fatg i zapisul de cumpgrAturg intru ca re aa sau vgzut scriind numitul vanzatorlu ca rAmanand
la datorie i voind el a plgti creditorilor sgi au scos casele la vanzare I nupa jaloba de cerere ce au de cAtra Domnie me ca s i sg dea tidulg gospod sg le vanzg prin
sultan mezat, poroncitm Domnia me prin domneasca noastrg tidulg din trecutul anu
1799 Septembrie 25 cinstitului i credincios boer dumnealui Mihalachi Conachi bil vel
vornic epistatu vorniciei de aprozi ca sg sg vanzg la sultan mezat casele 1 umitului vanzgtoriu ce le are clironomie pgrintas cg aice fn 100 In fdrgul de sus fn capdlul uliIei Hageoaiei unde se shiwste ciobotdria Idngd biserica Curdlari adicg casele
cu pivnitg i alte case gios i cultne, i grajdiu i ura cu toate cele trebuincioasg pe
lane casA 1 cu locul lor cat este inpregiur cu vade in 50 zile 1 strigandusg la sultan mezat pe toate ulitele oraplui i in Divanul gospod Intru auzul tuturor nu numai
in curgere argtatei vadele de patru zed zile ce incg i piste vade mai trecand
Inca 135 zile I adgogandusg muterei dupg randuiala mezaturilor, pretul cel mai de pe
urmg i mai bun lau dat dumnealui Logofatu Scarlat Manu adicg 8400 tel cu care
pretu sau i fgcut hareciu in Divan asupra dumisali. Apoi la urm insuj dumnealui
de bung voe dumisali socotind slabiciune stgrei vanzAtorului au ma i tht 800 tel piste
pretul arAtat facandusg piste tot noao mii doao -sute lei, cu care pretu aratg ca fiindu
el multamIt i priim it de buna voea sa le au vandut dumlsali Logofatului Manul de
istov drept ban i argtati mai sus care bani danclui dumneaiui toti deplin intru manule
sale el Inca iau dat dumisali acel zapis inpreung cu doao zeci ti ante scrisori vechi
a caselor acestora ce aratA c iau rAmas clironomie de la pails tele sgu Fate loan lipsIon Neculce Buletinul Muzeului Municipal law.

www.dacoromanica.ro

19

146

01-1. OHIBANESCU

canul InputernIcindul ca In veci sa ail:4 dumnealui a stpani castle aceste cit tot locul lor I cu toate ce se cuprind In ograda cu buna pace atat dumealui cat 1 fii i
nepotii i stranepotii dumisali ca pe un lucru ce lau cumparat prin sultan mezat cum
pre 1argu arata acelai zapis ce este din anul acesta la 1800 Mart 25 ce au vazut
incredintat cu iscaliturile dumilorsale velitror boeri. Drept aceia dar WA i Domnia
me prin acest al nostru hrisov dam 1 intarim cinstitului credincios boerului Domniei
mete dumnealui Scarlat Manul biv vel logofat pe casele de sus aratate cu locul lor ; i
cu toate cele ce se cuprind in ogracia ca st le stapaneasca cu buna pace in veci ca
pe a dumisali clreapta ocina i moie ce au cumparat prin sultan mezat asupra carela
sai fie hrisovul Domniei mete acesta de intaritura statornic neclatit .i neruieit nici
o dinioara In veciu care sau in tArit cu a noastra Domneasca iscalitura 1 pecete.
Scrisu sau hrisovul acesta la scaunul Domniei mete in orasu Iai iotru cel din
tai Domnie al noastra la Moldavia in al doilea anu in cursul anilor de la Mantuito1800 Aprilie 6 zile.
riul Hristos.
Noi Costandin Alexandru Ipsilant Voevoda, Costandin Bal vel logofat. locul pecetei gospod.
E

LXXIII. 1801 Aprilie 13. Dumitale Gheorghe Tautule vornic de Poarta. Fiind ca
dumnealui logofat Scarlat Manul au facut cerere ca atat locul caselor ce au cumparat de la sluger Alexandru Fote pe care au inceput sai faca cas cat 1 cele de pe
Impregiur locuri ce leau luat de la alti megiei ca sa sa masoare i sa le- cuprincia lot
intro ingraditura insa locul lui Ion i Mihalache Pasculeti i locul lui Stefan Mantu
capitan de darabani i locul lui lonita Moisei ciobotariul i o parte de loc ce au luat
din locul bisericei Curalariului cu bezman. Drept aceia te randuesc sa tm rgi la stare
locului unde fiind de fata atat vechilul dumisati logofatului cat 1 toti acei cu locurile de sus aratati a51jdere 1 alp megiei sa faci cercetare mai intai tuturor scrisorilor a fielte caruia locu i masurandule toate acele locuri atat in lung cat 1 in lat sa
faci marturie In: serfs al-Mild marime fietecarui loc WA suma de stanjeni este i
cu harta cu bung incilipuire de stare a tuturor locurilor sa vii sa arati.
1801 Aprilie 13,
lordachi Canta vel logofat
LXXIV. 1801 Aprilie 17. Din luminata poroncl pre inaltat Domnul nostru Maria
sa Costandin Alexandru Ipsilant Voevoda fiind randuit de dumnealui lordachi Canta
vel logofat de tara de gios sa mergu la nite locuri a dumisali logofatului Scarlat Manu
atat un loc ce au cumparat dumnealui de la sluger Alexandru Fote 1 un loc de la Ion
1 Mihalachi Pasculeti 1 un loc de la Stefan Mantu capitan de dark bani 1 alt loc de
la Ionita Moisei ciobotar cum 1 o parte de loc ce au luat dumnealui din locul bisericei Curalariului cu bezman care toate aceste locuri mi sa poruncette sa fac cercelare
tuturor scrisorilor a fietecarue loc i st le masor atat in lungu cat 1 In lat. Dupa
poroncl am mersu la stare locurilor fast fiind i vechilul dumisali logofatului Scarlat Manu i mahalagii de prin pregiur cum :ii epitropii bisericei Curalariului 1 mai
intal am cesut la vechilul dumisali logofatului sa arate scrisori pe locuri ce are dumnealui logofatul

au scos de au aratat intti un zapis din 18(0 Mart 25 iscalit de

dumnealui sluger Alexandru Fote incredintat fiind de Preosfintia sa Parintele Mitropolit I de dumnealor veliti boeri in care arata numitul sluger ca dupa Intamplarea vremilor ramaind datoriu i voind se plateasca ( reditorilor au scos casele sale in van-

zare ca sa sa Oita la sultan mezat te le are de clirinomie parintasca aice in Ei la

targul de sus in caplitul ulitei Hagioaei unde sa sfarete elbotaria lama biserica cuwww.dacoromanica.ro

DO CUMENTE

147

rAlariului adica casele I alte case gios i cuhne i graidiu i surA ca alte cele trebuincioasA pe langA ma cat sA cuprinde in ogradA cu locul lor cat este Impregiur i adAugandusl musterel dupA rAnduiala mezaturilor, pretul cel mai de pre urmA l mai bun
lau dat dumnealui JogofAtul de bunA voe dumisali adicA 8400 lei; apoi la urmA insui
dumnealui logofatul Scarlat Manul iarAsi de a dumisali bunA voe socotindu slAbAciune
stAril sale iau mai dat 800 lei piste pretul arAtat fAcAndusA piste tot 9200 lei i luA.ndusi toll banii deplin au dat dumisali logofatului zapisul acesta inpreunA cu 27 scrisori vechi a caselor cum pre largu aratA zapisul arAtAnd vechilul dumisali logoftu-

lui i hrisov de intAriturA asupra zapisului tot dintracelai anti April 6. Au mai ailtat vechilul dumisali logofAtului un zapis vechiu din 1800 Noembre 24 de la Ion Pascal i frate sAu Mihalachi in carele aratA cA avAnd tin loc de casA aice in lasi de
la vale de casele lui Fote negutitor ce le are dumnealui logofAtu cumpArate. care loc
il au de la mosul sAu Pascal si de la mAtua Tudosca i sA hotAresti cu locul lui Stefan iar capAtul locului despre apus se hotArAsti cu locul bisericii CurAlariului iar dela
deal cu locul caselor dumisali logofAtului, cel are cumpArAturA de la sluger Fote iar
capAtul despre rAsArit sA hotArAsti cu drumul ce merge la Cacaina si nefiindule trebuitoriu Ian vAndut dumisali logofAtului drept 500 lei and dumisali logofAtului si patru scrisori vechi ce au avut pe acel loc, au mai arAtat un zapis din 1801 Martie 27
de la Sttfan Mantu biv cApitan de darabani in care aratA el au vandut un loc in mahalaoa CurAlarului pe care lau avut cumpArAturA de la Costantin Pascu care sA hotlresti pe de la dial cu locul lui Toader Pascu cel are dumnealui IcgofSt cumpArat iar
despre biserica CurAlariului cu locul bisericii si de la vale sA hotArAsti cu drumul ce
sau lAsat acestui locu, lau vAndut dumisali logofAtului Scarlat Manu drept 600 lei si
din preunA cu zapisul acestafau dat i sapte scrlsori vechi a acestui loc lAsAndui 1
drum pe care sA poatA trece caru sau butca dupA deosebit sAnet ce aratA cA au luat
de la dumnealui logofatu, au mai aratat vechilul dumisali logofatului tin zapis din 1800
lulie 20 de la lonitA Moisei blAnariul si sotia sa Ileana in care aratA cA aLl vAndut 9
pol coti loc dumisali logofAtului Scarlat Manu pre care loc lau avut i ei cumpArAturA
de la un Andrei Ciobanu (ciobotariu care loc pe din gios sA hotArAsti cu locul caselor dumisali ce liau cumpArat de la sluger Fote iar pe din sus cu locul dughenilor sale
iiind cA locul acesta lau fost cumpArat cu 270 lei tot si au fAcut analoghie pe 8 coti
ce au vandut dumisali logofAtului i au venit 205 lei 24 buni si au priimit top ban! de".
plin in mAnule sale cum pre largu aratA zapisele. Asemenea si pentru o bucatA de loc
ce au luat dumnealui logofAtul cu bezman prin tocmalA ce au avut cu epitropii bisericii CurAlarilor sA dea ate trei zeci lei pe anu bezmenu la bisericA si dumnealui EA
fie stApAnu vecinicu care bucatA de loc a bisericii este de la vale de locul dumisall
cel are cumpArat de la singer Fote i merge alAture la vale cu locul cel are dumnealui de la Ion Pascu i frati sAu Mihalachi i tot alAture la vale cu locul ce are dumnealui luat de la cApitan Stefan Mantu pan intralt loc a cApitanului Stefan lAsAndusA
in capul locului de la vale un stAnjen huditA mahalagiilor ca sA meargA la bisericAinchinzAndusA hudita ce era in capul locului acestuia de la dial despre locul ce lau cumpArat dumnealui de la sluger Fote si arAtAnd vechillul dumisali logofAtului Manu i zapisul inscris ce are cu epitropii bisericii intArit 1 de Preosfintitul PArinte Mitropolit
si vAzAnd cuprindere intrAnsul asemenea precnm mai sus sA aratA i dupA ce sau 1Amurit aceste locuri toate unul de cAttA altul, lam mAsurat 1 cu stanjenul domnesc de
opt palme incungiurandule din giur inpregiur i alAturandule tot la un loc dupA cum
aratA harta ce am fAcut de stare tuturor locurilor puind si toate mAsurile in hartA anume de fieste care loc cati stAnjeni se cuprindu i din preunA cu harta dm dat si o
mArturie hotarnicA dumisali logofAtului Scarlat Mann puind i pecete. 1801 Aprille 17.

www.dacoromanica.ro

148

GH GHISANESCU

Gh. Tautul vornic de poarta, (Pecete portii gospod 1782) -1- Stefan biv cApitan
Eu Costandin Sircul calara de Tarigrad -+- Eu Costandin Viin staroste de ciobotari Eu Grigoras Manzat ciobotar
Eu Toader Rale ciobotar.
Toll epitropii bisericii netiind carte am poftit pe dumnealui Ceau Alecu Ra let
de niau iscalit i neam pus si degetele.
za darabani,megie

Vasile Starostele logenTrag Mo'c.a'C p.apTiig Vasile Rogoz martur, Eu

pti Staroste Ion sin Pascal Chetre martur.
parag 7c.))1.met;

lrimia martur,

V.LOCISCAV*0

LXXV. 1801 Mai 18. Nol Costandln Alexandru lpsilant Voevoda. Cu mita lui
Dumnezeu Domnu Tarn Moldaviei, lnainte Domniei mele 1 a tot sfatul viind al nostru cinstit i credincios boeriu dumnealui Scar lat Manul blv vel logofat, neau arAtat

ca pe lAnga casele cu locul lor de aice din oraul 1a0i dIn idrgul de sus in caHagioaei ce prin sultan mezat cu zapisul din anul trecut Martie 25 au
pdlul
cumparat de la sluger Alexandru Fote care i sau intarit 1 cu hrisovul Domniei mete
tot din trecutul an April 6 au mai cuprinsu i alte locuri de pe la altii adica o bucatA de loc ce au cumparat de la un Moisei blanariu i solia lui Ileana cu zapis tot
din trecutul anu Julie 20. drept 200 cinci lei doaozAci i patru bani din locul ce au
avut i ei cumpArAtura de la un Andrei ciobotar i sop lui Marie 1 fiul lor lordachi cum pre largu arata zapisul. Alt locu ce au cumpArat de Ion Pascal i fratesau MihalachL cu zapis tot din trecutul anu Noembrie 14 drept cinci sute lei. Alt locu de la
*tam] Mantu biv cApitan za darabani cu zapis din anul acesta Mart 27. drept sase
sute lel i o bucatA de Iocu ce au luat din locul bisericei Curalariului ca a de bezman pe tot anul catre trei zeci lei cum prelargu aratA scrisoare epitropilor numitei
biserici care este adiverita i de Preosfintia sa PArintele Mitropolitul Kirio kir lacob.
pentru care locuri cerand dumnealui logofatul ca sA sa masoare i s sa hotArascA
despre alti megiei. Din poronca Domniei mele cu tidula a cinstit i credincios boeriul Domniei mele dumnealui lordachi ICanta vel logofat de tara de gios. sau randuit
pe boeriul nostru Gheorghe Tautul vornic de poarta, ca sa masoare aceste Incur! i
sl hotarasca despre megiei carele prin marturie si harta ce au facut ce sant din 17
zile a trecutei luni April iscAliti 1 toti miegieii aratA c dupa poronca mergand
la fate locului 1 Wand cercetare tuturor locurilor i mAsurand intai pe fietecare
oc deosebi i lipindule catrA locul caselor ce au cumpArat dumnealui logofAtu de la
sluger Alexandru Fote de sau fAcut toate un loc, apoi au masurat cu stanjen domnesc
de giur impregiur incepand intai din faspantiile ulitilor adica din coltu din capatul
ciobotArii margine lozului de la sluger Alexandru Fote allturd cu drumul SATAriei ce
merge spre Cacaina panA in locuri,e ce au cumpArat de la Ion 1 Mihalachi frail Pasculeti 1 de la capitan Stefan Mantu i au eit doao zeci 1 cinci stanjeni patru palme
De acolo margine acelor locuri cumparate de Ia Pasculesti 1 de la cApitan Mantul
alMure cu drumul ce sau lAsat din locurile aceste !Aril in coltul unde se cotete drumul ce merge la casete cApitan Stefan Mantu au eit doao zeci sianjeni patru palme.
De acolo alature cu acelal drum i cu hudita ce sau lAsat sA miargA la biserica Curalariului liana in locul numitei biserici au eit cincisprezece stAnjeni palme . De acolo capAtul bucatii de loc ce au luat cu bezman din locul bisericii pang unde sau facut coltu au eit patru stanjeni patru palme. De acolo alature cu tintirimul bisericii pe
margine acei bucati de loc cei luatA cu bezman 'Ana in locul cumpArat de la sluger
Fote au eit doaozAci 1 doi stanjeni. De acolo printre locul bisericei i pintre locul
cumpArat de.la sulgerul Fote i papa in locul lui Vasile Rogoz pnde este coltul Itintirimului au eit doaozAci si doi stanjeni apte palme. De acolo alature cu locul lui VasHe Regoz pAnA unde se cotete au eit patru stanjeni i o patina. De acolo tot ala-

www.dacoromanica.ro

DOCUME \TE

149

ture cu locul lu Vasile Rogoz pti unde se coteste au etit patru stanjeni i o paha.
De acolo tot alature cu locul lui Rogoz panA in locul lui lonita Moisei blanariu au (sit cinci stanjeni. De acolo printre locul de la sluger Fote i pintre capatul locului lui
lonita Moisei blanariu pang in bucAtica de loc ce au cumparat de la loni.,A Moisei blalanariu au eit apte stanjeni doao palme. De acolo pe lungu intre locul lui lonita
Molsei si, printre bucatica de loc ce au cumparat de la dansul panA in drumul Hotinului au eit zece stanjeni 1 trei palme unde sau facut coltu. De acolo capMul acei
bucati de loc de la lonita Moisei alature cu drumul- Hotinului pana in locul cumpArat
de la sulger Fote au esit trei stanjeni 1 cinci palme. De acolo locul cumpirat de la
sulgerul Fote alature cu drumul Hotiniui !Ana in rAspintine in drumul SArAriei in CapAtul ciobotAriei de unde au inceput intAiu au eit doaozeci si cinci stanjeni. Si cu
aceste mAsuri sau inched atat locul cumparat de la sulger Fote cat i celelante loud lipite cAtr dansul de giur inpregiur cum pre largu se arata la hada care sau adiverit i cu iscAlitura dumisali vel logofat. Asupra carora locuri cerand dumnealui logofatul Scarlat Manul ca sA i sA intariasca stapanire i de catrA Domnie me. DupA
ce mam incredintat de la dumnealui vel logofatu de tara de jos ca cercetarea 1 hotAratura ce au facut randuitul vornic de poartA este cu priimire tuturor megieilor i
nau limas nici o pricinA. Iat dar cA prin acest al nostru domnesc hrisov dam i iiitArim stApAnire cinstit i credincios boeriului Domniei mete dumisall Scarlat Manul biv
vel logofat, ca sa aiba. ai stApani arAtatele locuri intocmai dupA masurile mai sus a-

rAtate i hrisovul acesta a Domniei mele sa fie dumisali 1 in urma, clironomilor dumisali dc intAriturA statornic neclatit i nerAsuit nici odinioara In veci. Care hrisov
sau intArit i cu a noastrA domneasca iscAliturA i pecete.
Scrisu sau hrisovul acesta in scaunul Domniei mele in orquI Iasi intru ce dintai domnie a noastra la Moldavie in al treilea anu.
1801 Maiu 18.
Noi Costandin A. Ipsilant Voevod ; vd logofAt Procit Cost Canta.
locul pecelii gospod.

LXXVI. 1809 August 20 Ecaterina Suiul sotie raposatului Scarlat Manul

logofAtu impreunA cu fiul meu Manolachi Manu biv vel comis facem tiut prin
aceastA scrisoare a noastra cA de la sotul meu au rAmas o casd de piaIra" cu fret rdndurl la Moltke In tdrgul lasii In capul
hirgului de
sus fn mahalaoa Cdcainei si cu locul ei care loc este incungiurat cu zid
de piatrd 1 heiurile trebuincioase in ogracIA i cu lernnarie ce este afarA de ingradiura zidului incungiurat cu zaplaji 1 pentru cA stare i greutatea casei mele si cheltuelile ce urmeazA mai ales acum in vreme de otire nu numai cA nu putem intampina ca sA edem intransa, dar nici de a o iconomisi de a nu se strica cele facute
chip nu avem .pentru ca cat trece sA adaoge stria ciune, scadere 1 lipsA celor Mute
0 mai in proasta stare vine. Pe lAnga aceasta de la tAposatul nau mai ran. as vre un
alt acaret sau moie cu venit pentru ca sa sA intampine cheltuiala ce trebue la aa
casa i pentru a linea dascali spre procopsala copiilor ce au rdmas, fmbrdcdminte
si allele ce nesmintit trebuesc ale face la cresterea a sasd copii nevrdsnici siford
nici un ajutor care de la noi le ateaptA 0 le eel.. Am socotit impreunA cu fiul meu
acest mai mare Manolache pentru aceastA task cA de vom mai tineo nu numai cA
nici un venit folositor nu aduce dar incA din vreme in vreme trecand va veni mai in
proastA stare in cat nici acel putin folos al chiriei nul va mai aduce stricandusA i
sfArAmandusA cele facute, la care stare noastrA nu ridica a o mai preface 0 a o tine
/a stare cuviinciasA pentru a aduce acel folos al chiriei si va ramanea ca sA piarda
de istov i capitalul banllor ar care sau facut. Deci atat pentru odihna noastrA i fo-

www.dacoromanica.ro

GH. OHIBANESCU

150

losul copiilor am gAsit cu cale i am hotrat sl vandA casa cu toate cele pe langl
dAnsa zidite, cu sultan mezat i banii ce se vor lua sA sA pue la locu i sigure pentru ca din dobanda bani'or sA sA intampine cheltuia'a casei i a creterei copiilor asupra cAreia socotinta a noastrA ca sA nu greim am fAcut intrebare i dumilorsale
epitropilor, LuminArii sale beizaidea Scarlat Ghica i dumisali visternic Grigora Sturza
cArora au fost i sunt cunoscute greutAtile casei noastre i gAsindusA cu cale i de
cAtrA dumnealor socotinta noastrA am scos arAtata casA ca sA sA vanzA prin mezat cu
tidull atat in Divan ii Cnejiei Moldaviei cat 1 prin oraul laii cu Jot locul ce se aflA
a caselor incungiurat cu zid de piatrA cum i lemnArie ce este in dosul cuhnei incuugiurate cu zaplaji dupA cuprindere hotarnicei 1 flind cA spre a se indrepta locul grAdine!, sau luat din locul bisericei de veci cu bezmen cate trei zeci lei pe an in incungiurare zidului grAdinei o bucIticA de loc d ip cuprindere scrisorii ce este de la
Epitropii bisericii CurAlarilor pe care cumpArAto:u1 pomenit mai gios are a plMi pe
tot anul acei tfei zeci de tel dupA invoiala ce este fAcutA cu epitropii, care invoialA
sau dat la mana cumpArAtorului i strigAndusA la mezat piste tot locul oraplui lii

curgere de un an i mai bine, pretul cel mai pe urmA lau d it clumnealui Vasile Roset
biv vel spatar 75000 lei adicA apte zeci i cinci mii lei cu carele rAmaind multumiti
sau sfarlt mezatul asupra dumisali i osen am mai dat dumisali i un loc ce este
de la vale de ingrAditura cu zid despre CAicaina pe care i sotul meu ii are cumpArat de la sulgerul Stefan Mantu dupA cum mai pre largu se arata inArime lui prin zapisul sulgeriului i prin alte scrisori i hotarnicA ce sant pe locul acela pentru care au
plAtit dumnealui spatarul 2600 lei adicA doao mii ase sute lei cu care bani se implinesc piste tot 77600 lei adicA apte zeci i apte mii sase sute lei i priimind toatA
suma banilor arAtati depAn in manile noastre, am dat aceastA scrisoare prin carele
ii facem deplin stApan acestei case cu locul ei 1 cu toate zidirile cele fAcute dupA
cum sA vAd pentru cA alt mutereu sA de mai mult nu sau arMat. Deci dumnealui de acum inainte i in veci fiii i nepotii i strAnepotii dumisale sA aibA a s Apani casa cu tot locul i cu toate zidirile in pace 1 nesupArat de cAtra nimene atat
dumnealui cat i clironomii dnmisali ca pe o dreaptA ocinA i moie 1 .inpreunA cu scri-

soare aceasta am dat dumisali i toate scrisorile vechi i noul ce am avut pe aceastA
casA pentru ca sAi facA dumnealui 1 intAriturA de la Divan. lar noi niam iscAht insumi in scrisoarea aceasta spre mai bund credintA.
Let 1809 August 20.
cchtzteptvr)

alit:11 13240 tiz

&vorivo

ihvX.

Nlyng v.v.%

sztP.s432tr7

sty avwtipay

wtoAlcrtv,

Ip,i,c3txroc i(73(.2; p.Ctp7b;.

LXXVII. 1909 August 19. De la Divanul Cnejiei Moldavii. Intiintare se face

prin aceastA carte al Divanului CA dumneaei logofeteasa :Ecaterina Sutul sotia rAposatului boeriu Scarlat Manul biv vel logoft impreunA i cu fiul meu dumnealui comis
Mihalachi Manu dupA greutate vremei ne ridicandule putinta ca sA poatA linea casele

ce iau rAmas de a rATosatul boieriul dumisale casele sant aice In orasul 1a0i hi eaTdrgulul de sus in mahalaoa Cdcainei cu tot locul lor i cu toate zidipdtul
rile benalelor ce au dupA cum sunt incongiurate cu zid de piatrA 1 cu lemnAria ce
este afarA din ingrAditurA gardului incungiurMor cu zaplaji de buna vointa .dumisall
socotlndusA atat spre chivernisala petrecerei vietei dumisali cat i spre c retere i invAtAtura nevrasnkilor copii ce iau rAmas facuti cu raposatul boeriul dumisali i prin
tlre dumilorsale boerilor epitropi ai casei dumisali prin tidula Divanului liau scos van-

zAtoare la mezat i in curgere de un anu de zile i mai bine cat sau strigat la mezat
atat in Divan cat i pe toate ulitele oraplui nimene Atli mai bun pretu n'au dat de
cat dumnealui Spatariul Vasile Roset ap. dat pretu de sumA aptezeci i dna mii lei,

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

151

drept care pret fiind cu multamire dumisale logofetesei si a fiului dumisale dumnealui
comisul Manolachi sau savarsit hareciul asupra dumisale spatarului ; De la carele priimindusi dumnealor plata pesin deplin 1ntru manile dumilorsale inpreunA cu scrisorile
vechi ce au fost au dat i dumnealor la mana dumisale st atar din partea dumilorsale
zapis de veci vanzare prin care zapis iarasi prin buna invoiala iau mai vandut dumneaei dumisali spatarului si alt loc ce iaste de la vale de Ingraditura zidului despre
Cacaina cu pret dreptu doao mil ease sute lei, pe care locu si rposatul boeriul dumisali lau avut iarasi de cumparAtura cum pre larg arata zapisul dumisali jogofetesei
si a fiului dumisali ce este din 20 ale acestei curgatoare luni incredintat i de dumnealor boeri epitropi ai casel dumisali logofetesei dupa care cersind dumnealii spatar
Vasile Roset ca sa I s intAriasca stapanlre si cu carte Divanului. Drept acea de vreme
ce vanzare aceasta sau savarit prin mezat 1 cu toata multamire dumisali logofetesei
si a fiului dumisali. lata dar i de catra Divan prin carte aceasta sa intarete stapanire dumisali spatarului asupra aratatelor casa cu tot local si cu toate binalele lor dupa
cum se afla pe care de acum inainte si in veci atat dtmnealui cat si toll urmaH dumisali clironomi din niam in niam sft alba a le stapani cu pace ca pe a dumisaii drepte
cumparate cu bunA credinta. i cartea aceasta al Divanului sai fie dumisali spatariului si in urma clironomilor dumisall de fntaritura statornica necliniita si nerasuita nici
o dinioara in veci, care sau adeverit si cu ale noastre iscalituri. 1809 August 29.
Meletie Episcop Husilor, Dimitrie Sturza voroic, Vasilie Roset vornic, loan Sturza
vornic.

LXXVIII. 1813 Julie 1. Noi Scariat Alexandra Calimach VoLvoda, cu mila lul
Dumnezeu Domn Tarii Moldaviei. Cinstit credincios boeriul Domniei mele dumnealui
Alexandra Bals biv vel visternic epistat vornicei de Aprozi sanatate. Fiind ca dumr. ealul spatar Vasile Roset au fAcut cerire ca in spre plata datoriilor sale sa i sa vanza

C11 mezat casele de piatra si cu zid de piata inpregiur cu local lor si cu lemnarie deosebit ce sant la ulita Tdrgului de Sus in capolui cioboldriei si alla osdbitd bucatica de loc ce o are luata cu bezman de la biserica Curlariului. c ate trei zeci de tel
pe an facand cerere toll creditorii spre a li se face indestulare. Drept acea scriem dumnia mea dumitali sA randuesti pe Telalbas sa strige la mezat aceste case cu local lor
si cu toate cele aratate mai sus in curgere de patru zeci zile pe toate ulitele orasului
si in Divan Gospod si la implinirea vadelei asupra mustereului ce va fi i va da pretul cel mai bun SA sa savarseasca hareciul. Carele amp:- rnori numarand toll banli
deplin pe langa zapisul ce va lua is; Alit de dumuealui spatar i scriscri e vechl i noua
si tidula de savarsire mezatului i sA va intari stpanire i cu carte Domniei mele.
1813 lulie 1.
local pecetii domnesti.'; Proca cercetat.
LXX1X. 1813 Mlle 4. De la vornicia de Aprozi WO Constantin Telalbasa. Fiind
cA dumnealui spatar Vasile Roset prin jaluba catra Maria sa Veda au Meat cerere ca
spre plata datoriilor sale sal vnda cu mezat casele de piatrA si zidiu de piatrA im-

preg'ur cu local lur i cu lemnarie deosebita ce sOnt la alga tdrgului de sus In capdtul cioboteirlei si aht osebita bucatica de locu ce o are luatA cu bezmAn de la biserica Curalariului (ate trei zeci lei pe an, Wand cerire toll creditorii spre a li Ee face
indestulare. Drept acea dupa luminata tidula Pre inaltatului Domnului nostru Scarlat
Alexandra Calimach yoevoda. Ti se poronceste, Telalbata, ca sA strigi la mezat aceste case cu local lor i cu toate cele aratate mai sus in curgere de patruzeci zile pe
toate ulitile orasului si in Divan i la implinirea vadelei asupra mutereuiul ce va fi
$.1

va da pretul cel mai bun sA sA sAvArascA hareciul, carele cumpArAtoriu numArAnd

www.dacoromanica.ro

INe

OH. OHIBANESCU
_

tot! banii pe inga zapisul ce va lua iscalit de dumnealui spatar i scisorile vechi i noao
si tidula de savarsirea mezatului i se va intari stapanirr a si prin carte Mariei Sale lui
Von Alex. GM vel vornic.
1813 lulie 4.
50000 Asupra Dumisali Alecu Bale lulie 13.
60100 Asupra dimisali vornicului Neculai Hrisoveghi Decemb. 21.

LXXX. 1818 lulie 7. Pre inaltate Doamne. Doao jalobe ce au dat catra inaltimea
ta una dumnealui comisu Mihalachi Manu i alta dumneaei Sultana Manu rugandusa
inaltimei tale ca ii sa irr plineasca 46430 lei ce au ramas a mai lua de la dumnealui
spatar Vasilie Roset din pretul vanzarei caselor, randuindusa de catra inaltimea ta in
cercetare noastr sau infatiat in cateva randuri atat pirtile arnandoal cat i unii din
creditori si cerire jeluitorilor este ca banii acetia sa se implineascA deplin din avere
datornicului far a intra in curama cu cei lalti creditori fiind ca jaluitorii nau imprmutat pe parat cu bani ce din vanzarea caselor au mai ramas ea mai ie soma aceasta
de bani care datorie nici dumneaiui Spatariul nau tagaduito ce au marturisit ca cu
adevarat din pretul caselor ce au cumparat au ramas neplatiti banii ce sa cer de catra jeluitori iar unii din creditor! au pricinuit inpotrivindusa la cerire jeluitoillor cu
cuvant ca fiind ca ei au priimit zapisa de datorie cu donna, nici o deosebire nu
pot sa MIA dln ceilanti creditori i trebue sa intre si ei in curam iar nu sa pretenderisasca ai lua toata soma datoriei intreaga. Deci pulnd noi inainte atat pretentie jeluitorilor cat i inpotrivire creditorilor i stand a socoti asupra acestei pricini cu cazuta
luare aminte, impotrivire creditorilor se pare de o data a ave oarecare cuvant interneindusa in urmare ce sau obicinuit liana acum la asemene pricini ca cel ce au vandut
un lucru nemiscator i au priimit za pis cu dobanda sau socotit ca until\ din creditorii
cei ordinari i au intrat 1 d in curama impreuna cu ceilanti Dar aceasta pravila noi
o socotim ca nu poate avea loc in pricina aceLsta dupa intamplarile cele de osebite ce
au curs in mijloc tiut fiind ca and sa schimba intamplare atunce i pravila sa priface cad cu a divarat un om ce va fi intregu dupa vrast i deplin stapan pe lucrul
ce va vinde dad nu se va ingrija pentru sigurantie banilor si cumparatoriul va veni

in stare de a nu pute plati cu averea sa pe uncle este datoriu atunce unul ca acela
nu are nici un cuvant de indreptare i este nevoit a se supune pravilei acestie fiindu
singur priclnuitoriu pagubirilor sale din nepurtare sa de grija. Dar la pricina aceasta
se vede o mare schimbare a iniamplarilor dui:4 cum in gios sa arata. Casele acestea
au fost a raposatului Logofatu Manu dupl a carui savarsire au ramas clironomie la
fiii sei care nu sant putini la numar i din care i acum sant unii nevrastnici ; la 1809
logofeteasa Manoae muma acestor copii vinde casele dumisali Spatariului Vasilie Roset in pret de 77600 lei cu vade inteun an de zile sa sa platiasca banii; dui:4 56 zile
moare i logofiteasa. la implinire vadelei dumisali Spatariului nau plata banii dupa cum
se indatorisa ce in curgere de trei ani platind din tranii cute putin au ramas la cea din
urma datoriu cu 46430 lei din care 36400 sint a jeluitoarei din banii zestrei sale iar
10030 sant a celorlanti copii, lata dar ca nici logofeteasa vanzatoare au fost deplina

singura stapana pe casele acute nici copiii in stare si in vrasta aceia de a se putea invinovAlLsai piarda dreptul lor pentru ca nu sau grijit de singurattie banilor ei
mai vartos f find datorie aceasta la un obraz din niamul boeresc cum i pricinuire ce
fac creditor!! ca au priimit zapis de datorie si au luat dobanda, nici aceasta nu i
poate sti vatame CA de au luat ei donna pe bani dar despre alta parte Lu fost lipsit! de chlria caselor si rocotindusa una drept alta, cu :nimica nu Millar' folositi din
dobanda banilor. Deci fiind ca nici pilda de mai inainote Et! se gasete care sa aibA
asamanare cu intamplarile acestei pricini care sant cu totul deosebite si schimbate, cu91

www.dacoromanica.ro

+7

b OCUMENTE

i3

vantul dreplAtil nu iartA de a se puts pune in lucrare pravila aceasta la aceast pricinA qi a se invinovAti atata copii sAraci si nevrastnici cu acest fel de pricinuire pe care
la cea de pe urmA si pravila ii ajutA spre a putea cere de a se strica vanzare mumei lor fiind cA casele nau fost a ei i vanzare sau fAcut in nevrastnicia lor. Deci
dupA toate cuilintele aceste aratate socotinta noastrA da, ca toatA soma aceasta de
bani ce au sA ei fiii rApousatului logofAt Many din vanzare caselor, sAi impliniascA intreagA i deplina avere dumisali Spatariului fAr a intra in curatnA cu ceilanti creditori. lar
hotArare ce desAvarsit rAmane la a inaltimii tale inalta intAlepciune. 1813 lulie 7.
a inaltimel tale plecate slugi A. Bal vornic sau..., .. ; trecut in condicA... ;

LXXXI. 1814 Ghenar 23. Noi Scarlat Alexandru Calimach Voevoda, cu imila lul
Dumnezeu Domnu Tar!! Moldaviei. Nemultamit arAtandusA dumnea'ul spatar lancu Miclescu vechil din parte tuturor creditorilor dumisali spatar Vasile Roset cu socotinta
giudecAtii dumilor sale boerilor mai gios aratati poroncitam de sau seas 1 la Divan
inainte domniei mele si a tot sfatul fata cu dumnealui logofAtu Costandin Bal epitrop i deplin rAspunzAtor pentru fiica dumisall spatareasa Catinca Bals unde rust'sl
domnia mea intrand in ce mai cu amAruntul cercetare socotinta boerilor sau socotit
dreaptA i intAritA pe hotArare sfintelor pravili i a obteiului pAmAntului ; dar IncA privind Domnie me si la nesuferita pagubA ce sA pricinueste creditorilor i cerire ce face

ca sA li se dea condeiul de 32370 tel ce au luat spataru Vasile Roset din veniturile
mosiilor de la Bucureti avere a fiicii dumisale spatar ce o are cu .sotul cel dintAiu
socotind i cheltuiaIa de 7172 lei ce aratA d-lui logotatu ca sar fi fAcut cu creterea
si tinerea nrrAstnicei copile, este putir A si cu scAdere din ceia ce sar cAdea Indemnand domnia me pe dumnealni logofAtu ca sA mai lase ceva din pretentiile de
132486 lei i pentru imputinare ce sA socoteste in cheltueli si pentru pagubire ce sufArA creditoril, au plecat i dumnealui si sau multamit cu hotArare Domniel mete a lua
adicA pentru zestre daruri inainte nuntei, ecsoprica si alte dovedite condei numai 115000

lei, au cerut insA ca suma aceasta sA se siguripsasca i sA se randuiasca unde i in

ce chip sAi tragA spre nepagubirile fiicii dumisale. Drept aceasta ki hotArAm plata banilor intracesta0 chipu ; intAi el mosia GhermAnestilor cu priimire creditorilor este facut hareciu cu 19100 lei bani acestia sAi tragA dumnealui Logofat in plata zestrei ; al
doilea casele din Iasi dupa toate strigArlle ce sau fAcut la mezat pe sama creditorilor
fund cl nau esit la pretu multamItor si clironomii raposatului logoat Scarlat Manul
Inca au fAcut cerire ca de vreme ce spatariul Roset nau urmat a le plati banii toll pe
cas1 mai rAmaindule datoriu cu 46.430 tel sA li sA deie casele intra lor stApanire Hind
vandute de mama lor ce nu avea putere a le vinde i dumneaei sA plAtiascA inapoi
31170 lei dupa hotArare anaforalei intAritA din anul 1813 tulle 12 si acestia bani 31170
lei. larAsi poronclm dumisale vel vornic de Aprozi luandui f Ai dai dumisale logofAtului si luAndu de la dumnealui scrisorile caselor le vei da impreunA cu casele clironomilor si sanet de priimire banilor pe carele ii vei da dumisali spatarului luand de la
dumnealui adiverinta cA lau priimit al treilea si pentru 64730 lei neagiunsul zestrei
va sta la dumnealui logofAtu amanet mosia Jeora In vade de un an intru aceastA vade
volnici vor fi creditorii a o vinde au a o preface cum le va fi mai spre folos ti
sA plAtlascA dumnealui spatariul suma arAtatA, iar dacA panA la vade nu vor plati ba-

nli atunce dumneei spAthreasa va fi volnica. a o vinde i din pretul ce va lua oprindui neagiunsul zestrei saizeci ,si patru mii sapte sute trei zeci lel call va mai prisosi sAi
deie creditorilor; dacA insA din prefacere vremilor va scAde mosia i nici la acestu pretu

nu va ajunge, atunci acel neagiuns 11 va trage dumnealui spatariul din celelante ceriri
a spatarului fArA sA mai rAmAie creditorilor euvAnt de rAspuns. Asemenea aau lAsat til
.loan Neculce Buletinul Muzeulul Municipal 14.

www.dacoromanica.ro

20

154

GH. GHIBANESCU

creditorilor sloboda voe ca sa cerceteze i oil cand vor dovedi vrun condeiu dintraceste mai gios aratate economicos si neadevarat dumneaei spatareasa va plati suma
condelului acelui cu dobanda lui creditorilor neputandusa apara cu intaritura aceasta.

lar dumneta vel vornic de Aprozi iti vei trage din banii ce se implinescu, naht legluita Implineala din care glum-Mate se va impArtai si luminatul beizade epistatul Camarii noastre fiind ca dintru inceput pricina au fost rancluita la Vornicia de Aprozi
Si la Camara. Aceasta hotaram si spre a se urma intocma, sau intArit Anaforaoa aceasta si cu a noastta domneascA iscaliturd i pecete1814 Ghenar 13.
Noi Scar lat Alexandru Calimach Voevod.
Pa lade V. Logofat.
De la Vornicia de Aprczi. Aceasta anafora scolandtisa de pe cea adevarata a-

nafora intarita cu pecete gospod i fiind intocma sau incredintat 1814 Ghenar 26.
milm = 111 N m

iii

LXXXII. 1814 Ghenar 17. Dupa jaloba ce au dat domniei mele dumnealui comi-

au! Manolachl Manul i dumneei Soltana Manul cu mire ca E.A li sa implineasca 46430
lei ce au ramas sA Mai iee de la dumnealui spatar Vasile Roset din pretul vanzarii

caselor flind ca din inpregiurarile vremilor si dumnealui spatar au picat supt sarcinA
gre de datorie si cerand pe deoparte dumneaei spatareasa Catinca Bals implinirea
zestrei dirmisali Si pe de altA parte creditorii implinire datoriilor F. ale sau randuit i
dumnealor in giudecata boerilor ce era randuiti spre aceasta si inaintea noastra la
trecutul an si lunA lulie 12, la care giudecata sau hotarat cA dupa pravile nevrasnicii
au toata dreptatea a strica vanzare caselor pArintati facuta de mama lor i mai var .
tos cA dumnealui spatar nici banii ru urrnasa ai plati si sau dat dreptate jAluitoriior
ca Intorcand 31170 lei ce luase din vanzare caseior sa eie case,e intru a dumilorsale
stapanire daca nu se vor priimi creditorii ale raspunde 46930 lei ramasita ce avea sa
lee din 77600 lei cu care spataru cumparasa casele si sa le vanza'cu Tretu mai folositoriu de vor putea spre Intimpinare i oarecare uurare a pagubei ce sufar. Dupa aceasta hotArare in multa vreme strigandusa casele la mezat fiind ca nau putut esi decat pan la 60100 lei si creditorii nu sau invoit a da sfarsit mezatului nici au priimit
sA intoarca dumilorsale acele 46430 lei ce avea sa lee din vanzarea caselor ca sa ramae pe sama lor. Domnia mea imprenna cu tot sfatul am hotarat intocmai dupA intaritura Anaforalei adica dumnealor clironomii raposatului bceriu Scarlat Manul sa deie
acele 31170 lei c-.! apucasa a lua din vanzare caselot care bani dupa hotArare domniel mele data prin anaforaoa intarita din curgAtoriul anu Ghenar 13 sai traga
dumn ea e i sp a t A re asa C a t inca Bals In plata zestrei dumisale i dumnealor clironomil sai iee in deplina stapanire casale cu toate scrisorile lor i spre aceasta sau si dat dumilorsale carte a aceasta intarita cu a noastra domneasca pecete
ca sa poata stapani ara tatele case ca pe un drept acaret a dumilorsale cu buns pace
si nesuparati Intru nimica in veci atat de catra dumnealui spatariul i clironomii dumisali cat si de catrA creditoti.
1814 Ghenar 17.
Pecetea gospod. Palade vel Logofat Procit.
Trecuta in condica Logofetiei al doile V. Pogor.
LXXXIII. 1814 Ghenar 15. Casele raposatului logofat Scarlat Manu ce le cumparase ginerele Vasile Roset spatar si dupa intamplariIe dumisali au ramas iarAsi VanzAtoare nefiindumi nici mie nici fiilor mei trebuitoare cum nici Catincai am dat voe
sloboda dumisali cumnatului lordachi Catargiu pcstelnic ca sA le ei cu chipul ce va
1814 Ghenar 15.
putea pentru a dumisali insui trebuinta.
Costandin Bal vel logofat, Teodor Bals, Catinca Bals.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

155

LXXXIV. 1814 Ohenar 22. Veniamin Mitropolit Moldaviei, Meletie Episcopul Hu-

vului. Manolachi Manu biv vel comis vechil deplin rAspunzAtoriu din partea fratilor
mei i Enachi Lambrino cumnat dumisali comisului Manolachi Menu vechil deplin rAspunzAtor despre parte sotiei mele Sultana Manu care mai gios vi insuvi sau iscAlit. Adiverlm prin acest adivArat zapis al nostru de invine noi iscAlit cum vi atat de cel
adevArat epitrop a caselor rAposatului pArintelui r ostru luminarea sa beizadea Scarlat
Ghica cat vi de obvtea boerimei divanului Tarii. Precum sA se vtie cA raposata maica
noastrA Ecaterina Sutul logofeteasa sotia rAposatului pArintelui nostru Scarlal Manul
logofAt vanzand casele prinfesti ce am avut aice In lasi fn capdtul Thrgului de sus
dumisali Vasile Roset biv vel Spatar in soma de 77 600 lei adicA vapte zeci vi vapte
mii vase sute lei, din care bani randuri randuri priimind atat dumneaei cat vi not 31170
lei adecA trei zeci vi una mii o sutA vapte zeci lei au mai rAmas sA ne rAspundA dumnealui 46.430 lei adicA patru zeci vi vase mii patru sute trei zeci lei a cArora plata
prelungindu-o dumnealui din zl in zi neplAtindune nici capetele nici dobanda lor pAnA In

anul trecut and dumnealui din intamplare cazand supt grele datorif vi neputand plAti
creditorilor, dupA jalobele noastre cAtra stApanire cu giudecatA prin anafora din parte
boefilor randuiti spre aceasta din 1813 lulle 7 si inthritA la 12 lulie a acelufav anu,
ni sau datu vi casele pArintevti mai sus pomenite in deplinA stApanire noastrA supt hoWare cA or) sA rAspundem noi la' masa creditorilor 31170 lei adicA trei zeci vi una
mil o sutA vapte zeci de lei ce mai sus sant aratati cA le priimisem din pretul vanzArei caselor visA luAm casele ori sA ne raspundA noao creditorii lui 46.430 lei adicA patru zeci vi vase mit putru sute trei zeci de lei ce ramAsese a mai lua din banii caselor vi sA ei dumnealor creditori. casele vi trecand in destulA vreme la mij oc Intru
carele cercand dumnealor creditorii prin strigAri la mezat vi prin vaczAri ca sA poatA
scAde vreo $umA mai multA cleat se vandusl dumisale Spatarului vi neputand OM
in ce de pe LIMA intrebati fiind de sthpanire vi nevoind a rAspunde noao acele 46.430
lei adicA patruzed vi vase mii patru sute treizeci lei strApanire niau indatorit a rAspuAde noi mesei creditorilor 31170 let adicA trei zeci vi una mii o sutA vapte zeci lei
adicA bani ce priimisem din vanzare caselor precum mai sus sau zis vi niau dat casele intru a noastrA stApanire precum pre largu se aratA ,aceasta prin carte gospod
de stApanire ce niau dat din curgAtoriu anu 1814 Ghenar 17. Nefiindune dar Imo
trcbuitoare casele aces te vi neavand chip de a plati bami mai sus &Nati la masa creditorilor ne am avezat vi neam invoit cu dumnealui lordache Catargiu biv vel postelnlc vi de a noastrA bunA voe nesiliti de nimene am vandut dumisale aceste case cu
tot locul lor i locul in deosebit ce iaste alAturat cu casele mai sus zise de la vale de
ograda caselor despre Cacaina intocma dupa vanzare maicei noastre catrA spAtar Vasile Roset dupA cuprindere scrisorilor vechi vi noao a caselor i a locurilor mai sus
zise vi impreunA cu o bucatica de loc ce iaste cu bezmAn a cAruia tocmalA are sk`o
urmezA dumnealui postelnic cu toate ale lor drept 75500 lei adicA vapte zeci vi cinci
mii cinci sute lei carele bani priimindui toti deplin in manule noastre am dat dumisali vi scrisorile vechi vi noao ce sAnt pe aceste locuri pe care locuri pArintele nostru au zidit aceste case cum vi anaforaoa boerilor randuiti intAritA i carte gospod de
stApanire care sA le stApAneascA dumnealui in bunA pace i clironomii dumisali ca un
lucru ce lau cumpArat pe drepti banii dumnealui cu a noastrA bunA invoialA vi priimire spre a cAreia adiverire urmeazA insuvi iscAliturile noastre vi a altor ipochimene
ce sau intamplat fata le aceastA tocmalA cum vi a boerilor parInct sAmpatrioti a DIvanulul prii. DupA carele sA0 facA dumnealui vi IntAritura domneascA spre vecinicA
1814i Ghenar 24

stApAnire,

www.dacoromanica.ro

GH. GHIBANESCU

156

Manolachi Menu comis, lanacachi Lambrino

Toader Balg martur. ZstapXciaoc
Zapisul acesta alcAtuindusA

lascivcc Mcim

i fAcAndusA cu bunA priimire amAnduror pArtilor In

Divanul gospod 11 adivertz.Chirica Stamati logofat za Divan.

De la Divan
VAnzare aceasta sAvArgindusl cu toatl multAmire

spre aceia sau adeverit gi de atrA Divan.

priimire amAnduror pArtilor

1814 Ghenar 23.

iscAliturile lipsesc, neputAndu-se ceti.

Local cumpdrat de lord. Catargiu vornic de la Mognesia hagiica monahia.

LXXXV. 1777 Ghenar 29. Am dat aceastA scrisoare a me la mAna Jul Vasile
Chitic precum sA se gtie cA din cele ce au rAmas dupl moarte preutului Neculai Scarlat casa cu loc cu tot a rAmas la stpftnirea mea far dughiana de lAngA casA gi vie
de la Vacota au rAmas a lui Vasile sA le stApAneascA din preunA gi cu allele ce i sau
dat din pojijia casei dupl cum pre larg aratA acorn in zapisu lui ce lau dat la mAna
mea. i pentrn adiverire iam dat aceasta scrisoare la mAnA cum i un loc de casA
sterpu iarAgi sal stApAneasd.
1777 Ghenar 29.
Venedictu Arhimandrit Moldovitai.

LXXXV1. 1777 Julie 11. AdicA eu Castandin Casian feciorul lui Grigorag Casiian
negutitori din lagi fAcutam adivAratA scrisoare me la mAna pre otilor de biserica CurAIaru din lagi unde sl cinstegte gi sA prAznuegte hramul PogorArei Duhului SfAntu precum sA sA gtie cA o mAtugA a mea anume Marta cAlugArita avAnd o o cas cu locul

el din vale de blserica Pogordrea Duhului Slant la vreme cand ea gia cunoscut
apropriere sfargitului vietei sale au fost dat casa cu locul ei danie unei Nastasie Negoitoae nascarita ca dupl moarte sA o grijasgA. i murind mAtuga me Marta cAlugArita casa sa au -rAmas in stApAnire Nastasiei Negoitoaei fiind dupA moarte mAtugime
au grijito cu a ei cheltuialA. Apoi Nastasie Negoitoae fiind femeie sAracA gi lipsitA de
multe gi ,nedAndul mAna ca sA stApAneascA casa, de a ei bunA voe au scoso vAnzAtoare gi fiind eu nepot Martei cAlugArita mam protemisit eu mai 1ntAi de cat altii strAini gi am cumpArato cu tocmalA gi cu zapis fiind gi multi negustori fall gi sau iscAlit In zapisul de cumpArAturA care casA in vreme ogtirei stricAnduse de Moscali au
rAmas numai locul gi nefiindumi mie acest loc trebuitor mam socotit Insumi gi din bunA
voe me de nimene sllit nici asuprit ci de a me bunA voe lam afierosit i lam dat

danie sfintei biserici Pogorarei Duhului Mut ca sl fie pentru pomenirea mAtuvi
mele Martel gi acest loc pe de la deal s hotOrOsti cu locul fintirimului blsericel
Curdlarllor, iar pe din sus sA hotArAgti cu locul lui Nastas Partlanul blanar gi pe de
la vale se hotArAgti cu locul babel Marii MAhAitil iar din laid despre coala lidoveascd so holOr4ti cu drumul cel mare ce merge la podul de .piatrd. din acest
loc dupl semnele de mai sus aratate sA aibA de acum Inainte in veci al stApAni SfAnta
bisericA aceasta PogorArea Duhului Slant fArA de nici o supArare de cAtrA nime cAci
eu cu ai mei drepti bani lam cumpArat gi oricine ar vre sAgi facA casA pe loc, volnic

sl fie numai dator sA fie a da bezmAn pe an pentru loc dupl tocnialA ce va face cu
preotii acestei biserici, dar a vinde nimene din preotii ce ar fi dupl vreme la aceastA
bisericA sA nu fie volnicu si and am fAcut aceastA scrisoare de danie gi aflerosire sau
Intamplat multi oameni negutitori de cinste gi alti care mai gios sant iscaliti gi eu IncA
pentru mai adivAratA credintff mam iscAlit insugi cu mAna mea.

1777 Julie 11.

Costandin Casian ceaug za cupet Gheorghe nepot lui Casian, Toader Casiian
Mattur, La dania aceasla mam tamplat fotA Costandin Gheorghie,

www.dacoromanica.ro

DOCUMIENTE

157

LXXXVIL 1781 April le 13. Eu Preotu Vasile de la biserica LCurAlarli datam adivaratA i incredintatA scrisoare me la mAna lul Costandin Mazil precum cA sfAnta bi-

sericA Cur Atari avAnd un loc de casd Ia maltalaoa din sus de coala jidovased
care loc pe din vale despre Cacaina sA hotArAti cu hudita ce merge pe !Apia Incubi
lui Toader Cojocaru tar pe dip deal despre bisericA se hotArAste cu locul lui Mihai
Pascul si pe din gios se hotArAste cu drumul ce se coboarA din Targul de sus dupA
cum semnele i hotarele acestui loc sAnt aratate in hotarnica ce am avut, care hotarnicA am dato la maim lui Costandin Mazil. Deci SfAnta bisericA avAnd trebuintA de
bani la sApatul catapitezmei cu tocmalA si cu voe poporAnilor miau vAndut;mie acestu
locu pe care loc facAndumi casA. Eu incA de a mea bunA voe am vAndut casa cu locul ei lui Costandin Mazil cu tocmall drept 125 lei adicA una sutA doao ze,i si cinci
lei. i luAnd toti banil deplin am dat lui Costandin zapisul vei hiu ce am avut si osAbit zapis lam dat si eu ca sAst stApAneascA casa cu tot locul el in veci cu buns
pace, in care zapis iscAlindumA eu, au iscalit si poporAnii bisericei. Dar acum Costandin Mazil arAtAnd c zapisele ce iam dat in vremile Muscalilor sau prapAdit si pentru ca sA nu fie supArat despre cineva neavAnd zapise la mAnA, dupA rugAminte sl cerire sa, iam dat aceastA scrisoare la ming cu care sA poatA stApAni casa cu locul ei
in veci cu bunA pace si sA poatA lua si zapisele vechi ce iam dat mai inainte care
aratA cA sau prApAdit ori cAnd i ori la cine lear gAsi. Si pentru mai adevAratA credit* am iscAlit cu mAna mea In care- sau iscAlit si alti poporAni care au fost fatA cAnd

iam dat aceastA scrisoare stiind si pentru vAnzare casei cu locul iai.
1781 Aprilie 15.
Eu Preotul Vasilie am vAndut si am iscAlit. Eu preotul lonita Dancul am iscAlit.
Eu Erei Enache am iscAlit,Costache Popa, Eu Ion Ketre star oste de ciobotari.

LXXXVIII. 1798 lunie 10. Aded eu NastasA feciorul lui Toader Zghercli cojocariul din preunA cu mosii itel monah Casiean i Gahita, datam adevArat si incredintat
zapisul nostru la mAna dumisale giupAnului Chiriac starostele de teslari precum sA sa
stie c am vAndut dumisale un loc de casd din sus de coala jidovascd despre
Cdcaina fntre Costandin Stoleriul magi i intre Dochita TintAroai si intre loana Cupcioae si alAture cu ulita ce vine din TArgul de sus ce sA scoboarA la vale alAture cu
scoala jidovascA margine ulitei si am vAndut dumisale drept 124 lei adicA o sutA doao
zeci I patru lei si eu de nimene silit nici asuprit ce de a me bunA voe am vAndut

ca sA fie dumisale oclnA i mosie neclAtitA In veci s1 locul casei merge de la deal din

hotarul lui Costandin in sus alAture cu locul lui !Ana in hotar si de acolo la vale alature cu locul bisericei si cu a Marief MahAlitel pAnA in hotar si de acolo in glos alAture cu locul loanei Cupcioael si cu lozul Dochitai Tintaroaei pAnA in hotarA si la
deal aiAture cu drumul Walla in hotar si pentru zapisele vechi al locului la vreme
ciumei sau prApAdit toate. De va eu vreun zapis din cele prApAdlte de undeva, sA deie
la maim numitului cumpArAtoriu. Si la facere acestui zapis sau tAmplat si alti oameni
bAtrAni mahalagii si rAzAsi care mai gios siau pus degetile i noi pentru mai mare
credinta niam pus degetele.
Let 1/98 lunie in 10.
Eu Nastas fecior lui Toader Zgherdie cojocar am vindut cu voe me, Eu monah
CAsiean mos lui Nastas am vAndut. Eu Gahita sor lui Toader Zgherdie am vAndut, Eu
Costantin stoler mazil rAzAs. Eu Dima casap rAzA;, Eu Dochita Tintaroae am pus degetul, Eu Petre vatav de comisAi rAzAs, Eu loana Cupcioae rAzAsft am pus degetu.
Eu PavAl cizmariul mam tAmplat. Eu Gligori Harabagiul mam tAmplat. Eu Neculai
dascal am scris cu zisa lor find fata.

www.dacoromanica.ro

GH. GHIBANESCU

158

LXXXIX. 1798 lunle 15. Adeca eu Kiri lac staroste de teslarl din preuna cu
sotul meu Safta i cu fill mei datam adevArat 1 Incredintat zapisul meu la mana lui

Vasi le Kitic precum sa sa tle ca avand Vasile Kitic un loc de casd de la vale de
biserIca Curdlarilor co se nume0e locul Mariei Mdhdlildi fiind cumparatura de Preutul Neculai ScArlat ot biserica CurAlarilor cu zapis de gumparatura i fiind dat danie de preutul Neculai ScArlat lui Vasile Kitic fiindui nepot lui ca sAi facA casa- pe
loc 1 Vasile Kitic facandusi casA pe locul sau 1 ridicandui casa pan la acoperemant
1 eu Kiriiac vazand ca m. se stramteaza locul caselor mele, nam lasat ca sA gAtiasca
Vasile Kitic casa I sAi ridice casa de pe locul su i eu Kiriac sal cumpar loc pentru loc sa facem schimb cu locul lui 1 invoindune noi amandoi sai cumpar loc undei
va place lui Vasile Kitic i eu Kirieac am cumparat locu lui Tooder Zgherdie pentru
locul Mariei Mahalitei 1 am facut schimbu locu pentru loc i sai stapaneasca locul
sat' i noi seam dat zapis la mana unul altue din preuna cu zapisele cele vechi ca
sai stapaneasca dumnelui Vasile Kitic nepocti 1 stranepotii dumisale ca E A fie ycina
i moiie neclAtita in veci ila acest zapis sau tamplat i alti oameni batrani ma halagii
i razai care mai gios siau pus degetele pentru credinta i eu Kiriiac starostele de
teslari pentru mai adevarata credinta ath iscAlit i am pus degetele impreuna cu fiii
mei.
Let 1798 lunie 15.

Eu Kirilac staroste de teslari am pus degetul, Eu Saha am pus degetul,

Eu

Gherghie, Eu Lupul, Eu Toader. Eu Gavril, Marie am pus degetul, Eu Costantin stoleriul mazil rAza mam tamplat, Eu Petre vatav de mole raza mam intamplat, Eu Ioana sot Petrei Cupcioaei razaa mam tamplat, Eu Dima casap mam tamplat, Eu Dochita Tintaroae razAA mam tamplat, Eu Neculai dascal am scris cu zisa lor fiind fata.
XC. 1799 Mai 12. AdecA eu Cra itina sora Ilenei ce au tinuto Costandin zugravul datam adevarat 1 incredintat zapisul meu la mana dumisali Dumitru sin Vasile Kitic dascalul din lai 'mecum sA sa tle cA mie ramanandumi o casa cu locul

iai de la sorumea Ileana care casd iaste in mahalaoa Muntenimel de gios de la biserica Curdlarli drepl despre amiazd zi care locul acestei casA sa aratA la un zapis
din velet 1781 April 15 cA iaste hotarat din giur in pregiur i el scrisorile vechi cu hotarnica locului sar fi dat la maim unui Costandin Mazilul i din intampthrile vremurilor sar fi prapadit scrisoriie vechi apoi Preotul Vasile .de la biserica Curalari fiind ca
el dintaiu au vandut casa aceasta 1 cu locul iai cu invoiala a tuturor poporAnilor bisericei, dA scrisoare de sus aratata i hotarate ca ori la a cui traria sA vor afla serisorile sa aiba a se lua de stapanitorii casAi 1 a locului. Deci f hid cA sorAme Ileana
clironomi altii de cat mine nu ia ramas 1 eu socotindumA ca nu am trebuinta de casa
aceasta cu locul iai, cu tocmala dreptu una suta patru zeci lei am vanduto dumisali lui
Dumitru sin Vasile Kitic. dascAlul fiind rAza cu altA casA a sa parintiasca i 1uandumi toti banii deplin in manule mete. De astazi inainte dupA zapisul meu acesta i
dupa scrisoare veche ce iam mai dat de la preotul Vasile sA aiba ai stApAni casa cu
locul in toate semuele 1 hotarele vechi nesupArat despre nimene, iar de se ya arata cineva stapan cu scrisorile vechi sA aibA a le lua din mana aceluia i pentru
mai adtvarata credinta sau iscAlit i alti oameni buni mahal4 ii marturi din preunA i
cu alti ai mei, iar eu ca o vanzatoarare adivaratd am pus degetul netiind carte.
1799 Mai 12.
Eu Krastana CrAiasca sor Ilenei am vandut cu vole me i eu *alit bacalul zAt iara
am priimit cu voe mei i eu Toader croitoriul mam tamplat i am priimit mahalagiu
fiind

itr

byhto; xaAciyal; 7..cocciX7); 'iO9ca xai vapsuptl

sot 'civw0ev.

i eu lonita din satul Odobetii ot tinutul Romanului warn tamplat 1 sant

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

15

martar, Si eu loana Cupcioaia rAzAA mam IntAmplat si am priimit cu voe me. Acestu
zapis lam scrisu eu cu priimire amAnduror pArtilor.... DiAc za Divan

XCI. 1312 Februar 12. Pre cinstitului Divan cnejiei Moldaviei. Jeieesc cinsitului Divan ea aice In oraf 100 ta maltalaoa Curalariului am o casd stranu4asc
de pe strAmosul Costandin zugravul care acum numita casA sA stApanete de cAtrA o
Manolica cizmarita si cu ce cuvAnt o stapaneste eu nu pot sA tiu, care casA au fost
cumpAratA cu zapis de tatAl meu cu zapis de la moul meu Costandin care mau botezat si prApAdind eu sapisul au rAmas casa de sl stApAnete de cAtrA Manolica. Pentra care mA rog cinstitului Divan ca prin cercetare Divanului sAmi b flu dreptate cu
Manolica sA mi sA deie casa in stApanire, iar de va avea zapis de vreo cumpArAturA
sai rAspunz banii ca sA nu rAmaiu pAgebas de casA i de 110 lei ce au cumpArato tatAl meu de la mosel meu si a fi spre pomenire cinstitului Divan.
loan Ardare din sat DAnetii tinutu Vasluiului.
SA roagA ca sA fie scos in cercetare Divanului cu Manolica femeia de aice din
Iasi ca sli afle dreptate pentru o casA.
Cinstitul Depart. al doilea cercetand va pune la cale. 1812 Februarie 12.
vtori LogofAt.

XCII. 1812 Martie 18. Eu Ion sin preotului Vasile Buraga i eu diacul Neculai brat lui loan vechi! i din parte altui frate a nostru mai mic Vasile, adiverim cu
aceastA scrisoare a noastrA la man dumisale lelei Manolidi fiica preotului loan ot
Sfantul Pandelimon precum sA sA tie a pentru o o easel cu local et din Muntenime
de gios king f coala jidovascd pe care au avuto cumpAratA de la o C-rAstanA CrAiasca cumnatA lui Costandin zugrav de doisprezece ani acum i fiind cA ace casA au
Lost din bastinA a stramosului notru acelui pomenit Costandin zugravu cu protimias
am facut cerire cAtrA cinstitul Divan ca sA o rAscumpArAm i esind inainte cinstitului
Divan niau hotArat ca sA mergem sA ne invoim cu dumneaei numita cumpArAtoare.
Aa dar mergand si inainte altor obrazA cinstite i stand la invoiall niam invoit si
niau dat dumneaei lelea Manoiica cinci zeci si ase lei bani gata in mAnile nsastre
dupl care am rAmas multAmiti i indestulati cu aceastA invoialg. Deci pentru aceasta

incA mai inputernicim noi acest zapis al nostru in care neam iscAlit ?mine vAnzare
casAi acestia ; dumisali lelei ManolicAi dupA care sA ail:4 a stapani In veci si nestrAmutat atAt dumneaei cat clironomiii dumisale ca un drept lucrul sau. lar mai supArAnd
in pricina aceasta vreo rudenie a noastrA noi sA avem a rAspunde iar dumneei sl fie
nesupAratA in veci i pentru mai adevAratA credintA neam iscAlit insine noi cu mAnule
noasire rugAnd i alte obrazA cinstite de sau iscAlis impreunA cu noi drept marturi.
1812 Martie 18.
loan Popa adiverez,
Neculai, Adamache loan martnr sin preutului Vasilie ot
CurAlari adiverezu, Buzdugan V. arma martur i am scris acestu zapis dupA rugl-

minte tuturor pArtilor care au fost cu priimire lor.

XCIII. 1817 Decembrie 17. Pre inAltate Doamne. Aice in ora lail langA
scoala jidovascA avem doao casA pe un loc carele nefiindune trebuitoare vrem a le
vinde prin sultan mezat. Pentru care ne rugAm inaltimei tale ca sl fim rAnduiti la locul cuviincios spre a se pune in lucrare strigare mezatului i mare pomanA va rAmanea inaltimil tale.
Pre plecati la mila tnAltimei tale
Hagi ManolIcA cu fiul meu Dumitru Pretu. Mergi la dumnealui vel logofAt 1817
Decembrie 15. Vasile Asian.

www.dacoromanica.ro

OH' GHI BANESCII

160

De la logofetia cea mare cAtrg dumnealui Neculai Col bul vornic de poartP, Vei
intalegi din jalobA arAtare si cerire ce au facut jeluitorii acestie Hagi Manolica cu fiul
sAu Dumitru ca sAsi poatg vinde prin mezet doao casg ce sant pe un loc IAngA 4coala
jidovascA nefiindule trebuitoare logofetia te rAndueste ca mergAud la stare 'locului sg

fact cercetare mai intgi pentru ce jeluitorii voesc ale vinde 41 in ce stare se aflg biiialele si de slat cu locul lor sau pe loc cu bezmgn. Dupl care mAsurAnd si locul in
stInjeni stAlpindul si cu pietre hotara si ne mai rAmAnAnd nici o pricing sl dal
rnArturie arAtAtoare de urmare ce vei face ca viind jeluitorii la Divan sg se pue in
lucrare facerea mezatului dacA nu vor fi de zestre.
V. Bnls vel logotht.

1817 Decembrie 17.

XCIV. 1818 lanuarie 15. Dupa jaloba ce au dat MArrei sale lui Vodg Hagi
Manolicg Caluggrita de aici din orasul lasii din preunA cu fiul meu preutul Dumitru
pentru (load case cu locul lor ce li au piste drum de scoala jidouascd megiesite

pe de la deal cu casele Dumisale cinstitului boer vel vornic lordache Catargiu i pe

din sus cu fAngriea Dumisale cerAnd prin jalobA ca sl se vanzA cu mezat de veci. Deci
fiind eu orAnduit din poronca cinstitei Logofetii cei mari al tarei de gios ca sA mergu
la starea locului si sA fac cuviincioasg cercetare dupA rAnduiala 14 zitA. De nu vor fi
casele cu locul lor in vr'o pricing. Urmgtor fiind poroncii am mers la fata locului din
preung cu jeluitoarea fatA fiind si megiesii si intgi cerAnd la numita jeluitoare scrisori
dovezi asupra caselor cu locul lor si au scos de mi au arAtat douA zapisA din let 1799
lunie 15 a au cumpgrat .o casg bArbatul jAluitoarei incg fiind In vialg de la un Kiriac apoi in urmg mai cumpArA si altA casA numita jeluitoare de la deal megiesitA cu
casa ei tot inteun an de la o CrAstAna CI-Masa ce au fost ramasA casa clironomie de
la un niam al seu in pretu 140 lei ; al doile au mai scos o carte de invoialA ce au avut cu neamul seu pentru casa aceasta, al treile au mai arAtat un zapis mai vechiu
din 1781 April 16 Intru care zapis sau vgzut cl casa aceasta au fost cumparatA din
vechi de la rAposatul preotul Vasile ce an fost slujitor biserlcei Curglariului. Apoi au
mers si la Dumnealui Vornicul lordache Catargiu de l'au intrebat de are locul fAnArlei
Dumisale vre-o impresurare de locul jeluitoarei ca sA'mi arate si Donnealui mi-au zis
cl n'are vreme ca sg caute scrisorile, iar Dumneta mergi si mAsoarA locul meu si
locul jeluitoarel si ving de'mi spune, apoi cerAnd de la epitropii bisericei Curglanului
niscalva scrisori dovezi fiind CA se megiwste tintirimul bisericei cu locul fngriei Dumisale Vornicului si mi-au aratat o tidula poruncitoare de la Logofetia cea mare cAtrA
Dumuealul Vornicu Vasile Bucur din 1814 Ghenar 20 ca sA meargA la stare locului
sA facA cercetare pentru locul bisericei CurAlariu cel are impresurat Dumnealui Vornicub Vasilie Bucur atAt si pentru locul fAnArlei ce sl megieseste cu tintirimul4lbiserIcei
pe de la vale si A facA si hartg inchipuitoare de stare locului sl dupA harta aceia a
Vornicului Vasile Bucur, intAi am mAsurat locul fftnAriei a Dumisale cinstitului boer

lordache Catargiu vel vornic a obstiei fitnd cg se megieseste pe din gios cu locul jAluitoarel si au eit intocma dupA harta Vornicului Vasi e Bucur capAtul locului de la
dial ce sA lAtureazA cu tintirimul biserlcei. 32 stAnjeni si 4 palme, mAsurAnd ki capgtul

locului de la vale din spre soare rAsare au esit 20 stAnjeni pol si esind locul intocma
dupg hartg, sl vgand cif locul jeluitoarei n'are nici o pricing despre locurile megiesite.
Am inceput a mAsura locul jAluitoarei cu stAnjen gospod de la vale dispre amiazA noapte din coltu locului Vornicului lordache Ong inteo huditg ce este lasatA de un
stAnjen printre zidiul Dumlsali Vornicului si printre locul jeluitoarei de mers norodul
la biserlcA. Dupl mArturie si harta cc sA aflA la Epitropii bisericei Curalariului sau
aflat 22 stanjeni 41 de acole endure cu hudita pArA alAture cu drumul he sA pogoarA
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

161

de la Tirgul de sus de mergi la podul de plata sau af at 11 stanj!ni, 2 palme si de

acole din coltul locului alature cu drumul la vale !Ana in locul Dadacii inteun hotar
vechiu dispartitoriu de locul acesta sau aflat 24 stanjeni si din hotariul acesta pattea
dispre rasarit alature cu locul Dadacii i cu a lui Ilie 13Acalu pan in locul dumisali
Vornicului sau aflat 17 stanjeni 3 palme si dupa cercetare scrisorilor ce are jaluitoarea
asupra locului nare nici o pricina de a impiedeca mezatul dispre locurile megiesite.
Si am dat i eu aceastA marturie la mana. jaluitoarei din preun si cu harta inchipuitoare de starea locului intru care mam i iscalit si nu lipsAscu a instiinta cinstita
logofetle.
1818 lanuarie 15.
Neculai Corbu Vornic de Poarta.
XCV. 1818 Febr, 16. De la Vornicia de Aprozi catrA Costantin Telalbasa.
Prin jaloba ce au dat catra Maria Sa ioda Hagi Manolica Monahia impreuna cu fiul
iai preotul Dimitrie cu cerire sa se_ vanza prin mezat doao case cu locul lor ce le
au aid fn Ia0 ltIngd fcoala jidoueascd cu tadula logofetiei din 17 Decembrie a
trecutului an 1818 sau orandult la fata locului cercetAtoriu pe Vornicu Portii Neculai
Corbul carele randuit prin marturia sa din 15 Ghenar a acettui curgAtoriu an 1818
ce au dat jeluitorilor arata cl mergand la fata locului unde fata fiind si megieii. Dupa
zapisele ce iau aratat numita jAluitoare sau dovedit ca aceste casa cu locul lor ant
drepfe a sale insa una cumparata de cAtra barbatul iai de and se afla in viata i alta
alAture cu ceia de la dial au cumparato insu$i jAluitoarea de la un niam al seu in
pretul 140 lei si ca neramaind nici o pricina dispre megiesi facgnd masuratoare locului cu stanjenu gospod lau aflat intru aceasta marime.
22 stanjeni, parte despre amiaza noapte din coltul locului dumisale Vel Vornic
lordache Catargiu pintre hudita este lasat de un stanjen pintre zidiul dumisali VorniculJi f printre locul jeluitoarei de mers norodul la biserica Curalarilor dupa marturia
si hotarnica ce sa afla la epitropii bisericei.
11 stanjeni si 2 palme, alAture cu hudital pana in drumu ce sa pogoara de la
Targu de sus de merge la podul de piatra.
24 stanjeni, din coltul locului alAture cu drumul la vale pan in locul unei DAdacii intrue hotar vechiu.
17 stanjeni $i 3 palme, din hotarul acesta parte despre rasarit alature cu locul
de danie i cu a lui Hie bacalul pan in locul dumisale Vornicului Catargiu.
Si dupa cercetare ce am facut nu este nici o pricina care sa impiedice mezatul
cum pre largul arata marturia Vornicului de PoartA. Drept aceia dupa tidula gospod,
ti se poronceste sa. strigi la mezat aratatele casa cu locul lor in hotArata vade de 40
zile atat la fata locului cat si in Divan pe toate ulitele orasului si la implinire vadelei
hotArata asupra musteriului ce va fi si va da, pretul de multamire vanzAtorilor sa se
faca hareciu in Divan caruia cumpAratoriu pe langA zapisul de vanzare i scrisorile
ce va lua de la vanzAtori i se va intari stapa nirea si prin carte gospod.

1818 Februarie 16.

Iscalit : lordache Ghica vel Vornic

1000 Evel mezat
1500 (
1750 ( lord. Catargiul vornic
DIVANUL

Drept una mie sapte sute cinci zeci $i cinzi lei inainte noa stra au luat sAvar$ire
vanzare acestor casa cu locul lor asupra Dumisali vel Vornic lordachi Catargiu cu toata
oan Neculce Buletinul Muzeului Municipal 14.

www.dacoromanica.ro

21

OH. GHIBANESCU

162

multumire vanzAtoarei. Drept aceaia spre a avea mezatul acesta deplinA credint

i tArie

se adivereste cu a noastre iscalituri

1818 lunie 21
A Bals vel LogofAt
Vasile Roset Batman

...vel logofAt
..

XCVI. 1818 Male 22.

vel vornic

...ye] vornic

Prin acest zapis de vanzare se face cunoscut cA dupA

jaloba ce am dat cu cerire ca sA vanza dod case cu loud lor ce le (mem alce In

orwl Iaii ldng coala jidovascd sau oranduit pe Dumnealui Neculai Corbul vornic de Poarta sa cerceteze de nu are vre o pricinA locul lor dispre megiesi care ceri prin marturie ce au dat la 15 zile a trecutei luni Ghenar rawduitul cercetatoriu arata ca nau aflat nici o pricinA asupra locului acestor casA si ma-

cetare urmandusA

surandul cu stanjen domnescu sau aflat intru aceaFtA mArime.

22 Stanjeni, parte despre miazA noapte.

11 Stanjeni si 2 palme, margine despre app.

24 Stanjeni, margine despre amiazA zi alature cu drumul.
17 Stanjeni si 3 palme, parte despre rasarit,
75 Stanjeni si 5 palme, adeca sapte zeci i cinci stanjani i cinci palme se cu-.
prind 1ntru aceste patru mAsuri irnpregiur locul acestor casA cum pre largu aratA marturia randuitului Vornic de Poarta Dupa care cercetare si socotinta a cinstitei Logofetlei cei mari gasindusa cu cuviinta cerere ce am facut asa apoi prin domneascAtidulA
poroncitoare cAtrA cinstita Vornicie de aprozi i prin osabitA tadula a Dumisale Vorniculul catra Telalbasa la 16 zile Februar acestui curgAtoriu anu sau scos la mezat
c.as el e ar At a t e cu lo cul lor si de atunce si Oita .1a 21 zile acestei
curgAtoare luni tulle urmandusa iacere mezatului acestor casA cu locul lor cu necontenire, pretul cel mai bun si mai de pe urmA adic una mie sapte sute cinci zeci si
cinci tel lau dat dumnealui cinstit boer lordache Catargiu vel Vornic cu care multamindune sau fAcut hareciu in Divan asupra dumisale Vornicului cum se aratA sAvarsire vanzArei ce sau trecut In dosul tadulel mezatulni care sau adeverit de cAtrA Dumnealor velitii boeri. Intratest chip luand sAvarsire vanzare acestor casA cu locul lor
si wimind deplin aratatiii bani 1755 lei de la dumnealui Vornicu am dat ImpreunA cu
zapisul acesta si toate scrisorile ce am avut In putere cArora scrisori si a mezatului
sa aibl atat dumnealui Vornicu cat si mostenitorii dumisale din niam in niam a stApani casele arAtate cu locul lor in mAsurile lui fiind cumparate cii bunA eredinta asupra carora casA sAsi facA dumnealui i intariturile cuviincioasa.
1818 lulie 22.
Hagiica Magnisia Monahia adeverez puind degetul.
A 71 plispLoc 7.0:17.ETiv0; V.apTUpt3)
Eu preotul Dimitrie fiul.
eu mam intamplat fata '0 am tscalit loan Eclisiarhu.
Vasile Veisa Sardar martur.
XCVII. 1838 lulie 1. Lozul cuprins in acest zapis ce la anii 1818 lulie 22
lam fost cumparat prin sultan mezat de la Hagi Magnesiia Monahia ImpreunA cu feciorul ei preotul Dimitrie precum adivereste tadula mezatului din acelas anu IntAritA
de cAtrA Divan lam vandut Dumisale hatmanului Nastasachi BaptA impreunA cu tot
cellalt loc ce lam avut cumparat de la chironomii logoiltului Manu, precum zapisul
vAnzArei acelui loc adeverete. S:i fiind cl acesta era in osAbi cumpArat spre a se rftdica amfivoliia din mijlocu de este adicA 1 acesta vAndut sau ba sau trecut in dosul insu4i a zapisului acestuia adiverire supt a me iscAlitura.
1838 tulle 1.
1. Catargiu Logof At

Asian Hatman martur.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

163

Divanul Apelativ a Tarei de sus

Pentru ca inscrisul de mai sus este supt adevarata iscalitura a dumisale boeriului logofatul Iordachi Catargiu ) De aceia se adiverete de cMra Divan in urmaria
cerirei ce prin jaloba au facut dumnealui Logofatul Catargiu.
Sturza Vornic,
Manu Aga, Gh. Crupenschi
Cantacuzen,
L. P.
Director sard. Stamati
Secsia I, No. 3847, 1839 lunie 23 zile
ef Sectii sard. C. Milea
XCVIII. 1838 Iulie 1. Casele mele cele arsa de aice din oraul laii din captul ulitei Thrgului de sus Inga cimeaoa dispre cizmrie numite a Manului cu toate
binalele de pe locul cuprins inpregiur cu zidiu de piatra stricat aa precum sa gasete
astazi in latime 1 lungime dupa glasuire scrisorilor vechi 1 a zapisului de cumparatura ce i eu am de la fii raposatului logofat Manu bez coltul de loc despre tintirimul
bisericei Curalarilor care nici este cuprins cu zidiu 1 care Irma mai inainte lam fost
danuit bisericei oprindumi dreptate de a avea nestramutat pe el portita pentru umblare la biserica. Acum prin bun alcatuire sal/A-114a cu dumnealui Hatmanul Anasta-

sie Basota li am vandut dumisale de veci cu pretu de. 1800 adica una mie opt sute
galbeni imparateti blanci pe care i am i primit toti deplin la iscalire acesui zapis
teslimarisind i eu dumisali toate scrisorile documenturi vechi pe acestu loc precum
i zapisul de cumparatura ce lam avut de la sus pomenitii. Drept aceia dar atat Damnealui hatmanu precum i urmaii dumisale de astazi inainte i in veci vor avea deplina stap.anire asupra acestor acareturi fara stramutare nesuparati de catra nimene in
cuprinderea mai sus pomenitelor documenturi.
1838 lulie 1 zi.
Iordachi Catargiu vel Logofat.
Divanul Apelativ a Tarei de sus
Pentru ca zapisul acesta este supt adevarata iscalitura a vanzatoriului boer dumnealui logofat lordache Catargiu, de acea in urmarea cerirei ce prin jaloba au facut
se adiverete de catra Divan, iar desavarita intarire ramne a se face dupa urmarea
legiuitei publicalii.

Iscaliti : lordachi Miclescu, Dimitrie Manu Aga, lancu Canta Spatar.

L. P.
Director Comis...
Secsia I, No. 4978, 1838 Iulie 2.
ef Secsii Sluger Milea

1839 Dec. 6. Dumnealui Hatmanul Anastasachi Baota prin jaloba ce

au dat Wit cinstitul Divan Apelativ a tarii de sus ca sa i sa hotarasca locul caselor
ce le are cumparate de la Logofatul lordache Catargiu cinstitul Divan dupa rezolutia
co No. 971 ce sau pus pe jaloba dumisale hatmanului sau adresarist giudecateriei
i giudecatoria puind insarcinare asupra mea a sa mergu la stare locului i in cuprindere documenturilor ce va infatoa dumnealui Hatmanul Anastasachi i megieii inpregiurai sa paesc cu lucrare impArtaind tiinta giudecatoriei de lucrare ce voiu
face. Deci eu in cuprinderea insarcinrei cu No. 2054 pusa asupra mea am mers la
stare locului i mai intai am facut cercetare eine se afla megie cu acel loc 1 am
aflat ca. in parte despre apus i amiaza zi sa megieete cu ulltale, iar in parte despre rsarit cu locul unui jidov losip croitoriu i tot in aceasta linie cu un loa slobod
a mortului Ilie Bacalu 4i in parte despre miazi noapte cu un drum ce este scoboratoriu ptin mahala i in parte despre apus cu locul bisericei Curalarii i cu a dumisale
XCIX.

www.dacoromanica.ro

164

GH GHIBANESCU

Alexandru Bohotineanu si fcandule cunoscut megiesilor inpregluras spre a scoate seri-

sori dovezi pe locurile ce au, au dat raspuns sfintia sa printele Iconom loan de la
acea biserica ca locurile megiesite nu se afl cu impresurare fiind sthpanire dumisale
Hatmanului Scar lat Manul din in vechime neprihnita i eu incredintandum d n arttarile Sfintiei Sale fiind invechit cu petrecere acolo i lucratoriu unor hrtii acelor locuri. Apoi am cerut si la vechilul dumisale Hatmanului Anastasachi Basota, sluger
Ccstache Terente ca sAmi infatoseze scrisori dovezi cu care are locul in stapanire si
miau infatosat indcstule dovezi rrecum au venit locul din mana in mana pan/ si in
stapanire dumisale hatmanulul Mai intai un hrisov din let 1801 Maiu 18 de la Domnul Costandin Alexandru Ipsilante Voevod prin care intreste stpanire caselor cu locul lor impregiurate cu zidiu i alteAocuri a boeriului Scarlat Manul biv vel Logofat.
Al 2-lea un zapis din leat 18C0 August 20 de la Ecaterina sotie raposatvlui logofat
Scarlat Manul prin care vinde prin mezat acele Casa cu locul lor dumisale Vasilie
Roset biv vel Spatar. Al 3-lea o marturie hotarnica de la Vornic de Poarta Neculai
Corbu care hotaraste doua casa cu locul lor a unei calugarit Ha gi Ma nolica ci le ayea piste o hudita ce era intre locul dumisale Logofatului Manul si a calugaritei lasata
pentru !nadirs mergere la biserica. Al 4-Ie un zapis din 1818 Iulie 22 prin care vinde
hagiica Magnesie doua casa cu locul lor ce le avea aice in oras lasii piste drum di la
scoala jidovasca dumisali boeriului lordache Catargiu biv vel Vornic, care zapis este
intarit la 1839 lulie 23 si de Divanul Apelativ a tarei de sus. Al 5-lea o poronca de
la Vornicia de Aprozi catra Gheorghie Telalbasa din 1803 Aprilie 23 ca s strige in
mezat casa cu locul ei a lui tefan Mantul ce o avea aice in oras de la vale de biserica Curalarii si au ramas mezatul asupra dumisale logofatului Scarlat Manul unde
se afla fanarie dumisale logofatului lordachi Catargiu care tadul ieste iscalit si de
velitii boeri a Divanului si in cuprinderea documentelor i harta inginereasca de stare
locului facuta de dumnealui Paharnic Vasile Popovici i incredintinduma ca locul este
drept a dumisale Hatmanului i neprihnit de nime unde de sau i Infatosat un Dumitru Capsa cu niste hartii cu cuvant Ca ar avea si el loc acolo din care hartii neputandusa a s intilege nimic nefiind glasuitoare unde lar avea locul l cu eine sar
megiesi i nici el singur nu are stiinta unde ii locul decal zice ca in mahalaoa Curllarii, care hartii nu sau luat in bagare de sama. Deci eu in fiinta vechilului dumisale
Hatmanului i a ingineriului Paharnic Vasilie Popovici i a Sfintiei Sale parintele Iconom
loan de la biserica Curalarii i cu dumnealui vornicu de Ponta Vasilie Padure am
pasit cu lucrare Wand masoriste locului cu stanjenu gospod dupa palma care sau insemnat aice pe margine si care asa in marime s vede si in documenturile infatosate
de dumnealui Basota incepand mai intai cu masoristea despre miazi noapte din zidire stalpului portii a dumisale Alexandru Bohotineanu la vale spre miaza zi pan in
dreptul portai in coltu partea acea despre apus fala la drum sau aflat 26 stanjeni 5
palme. De acolo din coltu din raspintine intorcand cu masura la vale alture cu zidiul piste o hudita ce au fost din invechime mergatoare la hiserica, iar acum se MIA
ingradita cu zidiul par intro piatra hotar dispartitoare locului acestuia de locul unui
jidovu losap Croitorul sau aflat 66 stanjeni 2 palme. De acolo din piatra hotar din
marginea drumalui intorcand cu masura spre miaza noapte alature cu zidiul si tot
inainte cu locul slobod a mortului Hie Bacalu pan in marginea drumului ce este sco-

boratoriu prin mahala pe langa biserica Curalarii spre podul de piatra acea despre
!tsar-it sau aflat 35 stanjeni 7 palme unde sau pus sl doao pietre hotara lasand si bargimea drumului de trei stanjeni, una palma. De acolo din pietrele hotara intor :and cu
masura la dial spre a pus ala lure cu d.urr ul tar in loci 1 bisericci parte acea despre
miaza noapte sau aflat 12 stap jeni si 4 pa me ur de s au pus si doao pietre hotara deswww.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

165

partitoare locului acestuia de locul bisericei iar de acolo din pietre e hotara intorcand
cu masura spre miaza zi alture cu locul bisericei pan in capatul zidului si tot Inainte
cu 4 stanjeni si 4 palme sau vazut ca au fost Invoire din vremea Mitropohtului Jacob
a da embatic bisericei dupa glasuirea unui hrisov din let 1801 i o jaloba ce au infatosat preotul pe locul bisericei partea acea despre apus sau aflat 24 stanjeni si 5
palme iar de acolo din capul zi diului intorcand cu masura la dial alature cu zidiul
pan In dreptul portitai in paretele grajdiului parte acea despre miaza noapte sau aflat
29 slarjeni, iar de acolo din zidiul ograzii intorcand cu msura cat tine grajdiul sau
sau aflat 3 stanjeni si 4 palme pan in coltul grajdiului si de acolo din coltul tutorcand cu masura spre apus cu 8 stanjeni tot alaturia cu locul bisericei i zidire srajdiului 1 tot inainte alaturea cu locul cu binale a dumisale Alexandru Bohotineanu pan
in marginea drumului in capul zidiului i in stalpul portii de unde intli cu masura am
inceput parte ace a despre miaza-noapte sau aflat 18 stanjeni si cu aceste masuri sau
incongiurat tot locul. lar piste tot soma stanjenilor fac doai sute sasa sprezece stanjeni, trei palme. De urmarea si cercetarea ce am facut la stare locului am dat aceasta
marturie hotarnica la maim vechilului dumisale Hatmanului.
Anul 1839 Decembrie in 6 zile.
Asesorul giudecatoriei Tinut Eii : Hriste Ciuca sardar
Giudecatoria tinutului Iaii

Fiind ea din aceasta hotarnica se vede ca nau nascut nici o pricina despre megiesi la cercetare urmat la fata locului de c AtrA lenul acestei giudecatorii dumnealui Sardariul Hristea. De acea in urmarea cerirei ce si prin jaloba trecuta la registru supt No. 10.630 a vechilului dumisale Hatmanului sau incredintat ca este supt avarata iscalitura dumisale Elenului giudecatoriei sardariul Hriste Ciuca.
1839 Dechembrie 11 zile
Prezidentul giudicatoriei.

P. Sal

L. P.

Director Dimitrie Paiu.

Obs. Am dat aproape toate documentele caselor Basota, azi Gimnaziul $lefon
tiri1e despre aceasta latur a Iasilor, cu fncepere de la
1670. Documentele le-am dat dui:4 o condica mare legata in piele Documentele caselor din la0 i altor acareturi a dumisale logoidtului Anastasio Bcwtd
Condica are aceste file : 12 file contin opisul documentelor, In numar de 108 ;
102 file cuprind documentele caselor din lai ; 4 file cuprind opisul documentelor viilor de la Hui, a morii de la Dorohoi si a caselor de la Dorohoi in numar de 32
acte ; 21 file cuprind cele 32 acte ; Condica cuprinde ie pagina 256 aceasta parafa :
cel Mare, pentru a avea toate

Adecd 141 (una stiff patru deci si una file continute In acest document s'a paralat de not Judele suplininte I. Korn, 17 Febr. 1870 Sigiliul in ceara poarta
aceasta inscriptie; Tribunalul civil Ia4 seclia I, a Principatelor Unite." Urmeaza

9 file albe.
Scriitorul este acelai, care a scris cele 3 condici yopisurile actelor sfintului Spiricion" din Iasi.
Tot locul incunjurator azi localului Gimnaziului Stefan cel Mare cuprinde 8942
mp. din care cladirea ocupa o suprafata de 530 mp., restul e ogracia i gradina. Acest
loc a intrat in stapanirea statului in 1897 cu pret de 125000 lei, fiind vandut de dl.
avocat Nicu Nanu, reprezentantul asezemintului Basota de la Pomarla. Anastasa Basota
a intrat cumparator in 1838 lunie 1, de la log. lordache Catargiu cu 1800 galbeni im.paratesti. In 1838 casele erau arse.

www.dacoromanica.ro

GH. GH1BANESCU

1(56

lordache Catargiul le-a fost cumpArat in 1814 Ghenar 22 de la .comisul Man.

Manu, Soltana Enacachi Lambrino, nAscuth Manu, cu pret de 75500 lei, fntrucal

vAnzarea ce mama lor Ecaterina Sutul logofeteasa, sotia log. Scarlat Manu o fAcuse cAtrA

spat. Vasile Roset in 1809 Aug. 20 cu pret de 77600 lei, e0se rA, cAci nu plAtise restul de 46430 lei i divanul a stricat vAnzarea in 1814 Ghenar 17.
Cel care a unit toate locurile de casA inteun singur corp mare a fost log. Scarlat
Manul in 1801 Mai 18, cAnd i se i face hotarnicA. El a unit inteun singur trup urmtoarele locuri :

a) a lui Alex. Fote sluger in 1800 Mart 25 cu 8400 lei.

b) a lui Moiset blanarul in 1800 Iulie 20 cu 205 lei 24 bani.
c) a lui Stefan Mantul cApitan in 1801 Mart 27 cu 600 lei.
d) a lui 1. Pascul in 1800 Noembre 24 cu 500 lei.
e) locul cu bezmAn de 30 lei pe an de la biserica CurAlari in 1801 April 14.

lath dupA hotarnica din 1801 Mai economia celor 5 locuri incorporate in proprietatea log. Scarlat Manul :

miaz noapte

PI

EI

lonita Moisei 1........1 41

10 3
i,, : ...

:.0)

lf,
0.1 1. Moisei i

LI

xa

,..

cn

xci

Vasile
Rogoz

tintirimul
bis. CurAlarii

22.7 st.
[azi are 106 20 mi

22 st.

Inl

tl) xt{ et

"a U
=
7.:
U

a cl)

03

1:1

"lq

3 xu tn

Tia V

...:

-et ...

C1

oN
0.1

et

cr,

.C)

-3
N
as
a &--.1

:d
Icn. ct
Q. ....7.

rD

ao

47+

25.4

'8

soare-r6sare

5
C..) .-o

, -.:1-: .--

cn=

20.4

[azi are 90.50 m.]

thrgul de sus E=

drumul SArAriei spre CAcaina

-8'

CiobotAria
I

.1111111

miazzi

Cetitorul va scoate din documentele publicate istoria fiecArui loc, dupA incadrarea fAcutg in schita alaturatl.

Gil. GhibAnescu

www.dacoromanica.ro

167

DOCUM1ENTE

C. 7135 (1627) kyr 28. 4- ..tu MHp0(N) 1) sa(p)woNeKivi Mortim KoeRo(AA)

Haitto mii(c)Tilo r(C)11(A)pR SEMAH Ally(AAAI)CK0(1) W(S:)."(CA)1{MH AAAH I H HOMAOKAAH f(C AUH
w(T) Ha(C) CTAA AAOHA(C)TH(3) HASHKAHX14(r) CTIII CaK

tyro Scp.k(A) Tpx(r) M(w) HAu(ac) E(cT)

KPA(M) CTIH.CAKA CR rAOAKe H CS AEILI81'8614(Hi) 'ITO CSTKOcitE(T) HS I CHAO CT*H moua(c)rii(P)

"ITO

6(CT) H(M) AAANie

II

MAORAHie w(T) r(CA)ISAIN iia HAI*

COA.,

SpliKaHTH I Ha ca(x).M1 CI

AAAH(H) rOTORA HA HOTORt na(K)A8Id 8 HOAO(CT) KIMAHrETVIIH 'ITO TOE I C6A0 RHAO HOMO H ICH-

r(cA)aam. T-k(m) pa(Ai) uti Kea u,) ax-ra(ac) Aa HE HAWO(T) HAAORA(TI) TA(MV) SA

1:811A6

racI4R6

3A

KPIKH. a HE AE111101'81,111HAPH AA He RAASH

TA(A18)

Sa

AE111101'8R11(14) qT)

TO(r) MO. a 411116 uzAe(T) TAKORiH 'IMO& 311% HMI HOKHH6(H) CX I impTu HAH EXAE(T) SA
HHOE KAPAHie a C483* WOO RI (11I) MIC/(H)Hi A4 osTropu(T) eiuS 3aKo(u) I no AtAO(M) el'.
mico(mt) 1001)1.16,-IEHiH A 'ITO SZA6(T) raoane H
E(HC(1) H H(H) im(r) nplixo(A) r(cA)aath I
Sathao(c)Tium(x) CIA H H/CTASHX10) AA GSAF(T) KaarepH A%) 3A WIIOKAHIG H SA VVA8(3)A6 I
A rao(c)Hqu,) ii Aluisrsuuna(pi) H KeAH(H) HIT4(m) H H(H)Hlij CilSrH I(CA)HMH KOAH(R)

RIC(.) KO I AH(TT) CZ Cay(}11)&a(T) r(cA)amu ncTo(r) aoao(cT) flu e(A)HA noToriE8 Aa HfWataKs(T) cz !Too.) CEAO . CTill I MOHA(C)TH(0) '1111 HZ MO AA HE KSHII[A8(T)11C1] k(A) cu(m.
illi(C)TO(M)

HAIHE

Al).

ca(m) r(c)u(A)ins aba-kia].

nu(c) 8 u(c) H(A) sow, 4l6(g)

Iscalitura f. frumoasa a Domnului.

11c

so
(p)ivki-n (a),2 )

lo Miron Barnovschi Moghila Voevod, cu mila lui Dumnezeu, Domn al "'Aril Mol-

dovii, ca Domnia mea am dat i am miluit, de la noi. Wilda m6neistire numil sjdnhi! Sava, care-i in millocul tdrgului Iai, unde este hramul Sfantului Sava, cu gloab le i cu deugubinele, care se fac, in satul sfintei manastiri, care-i este ei danle i
miluire de la Domnia mea, anurne satul Uricanii, pe Bahlui, cu moara gata in paraul
Bahlu', in tinutul Carligaturii, care acest sat a fost drept i cumparatura Domniei mele.
Pantru aceasta nici marii vataji sa nu aiba a invalui acolo pentru gloabe i pentru
sdage, Si nici'voi, deugubinarilor, sa nu invaluili aco'o pentru deugubinele din acel
sat. Iar daca va fi vreun astfel de om, rau ori vinovat de moarte, ori va fi pentru
alta cearta, slugile noastre mai sus scrise sa-i faca lege dupa faptele lui, cum este zis
mai sus. Iar ce gloabe vor fi, i feral 1 alt venit, Domnia mea darn milostivit i I-am
asat sa. fie calugarilor pentru ob)valie (?) i pentru od4jli. Iar globnicii 1 deogabinarii i marii vataji i alte slugi ale Domniei mele, ate vor umbla cu slujbele Domniei mele prin acest linut, nici a treaba sa nu alba cu acest sat al sfintel manastiri i
nici in sat sa nu intre, fata de aceasta carte a noastra.
Insu0 Domnul a poruncit.
Scris in Iai, in anul 7135 [16271, fevr. 28.
Borleanul.

7262 (1764) luna ? Facem 4) tire cu a6asta carte de giudecata ca and

jaloba la preinalta ul domn nostru Marie ''S'a Matei Ghica Vod , Nechifor calugar de la
Mitropolii asupra sfintii sali Gavriil egumen de la meiruYstNre R6chifoasa precum cA
CI.

.$

au galceava unul cu altul pentru ni)te locuri de dugheni de pre villa pod[ullui Hagloal, Marie sa Vodd iau randuit cu gldecata lp mine ca si ii eu sama i sei indreptez, deci virnd fall amandoa. partili inainte me learn luat sama i intai Nechifor calu-

1). Literile puse in ( ), in original sant scrise deasupra cuvantului. Literele puse
lipsesc in original.
2). -Am dat documcntul dupa o fotografie dela Acad. Rom. puc. II.
3). Doc, bisericei Talpalari din Iai, Condica de doc originale, No. 753, Casele
Strada de sus, No 19 Cp. Bul, Ion Neculce, fasc. V (1925), 160-170.

in

www.dacoromanica.ro

148

M COSTACHESCb

grul au facut pail precum sau impresurat o parte de loc din locul dughenilor [...
Dimil ce esti alature cu locul dughenilor ce au fast a romulesi negutitorita, tare
dugheni a Tomulesi se stapanesc acum de man[A]st[i]ie Rchitoasa ci aceasta impresurare o are de 40 de ani, aratand ci o scrisoare de 40 [de anil de la nicte vornici
de poarta, ceau mers di au cercat locurile aceste, care arata a la ace vremi ceau eautat el pricina, scrisorili giupanesei Tofanii sptroai de locurile de dugheni ceau avut
alture pe din Zros, care locuri ci cu dugheni gata acum se stapanesc iarac cie Rachitoasa, nau fost fall ca se poata indrep:a locurile, WA cleat gsind capte stanjani
pol de loc cu masura lor au socotit de au dat trei stanjani pol se fie Dima cupet ci
trei stanjani pol se fie Tomuleas negutitorita ci intreband eu acum pe Nechifor calugar cum de nu cau mai cautat indreptare locului ski in 40 de ani, fiindca parintii lui
nau lipsit din pamanti ull Moldovii ci 'Dana au trait tatal sau au cazut tot pe acest locu
de dugheni, unde ci maicasa inpreuna cu Nechifor ci pana acum tot acolo cad ci la
aceasta Nechifor calugar au raspuns precum nu liau mai dat maim sac caute, dar de
acei trii stanjani ci jumatate de loc ce iau ales se fie acei vort". ae poarta, de atunce,
nau tagaduit, marturisind cai stapanecti .1i acum, aceste sint raspunsurili lui Nechifor
calugr. Deci am cercut ci de la numitul egumen s raspunzi la Vara lui Nechifor ca.lugarul ci sfintie sa Gavriil egumen au aratat aceste dovezi : intai ispisoc de la raposat Marie sa Neculai Vvod. din anii 7222 [1714] apoi ci carte dela rapst. ci fericitul
patrIarh Chir Hrisantu al lerusalimului ci- mrturie de la volt. de poarta ci catastih osebit cine ce au marturisit dela Bejan Hudit ci de la Vasili Rojniti ci Grigorac Cucoranul ci loan Corbu vorc. de poarta, care toate aceste carti scriu pre luminat cat cuprindi locul manastirii Rchitoasa ci deosebit de carti an dovedit numitul egumen ci
cu marturi pana unde sau stapanit locul Tomulesi de catra locul Dimii cupet ce esti
pe din sus alature. Ca mergand insumi eu la locul acela cu pricina au adus egumen
Gavriil inainte me pe Duca olar om 'Atilt' ca de [loc gol] ani, de bactina lui targoyeti ecan, car* au marturisit precum cd alesverlsjul] lui in viiata lui au fost tot la
fata targului In prejma acestui loc pentru care iesti pricina ci uncle zice ci arata acum
Nechifor calugrul cu gura lui precum ar fi loc de a Dimii, Duca olariul niau marturisit in frica lui Dumnezeu cu sufietul lui, a lau tinut acest loc Mane ab6geriul 20
de ani, luandul cu chirie pe an dela Sandul Toma vist st la Domnie dint& a Marii
sale Costandin Vuod. Neculai, la anii 7242[1734], arzind de foc toate dughenile
de pre ulila podului Hagioai ci Duca neavand loc casac faca cear pute par se vor
face dughenile ses(e) chivernisasca ci ctiind locul ce lau tanut Mane precum esti a San-

dului Toma vist, au mers de au cerut voe de la Sandul Toma. ca sac MO cear pute
pe acel loc ses(e) hrneasca ci sei dei chirie ci Sandul Toma lau dat voe se MO,
numai lau triimis fatal la Mane abager ca se marga sel arate Mine [Ana unde agiunge
locul, se nu fie galceava ci mergand la Mane de iau spus, sau sculat insuc Mane de
au mers acolo la loc, mai luand Ohl dansul inpreuna ci pre Hie abgeriul [I. gol.] lui
Nechilor calug_arul, care ci Ilie abager ctie cat esti locul Dimii, tiind el mull ani dugheana de abagerie alture cl aca amandoi abagerii au al./tat pe unde se bata Duca
parii ci pe unde iau zis, pe acolo au batut cl cat au tinut el dughiana la acelloc, chi rie locului au dat tot la Sandul Toma vist. ci galceava nau fost pntru acest i locuri,
cau mers Duca acu de au aratat cl radtina parilor acelor batuti 1.1 olmant de 22 ani,
pe care marturie a lui au priimit ci blestem bisericesc ca cum ctie cu sufletul luidrept
aca au marturisit, dar nici dare de plata nau luat, nici au vaghet uoe la uro parte,
cam cunoscut ca adivarul marturisecti arMndul f i fire lui crY esti om ca acela a
se pule credi. Deci indreptand ci isplsoc[ul] raposatului Neculai Vvod. ci carte fericitului patriiarh ci marturie vorZ. de poarta de 40 de ani, cum ci marturisire Ducai owww.dacoromanica.ro

bbCUMENTE

166

lariul de acmu pe unde au fost parii, pe temeiul acestor dovezi am pus i eu hotArire
kudecAtil ca se stAnAneascA numitul egumen locul cu pace 1 decAtrA Nechifor se nu

mai MIA invAluialk pentru cA nici sfelnta pravild fdrd de ace dovadd nu del voe
sds caute cineva piste atdla ani o pricind ca aceasta i precum am giudecat am
dat aastA carte de mArturie la !liana sfintie sali Gavrill egumen se aibl apArare. Aceasta intiintam.
Din Ei, 7262, luna...
Radul Racovita vel logft.
Obs. Copie din sec. X1X-lea, veche.

CII. 7262 (1754), Ghenar 28. Din luminatA poronca MArii sale Jul Vocl.A) orAnduindune dumnialor velitii boeri ca sl pretaluim o casA mica Eau fAcut Isacu hahamul lid

la dughiana mOndstiril Rdchitoasdi, care dughianA iaste In tdrgul de sus pe podul

Hagioae. Deci noi am mersu am soco[ti]to pretul ei patrudzAci de lei cdsula de
bdrne i cu temelie de piatrA 1 dinnontru tencuitei cu lion i vruitA i cu sobo de
ceireimizi cu flori 1 cu ogr6koara din dos i cu esitoare 1 cu un pAreate eam pus
de scAnduri osAb:t de cas() 1 cu indilifu1 atri pus diasupra i cu infundatul eam
infundat cu indilA din sus i cu altA sot:4 eam fAcut in dughiana ce veche i cu o
portitA la ogroar(A) din dos, toate aceaste fiind fAcut(e) cu cheltuiala lui Isac hahamul
sau socotit cu pretul ce sau arAtat mai sus, adecA patru dae de lei, iar usea cu broascd
de her un dulap de lemn au rAmas sA il ia Isac hahamul, iar alte toate clt(e) sau
arAtat mai sus sA rAtitAe in pretul ce sau pus mai sus. Pentru aeasta am dat aeastA
marturie la mAna sfintii sale pArintelui Gavril egumenul de RAchitoasa i pentru credinta am pus i peceate portii gospod.
qea]t 7262. Ghen. 28.
[1. pecetii gopd J tefan PopAscul vor. glot., TAnas(t) Mel(e)ghi vor. glote.
Verso: [scrisoare contimporan4 Carte de pretalu(sic) iz dughiana lui Isac 11?ham ce am cumpArat noi, eu cu alde(?) lonit A). [Si alte insemnAri mai nou]
Ibid Original, hArtie.
CIII
7276 (1768), f. hind. -1- AdicA eu Past[o]lache BAgul copil in cas[a] si
din preunA cu sotul meu Mariia 1 cu fi nostre (sic) fAcutam a devArat i incredintai
zapesul nostru la mana dum. cumAtrii Sandii sot rAposatului MihAlache Sircu i a fiilor dum. precum sAs(A) tii cA noi de nime silit nici asupret, ce de anostrA (sic) bunA
voi am vAndut a nostrA drapt[Al ocinA 1 moii o dughianA cu locul ei ce esti(sic)
pe Wits Hagioi, dispre apus adicA dispre zAdul Go:Ai in(s)pre dughenife rAposatului

Grigori arman ce sint pe din kos, care sint fAcut(e) pe locul mdmistirit Rdchitosii
(sic) i pe din sus de aeastA dughianA esti(sic) dughiana frAtinimeu lui lonitA, care
dughianA o am fAcuto eu pe locul cel avem i nol de cumpArAturA de la egumanul (sic)
Gavriil i eguman(u)lui Ina iau fostu cumpArAturA turl (sic) de la SAndulachi vist., duo,
cum arat(A) 1 zapesile vAnzAtorilor 1 iam vAnduto dumsale drept doA sut(e) as(t)
dzAci i cinci lei noi. Dee noi vAzAndu platA deplin in mAnule nostre iam dat 1 dela
noi aeastu zapes (sic) ca de acmu sA aibA a astApAni cn pace i sAi fii draptA ocinA
1 moii in vee dumisale 1 fiilor i nepotilor i stranepotilor nerApit 1 la aeastA tocmalA sau intAmplat multi omeni buni i negustor(i) cari mai iS,-os au iscAlit. i eu incA
pentru mai mai (e) credinta am iscAlit ca sAi fii de credintA.
Let 7276.
Eu PostachLBAg(u1) copil in cas(A) am vAndut cu voi me. Si eu Marii sot lui Postolachi BAg(u1) cu voi me. Eu preutul Vasilie mam tamplat. Eu preutul Nicolae Scarlat
mam tAmplat. Eu preotul Lupul mam tAmplat, ot CurAlar(i). Eu Ionit(A) Bag(u) mar(tur).
Eu Eni Vian martur.
loan Neculce1 Buletinul Muzeului Municipal laV.

www.dacoromanica.ro

22

M. COSTACHESCU

170

(Verso): 7276, Pentru o dughlanA cu locul eai de pe ulita Hagioai ce au vandut de vece.
Obs. Ibid. Original.
CIV. 1786, Mart 6. AdicA eu Sanda Sftrculiasa din preunA cu fiica mea Anastaslica adeverim cu aZastA scrisoare a noastrA la mna dum. Andriiu Bagul precum
sA sl stie cA (de) nimeni silite, nk asupriti, ce de a noastrA bunA voe, avnd o dughianA cu locul ei pe ulila Hagioai In largerl de sus, ce sA hotArAti din sus cu dughiana lui IonitA 134(u1) sl din kos cu dughiana lui Toader Solomonariu ce esti pe
locul mAnAstirii Go lai, cari dughianA neflindune trebuitoare am scoso vanzAtoare si
puind de sau strigat la mezat ctiva zili cel de mai SUS, lau dat dumlui si vAznd cA
nimlni altii nu mai adaog pisti cat au dat dumlui, am luat intru mania noastre patru
sute douAzAci tel si iam dat dumsali kastA scrisoare cum si scrisorile vechi ce am avut si de astAz inainte sA fie de istov aZastA dughianA a dumisali i sA o stapaniascA
cu pad In veci, atftt dumlui cat si feciorii, nepotii si strAnepotii dumi(sale) cu bunA
daci nestrAmutat de cAtrA nimi l oricari sau din niamurili noastri sau dln megies sar
scula cu prolimisis s rAscumpiri aeastA de voe a noastrA vanzare sA nu poatA si
orilace kudecatA va mergi sA sA de rtmas, fiindcA sau strigat la mezat in multi zili
si alil nau dat pret mai bun dedt dumlui si pentru mai adevAratA credintA nestiind
Carte niam pus degitili, poftind i pe alti obrazi de cinsti, cari sau intamplat fatA la
1786, Mart 6.
aZastA vanzari de sau iscAlit.
+ Eu Sanda SarculiasA de a mea bunA voe am vandut. + Eu Anastasiica fiicA
Sandii Sarculesii am vndnt.
(Verso) : Eu Andrei Bagul adeverez cu aCast(A) scrisoare aicea In prejm a acisjui
zapis precum sA s(A) stie el Sanda SarculeasA avand aeastA dugheanA cumpAratA dela
fratemieu Postolache Bagul copil in cas(A) si dupA vremi scotandu dugheana la vanzare la soltan mezat si fiindcA aZast(A) dugheanA era esatA dela mana fratinimieu cu
protlmisire i cu pretul cel mai de pe urmA o am luat eu dela soltan mezat cu patru
sute doao zeci de lei, InsA nefiind Gheorghie BranzA(A) ginirile fratinimhu lui Ionit(A)
Bagul de fatA, fiind cl avea dugheana frAtinimeu lui Ionit(A) Bagul data zestre athturea
cu aZasta, ca unul ce sant protimisea mi au dat bani, acei 420 lii, ce mai sus aratA
si au rAmas aZast(A) dughean(A) supt a sa stApanire si spri incredintare am pus degitul i sau iscAlit si alti obraz(e) di cinsti cari sau intamplat.
1786, Mart 12.
Eu Andrei Bagul cu voia mea am dat dughean(a).
1786 Mart 6. Zapisul Sandi Sarculesii prin cari vinde lui Andrei Bagu o du .
khianA cu locul eai pe ulita Hagioai, in targul de sus.

Ibid. Original.
CV. (1789) Aug, 13. Precinstiti dumv. boeri. JAluesc dumv. cl pe ullia Hagioai
am doA dugheni cu locul lor cu scrisori. Acum de catAva vremi mi sA impresoarA din
loc din dosul dughenilor de cAtrA un Costandin Rata si o Mariia Solondrifa, mA rog
dumv sA mi sA randuiascA un vornic de poartA ca sA cercetezi la stare locului si precum a fi cu dreptul sl instiintazi divan ca sAmi pot afla dreptate.
Pre plecat la mila dumv. Gheorghie BrAnzA tAlpAlariul din E.
(Verso) : SA se facA tid(uIA) la doi vorp de poartA.
(Leat 1789), Avg. 13.
Obs. Ibid. Original

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

T7I

CVI. 1789, Avg. 18, De la boerii Divanului Moldovii cMra Consd(andin) Stancesc(u) i Stefan Ciogole vornie de poarta.
Prin jaloba 6au dat la divan Gheorghie Branze tAlpAlarlul din Eg am arAtat el
pe ullta Hagioai la targul de sus aice in Eg arl doA dughen(i) cu locul lor cu serisori, cari locul dughenilor sar fi inpresurandu de cAtrA locul dughenilor ce sint alAture,
pentru cari inpresurari au cergut de la divan hotarnici ca sA i sA aleagl drept locul
dughenilor sali, deci iatA vA oranduim sA mergeti la stare locului acelor dugheni a jaluitoriului i dupl scrisori dovezi de stapanire vechi ce va fi avut jAl(u)itoriul sAi alegeti drepte locurile dughenilor sali fiind fatA megiegii gi altii, dupA cari cercetare ce
vit faci sA stalpiti locurile gi cu petri hotarA, Wand gi mArturie hotarnicA Th semni,
iscAlitA de ingivA gi de megie i altii carii sA vor intampla feta la hotArit. lar dacA
va fi pricinA tare vreun rAzeg, cu petri sA nu stalpiti ce sA facet hartA asemene de
stare locului cu mAsurile in stanjini i cu mArturie scrisA de curgire pricinii, sA tngtiin1789, Avg. 18.
tat divanul.
Trecut la condicA.
... Stefan log.
Obs. Ib!d. Original.
1789 Avg. 27. Ingtiintare facem cu aZastA mArturie hotarnicA a noastra
fiind randuit cu cinst(itA) tadula dumrsali boerilor celor mari a divan(u)lul Moldovil
prin jaloba ci au dat Gheorghie BranzA arAtand in jaloba sa cA ari doA dugheni cu
locurile lor cu scrisori in tdrgul de sus la podul Hagioall In Ciubotdrie. in randul
CV11.

de la vale despre zidul mandstiril Goldet gi arAtand cA i sar fi anpresurand locul

dughenilor dispre megiegii din pregiur au cergut de la divan hotarnici ca sei aleagA
drept locul donrsale gi ne poroncesc dumlor boerii ca sA mergem la stare locului acelor dugheni gi dupA scrisori i alte dovezi de stapanire vechi ce va fi avand sAi alegem drepte locurile dughenilor sale dupA cari alegire gi hotAriturA ce vom face sal
i cu pietri hotarA (Land i mArturie hotarnicA iscAlitA de noi gi de megiegi i
altii ce se vor IntAmpla fata la hotArit in care mArturie ses(e) art ti alat pletrile hotara,
ce sau pus cum gi somile staj In lung gi in curmezig. DupA poronca mergand la stare
locului unde fiind de fall gi jAkuito)r(u1) am stans gi cativa oameni megie4 inpregiu,
rag, anumi Costan din Rata blAnar, rdz4 aMture pe din sus cu locul dughenilor acestora i Marie ci au fost sotie mort(u)lui Toader Solonar rdz4, pe din o s cu locurile
aceste acAror dugheni in care gedi Marie a Iui Toader Solonar, locul esti a man(A)st(i,ril
Rachitoasii gi II tine cu bezmAn, i pe Necula Ciubotariul megieg, pe Dumitru Ciubotar
i pe Toma Ulian ciubotari i pe Tudurachi Ciubotari gi altii gi fiind toll acegtie fall
am cergut la Gheorghie Branze sA ne arAte scrisori dovezi pe aceste doA dugheni cu
locurile lor gi intAi au arAtat un izvod de mArturie de la patru vornici de peartA i
cu pecete portii, anumi Bejan Hudici i Ion vornic i Manolachi (?) i Vasilachi Rojniti
i deia altii din anii 7222 (-=- 1714), luni 7, intru care scrie cA fiind trimeg din poronca
gpod de au cercetat aceste locuri de dugheni gi dupA cum au mArturisit megiegii arata intracel izvod di mArturie, au mai arAtat o mArtulie tot dela acei di mai sus vornici de poattA din let 7222 (= 1714), iuni 5, cu ,pecete portii gpod. tot pentru cercetare acestor dugheni cu locurile lor ceau cercetat prin carte de blAstam dela Orintele patriiarhul. Au mai aratat un zapis de la Sandul vist. sin Tomii negutitoriul din
anli 7251 (.1743), Ghenar 12, In care sint iscaliti i cativa marturi ugumeni i alti
oameni de cinste, cu care zapis vinde Sandul vist. un loc di dugheni in targul de sus
pe podul Hagioaei, acest loc it vinde sfintii sali parintelui Gavril egumen ot sfanta
mAnAstire RAchitoasa, drept o sutA gasA zAci lei, cari locuri di dugheni leau avut cumparAturA Toma negutilor tatAl Sanclului vist. dela Bedriag. Au mai arAtat o carte de
stalpim

www.dacoromanica.ro

172

M. COSTACHESCU

giudecata dela rapstul Radu(u) Racovila ci au fost logt. mare din let 7262 (1754), in
care arata ca din poronca Marii sali Matei Ghica Vvod. ca sau giudecat inainte dumisali vel logt. Nechifor calugar ot Mitropolie cu sfintie sa Chir Gavriil egumenul manastirli Rachitoasa pentru fnpresurare acestui loc de dol dugheni in cari carte de giudecata arata pe la larg curgire pricinii. Au mai arAtat un zapis de marturie dela loniA Bagul din let 7277 (1769) dat la maim fratelui sau lui Postolachi Sagul aratand
precum ca au cumparat ei amandoi fratii dol locuri di dugheni la ulita Hagioaei in
Ciubotarie) din sus de locul manastirii Rachitoasa i intre Vasili Rata blAnar dela Gavril egumen Rachitoasei cu zapis. Au mai aratat un zapis tot din let 7277 dela Postclachi Bagul copil fn case cu sotul sail Marie in cari scrie a de a lor buna voe au
vandut a lor driapta ocina 1 movie o dughiana cu locul ef ci esti pi ulita Hagioaii
dispre zidul Golaei, Intre dughenile lui GI igori arman ci sant pe din hos facute pc'
locul manstirii Rachitoasa i pe din sus di a'easta dugheana a fratinesau lui loniti,
cari dugheana o au facuto el pe locul cel are si el de cumparatura de la egumen(u1)
Gavriil 1 egumen(u)lui Gavriil 'Inca iau fost cumparatura de la Sandul vist. keasta au
vAnduto Sandii Sarculesii drept doA sute sase zeci i cinci di lei noi, cari zapis de
vanzare esti fneredintat cu multi marturi. Au mai aratat un zapis dela Sanda Sarculeasa I cu filca ei Nastasiica din anii 1786, Mart 6, fntru cari scrie ca de a kr buna
voe de nimene snip au vandut o dugheana cu locul ei pi ulita H3gioaei in targul de
sus cl se hotarati din sus cu dugheana lui loniti Bagul iar din h-os se hotarasti cu
dugheana lui Toader Solonar ci esti pi locul mAnstril Rachitoasei, a'dasta au vanduto
lul Andrii Bagul drept patru sute doA zeci lei, ins arata in zapis ca a easta dughean
nefiindui trebuitoari au scos vanzatoari i puind di sau strigat la mezat in cativa zili
si pretul cel mai de sus lau dat Andrii Bagul de mai sus numit. i au mai aratat un
zapis scris tot in dosul acestui zapis de mai sus aratat din let 1786, Mart 12, cu 6
zile mai fn urma acestui zapis fntru cari adiveresti Andrii Bagul precum se s(e) tie
ca Sandra Sarculiasi avand aceast dugheana cumparata dela halite seu Postolachi
Bagul copi! in casa i dupa vremi scotind dugheana la vanzare la Soltan mezat 1
fiindca aZast dugheana era eita tot dela maim fratelui sAu Postolachi Bagul cu protimisire 1 cu pretul cel mai dipe urma, o au luato el dela Soltan mezat Andrei Bagul
cu 420 lei, dupa cum pre larg sau aratat in zapisul de mai sus. Dar nefiind Gheorghie Branze talpalariul ginerile fralineseu lui lonit Bagul de fall i fiind ca ave dugheana fratlneseu data di zastre alature cu alasta, ca unul ce se protimisea iau dat
Gheorghie Branza banf acei 423 lei ce mai sus se arata i au Minas dughiana cu locul ei supt a sa stapaniri i dupa ce cu amaruntul cercetari ci am facut pri scrisorile
ci sau aratat mai sus si pri aratare megiesilor sau dovedit cum ca aceste doa dugheni
cu locurile lor sint drepti a lui ,Gheorghie Branza talpalari, Insa una o ari data di
zastri de la socrul seu loniti Bagul, iar al doile dugheana cumparatura dela Soltan
mezat si fiindca Gheorghie Branze talpalari prin jaloba ci au dat la divan au aratat
a de la o vremi fncoaci i se inpresoara locul din dosul dughenilor dlspre un Costandin Rail blanariul si despre Maria Solonarita si pentru ca se aflam dispri cari parti
i se inpresoara locul am Mut stanj. de opt palmi de om di mijloc si DAM am masurat locul acestor doA dugheni a lui Gheorghie Branze la fata ulitii in curmezis di giumatate di talpa a dughenilor din sus, cari talpa esti dispartitoari paretilor si pan In
giumatate de talpa din g-os ci iaste iar dispArlitoari paretelui dughenii Marie! Solonaritii 1 sau aflat latul 3 stanj., 2 palme, 2 degete, i masurand din dos sau aflat asemine iar 3 stanj. 2 palmi, 2 degete i masurand i lungul pan tine benaoa dughenilor
amandurora din:talpa tarnatului din fata ulitii i pan fp talpa tarnatului din dos sau aflat 6 stAnj., 3 p(o)1 palme i am mAsurat margine lopplui din sus, din talpa tarnaluwww.dacoromanica.ro

173

DO CUMENTE

lui alature cu locul dughenilor lui Costandin Rata spre zidul Go Mei pi undi sau inplinit 9 p(o)1 stanj., aijdire am masurat i margine locului din gos din talpa tarnatului, alature cu locul manstrii RAchitoasei cel tine Marie Solonarita cu bezmn i hir
spre zadul Go Mei pan in fungul locului i sau aflat iar 9 p(o)l stanj lsdnd doi sldnj.
de umblat pentru zddul Goldei i pintre capitile locurilor afar dintraceti 9 p(o)l
stanj. din lo:ui lui Gheorghie Branze 1 masurand i fundul locului in curmezi sau
gAsit lipsi dol palmi i casa aflam adivrul de Wit cari parte se inpresoara aceste
2 palme a locului lui Gheorghie Branze am masurat la bena latul dughenilor lui Costandin Rati i cat sau aflat latul la benale i sau dat i fundul locului dispre zid i au
eit tocma, gasindus(e) i tumurugii vechi in pamant din sus 1 din 1,os dispre locul
lui Gheorghie i am masurat i dughenile Mariei Solonaritii la bina in lat i sau masurat i la fundul locului dispre zid i i sauodat asemine di lat cat i benaoa dug henilor i sau gasit aceli 2 palmi ce lipsiia lui Gheorghie Branza di loc, di locul ces(e)
cuprinse la fundul locului cu o casoae a Mariei Solonaritii i danduise fieticarue deplin la fundu cat tine 1 benalile i nemairtmaind pricinA nici di o parti am pus i 2
pietri hotara la fund(ul) locurilor lui Gheorghie Branze una din sus ce disparte locurile aceste

din locul lui

C o stan din R a ta

In

dreptul tumurugului

una

din kos ce disparte locul acesta di locul Mariei Solonaritii i dupa alegire i hota_rltura ce am Mout, am facut absta marturie in cari am pus pecete portii, am i iscalit.
1789 Avg. 27.
Pecete portii gpod.
Costandin Stancescu vornic de poarta. Stefan Ciogole vorc. de poarta. Eu Costandin Rati am fost fati. Eu Ierei Costandin Bag(u) am fost fata.
+ Eu Tudurachi Negura cibotar i netiind carte am pohti(t) pe Costandin Starcescul (sic) vorc. di poarta I Mau iscalit, iar eu am pus degitul.
Into:ma dupa ce adivarata. Toader...
Obs. Ibid. Copie dela inc. sec. XIX-lea.
1790, lull 11. Adeca eu Marna Solongrita a raposatului Toader Solonaru
facutam scrisoarea mea la maim gupanului Gheorghie Braila talpalariul precum sa E(S)
tie ca avand eu o dugheana facutd pe locul mAn(a)stirii Rachitoasa cu bezman, langa
cari dugheana a mea are 1 gupanul Gheorghie Branza dughean(a) cu locul ei i vrand
dumlui gupan Gheorghie ca sa aleaga Fdi sa hotarasc(A) locul dughenii sale atat
despre alti megiei cum 1 de catra locul mai sus numitii man(a)stiri pe care este dugheana mea, din poronca divanului au scos vornici de poarta carii 'viind la starea locului dupa a cu amaruntul cercetare ce au fAcut prin scrisorile amanduror partilor 1
prin marturiile megieilor sau dovedit c cu facerea unii cdsol sau cuprinsu In locul
dugheni(i) meli din drept locul dughenii meli d n drept locul dughenii gnpanului Gheorghie 2 palmi i 2 degete p in t r u c ar i 1 o c, I a in rugat ca sa ma ingaduisac(a) 5 ani ca sa numi stric at'a csoae, iar inplininduse acei cinci ani sa aibu
ami radica aa bina de pe drept locul dumisale i sai deart locul. Drept aceia am
dat scrisoarea mea la maim gupanului Gheorghie Branza in cari pintru mai adevarata
credinta miam pus deagetul 1 sau iscalit 1 dnmlor vornicii de poart,A) carii au fost
randuiti hotarnici.
1790, lull 11.
+ Eu Mariia Solonarita. + Eu Toma Ulilanul fratele Marii Solonaritii. Si eu Ursachi biv vatav de camara mam intamplat fati 1 sint martur. SI eu Ion Papajimla
starosti de talpalar(i) martur. Cos(tan)din Stancesc(u) vorc. de poarta. Stefan Ciogole
vornic de poarta. lonit(a) condicar am fost fall 1 sint Inartur. Sandu condicari am
fost fall i sint martur:
Obs. Ibid.
CVIII

www.dacoromanica.ro

M. COSTACHESCU

174

C1X. 7274,(1766) Sept. 22. AdecA 1) eu [liana sotul rposatului Chiriac mortasip fl-

cutam a devrat zapisul meu la man dumisale cumnatului Ion mortasip precum sa s()
vtie ca ramaind un loc de cas dela sotul meu Chiriiac, dat de la parthtii lui, care
loc (?) sau vi gudecat cu sorusa Marie i au dato g'udecata ramasg pc sorusa Marie,
care au luat vi carte d,e udecat(a), far mai pe urm amain d eu de sotul meu Chiriiac,
de nime silit, nit asuprita am vandut ace! loc de casa cumnatului Ion mortasip i tocmala niau fost 16 lei vi dt. n- nalui sa MIA a stapani i copii dumisale i nimene din
copii mei sau din rudeniile mele sa nu ail:4 a s scula, ce sa ra-mai a dumisale movie
neclatita in veci. Si pentru credinta am pus vi degetul mai ;6,os, ca sa s(6) tie.
Eu lleana sotul lui Chiriiac am vndut. Eu Vas(i,lache sm. Ilenii. Eu Tuduri
sm. Ilenii. Eu Tudurachi snk Ilenie.
Let 7274, Sept. 22.
Si eu monah Serafim am scris zapisul cu zisa lor.
1777, Feur. 2. Adeca eu Antohie Feredeuul din Ev faorul lui Petre
Curtenul de la Ocn6 facutam adevrat zapisul mieu la m'ana dumisale unchiului mieu
Robet Idriceanul negutatoriu blnariu din Treisfetitele, precum sa sa vtie c fiind eu
asAtorit cu cununiia cea dintai de am tinut sot pe SmAranda fata (loc got) ce tau zis
tnpdrateasa vi traind catva ani cu clansa vi facnd copii, dupe (sic) ce neau murit
copiei, au murit i solul mieu Smranda, cark la darea sufletului ei sau dat danie mie
cu toata zestrea ei, ca sa o grijescu pe clansa, pe copii vi pe mumAsa vi macar ca
dupe moartea ei sau sculat cateva neamuri a ei ca s o clironimiseasa, dal; avand
4-udecata cu mine la preosfintie sa pgrintele mitropolitul Gavriil vl eu scotind dovada
pe duhovnic vi pe alti preot care sau tamplat la darea sufletului ei, pe toate neamurile
lor, sau dat ratline i mie mi sau dat stapanirea deplin, precum aratA pre larg cartea
preosfintii sale de gudecat6, ce mi sau dat vi intre altele ce au luat zestre iaste i o
CX.

casa ce este in mahalaoa Teilpdlarilor cu tot locul el, care se hotarevte despre rAskit cu locul casei dumi(sale) men. Stefan Fevtila i despre miiaza zi cu "aloculr, casei
dumi(sale) Lupului Nacul logf. de visterie i despre apus cu Grigorav Ghemul, deE eu
facand mult cheltuiala cu grijele mortilor vi Wand dela unchiul mieu multi bani pe
datorie, care neavand alt cu cei plati, de buna voia mea am scos casa atasta la vanzare i vrand logofatul Lupul Nacul s o ampere, care (land pretul ei 150 lei, sau protimisit mai intai cu rudeniia unchiul mieu Robea blnariul de au dat bani[i] ace! o sut
i cinci zeci lei vi lam vanduto dumisale, deci Iuand eu tot bani(i) deplin in man m*,
am dat la mna dumisale atat zapisul lui Savin stegariul ruda Smrandei sotii mele
cartea preosfintii sale parintelui mitropolitului de gudecata cat i acest adevArat zapis al mieu de la man m*, cu care sa fie volnic unchiul mieu Robea blnariul a sta.pani casa atasta in veci cu buna pace dumi[sa] fii, nepotii i strenepoli in veci vi de
catre mine sau de catra neamul mieu sau al fameii mele nici odata suprat s nu fie, iar
de sar l scula oricine cu vreo pricina asupra casei aceia cu mine say caute vi eu sa ma
,;udec cu clanyii, iar dumnealui s stapaneasca cu pace vi pentru credinta am pus degetul i sau iscalit vi all! oameni carei sau tamplat la facutul acestui zapis. 1777, fevr. 2.
X Eu Antohie Fered(e)uvul am Vandut cu voia m* puind degetul. Preutul Toader
de la biserica g(o)sp(o)d mam intamplat. Vasilii (?) Rugina am fostu di fal(a) vi marturisAscu. Eu loniti Codrean am fostu fati i marturisasc. Si eu Stefan Ditreanul diiac
de divan am seris cu zisa lui Antohie.
Obs, ibid.

Ibid. Agoe Ancuta Milialache pentru locul daruit din Strada Arcu,
a lul A. Negrut" (notita tarzie).
www.dacoromanica.ro

ctualmente

CIO tUMENTE

1/5

CXI. 1780, Ghen. AdicA eu Antohi Feredeu inpreunA cu sotul mieu Ana zgt
Marie Inpdtias[a] din Td1pd !w(g fAcutam adevArat zapisul mieu la mama Nastasii
fata lui Ion Mortasip i la maim sotusgu Toader bArbier sin Hrib, ') precum ;tiu cu
sufletul mieu cam apucatu din gura soacrAmea, cand trAia, cuma nau fostu hudildprintre casa soacrAmea i pintre casa lui Ion Mortasipului 1 a Sandii sotu sgu, muma
Nastasii, numai invoindus(A) Ai in di mi au lAsatu o cArArue (sic) cat merge la apd
sratd i acum invoinduml *i eu cu Nastasiia fata lui Ion Mortasip i cu Toader sotu
sgu sin Hrily bArbier dandumi unsprAzAci lei, am lAsatu sA nu mai fie ace hudit[A] di
mersu la apA sgratA, ce sA aibA toatA voia de a ingrdi locul par in gardul grAdinii
dum. logf. Lupul Nac nelAsindu loc de_ hudit[A] mgcar de o palmA, iar mai pe urmA
di ma scula eu sA fac vreo pricin(g) sa fiu de rA ruini ori la ce kudecatA a mergi,
sA nu mi s [A] tie in samA 1 la gastg invoiall a noastrA sau tamplatu multi oameni
buni i mahalagii, cari mai 2:,6os sau iscAlit i au pus i degitile i pentru mai mark
credinta am pus i eu numile 1 degetul.
It. 1780 Ghen.
+ Eu Antohi Feredeu ginerile Marii ImpArAtesii inpreunA cu sotul mieu Ana am
pus numile i degitile. + Eu Vasili Ghemul mahalagiu martfur] am pus degetul. + Eu

Mariia TAIpAlArit(a) mahalagit(A) mart(urA) miam pus degetul. + Eu StavAr Meal mam
Intamplat la aZast(A) invoialA 1 sant mart(ur) i miam pus degetul.
Obs. ibid.

1780 Ghenar 4. Fiindu 'Indira de dum. Vasili Raz(u) vel logf. ca de

iznoav(A) sA cercetez acest loc de casA ce lau cumpArat Lupul Nec(u1) logf. ot vist.
de la Nastasiia fata lui Ion Mortasip dinpreur(A) cu bArbatul il Toader bArbieriul, fe6oru1 lui Hrib, dupg poroncA am mersu la mai sus numltul loc 1 am chematu intAiu
pe numitul vanzAtoriu cum 1 mahalagii inprekura i am cercetat i scrisorile vechi
ce liau a vut vanzAtoriu i sau aflat bune i intemeet(e) i cm iscAlituri a boeri mari,iarA
pentru o cArA(ru)(A), adicA o hudit(A) de mersu la apA i cat i pentru (locul ?) unui
drum sau Invoit vanzAtoriu cu mahalagl inaint(e) me i sau dat intre(g) in cumpArgtura logf. Lupului Nacului sA le stApaniascA cu pace pe zapis de vandzare 1 de InvoialA care liau fAcut Inaint(e) me fiind toti fat(A)acecti marturi ces pus In zapis i iau
dat i toate zapisAle cele vechi i pe a lor driapt,A) vanzare i invoiall am is alit i
eu. Toader Muste vornic de poartg.
let 1780, Ghen. 4.
Si sau pus i pecet(e) portii g(os)pod.
Obs. Pe dosul documentului precedent.
CXII.

1780 Ghenar. AdecA Nastasie fata lui Ion Mortasip din TdIpdldrie dinpreuna i cu sotul mieu Toader BArbier, fiZor lui Hrib fAcutam adivArat zapisul nostru
la maim dum cuconului Lup(u) logft. de visterie precum sA s(A) tie cA avandu eu o
CXIII.

casA in TalpAlgrie, di pi tatAmeu Ion Mortasip 1 cAsAtorindumA eu dup(A) Toader BAr-

bier, neavandu trebuintA di cas(A) fiindu cA meffei7ug (sic) sop! meu au fosfu Irebuinfd di a ni alla cu idere la ulifd, iar nu la mahala, mam so eotitu dinpreuna cu
sotul meu i am vanduto aZastA cas(t) dumi(sale) cuconului Lup(ul) Nec(u1) logoft. de vis-

terie, drept dooA sute lei, cari cas(A) pi din sus, adic(a) dispre Pdcurar a hotgrActi
cu Gavriloi tAlpAlAri;(a) i dispre Bahluf, cu locul Calicilor i pe din gos cu grAdina
dumi(sale) logft. Lupul Necu(I) ci dispre drumul ce vini pe langA med. Stefan FectilA
i mergi la Ricurar, cu locu lui Antohi Feredeu zAt Marii InpArAtesii 1 cu locu lui
Vas(i)l-k Ghemul i locul acectii cas(e) a mete ari i drum di 3 stanjini pentre casa

1) Nu e sigur, de e Hrib sau Hrin.

www.dacoromanica.ro

M COSTACHESCIJ

116

lui Antohi Feredeuul 1 pintre casa lui Vas[i]le Ghemului dup[A] cum aratA hotarnica,
InsA casa lui Antohi In vremea candu tre pArintii notri 1 socrii lui fAcusA invoialA
114 lasas(A) loc pentre gradina dumi(sale) logft. Lupul 1 pentre casa lui di mersu la
ap(a) sAratA, dar la vanzarea casii mam invoitu cu Antohi i iam dat unsprAzAci lei i
au rAmas sA nu mai alba acel loc di mersu la ap[A], pi cari InvoialA am luoatu i zapis4
Deci dup(a) tocmala t'am fAcutu cu dum(nealu)i logft. Lup(u) dandumi tot bani(i) diplin
In manule mei* iam dat 1 eu acestu zapis la mama dumi(sale) dinpreunA i cu zapi-

sili celi vechi l de aice Inainte sA aibl dum(nealu)i a stApani casa cu locul pan In
gardul gradini(1) dumsale i drumul cel de 3 stanjini di lat pan in drumul ce mergi la
PAcurar, iar di sar tampla sa nascA vreo pricin(a) i sA lipsascA oricatu de putin locu
din cat esti aratatu In hotarnic(a) ori 1 dicat este arAtatu pre zapisul acesta al nostru,
eu sA aibu a rAspundi, dandu banii Inapoi dinpreunA 1 cu cheltuiala ce sa tampla sA
facu dumnalui, pentru aceia am dat i noi acestu zapis la mana dumi(sale) ca sA fie
dumi(sale) driaptA ocin(a) i movie in veci 1 kupanesii dumi(sale) i cuconilor dumi(sale) O. nepotilor i stranepotilor dumi(sale) so stApaniascA cu paci 1 la fAcutu aces-

tui zapis sau tamplat boeri i oameni buni 1 mahalagii, cari mai h-os sau iscafit 1
pus i degitile .1 pentru mai adivAratA credinta am pus 1 noi numele 1 degitile.
Lt 1780, Ghenar.
Eu Nastasiia fata lui Ion Mortasip InpreunA cu sotul mieu Toad& sin Hrib
Eu Antohie zet Marii InpArAtesii mahalagiu am pus de-.
bArbiiar am pus degitile.
get(u1).
Eu Ana t otu lui Antohie am pus deget(u1).
Eu Marie TalpalArit(a) mahalagit(a). + Eu StavAr BAcal mart(ur) am pus degetul.
Obs. ibid.
CXIV. 1765 April 15. AdecA eu Robe Idricianu neguttor blAnar din targul E
adeverez cu acest zapis al Inieu la mana dumsale Lupui Nacul logft. de visterie, precum sA s(a) tie a de nime silit ni asuprit ce de a me bunA voe am vandut dumisale o casa cu locul el, din mahalaoa Talpeilarilor, care casA am avuto 1 eu cumpAraturA de la nepotul meu Antohi Feredeuul fkor lui Petre curtian dela ocnd i locul casii acetie sA hotArAti despre rAsArit cu locul dum. med. Stefan Fe?tila i despre amiazizi cu locul casii dumi(sale) logft. Lupul Nacul i despre apus cu drumul ce
merge pintre locul casH acetie 1 pintre casa lui Grigora Ghemul. Dee' neavandu
eu trebuinta de casile aceste liam vandut dumsali logft. Lupul Nacu drept 225 lei i
luand banii tot in manule mete deplin, iam dat i eu zapisul acesta dinpreunA 1 cu
lzapisul de vanzare ce lam avut dela Antohe Feredeuu1 1 cu alte scrisori vechi ce au
mai fost pe locul casAlor acestora. Si pentru mai mare credinta netiindu carte miam
pus degitul 1 sau iscalit 1 alti oameni de cinste, care sau Intamplat fata.

1780, Mart 30.

Eu Robe Idrkanu blAnar am vandutu cu voia me i am pus degetulu. Stefan med.
martur. loan T... sulger mart(ur). Vasilii sulger mam tamplat di fat(a) i mArturisAscu.
Nacu log. vt(ori) vist. lordachi Carpu diiacu ot vist. martur. Mihalachi Sco... ot v ist
mart(ur). Costachi ScortAscu ot vist. martur. Costachi Bogza martur. i eu am scris
cu zasa vanzAtorului,. ot vist, martur.
Obs. ibid.
CXV.

1765, April 15. t Ghearghii t) post. san Costandin NAstasA biv vtori

11 Ibid. Locul de dugheni din Podul vechiu stApanit cu bezmAn de Gr. Buicliu,
dat de Alecsandru AnastasA biv vel sardar, 1815, April 15".

www.dacoromanica.ro

DOCUME \ITE

177

vist. adiverezu cu acest zapis al meu la mana dumisali cumnatultti Costandin Gandu
biv vel vet. precum sa s(a) vtie ca avandu cu doisprazeci stanjin(I) de .loc sterpu pe
Podul vechlu locul de dugheni vi nefiindumi mi trebuitor acest loc lam scos la vanzari vi lam negutat cu streinii drept trei sute de lei Dedi nelngacluindu niamul meu
ca sa cumpere streinii Invoitusau dum. cumnatul Costandin Gandul vet. i u fratimeu
stefan Nstas(A) post. vi lau cumpArat dumnealor acest locu, adee vesa- stanjlni, am
vandut dumisaii cumnatului Costandin Gandul dreptu o suta einzed de tel vi dupa
toctnala miatt dat i tot banii in maim me Si curmezivul acestui loc esti in frunte locului pe lng ulita Podului vechlu, iar lungul locului esti din Pothil vechlu vi piird
in zplazii Sfintii Vinirl. Care acest locu vi me imi esti batina di la parintal miel
ce sau venit in parte me la inpartala ce am avut cu fratail DeE de acum,Inainti ace5ti
vesa stanjini de locu in curmeziv vi in lungu pe cat lane locul sal fie durnisall cumnatului Costandin driapta movie 1 sa o stapaniasca cu paci in veci. lar de ar evi acest loc vreodata cu vreopricina eu sa aibu ai raspundi dumisali orcu aka movie 'or
Intralt chip cu bani. Si pentru adevarata credinta am iscalit.
U las It 1766, April 15.
Gheurghi Anastas() post. Stefan Anastas(A) post. martur.
CXVI. 1780. Noembrie 15. Adiverescu cu aZasta scrisoare precum sa s(A) vtli
ca avand bisrica din Tdipdlarie unde sa cinsteti i sa praznueti hratnul Navtirit
presfintii Nascatoare de Dumneau, un loc de cask care locu fl are bisarica datu danie de la raposata Map fiica lui Andrii Tocu, Paraschiva Mano ias(a) ) i cettu
locu hotarandusa pe din kus cu locul mieu de cas(A) ce am cumparatu dela dum(nea)ei
BAloaI i pe din sus cu tin loc a dumi(sale) Stefan Purici ot vist. vi fiindu ca
de la acestu locu un are bisarica nici un folos de cell trebuinZoas(A) mam avazat cu
dum. lordachi Cant(a)cozeno biv vel banu ctitor i epitrop bisricii i miau datu mie

stol.

acestu locu 5i eu sa fiu dator a da la blsarica ate doa oca Zara vi cate doa oca untudelemnu pentru pomenire niamului mieu acelor raposat vi acesti ce sa aratt mai sus
scY aibu a le da pe fie5ti care anu, atat eu cat voiu trai, cat vi niam de niamul mieu
nestramutat vi eu Inca sa aibu a stapani locul in veci i niam de niamul mieu nesuparat dispre nime. Si pentru credinta main iscalit.
1780, Noem. 15.
Nastasa Scortascu ot vist. adiverescu.
Obs. Ibid.
CXVII. 1781. lunie 24. Pre fnaltate Doamne. Jaluescu Mani tale pe uti Neculi
vutcar de aice din E5, ca timeia ci am tinuto Mai, au avut o casa cu locul Ai data
zAstre de parinti vi traind trei ani cu sotul meu vi cu soacrame acolo in casa. au murit sotul meu vi soacrame vi neramaindule nimica, eu am cheltuit 200 tel cu izvpd cu
grijile 5i fngropare mortilor, tar alti niamuri atunce nu meau dat akutor la nimIca 5i
stracandusa casa au ramas locul starp vi eu am etiut pan acum locul drept al meu dupa
scrisori ci am la maul, pentru acel loc acum mam fnvtiintat prin spusul altora cum ca
acest Necola vutcar au dat locul acesta danie pri otului Toader de la Talpalar neintrebanduma pe mini 5i ce ce chip lau dat danie nu vtiu, cad eu lam 5tiut drept al
meu, ma rog marii tale sa fim scav-la dumnalor (sic) velitil boeri sam aflu dreptate,
sa nu ramaiu pagubav de banii ci am cheltu t cu grijile mortilor, fiindcA acest Necola
vutcar sau facut acum stapanitor pe locu.
Robulf marii tale, Anghelachi de aice din E vat. za a prozi sai scoti la dum. ve
litii buiarl, Mai 19. Anghel clue. 1781.
1). Adaugat pe margine.
ean Neculce Buletinul Muzeulut Municipal lav.

www.dacoromanica.ro

23

)78

M. COSTACHESCO

CXVIII, 1781, lull 13. Facem tire cu aasta carte de gudecata ca din luminata
porunca preinaltat Domnului nostru Mariia sa Costandin Dimitrim Moruzi Vv oda la
divanu Inainte noastra sau gudecat preotul Toader de la bisarica din mahalaoa TatWadi uncle al praznuiati hramul presvintii nascatoare de Dumnezati, vechil Mild din
parte bisaricir i eu .Arighelachi ginerele lui lonu Tocul ce au tunut (sic) pe Ilinca fata
lui lonu Tocul, pentru un loc de cas(a) din mahalao Talpa larii care loc au fostu dat
Ilincai fAmeii lui Anghelachi zastre de la parintii sal. Pricina acestui loc fiind dupa

cum sa arata In kos. Numitul Anghelachi prin jaloba ce au dat marii sale lui Von
cu care sau randuit la noi au aratat cum ca locul acesta i cu casa ce au fostu pe
dAnsul ar fi fostu zastre [lineal fameii lui cei dintai in care cas(a) ar fi i azut el cu
Ilinca fameia lui In cata vremi au fostu cu viat(a) iar apoi dupa 3 ani ai casatorii lor
tamplandusa de au murit Ilinca cu cari copii impreuna nu liar fi ramas i murind i
soacrasa, muma Ilincai ar fi ramas numai el sAngur In cas(a). NO dupa moarte lor
alta nemai ramaindule afara decat casa cu locul ei, pentru ingropare i grijale lor el
ar fi scos de la Orli bani i ar fi cheltuit cu ingropare i grijale lor par la 200 lei
suma, iar chip& easta la vreme nepacei straceindusd casa de Muscali, locul ar fi
ramas slobod. Asupra caruie loc sar fi tiut desavarit stapAnu dupa o scrisoare a so-

crului ski lonu Toc, ci sar fi aflAnd la mana sa pe casa ce sau zas mai sus i cu
numitul loc i mai vartos Maud f atata cheltuiala cu ingropaYe i grijale moartelor,
mai mult decat pretul locului la care cheltuiala nu lar fl agutat nici unul din niamurile
moartelor. Apoi pe de alta parte unde el ar fi fostu far de nici o ingrijari di sa va
stramuta stapanire de asupra 1ocului (atunce numai ei ar fi aflat ca un Neculaiu Arghlri pe locul acesta lar fi tacut danie preotului Toader de la bisarica din mahalaoa
Talpalaril) 1 el ar fi ramas lipsit, -atat de stapanire locului cat i de cheltuiala ce au
facut cu Ingropare ci grijale moartelor pentru care numitul jaluitoriu au cerful dreptate, de fata fiind si preotul Toader de la bisarica Talpalarii, sau Intrebat de catra
poi ce are sa raspunza inpotriva jalubli numitului jaluitoriu, carele au raspunsu cum
ca eu adevarat locul acesta au fostu a Ilincai famera jaluitoriului ce dintai, dar tamplandusa de au murit Ilinca i neramaindui copii cu jaluitoriul, ece sa o clironomisasca,
eum i alta rudenii mai aproapi vrednic de a o clironomisa, iara nu iau ramas Mt
numai o Balaca, ce au fostu var primara Hindi, fata lui Andreiu Tocul, carele au fostu
!rate cu lonu Tocul tatal Hindi 1 de la aeasta Map, bisarica Talpalarii are scrisoare
de danie pe acel loc, iar nu dupa cum arata jaluitoriul la jaluba sa, ca locul ar fi dat
dante de Neculaiu Arghire molitfii sale i pe langa raspunsurile sale scotind inainte
noastra numitul preot ci danie Balacii ce esti din let 1777, Apr. 26, cu carile adive'laza Map fata lui Andreiu Toc i [. ij o Parascheva a lui $tefanu Manolescul i
un Neculaiu Arghiri acesta pre carile 11 arata jaluitoriul ca au dat danie locul preotu-

Id Toader fiind iscaliti i altii marturi, prin care scrisoare de danie Map osabindud sangura zaci ca ramaind numai ia din niamul moartelor clironoama sail socotit
i din buna voe ei au Wilt danie locul acesta bisaricii de sus aratate, unde sa praznuiacti brain presvintii Nascatoare de Dumnezau ca sa fii pentru sufletul moartelor. i
cu Vista danie preotul Toader vechilul numitii bisarici au raspunsu ca bisarica tragi
pe lot la stapanire sa. Ina noi dupa a'easta vrand ca sa ne Incredintam intai de esti
adevarata danle ci de esti Bataca cu adevarat vara Bina, am zAs jaluitoriului sa raspunza asupra acestor doul incredintari i Insui jaluitoriul au marburisat adeverire daniii tit pe Balaa Ca esti cu adevarat var(a) [lineal, dupd cum o arata i preotul Toader la raspunsurile sale. Deci la pricina easta vazandusa raspunsurile ci dispre o parte
i despre alta, dupa cum mai sus SAU aratat. Apoi la parte jIluitoriului %Tata Ida sa ca
au fAcut cheltuiala Cu Ingroopare i grijAle in )artelor, d care chzituiall a sa Wig 1 IA
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

179

jaluitoriul fiind pi nedreptale, cum 51 la parte bisAricii iar4i vAzandusl danie

care dupA pravilA are toatA tAriea 5r a rdmane far nici o lucrare iarA5 filnd inpotriva
dreptatii am stAtut in destul de am socotit cumpAnind a nu sl urmanedreptate la vreo
parte. InsA fiind cA jAluitoriul mai sus la jaluba sa pomene5ti de o scrisoare a socrului sAu ce are asupra locului, care scrisoare fiind trebninti a sA vide de noi 51 mai
ales pentru suma banilor ce aratA jAluitoriul cl au cheltuit cu ingropare i grijale moartelor, iarA5 fiind trebuinti a sA 5ti de au cheltuit cu adevArat jAluitoriul ace sumA Pentru care am cAutat a ne intoarci iarA5i 51 a ceri jAluitoriului A ne arAti scrisoare ci
sau zas mai sus, cum 5i izvod anumi de cheltuiala ci au fAcut cu mortile i scotind
de niau arAtat intai scrisoare ci sau zas, care esti din let 7260, aid un [a] utoriu jAluitoriului din scrisoare alasta nu am aflat, pentru cA nu are nici o apropiere la pricina atasta, de vremi ci scrisoar(e) aeasta iasti a Mariei soatrii sale, datA di la bArbatul sAu la moarte sa, cu care o las(5) stApanitoare casli i numitului loc. DupA scrisoare a'asta scotind jAluitoriul i izvodul de cheltuiala ci au fAcut cu moartele in care
cuprinde cheltuiti de la sani sumA 117 lei, 30 bani, iar nu 200 lei, dupl cum jAluitoriul mai sus la jaluba sa aratl. Apoi dupA ci sau cercetat de cAtrA noi 51 izvodul acesta din condeiu In condeiu sau aflat cell mai multe condei role, fiind IncArcate pe
lucrare ce nu incap la grijale mortilor i osAbitu de Vasta fiind cA pravila opre5ti rol
nu dA voi la pricini ca aceste a faci cineva cheltuial mai multu decat esti stare 5I
putinta sa, de cAtrA noi a5a sau socotit cA esti drept 5i am hudecat fiind c BAla5a
(bp pravilA esti desAvar5it clironoam(6) moartelor i danie are toatA tArie, bisArk a
din mahalaoa TAIpAlArii undi sA prAznue5ti hram presvintii NAscAtoare de DumnezA(u)
dupA danie ci are sA5 stApanialA (sic) locul, de cas(A) ci sau zas mai sus,intocma neo-

prit, insA sA IntoarcA jAluitoriului din pretul locului 30 Id, dupA cum sau socotit de
cAtrA noi cA esti dreptu, pentru cheltuiala, ci au fAcutu cu grijale 51 fngropare moartelor, fiindcA alte rAmA5lturl ale moartelor nu sau aflat, din cari sA sA poatA inplini banii
jAluitoriului, ci sau zas mai sus $i scrisoari ci sau zas mai sus care este dela socrul
jAltutoriului sA sA ia de la jAluitoriu $1 sA sA de la epitropil bisArici(i), deci fiind cA
mai pe urmA amandoaA pari sau multamitu dupA hotArfre Zrudecatii am dat i noi alastA carte de k'udecatA spre incredintare.
1781, lull 13.
Vel logft.
Vel vor.
Sau trecut la condicA de Costachi... cAm(A)ra5 de izvoade.
Obs. Ibid.

1796, Mai 30. Prin a-0sta scrisoare a mea fac incredintare cA dupi invoire ce am fAcut cu preosvintie sa Chirio Chir Veniamin episcop Hu5ului e itropul
svintii bisArici ci este fn mahataoa Talpdlarifor prin Ore si a dum(lo)r boerilor ctitori a svintii bisArici, dumlui lordachi Ba1 5 biv vel vist. 51 dumlui lordachi Cantacozino biv vel vist. am luat pentru trebuinta mea o bucatA de Joe din locul bisAricii avand loc de prisos pisti trebuinti, ca sA unescu cu locul mleu ce am Intru acee5 ma-,
hala, alAture cu locul bisAricii, unde voesc a faci casA de asAzare, care bucatA de too
mAsuandusA cu stanjin g(os)pod sau aflat trii stanjini latul, la capAtul din kos, ce purCXIX.

cedi de langA portita ogrAzii dumisale pAhr. Anitii GosAniasA 5i unul stfinjin latul, la
capAtul din sus, iar lungime locului incepand a sA mAsura dela capAtul din 11.os de
langA portita ograzii dnm(isal)i ph. Anitii GosAniasA sau aflatu 5apte pol stanjini alAture cu ograda dum(isal)i pAhre. Anitii Gosan 5i noaAsprAzAci pol stanjini alAture cu
locul mien pe undi sA inpreunA tintirimul bisAricii cu locul dumisale Grigore Scortascu
5i piste tot lungul ace5tii bucAti de loc sau aflatu doal zAci i 5apte stanjini 51 a5a
acest loc clanclumisA spr d gni cu !QUI miei am facut a5Azare ca sa aibu a cla pen,

www.dacoromanica.ro

M. COSTACHESCU

180

trq adest loc litvAnta blsAricA ate patru ocA lark dottA oat untdelelemn i doal ocA tlmAe pe tot anul la zioa hramului. Deci dupA aZastA Invoire, unind inpreunA, cu locul
mieu kastA bucatA de loc cu mAsura ce sA aratA mai sus, o voi stApAni cu bunA paci
In veci 61 mA Indoresc ') a da pe tot anul la svAnta bisAricA nesmintit aceli ce prin
scrisoare gastA sA cuprind. Pentru care 1ncredintez cu Insumi a me iscAliturA.
1796, Mai 30.
Petrachi Cazimir sulger.
(Pe dos): 1796, Mai 1 (sic). Scrisoare dela Petrachi Cazimir pentru o par ticea
de loc din locul bisericli Talpalar, ci i sau dat cu bezmen.
(Scrisoare mai nouA) : Locul lui Cazimir este acel ce acum se stApAne6te de Academie

(=.--

Liceul National).

Obs. Ibid.

CXX. 7247 (1739), Febr. 28. AdecA eu preutul Lupa6co di la bisericd dispre
mdriesa Doamna fAcutam acestu adevAratu 61 Incredintat zapisul meu la mana dumisail giupanului Leondari mataragiul 6i a klupAnesii dumsali IlincAl precum sA s(A) 6tie
cA avAndu cumnatu meu preutul Vasilie fi'eorul popii Badiului o vie aice ldngei Ee,

'la Vale Adana, langA viile meli, care vie iau fostu cumpArAturA cumnatumeu preutului Vasilie dt la cuscrul nostru diiaconul Davidu Zugravul i murindu cumnatAmea
ai rAmaindu sorume sAracA cu 2 copile 61 neputAndu ea sA lucredzA vie am scoso la
vAndzare`"6i fratii cumnatumeu preutul Coste i Simion Chesco uricariul nau vrut sA
cumpere 6i au primit ei pe dumlui Leondari mataragiul sA cumpere vie 6i au negutato 61 au datu 61 banii i iau fAcut zapis sau rAmas deplin cumpArAtoriu i pe urmA
eu nam lAsat pe Leondari i iam intorsu banii 6am luatu vie lie eu avAndu i alte 2
vii acolo nam putut sA o tin 6am vanduto altora i acum pe urmA aflAndu Leondari
cam vAndutu vie altora mau tras la .il-udecata dumsali vel logoft 61 standu 61 dumlui
Simion Chesco uricariul fiindu el si ogrddasu acolo avandu 2 vii 61 osebitu fiindu
si cumnatu preutului Vasilie cel cu vie 61 nau suferitu pe acel gran sA tie vie nefiindu
nici un rAze6u acolo 6i au priimitu sA o cumpere Leondare precum dintAiu lau priimitu ei 61 dAndu

udecata sA cumpere Leondare pe carili 11 priimAscu fratil si

eu Inca dupA socotiala fratilor lam priimit i miau dat Leondare doAdzAZ lei pe vie
upl O'-cmalA Cam avut toti deplin De6 sAi fie dumsale 61 hiupAnesii dumsali i cuconilor dumsali i cuconilor dumlorsale driaptA mo6ie 6i cumpArAturA In veci i sA albA

a6 fa 6i dires domnescu pe vie pe zapisul nostru. Si la tocmala noastrA sau Intampla1

boeri i preu i negutitori carii vAzindu di bunA voe tocmalA i platA deplin In manuli meli toll sau iscAlitu mai gos oi 6au pus pecetili I eu pentru mai mari credinta
U las It 7247 Fev. 28.
am iscAlitu.'
Si eu preutul Lupa6co ot gospojda iscal. Erei Coste iscal. Preuteasa Ilinca am
pus degetul meu. Sandul Susul ogrAda6 am priimit. i eu Gheorghi raze6i am pus ;
Costachi Cruitor martur. Andrunachi Siman sin Zota martur Si eu Neculai cumpArAtont pe urma lui Leondari mam luat banii l, main lAsat.
Orig. la bibl. Univ. 1a6i.
7247 (1739), April 1. AdicA eu Costantin copil din casA i cu fratimeu.
Chiriiacu fkorii lui Lazor TAplAu fAcutam acestu adevAratu zapis al nostru la mAna dumsale lzupAnului. Leondari mataragiul precum sA EA tie cA avandu fratimeu Chiriiacu
o vie la Vale adeincei pe locul mnstirii COO/till care vie iau fostu datA de dzestre
frAtinemeu lui Chirliacu di la SOCru sAu Stranga i peputandu fratemeu sA lucredzA vie
CXXI.

1). Probabil; inclatotesc,

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

181

ramaindu nelucrata i fratimeu nefiindu aice au datu zapisale celi vechi la maim me
i au dzis sa o vandu cui sa gAsi l iatA am vanduto dumisali lui Leondari drept doadzaci de lei bani gata i miau datu banii deplin in manuli meli vi eu mam apucatu
pana la ispas sa aducu vi pe fratimeu sa sa iscaleasca iii zapis care kasta vie este
alature cu vie dumsali lui Leondari eau cumparato di la preutul Lupaco i dila sorusa
Ilinca vi am datu i zapisale celi vechi a viii la man lui Leondari de sai fie dumsali i

upnesli dumsali 1 cuconilor i nepotilor istranepotilor driapta movie in veci.

Si nime altii sa paiba triaba I la tocmala noastra sau tamplat boeri 1 multi oameni
buni i raze ca(e vac] zindu di bun voe vandzare i plata diplin toti sau iscalit mai
o s . Si eu pent*1 credinta miam pus degitul ca sa fie de credinta.
U las It 7247 April 1.
Costantin Taplau twit din casa trate lui Chiriiac am vandutu ; Paval blanar martur ; lane Grec martur ; Dimitrie Terbae martur.
Si eu Simion Checo uricariul am scris zapisul cu voe lor 1 sintu martur.
Orig. la bibl. Uhiversitatii, lai.
CXXII. 7252 (1744), August 8. Adica eu Leondari vtori etrariu scriem i ma rturisim cu acest adivAratu i Incredintatu zapis al meu la man dumisali giupanului
Anastasie Slmo biv vtori jicniceciu precum sa s() tie ca eu de nime silitu nici asupritu ce din buna voe m*am vandutu dumisali doa pogoani i giumatate de vie ce
santu la Vale adduct)" pe locul manastirei Cetatuii care vii i mie miau fostu cumparatura una de la preutul Lupaco de la biserica din Corte dispre mdriesa Doamna,
alta de la Costandin copil din casa i dila fratisau Chirliac cum arata zapisul lor ce
liam datu la maim dumsali, aceste vii Ham vandutu dumsali .;_upanului Anastasie drept
o suta di lei bani gata i cu livada di pomi vi miau facut dumnlui plata deplin in
manuli mete : toti aceti bani mai sus scri 100 lei. Dee sa fie dumisall 1 giupanesii
dumisali i cuconilor 1 nepotilor i EtrAnepotilor driapta moie vi cumparaturA In veci.
Si nime altii sa naiba triaba i intocmala noastra la vanzari sau intamplatu boeri i
negutitori i mahalagii raze caril au vii acolo carii Nazinclu din bun voe tocmala 1
plata deplin In mAnuli meli toti sau iscalitu mai ;Jos 1 carii nau tlut carte au pus
digitlli 1 eu Inca pentru mai intemeeta credinta am isct lit.

U las OM 7252 Avgust 8.

Si eu Simion Chevco uricar am scris cu dzisa lui Leondar vi sintu vi martur
Obs. Originalul In bibl. 1.Tniversitatii, Iai.

Doc. de la C.CXXII sant comunicate de d-1 M. Costficheseu

1778 Janie 5. Fac tire cu aceasta marturie hotarnica ca din luminata
porunca pre inaltat Domnului postru Maria sa Constandin Dimitrie Moruz Voevod, fiind
oranduit de dumnealui Vasilie Razu vel logofat ca sa mergu Ia mahalaoa Muntenime
la un loc de casa a preutului Matei ce au fost la biserica Vovidenie care IQC taste la
f a/a uli/ei ce merge pe din dosul mdndstirei Sdntulut Spiridon In coltul dela dial
despre rasarit. Deci dupa porunca mergand la numita mahala la starea locului, fiind
fata Constandin diacul ot visterie I Sandul defteropsalt dela curte gospod. nepotii
vechili preotului Matei. Am strans mahalagii Inpregiurai anume preotul Vasllie
Naste razav i Marie amea Lupului ciobotar razava i ginerele ei Constandin treti Comis i lordache mazal mahalagiu i fiind acetie de fata am intrebat pe nepotii i vechilii preotului Matei ca sa ne arate cu ce trage preotul Matei acest loc de casa la
stapanirea sa. i ei niau arAtat o hotarnicA din zilele raposatolui Wild Sale loan
CXXIII.

www.dacoromanica.ro

182

A. BALEANU

Matel Ghica Vo Nod ce iaste din lea; 7263 Mart 16 in care scrie cl rAposatul Radul
Racovita vel logofAt au rAndulf pe Stefan PopAscul i TAnase Meleghie, i loan Meleghie
vornicii de poart 1 Simion Keoco uricar de au hotarAt in sAmni. Al doile au mai a-

i o anafora tot dela rAposatul maria sa loan Matei Ghica Voevod din leat 7263
Mart 20 intAritA cu pecetea mAriei sale, In care scrie cA mAria sa au dat danle miluire acest loc de casA preotului Mateei thud locul gospod. Al trine au mai arAtat oi o
carte de giudecatA din 1767 Mai 7 dela dumnealor velitii boeri al divanului ce era la
ace vremi hind iscalit, dumnealui loan Paladi vel logofAt, dumnealui Balo vel vornicoi
dumnealui Constandin Sturze vel spatar, dumnealui Kostake Conake vel Ban intrucare
aratA cA s'au giudecat inainte dmlorsale preotul Mateei cu Lupul ciObotariul pentru o
hudig ce era la uremea aceia printre locul casei preotului Maleel si pintre locul
cases' Lupulut ciubotar pe care huditA umblA Lupul Clubotarul sA o cuprindA cu ingrAditura ogrAzii lui. Si dela giudecata divanului sau dat rAmas pe Lupul Ciubotar
hotArAnd prin carte di giudecata cA nici Lupul ciubotar niCi preotul Mateei sA nu se
rAtat

intindA cu gardul ogrAzilor lor pe bocLi huditei, ca so fie hudig de doi sldnyini
pintre locul casei preotului Mateel $i pintre locul cast I Lupului ciobotar deschisA
i dupA dovezi oi marturie ce am vA zut am
fAcut ol eu stAnjen de opt palme, cu palma ce am uOzut in hotarnica a numifiler
yornici de poart0 de mai sus pomeniti i dintro platrA hotar vechie ce sau gAsit
din sus 1AngA gardul ogrAzii preotului Vasilie Narte in ma, ginea ulitii ve merge pe
Ing zidlul Suantului Spiridon am purces cu mAsura in g os fata locului alAture cu
pentru mergere r umblare mahalagiilor.

ulita !And in margine drumului ce sit coboard de la trgul bailor la vale sau aflat 14 stAnjeni oi am pus piatrA hotar is dreptul portilor lui lordake mazilul. Si de
acolo am mersu cu mAsuria la dial alAture cu drumul ce sA coprinde de la tdrgul boilor
pArA in locul Mariei femea Lupului Ciobotar sau aflat 14 stAnjeni insA cu doi stnjeni
a huditei dupA cum aratA la carte de giudecatA de mai susu pomenitA. Care aceoti doi
stAnjeni a huditii sau aflat cuprInoi de Constandin treti Comis, ginerele Mariei fimdi
Lupului ciobotar cum oi cinci palme din locul preotului Mateei cu giumAtate de bordei
ce au fAcut Konstandln treti Comis pe locul huditel acelor doi stAnjeni. Si am pus
piatrA hotar in margine huditei dinspre locul Mariei femeii Lupului ciobotar din gios
dinspre rAsArit. Si de acole am mersu cu mAsura fundul locului in susu prin ograda
Mariei femeia Lupului Ciobotar cam chezio pArA in locul preotdui Vasilie Narte sau
aflat 14 stAnjeni oi am pus piatrA hotar supt gardul ogrAzii preotului Vasilie Nartea.
Si de acole am mersu cu mAsura la vale allture cu gardul ogrAzii preotului Vasilie
Nartea pe din susu asupra zidului mOneistiril sOntului Spiridon pArA in piatra hotar
veche ce sau gAsit in marginea ulitel. De unde am purces cu mAsura IntAi sau aflat
14 stAnjeni insA cu doi stAnjeni ai huditei dupA cum aratA mai sus. Sriarao din aceoti doi stAnjeni a huditei un stAnjen din locul huditei sau aflat cuprins de ginerele
Mariei Lupoae, Constandin treti Comis cu o parte din grajdiul ciau fAcut. Si iarAo am pus

piatrA hotar in capul hudilii dinspre apus care disparte locul Mariei femeii Lupului
ciobotar de locul huditei oi dupA alegire L hotArAre ce-am fAcut acestui locu. Am IAcut oi eu aciastA mrturie hotarnicA la mAna lui Costandin diacul ot visterie. La mAna
fratelui sAu Sandul Defteropsalt, de la biserica Gospod. Nepotii de frate oi vechilii
preotului Mateei acAruia iaste locul acesta dupA dovezi i scrisorl ce am vAzut care
scriu oi numesc tot pe preotul Mateel
Intru care mArturie sau pas pecetea portii Gospod. si am iscAlit.
1778 lnie 5.
Vidraoco Caulk vornic de poartA ; Eu preutul Vasilie mam intAmplat la hotArAre
Pecetea portii ; II, 4, All 04, 1718,
mahalagiu oi sOnt martur.

www.dacoromanica.ro

DOCUMFNTE

183

Eu \ordache Esanul mazil mahalagiu am fost fat la hotarat i nestiind carte

m'au iscAlit diacul ce au scris hotarnica cu zisa me 1 am pus degetul.
Vasile Kodrian diacul a scds cu zisa Vornicului de poartA lu Divan Gospod.
Palma cu care s'a masurat are 24 cm.
A. BAleanu.

Adele caselor Consulatului rosienesc, (azi strada Untrii).

CXXIV. 7188 Sept. 7. Adeca eu Annita Bejeneasa si cu fiiul mieu Tile, scriem i marturisim cu acestu zapis al mieu i cu fiica mia Catrina, precum noi de nime siliti, nici asupriti,
ce de a noastra buna voe, vandutam a noastra adevarata ocina i moie, o casa gata cu tot

Iocul casei, care casd taste in trdgul 1a0lor pre uli/a unguriascd. Aciasta casa vandutam noi dumisali lui Mihai Voroava dreptu trei zeci de lei 1 doi bani gata de argint lei batuti ca sa i fie dumisale lui Mihai aceasta easa direapta ocina i moie i
kupaneasei dumisale Moglinii i cuconilor dumisali lui Andrei i lui Beneduc i altora
i nepotilor i strenepotilor dumisale, 1 nime din rudele noastre sa nu sa amiastece i
aeasta vanzare fAcutusau din naintia a multi oameni buni, anume Mihai a Moaei i
Mihai ginerele Sarai si Martin fi6orul Giurgii de Sorogari i PAtraco fiinco si Fialtin i Martin de Sorogari i Savin Norul lui Chirilac de Romaneti i sau scris zapisul In casa Anifei unguroicei. Martora iaste i Anita 1 sau tamplatu i Manila Jaloboae a vatavului dumisale a lui DubAu marele Spatar i pentru credinta, eu Anita
pusam peciatia mia diagetul i cuconii mid Ille i Catrina i noi martorii toti pusam
pecetile noastre deagetele i eu Patrasco scrisam zapisul sa sA tie.
U las velet 7188 (1679) Sept. 7.
+ Anita Bejeneasa,
Mihai a Moaei, Savin cu Chiriiac ot RomAneti,
Catrina fiica Annitei, + Martin Sorogarianul,
Mihai ginerele SarAi, + Anita CarImariasa, Patraco Flinco, + Fialtin, + Maria JA1Aboaea,
Baku, Patraco

Obs.: In dos sta scris : 7188 Sept. 7. Zapisul Anitii Bejenease la man lui Mihaiu Voroava pe casa de Idngd Preapodobna Paraschloa.
CXXV. 7225 Sept. 14. Suret di pi zapis. Adica eu Andronachi DItA facutam
zapisul mieu la man dmsale postelnicului Gheorghe Ursulet precum avandu noi pricinA pentru un loc de casa de aid din leirgul Eul, pe ulila Hagloaei sau aflat acel
locu de casA ca este a dumisali si tatamieu au facut casa pe acel loc ; deZ dovedindusa cal locul a dumisale, avandu noi intrebare la dmlui vornicul Manolache_Ruset oi la
Maria sa Voda 1 au triimes pe RojnitA i pe Cocoranul i Gheorghie Ungureanul Vornicil de poarta de au socotit ! au pretaluit acel loc de casA i au pretaluit i casali ;
locul lau pretaluit drept cincl lei i casAli leau pretaluit drept 16 lei, apoi noi neam

tocmit amandoi i am mai lasat eu d,n pretul casalor asa tel i miau dat d-lui Postelnicul Gheorghe Ursulet zaci lei pentru casa i niam aazat sal hie 1 casall a dumiaall i la tocmala noastra sau tamplat preotul Hortolomel cei di popor i Mill car!
mai kos sau iscalit ca sai hie dmsale moia in veci i pentru credinta pingur am
7225 Sapt. 24
iscalit.
Bejan Hudici, Vornic de gloatA. Vasile Rojnita, Vornic tot de gloata. Grigori Cocoran, Vornic tot de gloata. Popa Vartolomei. Andronachi Dita. Costantin Perjul, Vornic de Poarta.
In dos: Zapis de invoiall intre Andronachi Dita i postelnicul Gheorghe Ursulet

www.dacoromanica.ro

TRAIAN ICHIM

1 84

CXXVI. 7237 lull 10. Adica etiGavril Rusul seiman agiescu i cu Vaslii Soca nepot lui
GavrIl saman agiescu facutam zapisul nostru la mana dumisale lui Ille Ungurul si fimeii sale

Tudosca precum sa s stie a de nimene siliti nki asupriti ce de a noastra buna vole am
vandut dumilorsale o cas CU IOC CU tot alce In trgu Ef la uli/a Sdrbascd care
casd au lost a Cdrstii Tupcitul (tunarul) si am vanduto drept sapte lei bani (vechi si
miau dat banii deplin In manule noastre i iam dat casa cu tot locul el cdt idne din
locul Jul Andrei Voroavd pdnd in picdtura streftnei Bdnculesil ca sal fie dreapta
ocin si mosie lui si cuconilor si nepotilor si stranepotilor in veZ, altul nimea sa nu
i la tocmala noastra sau tamplat multi oameni buni cari toti impreun cu
U las let 7237 lull 10,
nol siau pus si degitile ca s sa creaza.
Gavril Rusul, + saman agiesc am vandut, Vasile Soca,
saman agiescu am
vandut, Eu Gheorghie zat (ginere) Gavril Rusul, Anton Vorovae (cu litere latine), Eu

s amestece

Vasile Voico armas

Si eu Simion . Chesco

In dos :

am scris zapisul cu voe lor

'Or:tat 3,2 tin) o7)).r.cc aer:tcrxec

CXXVII. 7249 Mat 16. Adec eu Necula Grec cu femeia me Tudosca facutam zapisul
nostru la mAna Aniiii fimee saraca di aice din Esi precum s s stie a de nime sfliti nicl asu-

priti ci di a noastra buns voi iam vndut o easd di aice din E0 a noastrd ce esti
In mahalaoa Pluntenimii 1 e Inca nau dat plata deplin 26 lei ; deci noi lam dat sal
fii mosie dreapta ei i copiilor ei si neam de niamul nostru sa naiba treaba i pentru
credinta nam pus degitile ca s sa cread si cu oameni buni ce sau intamplat la aIt. 7249 Mai 16.
ceasta tocmai.
Ionta Zbera, VaFile Popa, Ion Ernil, + Eu Necula Grec,
Eu Tudosca, Toader Mamaliga.
In dos nota : r,cmtct 3t3c th pArActX& nO IVJYTEAltiAtOU.
Pecete mica In tus : v. gt. v. z.
I

CXXVIII. 7250 Sept. 16. Adeca eu Anita Durduca cu fiica me Sanda si cumnatul !ordachi si Dochita scriem i marturisam cu acestu adevaratuzapisu al nostru precum noi de nime MO nici asupriti ci di a noastra bun vole am vandut a noastra ocina si mosie o casa
cu locul ei impregiur cari este aice In trdgu in Eqi la uli/a Sdrbascd aceasta am

vanduto dumisali lui Grigori Usarel si sotului dumisali Grozavii drept 36 di tel bani
gata l facanduni plata deplin intru manuli dumilorsali ca sa le fie dreapta ccina i
mosie i cumparatura cu tot locul cat tine impregiur den locul lui Andrei Vorova pan
In picatura stresInii Banculesel cari niau fostu si noa cumparatura de la Necula Grec
si de la femee sa Tudosca i lor Inca le au fost cumparatura dela Gavr11 Rusul saman
cum pre largu arat zapisale cell vechi ce learn dato la manule dumilorsale ,ca s nu
mai aibl a Intorce ci sa si stapaneasca ei mosia cu pace si ficiori si nerroti i stranepoti In veci si s fie dumnealor volnici asi face si dires domnescu pe dansa dupa
zapisale Zarn dat i pentru mai mare credinta am pus si degetele ca sa fie de credinta
Let 7250 Sept. 6.
1 alti oameni cari sau tamplat.
Eu Anita Durneasca, + Eu Sanda, + Eu lordachi, + Eu Dochita, + Eu laEu Dumitru vatav de temnit i Eu Dumitru bacal
mandi mam tamplat la vanzare,
$i eu Dum!trasco nepot mamei Anita am scris zapisul cu zisa dumilorsale.
In dos : ttth B iv rUltrZa crpErtatts2 7250 Sept. 6.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

185

CXXIX 7253 Februar 14 (1745 . Adic eu Marie Mince lui Ion Ungur croitor bnpreunA
cu giniri meu Obretin al:4er fAcutam zapisul nostru de nime silit niJ asuprit ce de
a nostrA bun voi am vAndut dumisal un loc de cas fn Oita Sdrbascd care acel loc
au fost a sot meu lui Ion dat dela maicA sa i lam vandut Dumisal lui Vasil Warm
freor Parasca dreptu trei ze i cinci de lei bani gata 1 aceti bani nea dat deplin
in manul nostri i noi Inca iam datu dumisali zapis ca s fie dumisal i copiilor dumisal 1 la acestu zapis sau tAmplatu omin bun car mai ,4-os sor iscAli i pentru credinta
Let 7253 Februar 14.
nem pus degitili.
Eu Marie famei lui Ion Croitor am vandut cu voe me. + Eu Obretin cu voe
me. + Eu Safta famei lui Obretin.
Eu Carste blAnar martur.
Eu Timu blAnar
martur. + loan Grama martur. Eu Andronachi sin Kiritii martur. Erei Vartolomei
ot Prepodobna Paraschiva. ei Toader tij martur. ..Vel Logofat, Monah Sarafim martur Popa Dimitrie ot Mitropolie mahalagiu cu voia me sau vandut 1 sint martur. Iamandi capitan mahllagiu martur. Gavril ot Visterie martur.
Eu Chirita am scris zapisul cu zisa Marii i lui Obretin.
Alijdere vi pentru zapis vechi de sar gAsi pe urmd sA nu sA tiie in samA.
CXXX, 7254 lunie 14 (1746). Ad .c eu Gheorghite Cante impreuna cu sotul meu MA-

riuta facutam incredinlat zapis nostru la mAna lui Ion glierile Grozavii i sotului dumisali Rughinii precum d- nime silit nici asuprit ce de a me bun voe am vandut un
loc de casA care loc este in mahala v Sdrbascd precum, arath i zapisul cel vechi
cari mi sau venit parte me ce nam socotit cu fratii i sau hotiiratu ca acel loc este
langA casa Grozavii vi fiind acel loc parte me osab't de frati, lam vandut dumilor sale
ca sA le fie draptA ocinA i movie in veci nArApit dumilor sale 1 cuconilor dumilor
sale vi nepotilor vi stranepotilor ca sA stapaneascA precum arath zapisa'e vechi cari
le am dat in manuli dumilorsale i tocmala nau fost drept 18 lei bani noi i toatA
plata niau fAcut d plin intru mnuli noastre i la aciastA tocmath sau tamplatu oameni
buni mahalagii cari mai 1,;os au pus i numile i noi pentru mai bunA credinta nam
Let 7254 lunie 14
pus degitile.
Eu Vasile BlAnar martur.
Eu Mariuta sot Cantii.
Eu GheorghitA Cante.
Eu
Eu lamandi 'dam fost bulAba martur Eu Rughina maicA lui Iamandi marturA.
Neculai Vartic Capitan marii tamplat. Erei Vasile ot Sveatie loan ot MAji. Eu Neculai
sin Ghiorghita. martur Popa Dimitrie ot Mitropolie martur. Gavril Pilat Vornic Glotnii
In dos : s6iso; Scct sbv pame)sat cstpwrrecrxa.
CXXX1. 7258, Mart 12 (1750). Adeca. eu Gheorzghii Cante imprewn cu vrul
meu Urssachi, fiebrul lui lana U.igurul ot BAnslaths datam scrisore nostrA la mitna
Grozavii ca s fii volnic s stApani den pAretele cas trei stanjAn inainte CasAsAi (sic),
larA rugandu sA Grozava la Gonsghl Cante i la UrAsachl vArA sAu cu cuvinte bune
iau dAruitui 4 palme amandoi fratii cu voe lorl nesillti de neme, iarl de sarz sculb
(sic) ori carli den frail i dens merge la vruu (sic) kudecat catA cheltuial sA fii despre da (sic) sA fi de mar(e) certare. larA acevti tri stanjA(ni) denainte casei sau hotaratu cu vorKnecii de portA precum au mAristurisiti. Mihai Cagurul 1 RAghina :cli
bona anA Grozavit.
7258 Mart 12.
Eu Gorkghi Cante sin Ilene, Gavril Pilat Vornic glotnii. Si eu Urksachi sin
Eu UrksaVasile MAcAtescul am scris cu zisa Ion.. 5u PavAl COngurul sin UrAte
che sin IanA.
,Ioan Neculce Buletinul Muzeului Municipal lagi.

www.dacoromanica.ro

24

186

TRAIAN ICHIM
CXXXII. fdrd dald (7258). Ade eu Urhsachi sin Jana Gangorul ot T55,1111KV1 Bar ladulut

datam zapes meu la mana varu meu lui Gheorhghie Cantei precu (a vAnd movii tara
Ia(n)ga Grozava in velita cHolsg AMA i ace moii sa hotaratu cu Vorkneci di porktA vi ace
movie sau facutu trii pa(r)ti : o parhte lui Stefan, o parhte lui Urhsachi, o parhte lui
l'oprne Cantei fieorul Marii si iau intorsu Gheorghie Cante lui Glpheag trii lei patru
potronici pe cum au socotit Divanul, iara Ghiorhghi Cante din parhte lui sa fii volnicu
wok ce a vre sl fac den hotarul lui Urksachi panA in hotaru Grozavii ca sA sA stii.
Eu PavAl Siman in curhte. Mngurul main tamplatu la acestu zapis.
Eu Grozava mam tamplati la cestu zapisu. Si eu Urhsachi siii Vastle MAcAtescul am scris
cu zisa lui. Eu Urhsachi sin Ianav Mngurul ot Barlad (Imlown,s,x).
In dos : Ion zet Grozavii si Rughinii, Gheorghi Canta. Mariuta.
ToTzeg

St& rip Dor:a oppr.Lacrha. fr veleat.

Obs. Intr4 cat scriitorul este acela : Ursachi sin Vasile MAscatescul, veleatul este

acela 7258 Mart 12, scris grevit :

=: 7200 + 50 + 40.

CXXXIII. 7260 Mai 15 (1752). AdecA eu Vasilie BlAnar sin Parasai, impreuna cu sotul

mieu Axinie, facutam adevarat zapisul nostru la maim dumsale lonita Gheuca biv treti
spatar filul d-sale Toader Gheuca logofat, precum sa sA vtie cA de nime siliti nici asupriti ce de a noastra bunA voie.iam vandut a ncastra dreapta ocinA o casa gata cu
tot locul ei i locul cuprinde in lungu (loc alb) stanjani vi in lat (loc gol) stanjani carea casa o am facuto noi cu al noastra agonis ta vi cheltuiala, iar locul ne iaste cumpAraturA dela Maria fameaia It i Ion Ungurul Cray (vaca) vi dela fii sAi si casa taste
In ulita sdrbascif intre locul dmsale giupanului Sandul Sturzai biv vel Logofat vi intre
locul casei popei lut Dimitrie ot sfeati tile. Aceasta casd o am vandut Dmsale mai sus
numitului lonitA Gheuca spatar drept o suta i cinci zaci tel si plata niau fAcut deplin in manule noastre si noi incA iam facut Dmsale aceastA scrisoare la mana, Cum
de acmu Inainte sa fie Dmsale dreapta ocinA si movie in veaci, l la aeasta tocmala si
vanzare al noastrA sau intamplat vi alp razAi I mahalagii carii mai /4os sau iscAlit si
noi Inca si pentru mai buna creclinta niam pus degetele ca sa sa vtie.
U las vleat 7260 Mai 15.
Vasille BlAnar sin Parascal, am vandut.
Axinia fameala lui Vasile vAnzAtoare.
Sturzea Logofat.
Popa Dimitrie am scris zapisul cu zisa lui Vasilie.
CXXX IV 7260 Mai 15 (1752). AdicA eu Vasilie Mann sin Paraszli cu sotu meu Axiniia fAcutam zapisul nostru la mAna dumisale Constantin Buhuv vel CApitan de DArA-

bani precum sA sa vtie cA de a me bunA voi am vandut al noastrA driaptA ocin si

mosie o casA gata cu tot locul ei cat cuprinde prin pregiur sin lung vin curmezi care
casA o am fAcuto noi cu a noastrA agonisitA i cheltuialA iarA locul ne iaste cumpArAtura dela Marie fimeia lui Ion Ungurul croitor
casa cu locul iasta In ulifa Sdrbased Intre locul Dsale fordache Sturzii ?hare local casdi popii Jul Dimitril dela
sfetil Ilia. AZastA casa o am vandut dsale mai sus numitului Constantin Buhu Capi
tan, drieptu bani gata 150 lei vi niau fAcut plata deplin ?atria manule noastre vi iam
fAcut si not acest zapis al nustru la Juana dumisale ca sA i fie dreapta mo ie in veci
vi la aceastA tocmalA sau intamplat multi oameni buni i megiavl carii sau iscAlit mai
kos vi pentru mai mare credinta niam pus degitele ca sA s vile.
U las let 7260 Mai 25.
Vasile BlAnar sin PArascAi vanzAtor. Axiniia fa meia lui Vasilie vanzAtoriu.

www.dacoromanica.ro

DO CUMENTE

Popa Dimitrie ma rtur. Erei Vartolomei ot PrepAdoamna.

scris cu zisa vAnzAtorilor.

187

Ion Grama martur am

CXXXV. 7,261 Oct. 22 (1752). Popa Dimitrie dela sfeati Ilie scriu i marturisAscu cu

acest adevarat i I crcdtntat zapis al rneu precum EA sA tie cA de nime silt nici asuprit ce de a me bunA voia am vAndut a mea dreaptA ocinA i mosia o casA viache
cu hrube de pivnitA supt casA si cu tot locul ei Impr( giur precum aratA zapisele viachi
impreuna si cu un pas de lcc ce miau fostu danie dela Vasilie BlAnariul feciorul Parascal, aceasta o am vAndut dsale Costantin Buhu vel cApitan za DArAbani dreptu patru
zAci si cinci lei bani si plata mi au dat deplin in mAnule miale, caria casA imi iaste
si mie cumparAturA dela Anton Ungurul i dela fAmeaia lui Ana i casa iaste fn villa
viache serbasce lenge besiorIca Friopodobna Paraschiva i zapise viachi ci am
avut pre aciastA casA Inca le am dat in mAnule Dsale cApitanului, cum ca sA I fie de
acmil inainte dreapta ocinA i m osie stAtAtoare in viaci dumisale si neamului dmsale ce
sA vor trage din singele dmsale i od CUi va da o Dlui i hi aceasta tocmalA al noastra 1 de bunA voia vAnzarea a mea sau intAmplat i al buni oameni, preoti i boiarl
)i mahalagil carii mai giosu sau iscAlit si eu Inca i pentru mai bunA credinta mam
iscAlit i zapisul singur cu mna mea lam scris.
U las velet 7261 Oct. 22.
Popa Dimitrie ot sfeti Ilie cu voia mea am vAndut.
CXXXVI. 7261 Noernorie 20(1752). AdicA eu Zaharie diiac dinpreunA cu sotul meu
Sanda facutam adevArat zapis nostru la mAna dumisale LogofAt MihAlache Keco precum de nimea silt am vAndut a noastrA driaptA ocinA si mosie o casA cu pivnita hrube

de lut si cu tot locul cat este hotArAt cu pietre impregiur cari iaste aice fn la0 la
ulita Serbasce lenge local Dsale Costand,n Buhu Cepikrn de Darabani care casA
cu pivnita niau fostu i noao de la Grigori Teslariul si dela fAmeea sa Grozava dupA
cum aratA scrisorile ce avem sl o am vAndut dumisale drept opt zeci lei bani gata
si fAcAnduni dlui plata deplin intru mAinile noastre iam dat' acest zapis dela noi impreunA cu toate scrisorile ceale vechi si cArti de stApAnire ca sA i fie dreaptA ocinA
i molie dumisale 1 giupftneasei dumisale i cuconilor i a nepoti si stranepoti stAtAtoare in veci 1 pentru credinta am iscAlit.
Let 7261 Noemvrie 20.
Sanda. Gavril ot Vistierie martur. Toader MurguZaharie Vicol, am vAndut.
let ot visterie martur.
CXXXVII. 7266 Mart 4(1758). Datam scrisoarea noastrA la maim dumisale cumnatului

lonita Varna v biv vel jAc(nicer) precum sA sA sti cA iam vAndut o case de aice din
lai ce este de sA hotArAte din sus cu lo.ul d-sale sulgeriului lIe Sturza i din gios
CU pivnita d-sale jicnicerului Mihalache Chesco drept o sutA opt zAci lel cu loLul ei
pen pregiuru care casA au fostu a rapAusatului fratelui nostru Costantin Buhus care i
lui iau fostu cumpAraturA cu care au fostu cumpAratu el ai e casA si afarA dintraceti
bani niau mai datu dumnealui i trei zaci vedre vin pentrn pomenire rApousatului fratelui nostru carii aceti bani Ii i am dat i noi toti la datoriile fratelui nostru la grtjile lui i de acmu inainte sl aibA dumnealui a o stapAni ca pre o dreaptA mole a
d-sale .ce -este si aupA zapisul nostru sA aibA asi face Dlui si intAriturA dela Gospod
si pentru credinta niam iscAlit.
Let 7266 Mart 4.
Sandu Buhu,. Stefan Buhus.

www.dacoromanica.ro

188

TRA1AN 1CHIM

CXXXVIII. 7268 A ai 8(1760). A dea eu Toadet Cande i dinpreun cu thmeia me A-

nita si cu lonit Ungur ficiorii lui Gheorghit Ungurul fAcutam adivarat zapisul nostru
la man Dsale lonit Varnav biv vel Jacnicer pe cum sA s tie ca iam vandut un loc
de casd el estl in allfa ,drbascd care loc sA incepe din locul casii dumisali i mergi
par In leintlrimul bisaricli Prepodobnii Puroscavii i niau dat dlui *pi acel loc Apte
spre zace lei bani gata In manuli nostre ca E A i fie dumisale dreapta ocina i moie
i cuConilor dumisali in veci iar de ar ei moie ra sa avcm a da noi sama i la aceasta aezare si zapis sau tamplat dumnealot Vornicii de poarta i preutii dela Prepodobna Paraschiva i alti boiari i mahalagii carii sau iscalit i pentru credinta nam
pus si de gitile ca sA s criaze.
Let 7268 Mai 8.
+ Eu Toader Carcle vanzator. Eu Anita fAmeia lui Toader Cande vanzAtoari.
Ereu 5tetan ot Prepadobua mam tamplat. + Eu lonit Ungurul brat Anitii vanzAtor.
Ion Meleghi Nornic de poarta martur Samion Aramascul Vornic de poarta. Erei Toader. Toader Buhu biv vel su'ger mt m tamplat.. Ion Tantea biv vtori Medelnicer am
scris zapisul cu zisa lor 1 sint martur.
CXXXIX. 1765 lulie 28. Suret depe zap:sul cel adeVarat. AdicA eu Vasile Rata
Capitan impreuna cu sotul meu Safta, datam adivarat zapisul nostru la mana Dsale
Gheorghie Beldiman biv vel Stolnic precum sa sa tie ca de nimine siliti nici asupriti

ce de a noastra bunA voia am vandut a noastre drepte case ce avem dela parintii
notri I dela matua noastra camaravaia Nastasia aice in orosul Esului la ulila
Sarbascd care casa cu tot locul lor cat cuprinde ograzili la amandoaw casill fcand
tocmalA cu dumnealui Stolnicul drept 2000 lei Loi adica doao mii i dupA tocmala am
luat toti banii deplin in manule mete i noi Inca iam dat acest zapis al nostru de vanzare la Juana dumisale :stolnicului Beldiman i iam dat i toate scrisorile cele vechi

pe amandoao casale ce am avut cu tot locul lor ce iaste IngrAdit i de acum inainte
sa aiba dlui Stolnicul al stapani cu bunA pace si nime din neamurile mele sa nu fie
volnici nici odata al intoarce caci la aceastA vanzare pe toti iam intrebat i nimene
din neamurile mele nu sau aflat ca sa le cumpere, i la aceasta vanzare a noastra sau
tamplat i alti boieri carii mai f;os sau iscalit i noi Inca pentru credint niam iscalit
i am pus i pecete.
1765 Iulie 28.
Vasile Rata Capitan. Eu Safta am pus degetul. loan PAladi Vel Vornic. Enachi
Costandachi Vci Vornic. Manole vel spatar. Vasile Razu Hatman. lordachi Balasachi
Vel Postelnic. loan cantacuzino Vel Visternic.
(Locu Pece tii)
In dos: Aeasta copie di pe zapisul cel adevarat a lui Vasile Rata fiind asamlue
i intocma di pi cel adivaeat sau inert. dintat i cu a noastra iscalitura 1790 August 29.
Ion Sturzea. Cost. Greceanul vornic. Depaste vornic, Rost t vornic.
CXL. 1780 Mart 21. Adeverez cu aZastA scrisoare a mea ca avand eu un loc de

case in trdgul Iasii /a Illita Sarboscd kingd mandstiria Prepodoamna Paraschiva

din hos care acel loc sa hotarate despre sveti Spiridon cu locul dmsale Mihai Sturza
biv vel clucer i Mad locurile deschise din vreme tulburdrilor. scum vrnd eu sal
ingradescu am mersu impreuna cu dlui Clucerul la starea locului i cu a noastra buna
vole ni am invoit si niam hot arat despartind locul meu de a dmsale, cu pietre hotara
i Wand stanjan de opt palme gospod niam masurat fiete care locul, masurand intai
locul meu capatul despre rasarit despre alga ce merge dela sveti Spiridon la vale
pintre gardul atrarului Tomii Cozmii i pintre lecurile noastre dela vale, din hotarul
rmLi Mantstirii Goliei i par in locul dsale Cluctrului... sau gasit 20 stanjani i 2
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

189

palme i masurand i despre ograda Prepodoamnei Paraschivei iarai din hotarul eraZmii sau gasit 18 stanjani i 1 palma i masurAnduse i locul dmsale Clucerului despre
rasarit din locul meu i pan in ulita lui sfeti Spiridon sau gasit 22 stanjani iarai din
locul meu i par in ulita, i masurAnd i dinspre ograda Prepodoamnei Paraschivii par
in ulita, sau gasit iarAi 22 stanjani. Deci dupa masurile aceste invoindune cu a noastit buna voe, ne am dat scrisoare unul la man altuia ca sa ne stapanim locurile cu
pace 1 far de nici o pricina intru care am iscalit atAt noi cat i alti boieri calif sau
intAmplat la aceasta in% oiala a noastra.
1780 Mart 21.
Constantin Sturze ban. Mihai Jora vel clucer. Vasile Razu vel logofat martur.
Const. Bal clucer martur.
In dos : hotarnica locului din E di langa Prepodoamna Paraschiva 1780 Mart.
CXLI. 1780 Martie 26. Foe tire cu aZasta carte de 1; udecatA ca din poronca prea
inaltatului Domnului nostru maria sa Constantin Dim trie Moruz Voevod de fata Maintea mea sau giudecat dlui banul Constandin Varnav cu preotul Ion dela bisarica Pre-

podobnii Parascheva, pricina fiind pentru o bucateA de loc din locul de casa ce are
banul Costandin VArnav aloe in IcW la mahalaoa Sdrbased Idngd Prepodobna Parasehevia. Dumnealui Banul VArnav au aratat cum ca locul dumisale fiind deart i
neingrijit sau sculat acest preot in anul trecut i iau facut o casuta pe locul dumisale
neintrebat i fara tire dsale. Si atunce indata apucandul Banul Varnav pe preotul I
intrebAndul pentru ce iau facut casuta pe tocul dmsale iau raspunsu cum ca pe aratare
dumnealui preot Vasile ce au fost mai inainte la Prepodobna Parascheva au facut acea indrazneala zicAndui cum ca ar fi dat danie acel loc de parintele dsale Banului,
bisericei Prepodobnii Paraschivei, apoi la zisele lor neavand nici o dovada sau apucat
preotul acesta cu cuvAntul ski ca la vreme and ii va ingradi Banul Varnav locul, igi
va rAdica casuta de pe loc, iar acum int acest anu vrand Banul Varnav ca 841 ingradeasca locul, iar hi zis sai radice casula i nau vrut, ce inca puind pe acel preot
Vasile davagiu asupra Banului VArnav, intai sau giudecat cu Banul inainte Preosfinlei sale parintelui Mitropolitului tot aceasta aratAnd preotul cum ca ace bucat de loc
ar fi dat danie bisericei, insd nici o scrisoare nici o alta dovada, MO numai cu gura
lui. Banul VArnav au raspunsu ca avAnd parintele dumisale acel loc care sa hotarate
cu tinterimul bisaricii i fiind alature cu locul lui Ursuletu il stapanete Caraca care
merge iarai pan in tanterim, i fiind epitrop Prepodobnii Parasthivel rdposatul
Hatman Vasile 'Roset carele de au facut invoiala cu parintele banulni VArnav adica
de sa put sa iee Hatmanul Ruset locul lui Caraca ca sa mai largeasca ograda bisaricei sa dea i parintele Banului VArnav din locul sail, bisaricei. Dar i bisarica sa fie
datoare a lasa drum printre locul lui VArnav i printre locul Sulgerului Ilie Sturzii ce
sa hotarlte cu locul lui Caraca dupa cum a socoti Hatmanul Ruset. Jar de na lu
locul lui Caraca, sa aiba ili stapAni locul parintele Banului Varnav, precum 1 serisoarea ace de invoiala sau vazut rupta la dlui Banul ca au camas sai stapAneasca
locul dupa scrisori ce are pan in tAntirim, i dupa giudecata ce au avut au hotarat
Preosfintia sa parintele Mitropolitul sa- i rAdice preotul casa de pe locul Banului Varnav; i cu a ceasta neodihnindusa preotul sau giudecat acmil cu Banul VArnav i inaintea mea, i vazAnd i eu ca preotul Ion umbla far de rAnduiala, WA am giudecat sai
radice preotul casa de pe locul Banu:ui VArnav fiindui i cu lesnire acmu la vreme de
primavara. Deci numitul preot au cazut cu rugaminte Mil dlui Banul VArnav i Inaintea mea iau dat zapis cu vadea pAna la Pati sai radice casa de pe Ice iar neradicanda par la Paoti, sai strice casa i nici uu cuvant de raspunsu BA nu alba ; 1 dupa

www.dacoromanica.ro

190

TRA IAN ICHIM

hotarare gludecatil cum oi dupl. zapisul numitului preot spre incredintare am dat Banulul Varnav aceasta Carle de giudecata ca de nu va urma preotul Ion dupa giudecata
oi dupl zapisul sail, sai strice casa : oi dlui Banu/ Varnav AV stapaneasca tot locu
dupa scrisorlie dumisale cu pace oi WA nici o suparare.
Vasile Razu Vel Logofat
1780 Mart 26.
Sau trecut la condica
CXLII. 1780 Mart 26. Adeca eu preutul loan dela Prapadoamna Paraschiva datam zapisul meu la man Dsali Banului Costadin Varnav ca facandumi eu o casula pe
locul dumisali ce are aice langa Prapadoamna Paraschiva neintrebat oi far de otire dumisalt, dupa thate ludecatile ce am avut inainte pre osvinfiei sale -parintilui Mitropolit oi
inainte dsale vet Logofatului poroncindumi ca sami radic c asa, mam rugat dsale ca sa
ma ingadulasca par la Pasti sami pot radica casa iar neradicandumi eu casa par la
Paoti. DWI sa fie volnic a o straca neavand nici un cuvant de raspuns oi acest zapis
lam dat inaintea dumisale Vel Logotatului st peatru credinta am iscalit insumi eu
cu slova me.
1780 Mart 26.
loan preot dela Prepodomna Paraschiva.
i acestu zapisu lam scrisu eu cu zisa preotului loan dela Pr apadoamna Parashiva si sant martur.
Grigorl Herescu postelnic.

CXLIII 1783 Februar 23. Intiintare facem cu aceasta adevarata scrisoare, ce

taste incredintala cu insusi a noastre iscalituri oi peceti pentru ca sa sa otte, ca reposatul par ntele nostru dlui Sandul Sturza biv vet Logofat avand on loc langA Maastire Svantul Ierarh Spiridon dincoace de podu Hagioaei fi kingd ulifa 5elrbasc6 de
la vale ldngd beserica Prepodobnit Paraschivei despre anus iar despre amiza zi sa
hotaraste cu locul banului Constantin Varnav Acest loc fiind deschis si stapanit de
raposatul parintele nostru, Inca &Mud parintele nostru si avand pe raposatul Me Sturza
ciau fost sulger mare, vat- primare oi neavand aice in oraoul Eoilor loc pentru ca sasi
faca de odihna sa i lau dat danie oi i lau daruit ; dar scrisoare de danie nau apucat
sa MO, intamplandu4e de au murit ingraba, (care aciasta danie este otiuta de catra
noi de atunci) pe care loc raposatul sulger !lie unchiul nostru sau facut si casa, si 0grada de zaplaz cu !Arne, si lau stapanit, cat au trait. Apoi dupa reposare sa, au ramas la stApanire varului nostru, Mihai Sturza Vel paharnic fiul oi clironomul sulger
hie, deci macar ca raposatul parintele nostru nau apucat a face danie aceasta in serfs
la mana varului sau sulger Hie, dar noi cu toiii tiind cA locul acesta ii este numitului
unchiului nostru dreapta si adevarata danie spre mai buna incredintare oi adeverire
acei drepti afierosari, neam socotit oi am dat, aceasta marturisatoare scrisoare la man
varului nostl u dumisale Mihai Cturza Vel paharnic ca precum locul acesta lau stapanit raposatul pArint le salt sal stapaneasca oi dumnialui varul Mihai i jupaneasa oi
cuconii si nepolii si stranepoti dumisale, fara de nici o oprire sau pricinuire atat de
catra noi, cat si de catra fit oi nepoili oi stranepotii nostri cum oi de catra altii care
sar scuba vreodata cu vre o pricina asupra acestui loc, de vreme ce locul acesta au
fost drept a raposatului parintelui nostru oi de a sa buna voe insuoi Ian daruit varului
sail, precum mai sus sa aratA, fntru care scrisoare neam iscalit cu mai:lute noastre puind
.?i pecefile, oi sau iscAlit si alti boeri mari, care sau intamplat de NA.
1783 Fevruarie 23.
Costandin vel logoilit martur. Dim. Sturze vel logofat. Const. Sturze vel vornic

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

191

CT). Nec. Roset vel vornic martur. Nec. Canta vel vornic Vasile Costachi batman. Lascarachi Roset vel vornic Mih. Racovit vel spatar 5tefan Sturze vornic. T. Bali vel vornic martur. Cost. Paladi vel aga. Jora spatar martur, Neculal Bal
ban martur. Cost. Greceanu ban. Mihalachi Ba4 ban martur. Vast le Necuke stolnic
martur. Vasile caminar Dumitrachi martur. Iordachi Cantacuzino comis. Costantin spatar martur. Mihalachi Razu.
In dos: Scrisoare di marturie a boerilor Sturzesti fii raposatului Sandul Sturze
marile logofat, pentru un loc di cas din Esi ce lau avut logofat Sturze de la un lani
sluger, care loc lau drult tatanimeu pe care au avut tatameu i casa i lau stpanit cat
au trait i pe urma au ramas al meu di clironomie.
1783.
Mihai Sturze pah
(pecete KC.

CXLIV. 1786 Iulie 1 Cu mita lui Dumnezeu Noi Alexandra Constandln Voegrit Moldaviel. Facem stire cu acest hrisov al Dornniei meale tuturor cui
sa cade a ti ca iata viind Inainte Domniei meale i a tot sfatul, al nostru c edinclos
boiar dumnealui Mihai Sturza vet Paharnic i niau aratat o scrisoare din let 1783
Februar 23 cu peceti e si iscaliturile a cinstiti i credincio0 boierilor Domniei meale,
dumnealor Dimitrie Sturza val Logofat, loan Sturza biv vel Vornic Costantin Sturza
biv vel vornic, tefan Sturza biv vel Vornic, iscaliti fiind marturi i toti dumnealor yelitii boeri ai divanului Dmniei meale, prin care scrisoare aa arata dumnialor boieri:
Sturzesti, ca rpousatul parintele dumilorsale Sandul Sturza biv vel Logofat avand un
loc alce fn oraul la?ii Itingd mdmYstirea skintului Spiridon dincoace de podul Hagioael ItIng alga Sdrbascd dela vale despre bisdrica Prepodoabnel Paraschivel
unde despre amiaza zi se hotarati cu lo.ul Dumisale Banului Constandin Varnav
Acest loc arat cei mai de sus numiti boiari c Mad stapanit tot de printele dumilorsale, rpausatul Logofat Sturza Ian dat danie vrului dsale Ilie Sturzii Sulgeriul
parintelui dumisali Paharnicului, insa scrisoare de sdanie nar fi apucat s i faca intamplandu i se moartea, dar pe acest loc iar fi facut i case Sulgerul Hie i cat au
trait lau stapanit, cum i dupa moartea sa fiul sau Mihai Sfurza vel Paharnic. Dupa
care cerind acum dlui vel Paharnic Intaritura de la Domnia mea i vazand aceasta
scrisoare a dumilorsale boiarilor Sturzeti atat cu iscaliturile i pecetile Dumliorsale
vod Domn

cat i cu Iscaliturile a tuturor dumnialor velitilor boieri ai Divanului Domniei Mele marturi, am crezat.
Pentru aceea iata pricitracest hrisov Domnia Mia Inca dam i intarlm credincios
boiarului nostru dumnealui Mihail Sturza Vel Paharnic, ca dupa scrisoarea dumilor sale
boerilpr Sturzeti ce are la maim sa, s alba ai stapani locul acel de case dupa drepte
hotarle lui, ca pe al dumisale dreapta oda cu bun pace In veci i s i fie In veci

hrisovul acesta de iniaritura de la pomnia Mia pe locul de sus aratat statornic, neclintit i nerupit nici odinioara, Intru care Hrisov am pus al Noastr Domniasca iscalitura i pecete Spre aceasta iaste credinta a Insumi Domniei Miale Noi Alexandrn
Constandin Voevod i credinta a pre iub t fiului Nostru Constandin Voevod.
As4derea i credinta a cinstiti si credinciosi boerlior Divanului Domniel Miali,
dumnealor: Dimitrie Sturza vel Logofat de tara de /2, os, Constintin Roset vel Logofat
de tam de sus, Neculai Roset vel Vornic, lordache Cantacuzino vel Vornic, Gheorghle
Sturza vel Vornic Lascarachi Roset vel Vornic, Costache Roset Hatman, lancul Carage vel Vornic, Alexe Mioglu vel Postelnic, Matei Cantacuzino vel Visternic, Constandin Paladi vel Aga, Costache Hangeri vel Spatar, Neculai Bal vel Ban, Costache
Gherache vel Comis ; Gherache vel Camara, Mihai Sturza vel Paharnic, GrIgora
Sturza vel Caminar, Dimitrie Sturza vel Sardar, Raducanul Roset vet Stolnic i crewww.dacoromanica.ro

1?2

MAIAN 1CHIM

dinta a tuturor hoerilor nostri marl si mici Scrlsu sau Hrtsouul acesta la Scaunul

domniel meale to orwl 1001 tram cea dintai Domnie a Noastr la Moldavia in
La nnii 1783 Iu lie 1.
Pecetea gospod : lkv. i icc. RR 1782.
lo Alexandru Voevoda.
Costandin vel Logofat procitoh.
Sau serfs in condica Divanului de mine, Mcirei biv izbasa.

anul al dollea.

CXLV. 1 785 Dechembrie 5. Gavril Mitropolit Moldaviei Constantin Varnav biv

vel Ban adeverez prin traceast scrisoare a mea ce am dat la mana dumisale Mihai

Sturza biv vel Paharnic precum sa sa Vie c avand eu un loc de casd in orwl
Jaii pdrinlscu care iaste king6 biserica Prepodobnii Paraschevii despre rasrit
hotarat a caruia lungul 11 iaste din ograda bisaricei a cestie spre rAsarit pr In ulita
ce merge la podul lui sveli Spiridon unde santu 22 de stanjani 3 palme iar latul la
capatul care sa megiesAte cu locul manstirei Golaei o paina si optuspre zece startjni cum pre largu sa arata atat la hotarnica locului cat si la o scrisoare de invoial
ce am,fost luat dela dumnealui. Apoi avand i dumnealui Paharnicul cumparat un loc
cu case gata, cu grajdiu, cu sura i cu alte doua odai deosabite, iarasi in ora$ul E$ii
in mahalaua Muntenimii dQ mijloc de la Colstantin Dospinescu ce au fost tr(ti Comis, cu buna voia mea am facut asazare si schimbatura cu dumnealui, datuiam eu dumisal locul meu acesta ce sa arata si dumnealui miau dat locul dumisale cu easale
i cu toate benale care sa afla pe dansul ci macar Ca locul men iaste mai mare de cat
al dumisale, dar fiincica iaste sterpu si al dumisale iaste cu case i cu alte binale ce
sau aratat, am primit de am facut schimbatura ca aceasta. Deci impreuna cu scrisoarea
mea aceasta de schimbltura ce am dat dumisale paharnicului Mihai Sturza iam dat
dumisale si toate scrisorile vechi a locului cate am avut, atat zapisul vechi de cumparatura cat ci hotarnica si alte scrisori, ca de acum inainte sa alba a stapani dumnealui locul ce au luat de la mine, cu pace si far de nici o suparare ca pe al dumisale
drept lucru atat dumnealui cat si fill ci neam din niamul dumisale in veci, pe carele
spre mai bun intemeiare s alba dumnealui asi face si intarituri domnesti, i asaminea s stapanescu si eu locul cu casale i cu toate binalele precum lam luat dela dumnealui ca sa ramaie nesmintit schimbul acesta ce sau facut intre noi nici odinioara. Iar
and sar intampla sa nasca vre o pricin asupra 1ocului ce iam dat dumisale ca s
pagubasca ceva din masurile stanjanilor ce se arata despre vreo parte, eu sa aibu a
raspunde, dumnealui s nu se supere si de nu se va pute indrept pricina, atuncia sa
fiu eu dator a implini paguba locului cu bani, adica socotinduse locul drept 1500 lei
(dupa pretul ce are cumparatu dumnealui locul cu casle dela Dospinescu). Aceasta
soma d- bani sa se inpart dupa analoghia stanjnilor si a locului dela mine, si pe
call stanjani va Muhl dmlui din loc, s aibu a plti pe tot stanjanul die cat va veni
dui:4 analoghie, flinda si dumnealui asamine sau indatoritu a raspunde pentru locul
ce miau datu de va naste vreo pricin. Deci aceste scrisori de schimbatura ce sau fa_
ctit intre noi, fiind cu bun priimirea amanduror partilor am iscalit, rugand si pe dum
nealor velitil boeri ai divanului de au adeverit cu iscaliturile cum alti boeri care sau
Intamplat.

Constantin Varnav ban

1785 Dechemvrie 5

Viind si inainte noastre numilii boeri atat dumnealui banul Costandin Varnav,
cum si dumlui pah. M hai Sturza au aratat si prin cuvant viu, cum ca aceasta Invoiala
de schimbatura ce au facut intre dumnelor, iaste cu Nina priimiria amanduror partilor,
pentru a:eala am adeverit si cu a noastre iscaliturie
Dechemvrie 6.
www.dacoromanica.ro

bOCUmtisITE

198

D. Sturze vel logofat, Nec. Roset vel logofat, N. Canta vel vornic, Lascarachi Roset vel vornic, lordachi vornic, Depaste vornic, Manolachi Hrisoverghi ban, Neculai
Bal vornic, lordachi Crupenschi sulger, Stefan Bal vatav za aprozi, Mihalachi Sturza
vornic, Manolachi stolnic, lordachi Canta spatar.

CXLVI. 1786 Februar 26. Cu fritasci dragoste ma Inchin dumitale Arhon Paharnic Mihai Sturza.
Cinstlt fratascu ravau dumitale cu acest ficior a dumitali cu multi dragoste lam
luat i 1ntai initiintinduma de dorita mie ferielta sanatate dumitali ca sa afla Intreaga
i pre deplina, foarte mam bucurat dindu lauda Domnuki. Eu Inca din mila lui Dumnezau ma afla mai bine fiindca am fost cam bolnav. Pentru scrlsorile Joculut ce am
schimbat cu dumneta dupa cum imi scrii dumniata ti learn trimis toate cu izvod, numai ca au limas o scrigoare ce am facut intre noi dar asa mine tot una i la dumneata

cu a me iscalitura ce am despartit locul dumitale despre al meu, ace scrisoare fiind

razletita Infra alte scrisori nam pututo OM acu ce gasindusa iti voi trimiteo i rog pre
milostiv Dumnezau sa tile pe dumneata sanatos.
1786 Februar 20.
Al dumitate ca un frate i sluga, Constandin Virnav Ban.
Adresa :Cinstit i al meu ca un frate dumisale Paharnic Mihai Sturzai cu fratasca
dragoste sa sa de.
CXLVII 1786 Mart 9. Adeca eu Ioana preuteasa a parintelui loan de aice dln
latil facutam adivarat zapisul meu la clnstita mina dumisale Mihai Sturza biv vel paharnic pentru sa sa tie ca facind preutul meu o casa pe locul dumisale mai sus numitului boier aka in Iai, mam socotit de buna vole me 1 am vindut casa iatai dumisale drept 20 doaa zeci lei care bani mi i au 1 dat toti deplin in mAinile mete 1
miau iertat i bezmanu din vremea ce am facut cas A i par acmii. Deci de acmu inainte
i in veci sa MIA dumnealui a o stapini ca pe drept lucrul dumisale i pentru cre1786 Mart 9.
dinta miam pus numile 1 degetul.
-I- Eu loana preuteasa preotului loan am vindut cu buni voia me.
Si eu cu zisa preutesei loanli am scris zapisul i am iscalit de martur loan Tatitu.
Eu preotul Vasile dela Prapadomna mam iscalit. Ea monahia Casuena Ratil mam iscalit. Eu Casuiana Ciutoi mam iscalit. yiindu aice dinainte me preuteasa i arAtitidumi
zapisol 1 fiind Nina voia lor mam iscalit i eu martor Ion Cozma Satrar.
In dos : Zapisul preutesei Ioanii pentru casa ci au avut pe locul lui VArnav, care
loc lam luat eu de la banu Virnav i mlau vindut I preuteasa casa.
CXLVIII. Fdrd velet Noembrie 18. Pre Mdllate Doamne. Jaluescu mariel tale pen-

tru pricina unui loc de casa cemi cere pitareasa Balaa Cog(Alnicenita) din ogradi
me de aice din Ei, pentru care din& jaloba inaltimei tale, au fost rindulta la duninealui vel Logofat 1 eu avindu a raspunde, am cerut ca a aibu giudecata i triimetAndu dumnealui Logofatul la dumneaii ca sa vii sa ste de fata cu mini la giudicata
dumneii nau vrut sA vii, pentru care ma rog sa fii luminata poronca Marii Tale ca oti
inaintea dumiszli vel Logofat sa vile a ne judecam ori sa sa faca luminata tidula Marii Tale catra pre osfintia sa parintile Mitropolitu i catra dumlui Logofit Neculai Rifsat, i catra dumnealui Vornicul Lascarachi Rusat, ca sa cercetezi aciasta pricina i cum
or OM ctt cale i cu dreptate sal giudice, dindu sfiritu acetii pricini i precum va
fi mita Marii tale.
Pre plecata sluga, Mihai Sturza Paharnic.
aloan Neculce Buletinul Muzeului Municipal lagi.

www.dacoromanica.ro

25

TRAIAN ICHIM

194

Pe verso. Mergi la dumnealui Gheorghe Sturza vel Logofat ca sa cerceteze

sa indrepteze dupa cum s'au poruncit.

Noembrie 18.

M. Clucer

CLXIX. 1787 lunie 5. Surel de pe hokirnica ce adevdratei din leaf 1785 lunie 5.
Facem tire cu aceasta marturie hotarnica ca din luminatA porond pe inaltat domnului nostru maria sa Alexandru loan Ipsilanti Voevoda, filnd rAnduiti cu tidula gospod

ca sa mergem la un loc de casd aice fn Esi din sus di mnaStirea Svdntului Spi
ridon la ulila Selrbascd a Dumisale Gheorghie Beldiman blv vel ban ca sal alegem $1
sal hotaram despre alti impregiura$i. Noi dupa luminata porunca mariei sale am mersu

la numitul loc de casa $i am stransu raz4ii inpre;urni anume preotul Toader vechil
din parte manastirei,Svantului Spiridon cu scrisorlle locurilor ce are svanta manastire.
lonita Zamfir vechilul Dumnealui Paharnicului Konstandin Krupenschi, Kliment logofat
ot visterie, lonita Ghinda logoat i Dumneaei Mariia Savoaie 1:1 uptieas A batrant $i
alti Impregiurni fiind fata $1 insu$ Dumnealui Ban Gheorghie Beldiman niau al-Mat seri-

sori pi acel loc, un zapis din leat 1775 din Iulie 28 dela Vasile Rata Capitan $i de la
sotul sAu Safta In care scrie a de alor bung voe au vandut dumisali banului Gheorghie Beldiman fiind in acee vreme Stolnic a lor driaptA casa ce au avuto di la parintli
lor $i dela matqa lor Nastasia carnal-4(mi aice in orasul Esii la alga Srbasca care
case cu tot locul lor cat cuprinde cu ograzile la amandoaA cu tocmala drept doao mii
tel si au dat $i toate zapisurile vechi pe amandoaa casile ceau avut, fiind zapisul ineredintat cu iscalituri a boerilor mari : I niau mai aratat o carte gospod din 1767
Noemvrie 12 dela rAposatul domnul Grigorie Kalimah Voevod ce scrie ca de fata inainte
mariei sale au avut giudecata Vasilie Rata biv vel capitan $1 fimea sa Safta cu dum-

nealui Gheorghie Beldiman biv vel ban fiind la acea vreme stolnic tot pentru aceasta
casa din care giudecata sau dat rama$ pe Vasile Rata capitan $i pi fimea sa Safta ;
iar dumnealui ban Gheorghie Beldiman sa$ stapaneasca casile dupa cum arata carte
de giudecata cum $i alte zapise scrisori vechi ce niau al-Mat dumnealui $1 dupa ce cu
amArunt cercetare ce am facut scrisorilor dumisale banului $1 scrisorilor impregiura$ilor $i dupa carte de blastam lau scos dumnealui pe cat sau dovedit drept locul durrnsale farA pricina law $i masurat cu stanjinul de opt palme gospod, stalpindul $i cu
pletri hotara incepand cu masura din margine ulitai Sarbasca din dreptul talpii tarnatulor dughenilor mAnastiril Svantului Spiridon la dial spre amiaza-noapte alature cu
paretile dughenilor pAnA unde sau aflat 11 stanjeni $1 $apte palme $i am pus doao
petri hotar care una cauta inapoi drept la coltul dughenilor cel din sus din dos, iara
una cauta spre rasarit pe unde sau dovedit ca au fost grajdiu lui Vasilie Rata sapand
sau gasit $1 temelia grajdului dupa cum arata $1 in scrisoare svintei manastiri a locului cel are danie dela Vasilie Rata. Din pietrile aceste masurand spre rsArit pana
unde sau aflat doi stanjeni $apte palme pan unde sau dovedit ca au fost grajdul lui
Rata. 5i am pus iar4 doaa pietri hotar. Din pietrile aceste intorcand cu masura la
dial spre miaza noapte tot alature cu locul manastirii pan in pietrile hotar a locului
Dumnealui Paharnic Kostandin Krupenski l sau aflat $apti stanjani cinci palme din
pietrile aceste am intorsu cu masura spre apus pin capul locului Dumisale paharnic
Krupenski pan in alti pietri hotarA tot a locului Dumisale paharnic Krupenski sau aflat zaci stanjini patru palme ; din pietrile aceste iara$ am Intorsu cu masura spre
miaza noapte tot alature cu locul dumisale Paharnic Krupenski pan in pietrile hotar
din marginea drumului a coltului locului Dumisale pa harnic Krupenski $i sau aflat dou
zeci $i doi stanjani 8 palme $1 am pus si alta platra hotar langa acele pietri colti 1
fundul locului Dumisale Banului Georgie Beldiman masuranduse $i drumul ce iaste $i
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

195

pintre locul caslor logolatului Ionit Ghincla de patru stanjini gospod insa cu giumatate de stanjan ce iaste cuprills fri ograda logofatului Ion lta Ghinda. Duro cum sau
dovedit gsinduse ci radacinile tumurugilor vechi a ograzii sale i din pietrile aceste
intorcand cu masura in sus spre apus fundu locului dela deal alture cu drum pan in
gardul ograzii ca locului casilor logofatului Kliment, sau aflat 20 stanjinl cinci palme
insa cu doi stanjeni trii palme pentru poarta i drum de esit la ulild srbasc6 cu
invoiala de schimb ci la acecti 20 stanjini cinci palme am pus doaa pietri hotar, ediu
locului din sus una infund dupa locul despre drum. Tara una desparte locul acesta, pe
lungu de a logofatului Kliment i din pietrile aceste am intorsu cu masura spre amiaza zi
alature cu locul 1 gardul lui Kliment win in coltul gardului dela vale sau aflat 22 stalljini doaa palme i iarAc am pus doao pietri hotar. Din pietrile aceste intorcandu cu
masura spre apus tot alature cu locul i gardul lui Kliment pan unde sau inplinit 13
stanjani 4 palme ci fara am pus doaa pietri hotar lasand afara. din hotarale aceste
acei doi stanjani trii palme pentru poarta i drum logofatului Kliment dupa cum sau
aratat mai sus. Din pietrile aceste intorcand cu m Asura spre amiaza zi alature cu acei
doi stanjani trii palme i pan in drumul ce so numesti Ulila Sdrbascei in margina drumului dela dial sau aflat 23 stanjani apte palmi ci am pus piatra hotar coltu locului.
Din piatra aceasta am intors cu masura in gios spre rasarit alature cu Ulita Sirbasca
pan in talpa dughenilor manastirii SvAntului Spiridon i sau af at 43 stanjani apti
palme 1 la mijlocul acetii masuri sau mai pus o piatra hotar in margine ulitel, i

mAsuranduse ci ulita de patru pol stanjani gospod o sap de oameni fi calugOrile

ce sau JOcut casa pe lngO zaplazul svintei biserici a pre cuvioase Paraschiva
cu ograzile lor au cuprIns ulita carora Ii sau dat poronca sac radice gardurile depe
ulita la care nau pricinuit zicand ca le vor ridica i cu aceasta masura i pletri hotar
ce sau pratat mai sus sau ales ci sau hotarat tot locul Dumisale Gheorghe Beldiman
biv vel ban ci dupa cunt am aflat am facut aceasta marturie hotarnica ci spre heredintare am iscalit puind i pecetile portii gospod. Iar pentru o bucata de loc pe
care au facut med. Toader Varnav nicte dugheni, zice dumlui banul c iaste din locul
dumsale luat cu impresurare dui:4 cum ci allti din mahalagii au marturislt ci nefiind
dumneaei Varnavoae cu scrisorile aice fail, au ramas ace bucata de loc afara dintraceasta hotarnica Oita. and va veni cu hrisov cic va cauta Dumnealui banul cu giudecata, care aceasta bucata de loc sau 1 masurat ca sa sa ctie 120 stanjeni in curmezic ci 43 stanjeni capti palme in lungu.
Stefan Catargiu Ban.
Pecete portii gospod. (1782)
Stefan Ciogole vornic de poarta.
Kliment ot vist. raza.
Acest suret depe hotarnica locului caselor lui Vasile Rata capitan care acum ii
are dumnealui Vornicul Beldiman, poslacluinduse inaintea noastra din cuvant in cuvant
ci fiind asemenea ci intocmai cu ce adevarata hotarnica sau adeverit cu ale noastre
iscalituri.
1790 August 28.
Ion Sturza logofat. Canta vornic. Depaste Vornic. Kostantin Greceanu vornic.

locul caslor den lacihotarnicileNo. 26.-1787 lunie 5.

CL. 1812 Decemb. 31. Contract. Prin priimire a ambe partilor sau facut aceasta
acazare. Noi mai kos iscalitii epitropii casei rapousatului Mihail Sturza biv vel Logofat am dat spre adere intru un an de zile casile din Eci a clironomilor ce sunt
supt epitropia noastra, Exelentiei sale lucratoriului sfetnicul Statului General Consul a
imparatectii mariri Rosiia in Moldavia cu ponturiie de mai kos : 1). Sadere aciasta a
Exelentiel sale General Consului, va fi pe un an incepandusa dela zi intal Ghenarie

www.dacoromanica.ro

TRAIAN ICHIM

196

a anului 1813. 2) Chiria va fi Intro acest an, 2500 lei adica

doao mii cinci sute

lei cari al vor da kumaiate la Inceputul armful i kumatate la asa luni. 3). De sa va
Intampla a sa aprinde aceasta casa din focul din lAuntru sau din cuprinsul ograzii i
va arde, atunce dupa toata dreptatea, nevrasnicii clironomi ca sa nu fie supui In cea
mai mica paguba, sa Indatorete Exelenta sa lucratoriul sfetnicul Statului Domnul General Const 11L11 a da plata binalii In pret de 100.000 lei adica una suta mii Id, iar de
sA va face aprindere dea afara din alta Intamplare 1 nu din launtru, nu are Impartaire de cat a ramania la Intamplare. 4). Precum sa vor da casale acum, asaminea sa
vor lua la Implinire vadelii, iar Intamplandusa In oarei care neIntocmire sau Inlauntru
sau In cele de prin pregiur urmeazi a sa intocml de catra Exelentia sa, iar pentru cele
ce BA vor face Intocmire nu are a sA cere plata dela Clironomie 1 spre aceasta sau
iscalit acest contract.
1812 Dechemvrie 31.
General Consul A. Pini
Eii
Obs. Contractul e scris pe eoloana din stanga In romanete, iar pe coloana din
dreapta rusete.
CLI. 1790 August 28. Planul locului caselor Consulatului Rusesc, radicat de Stefan
Ciogole vornic de poarta.

miazd noapte
J

Casele lonita Ghinda

azi I. C. BrAtianu (fosta cstrada de me)

en

0.

(.1

C"

en

fault Nom! e

4s1.
"CI

en

II

Casa

CV
CV

C1

locul pah.
Costachi
Crupenschi Casa
1

0.

'5

10 st. 4 p.

CI

13 st. 4 p.
174.

o.

11!
6 stanj.

61
:111

locul man.
Sf. Spiridon

LIDDED

en

e"9

7 st. 5 p.

casa

soare-rdsare

0.

en

Spiridon

ulita (largA de 4 stanjeni gospod)

20 st. 5 p.

stanjeni

43 stanjeni 6 palme

r] Case

Oita Sarbeasca (larga 4 stanjeni gospod) azi Lapuneanu

miazdzi
1

Obs. Aceasta copie de hada pentru locul WI Rata, care acum se stapanete de
dumlui vornic Gheorghe Beldiman, iaste asamine i intocmai dupa harta, cea adevArata, care s'au incredintat i cu ale noastre iscAlituri : Sturza, Canta vornic, Depaste
vornic, C. Greceanu vornic.
lar in dos: AceastA harta sa Mut asemene dupa starea locului i am iscalft Stefan Catargiul ban,

www.dacoromanica.ro

D 0 CUMENTE

197

Obs. UrmAnd masurile In stAnjenl reiese ca pe latura de nord locul -avea 53 stAnjeni

=119 metri ; pe latura de sud, locul avea 52 stanjeni-=117 metri ; pe latura de vest ayea 46 stAnjeni = 102 metri ; iar pe latura de est avea 45 stAnjeni = 100 metri ; iar
peste tot suprafata ar fi fost in masuri noua de 11918 m patrali.
CLII. 1814 Ghenar 23 Noi Scarlat Alexandru Calimah Voevod cu mila lui Dumnezeu Domn Taril Moldaviei.
Cinstit st credincios boerul domniei mete dumisale Jordache Roset biv vel Visternic.
Fiindca prin jaloba ce au dat domniei mele dumlul Alecu Sturza au facut rugaminte ca impreuna cu dumnealui biv vel Logofat Constache Ghica si dumlui biv ye

Vornic Constantin Bats- ca sa fi i dumneta intre Epitropii averilor sale Oa la 1mplinirea legfultei vadele.

Drept aceasta i poroncim domnia me dumltate ca 1ntru unire cu numitii boerl

sA te insarcinezi cu epitropia i privigherea averilor sale.
1814 Ghenar 32.
/
(L. P.)
Paladi ftori Logofat procit.
Intocmai depe ce adevarata, lonita Sturza Spatar.
CLIII. 1814 Ghenar 23. Noi Scarlat Alexandru Calimah Voevod cu mila lui Dumnezau Domn Taril Moldaviei.
Cinstiti i Credincioi boierii Domniei mele dumneata biv vel Logofat Costache
Ghica i dumneata vel vornic Constandin Bal.
Cu toate a 1ntru Impartirea ci sau facut averilor rapousatului logofat Mihail Sturza
intre clironomii sal, dumneavoastra vA cunoastiti slobozi dintraceasta epitropie, dar di
vreme ce nevrasnicul clironom dumlui Alecu Sturza prin jaloba ci au dat WM. Dom-

nia me au facut rugaminte ca sa ramaneti tot intru privigherea averil Dumsale impreuna cu cinstit i credincios boierul Domniei Mele dumlui biv vel Vistiernic lordache Ruset.

Drept aceasta WA va randuim Domnia me, i va poroncim ca intru unire cu

dumnealui Visternicul sa fiti Epitropi i privighitori asupra averil numitului clironom
pAna la implinirea legiuitei vadele cunoscanduva supusi Indatoririlor epitropiei dupa
1814 Ghenar 23.
Paladi flori Logofat procit.
lotocmai de pe ce adevarat, Alexandiu Sturza spatar.

hotarAre sfintelor pravile.

L. P.

CLIV. 1816 lunle 12. Noi Scarlat Alexandru Cahmah Voevod cu mila lui Dumneat: Domn Tarii Moldaviei.
Cetindusa anaforaoa aceasta inaintea domniei mele, am socotit cu luare aminte
ca alt chip mai inlesnitoriu spre lntampinare a trebuintii ce este de a sa da casa pentru edere consulatului Rosiei, nu este de cat savarsire alcatuirei cuprinsa prin aceasta
anafora. Drept acea hotaram ca locul casdlor arsd din mahalaoa mdldlor ce este
la ulila mare In cuprindere msurilor pomenite prin hrisovul parintelui domniei noastre, marlei sale Alexandru Ion Calimah Voevod sal dei In deplina stapanire negutitorului Gheorghie Efstatie cum si chiria ce s A Musa danie de catra p rintele domniei
noastre spitalului din sf a niul Spiridon, din care hotarate de a sa face meremeturile ce dupa vremi vor fi trebuincioasa, o va lua faits f dupa cum sa plateste acum
incheind contract cu general Consulat Rosiei) numitul negutitorl fiindca dupa prifacere vremilor scumpindusa toate lucrurile aceasta chirie nu este indestula la trebuinciosul meremet consulatului dintru care pricina folosul ce Salt socotit ca sa fi putut ave
.

www.dacoromanica.ro

198

TRAIAN 1CHIM

atunce spitalul covarindusA acum de cheltueli pricinuete pagubii e pe care cunoscando i a mnAstirii Sfantului Spiridon Epitropi ce sant isctliti in anafora InsA sau
lApAdat de aceastA danie lar pentru cinsprezeci mil lei ce sant trebuitori spre sAvar-

ire tocmelii land sama domnia me cA aceastA sumA alAturandusA pe langA ace ce
ar fi trebuitoare spre facere casii consulatului dupA cum sA hotArAti prin pomenitul
hrisov a pArintelui Domniei noastre ca din veniturile obteti sA facA meremeturile cele

mari este o mare deosebire care ar fi fost cu Ingreuiere tarli. Deci gAsand acest inlesnitoriu chip spre a sA inplini trebuinta ce este de a sA da casA consulatului Rosiei,
fArA de a pat.mi vreo samtitoare ingreuere hohAram ca sA sA dei din visterie prin
chipul socotit de cAtrA Domnia me, dupA care negutitoriul Gheorghie Efstaltin rAmane
ca fArA cat de putanA Intarziere sA Ingrijasca de a cumpAra casA pentru odihna 1
multAmire consulatului precum Insu sau Indatorit. Fiind slobod de a vinde numitul negutatoriu ori cui va socoti locul cu binalile ce va cumpAra pentru Adere consulatului.
Tot sub asAmine Indatoriri cu care 1 el sau legat neindatorindusA InsA de a face me-

remeturile trebuincioasA cum i dacA din intamplare vor arde nu este supus de a le
priface. Deci spre intocmai nestrAmutatA urmare sau Intarit anaforaoa aceasta cu a
noastrA iscAliturA i-pecete.
Scerlat Alexandru Calimach VodA

1816 lunie 19
(locul pecetii domneti).

Pre inaltate Doamne,

FiindcA prin hrisovul din anul 1797 din luna Ghenar dela domnul Alexandru loan
Calimah Voevod, pArintele inAllimei tale sA cuprinde cA luand inaltime sa saml cA nu
putanA supArare trage orAenii din acest ora Eii au hotArat i au cumpArat drept
30000 adecA trei zeci mii lei spre aceastA trebuinta. casAle dumisale vornicului Teo-

dor Bal ce sant fa mahalaoar =Velar la alga mare cu toate zAdirile de prin pregiurul ogrAzii 1 cu tot locul arAtat in sAmne dupl cuprindere hotarnicii. AdecA dazAci i patru stanjini una palma gospod., capAtul despre ulita mare din locul dumisale vornic Teodor Bal ce lau avut cumpArat dela dumnealui Spatarul lanacachi Milo
1 pan hz ulifa bisericii Sf. Dimilrie treizeci 1 trei stanjini asA palme capatul dispre bisericA i patruzAci i cinci stanjini margine pe din gios laturea ce sl hotArAti
cu locul boerului vanzAtori. Deci aceste casA leau fAcut danie pAmantului Ica sa fie
pentru trebuinta obtiei, oranduind purtAtori de grijA pe cei dupA vremi pre osfantit
mitropolit tarn, pe dumnealul vel logofAt de tara de gios, pe dumnialui vel spAtar, pe
dumialui vel postelnic, carii land chirie casAlor pe tot anul de la dumnialui Consului
sA o dei la mApAstire Sfantului Spiridon spre agiutoriul cheltuelilor spitaluld pre cum
prin deosAbit hrisov a Domniei Sale sA aratA fns cand dupA vremi va cere trebuinta
de a sA face vre un meremet mic numitei casA din chirie sA se facA de cAtrA epi-

tropi. lar caul va cere trebuinta de vreun meremet mai mare atunce din veniturile
obsteti sA cheltuiasca. Si fiind cA din intamplare aceste casA au arsu din care pricinA
rAsapindusA mai de ispravA nu sAnt in stare de sa mai pute lAcui. Si cerand trebuinta
neapArat sA fii casA pentru Were General Consulatului Rosiei, sau arAtat dumisale
Kir Gheorghie Evstatil cu cerere ca sA i sa dei casAle aceste arsA cu tot locul lor
chiria ce plateti Consulatul pentru Adere sa, cum 1 cinsprezeci mit lei. IndatorindusA pentru aceste a da dumisale alte casA spre Were cu odihnA i multumire Con-.
sulatului. Pre inaltate doamne, vAzand noi cA cheltuelile meremeturilor celor mici ce
erau indatorit epitropii din chiria sA le facA covarA venitul chiriei ce sA lua precum
i a sA meremetisi cu cheluiala obtii dupA cuprinderea hrisovului va cAdea cu ingreuere tarii o cheltuiala ca aceasta. Sau socotit cu cuviintA de catra poi ca dupA in-

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

199

susi primire numitului negutatoriu s5 '1 sA dei in deplina stapanire casale aceste arse
cu tot locul cuprinsu prin pomenitul hrisov cum si chiriia ce sA plateste de cAtra cins-

titul general Consul de care chide O. leapacla spitalul din sfant Spiridon fiindui dania aceastft de pagubire si nu de folos dupa cum sau zis, iar pentru acele 15.000 lei
ce raman sa mai deie spre implinire acestii alcatuiri, intalepciune Inaltimei Tale socotind chipul cel mai inlesnitor va hotart-de unde sai deie Dupa aceste dar si numitul negutitoriu rAmane indatorit ca fara intarzaiere sa implineascA indatorire sa de
care nu lipsim a instil*. bar hotarare ce desAvarsita ramane la InAltime ta.
Anul 1816 lunie 12.
A InAltimei tale. smerit rugatoriu Veniamin Mitropolit Moldaviei, plecate slugi,
lordachi Canta Logofat, Grigori Sturza Logofat, Dimitril Sturza vel Logofat, Constandin Bals vel Logofat, Sandu Sturza Visternic, lordache Roset vel Visternic, Costache
Negre, Alexandru lancu vel Vornic, Dumitru Ralet vel Vornic, Grigori Ghica Vornic,
Costachi Canta Vornic,, Alexandru Gh ca vel Vornic, Teodor Sturza vel Spatar, RAducanu Roset Hatman, Arban Negel vet Vornic, Bals vel Vornic, Neculai Hrisoverghi
Vornic, MihAlachi Sturza Vornic.
Copia aceasta sau poslacluit de catra mine si iasti ,intocma scoasa di pi ce a-

drarata.

Nedescifrabil...

De la divan

Copia aensta fiind scoasa intocma di pe ce adevarata anafoia, sau adiverit si

1816 lull 7
cu ale noastre iscalituri.
Dimitrie Sturza vel logotat, Bals vel logofat, Dim, Ralet vel Vornic, Ba4 vel Vornic, loan Tautul ban.

CLV. 1816 lunie 4. Mai -os iscalitul adiverez prin acestu incredintat zapis al
meu ca dupa cuprinderea anaforalei boerilor pamanteni din curgMoriul an 1816" lunie
12 inthrit de pre inaltatul domnu made sa Scarlat Alexandru Calimah Voevod ramanand dumnealui Gheorghe Efstatiu indatorit a da casa spre Were cinstitului General
Consulat Rusasc. Sau alcatuit cu mine si au facut acest schimbu adeca miau dat dumnealui locul casalor arsa din mahalaoa m6j1lor de pe ulifa mare, cat prin anaforaoa
mai sus i sau fost dat in masurile cuprinse prin hrisovul domnului Alexandru loan Kalimah Voevod din anii 1797 luna Ghenarie cu toate binalile ce sant pe dansul si osabiti 40000 adeca patru zaci mii lei adaos numarati In nahtu acum la facere schimbului pe langa care neau facut teslim 1 toate scrisorile in original ce sant pe acest loc
si din potriva au luat dela mine casdle mete de Idngd m6ndstirea Sfntului Spirtdon dincoace de podul Hagioali la ulita Selrbasc cu toate binalele i cu tot locul
din lAuntru ograzii, care masurandusa acum cu stanjenul domnesc de opt palme dupa
palma ce sau insmnat aice au esit lungul fata despre rasarit patru zAci i doi stan-

jani capul, fata din sus doazci si opt pol stanjani, lungul feta despre opus de despre meindstire prapadoamna trei zaci si opt stanjini sapte palme i capul MIA din
o s douazaci si patru stanjini cinci palme indatorinduma eu ca din acesti patruzaci
mii lei ce am luat sA dau cinci mil lei spre meremetul casalor ce am dat dupa tocmala urmata 1ntre noi. Pe langa care iam dat i toate scrisorile fri original ce am avut afara deosa bit loc al meu din gos cu binale o crama cu pivnita de peatrasi alte
trei dugheni ce raman tot eu sA le stApanescu. Cu tocmala de buna voe ca acest schimb
sa rAmae in veci statornic neclintit i nestramutal supt nici o intamplare dupa vremi

si supt nici un cuvant de pricinuire intre noi, asa dar de astazi inainte dupA tocmala
de sus, dumnealui Gheorghie Efstatiu cu toate binalile ce sant pi clansul nesuparat
nici odinioara in veci despre mine si despre urmasii mei. *i eu iaras sa stapanescu

www.dacoromanica.ro

200

TRAIAN ICHIM

locul casAlor arsA cu toate binalile ce sant pe dansul In veci nesupArat despre dumnealui 5i despre urmaii dumisali. Drept aceia acest schimbu sAvarat cu bunA credintA
acum dupl primire dumisale Gheorghe Efstatiu cum i dupA ins4 primire mea va
rAmane pe veci statornic i nestrAmutat de cAtrA amandoao- partite, pentru a cariia mai
multA tArie sau fAcut doao asemine scrisori de la oparte cAtrA alta. Una iscalitA de dum-

nealui tit de obrazA cinstite marturi i alta asAmine de mine i de epitropii mei lucreIn la 1816 lulie 4.
dintandusA amandoa i de cAtrA cinstitul Divan.
Costachi Ghica logofAt, lordachi Roset vel vornic martur, Costantin Bal vel logofAt, Mihail Sturza vornic martur, lordachi DrAghici ban martur, loan Neculce spatar
mrtur.

Xegevacixi p.cprJc,

vptcv wavu pApsu;, Iona Nocaaw, gcipptu;

de la divan
ArAtandusA schimbul acesta 1 in divan asupra cAruia dupA cercetare ce sau fAcut de catrA noi fiind urmat cu bunA vointA i multAmiri amanduror pArtilor. Drept acela spre ai aye nestrAmutata i venica tAriia sa sau adeverit i de cAtrA divan.
1816 lull 7.
Dimitrie Sturza vel logofAt, Costantin Bal* vel logofAt, D. Ralet vel vornic, lordachi Roset vel vornic, Ivan TAutul ban.
CLVI. 1816 Noemurie 10, Cu mila lui DumnezAu Noi Scarlat:Alexandru Calimah
Voevod, Domn Orli Maldavii.

Facem tiri cu acest hrisov al Domnii meli tuturor cui sA cadi a ti c arzand
casAli di pe unto mari din mhdlaua Mdjilor ce de cAtrA InAltatul Domnu Alexandru
Calimah Vvod. pArintele domniei mete sau fost cumpArat cu 30.000 lei dela rAposatul
Vornic Bal. i sau dat danii pAmantul lui ca sA fie pentru trebuinta optil spre iderea Consulatului RusAsc. Cu hotrari ca chiria lor pi an sA sA de la mAnAstirea Sf.
Spiridon din ormul acesta spre ajutorul cheltuelilor spitalului. lnsA oranduitii epitropi
sA aibA a face mai intAi meremeturile celi mici ce dupA vremi va ceri trebuinta, i prisosul sAl de la mAnAstire. lar meremeturile cele mari sA se facA din veniturile opteti
dupA glAsuiri hrisovului din 1797 Ghenar i dupA vremi din pricina aciasta rAsApiuduse mai de ispravA In cat de a nu sA mai pute lAcui. Ca sA scape orAenii din su-

pArare ce tragi cu luarea casAlor and ale unora and ale altuia. Ne apArat au cerut
trebuinta ori a sA prifaci aceste de iznoavA, sau a sA gAsi altA casA de odihna pentru consulat ca sA nu sA mai strAmute. Dar vAzandusA dupA tahminul ce sau fAcut
ck pentru de a sA prifaci era trebuintA de o sumA nu micA de bani. Lucru ci pentru
pAmant ar fi fost cu mari ingreueri. j intru aceste a arAtar dusA negulitoriul Gheorghi
Efstatiu, cu cerire ca sA se scoatA banii ci ari a lua cu zapis de la dumlui Postelnicu
Alexandrn"Mavrocordat sA i sA de locul casAlor numite mai sus cu toate binalile ce
sant pe dansul rAsApiti 1 nerasApili. 1 chiria consulatului dupA alcAtuirea ci va pute
faci. i el sA fie dator a da casA bunA i de odihnA pentru consulat. De cAtrA boerii
pAmantului sau gAsit cu cale aciastA cerire i prin anaforaoa din curgAtoriul an lunie
12. Intiintind pe Domnia me de aciasta noi incA asemine am socotit cA esti cu cuviinta. ei am hotArat de vremi ce insu epitropli mAnAstirii Sfantului Spiridon iscaliti
in anafuraoa de sus pomenitA sau lepAdat de aceastA danii a chirii cAtrA mAnAstiri.
Cunoscand cA din prifacere vremilor 1 scumpeti ci urmiazA, acum nui esti de folos ci
mai vartos de pagubA. SA se de numitului negutitor locul casAlor arsA i chirlia lor
pi an ci dupA vremi va pute tragi i osAbit acum cinci sprezece mii lei In socotiala

banilor ci ari a lua de la dumlui postelnieu Alexandru Mavrocordat, i sau dat din
visterla gospod. *i el sA gAsascA casA pentru 6Adere consulatului. In urmA alcAtuin-

www.dacoromanica.ro

OCUMENTh

201

duse cu cinstit i credincios boeriul domniei meli dlui Alexandru Sturza Wv vel spatar : adicA de au dat el dsali spatarului locul casalor arsa cu toate binalile ce sant pe
dansul i osabit adaos pentru zeci mii tel numarati in nahtu. Si din potriva au luat de
la dumlu spatarul casdle dumsali di lting meiniistirea sPntului Sprridon dincoace
de podul Hagioaei. la ulila ScYrbasccY unde si esti acum Consulatul. $i insu venind
inainte Domnii meli cu scrisorile de schimbu, adiverite cit marturi cinstiti i de velitii
boeri. $i incredintandune c acest schimbu sau savarsit cu bunA credinta dupa priimire amanduror partilor Pentru aceia iat prin hrisovul acesta Domnia me dam si
negutit rILlui Ghecrghi Ef tatiu si urrrailor sal vccinica stapanire asupra caselor ei au luat in schimbu cu bunA credinta de la dumlui spatarul Alexandru Sturza cu aciastA indatorire ca in cata vreme va fi aice Consulatul Rointarim

slugii

noastre

sail sa adA in transale si el sas traga numai chiria, lar cand din ori ci fel de intamplare sA va radica Consulatul R3SA1 de aice sa ramai drepte a lui si precum va
voi asa volnic sA fii a li intrebuinta ca pe un drept lucru al sat.] Hrisovul acesta a
domniei meli sal fii lui si urmasilor sal mcstenitori de intaritura pi scrisoare de schimbu.
statornic neclintit i nerquit nici odinioara in veci. Intru cari am pus a noastra Domneasca iscalitura si peceti. Scrisusau hrisovul acesta la scaonul domniei meli in oraul Iasii in al patrule anu a domniei noastre
1816 tulle 10.
Alexandru loan Calimah Voevod
Pe,-;etea domneasca Iii tu ros.

Dumitru Sturza Vel Logofat Procitoh.

CLVII. 1835 August 13. a) 1833. Pentru 1327 tel in cursul haznelei priimiti de
la rosienescul cons. TemcovSchi, in socotiala bani or di pave!! pi anul 1833 a lucrari
acestui predmet pentru 73 stanjeni 6 palme loc cei cuprind casele in cari pitrece in

doa ulite, adica 30 st. 6 palme in ulita targului di sus parte driapta si 43 st. in ulita
in care se afla, se clA i de la dipartamentul din launtru aceste adeverinte 1813.
Ghica Vel logofat.

b) Tij pe anul 1834 tot pentru 1327 lei, Ghica vel log.
c) ilj pe anul 1835 tot pentru 1327 lei, Ghica vel log.
Pecete: 1101-ffill,HDATSA illOWKHli 1833 Departamentul din launtru.

CLVIII. 1838 Ghenar 21. Giudecatoria Vnutului Esii din printapatul Moldaviei.
No. 79.

Dumnealui Dimitrachie Karastale prin jaloba ce au dat la 20 a urmatoarii luni

acestui Trebunal, cu infatosare orighinaLlicilor insamnari a raposatului mosului sau Anas-

taste Dimitriu, supusul acestui printipat, savarit din viata in acest ora la trecutul an
1824, nuruita de aceasta udecAtorie au fatut cerere ca iudecatoria cerct tndule sai
dee intacmai incredintare de periodurile atingato re de casele ocuparisite de rosienes.Cul consulat, a carora venit pomen tul raposat Dimitriu prin acele testrApeutarisete la shoala din satul Negadis de la lanina i spitalului Santului Spiridon din oraul Eii Deci dupa luare aminte ce au facut &udecatcria acekr instmnt,ii care sant i
iscahte de raposatul in dialectul Grecesc au vazut la 1819 Ghenar No. fila 15 randul 31 scrie asa : Numita casa ca o dreapta av re a mea o afierosasc cu chipul de
mai jos adica doa parti di chiria acestora sA margA pe tot anul la coala aflatoare In
patria mea in satul Negadis din Eparhie loanina, iar a tria parte la spitalul orasului
Eii din Stantui Spiridon. Dorumenturile acestor casa sa sa deie de catra Epitrupii
mei pe care ii numesc in lunaticul catastif cel am a face pi toata Ithia care sA sa deie
la Epitropii satului mieu, care Epitropi a satului mieu sA aiba adiverinta cuviincioasa
loan Neculce Buletinul Muzeului Municipal laV.
26
www.dacoromanica.ro

202

TRAIAN ICHIM

dupa Invoiala, i atunce s li dea Ep:tropii satului mieu Impreun cu Epitropii Spitalului, .11 sa le pui la un loc sigur aice in Ei i sa iee iscalituri amandoua partile,
danuire sa nu MIA a sa disbarna adica a sa vinde nici de catra coala nici de catra splal, dick numai sa aiba voi aniandoaa r Agile sa faca numai aceasta hotarare i
volt* me, alunce pot sa faca amandoa partile daca vor gasi pamai t moie cu folos
I a colii 1 a spitalului cu slobozanie sa faca schimb iar a o vinde i a lua bani in
vecii vecilor sa nu aiba voie. Rog pe carmuitorii sa privigheze aceasta afierosire. Si
vor ave plata di la dumnezeu i laude de la oameni. $i sa fie pentru vecnica pomenire
a mea i a parintilor mei i pentru toll cretinii am scris i am iscalit cu insui ma-n.3 i voi tia maa. Si sa fie nestramutate cele scrisa. Drept acea in tetneiul rezolutiti incheiata la 21 zile a urmatoarei luni am dat aceasta incredintare cu iszaliturile madularilor i punere pecetii acestui Tribunal.
Anul 1838 luna Ghenar 21 zile. In la?i.
Prezidentul giudecatoriei, Costachi Alcaz spatar.
Neculai Mavrocordat spatar,
Vasile Carp Caminar.
L. Pecetei giudecatoriei : Principbtul Moldaviei 1834. Giudecatoria tinutului Eii.
D rector. Dobrei sluger.
In dos : Codicelul raposatului Anastasii Dimitriu din 1819 Ghenar 17 Incredintat
de giudecatorie la 1838 Ghenar 21.
Documentele de la CXXIVCLVIII sant comunicate de dl. Traian Ichim. Originalele se pastreaza in arhiva sfantului Spiridon din Iai.

www.dacoromanica.ro

B). LUCRUR1
CL1X. 6967 (1459) Ghen. 3. Suceava. Stefan Vod. Moldovii intrrte lui Lana Rugina
satele Ruginenii, Tautii, jum. din Telejina i Stobora nil i Botaeanli i lezerul Leahultil

de la Garla Soarelui cu vama i cu moara etc. [Copie slavotr, veche]

t 2l4c)-rio 2) M11l10 tZ I cralsa(H) ecel:(Aa) roma()) 3EMM1 MO(115,1113)iKOf SHAMEIIHTO

'111111401) CH(M) Hatue(m) mcrw(m) eka(ti) irro 11400 RZEPV(T) HMI a(r) ovz,mmim(r) w(m)
TOTH HCTHHHIH 'WM) Card 0411) gikllk PSH<FIFIS 2) CAS:Eli () HO) npattolo moo. Tc(m) uiu
e0AINule ero 0paeoto cm:00w Au/ 0A(c) azmos (n) ecmni ero oco(c)0oto HaH1610 MA(C)V110
II Mail H 1.10T6PZA,IiMi

6CMI11

e1t8 8 114111141 [3609 Hi] MO(41)46)CKW (i) ero e(T)`1101 H CE/14119

Fla HAMA pSiivkiiIo rAe gd(11) Atv(.0 aro II Th01(10 i 3) Fi ntv(A) VEi6Nt Ulla 4) H CTOGOAHY I II
GOTIOHAHII1 5) 1 14'3E13000 11ww(m) w(T) I Kt cgUI
Ck MHTW(M) II CS% MAIII4O(M) I erk(MV(M)
AJKW(41)

Ch rp0(0)(i) w(.1) KoraTA Aw(1)0e0

41(H)A11i6WA H 61,16 ci

1111f10T6

v(v) Aim 9 goraTA AO OVCTiti ITEMA

rAe 8name(T) 8 no8TER8.

1 11011136A16 WO HM4( I)

114

TE (dr)

Ceitit(x) H HLI W3604 MIFF 6MS nOKO4A'i KOMI 6(1) AO(M) SAOA-tcH nolo 1,21,HAH KAK TC
citeAiTEMI 14.1(%1) Al6M11311.111 HOC (A) HAMII H ripe(A) 1161ILIHMH KOAIFF. TOE BICE EH
ca(II)I Oft
K4K0 Ad E(CT)
) 114 ) 6A1 S 01,710 CA RAM(.w) AOKOAC (Iv) 6MS H AliTH EVO II V.' VIS'1,1
TC (M) EVO H np.kwu q aTc (
6P0 H npaltiOOLITtt (M) II k Ce(M) (10AW(M) ero KTiM liblAgT)

WO lienopSnieno inIKOmime 114 EckKIli, fl KOTA tk (M) Tr ( CA01 A%)

Act E (CT) DOCTLIVOMS KOTe( ) fiG KSM 030*Ka SMIRAAII. I wsepo(m) x.T411) errh pRt(H)re.
II I4,1 To E(:.T) R-kpa ren(cA) t tiH emenhice(H)44M) CT641.1114 606KO(A
H [Aim 040e(ro)
EMS MAO> 6N-131141 Ael

Aurroonolurra RAO ,o,ewe-rucTa H *Alm K06113 Ih1111H R6P4 1h11111 MMIOHAII H Rep 11.1114 FLIA(1)-

Hk(p)Kh.1460116 elmoron(A):Karo ii
ii 114114 rora
Ality(p)FIHK4 1:36(1,1 nana x 1,)Ket
t1010p4 Reim EIMLI TOM/1 rn(ti),i.* Kp4 nalu m0K,I Kfule Recta 0411,1 ne:r01 HOHFIFht K6114 mina
KSild

atIESIM K6114 040,1 A430 FIHTHIC4 REIJA EMU K11611,0MCKSM K6P4 114114 11C4I6 IIIHOCNAMIA FIEME(10--

cpro efpa Halo rri(0)ca

AkmoKr014 IU.3 mou 1IETI34 WKFIMOK

KE(14 0,014 K0.(3)A040,0
['cepa 0,014 CAKHIII4] CllATAIOE iu1.t 0.0Ia !era 014c)Ti(p)uiica
a nana 1440010113 HOCTE(.1)11IFKA El HMhi TkSTS11.1. KENS 0au4 [104 %OA %Mil II !Me]
KENi 04114 3RE:pe CTONIIHK8 li3r4 0411.1 ilve(H)Fhl KOMIICel H KI1. lIkCe() GOON 11.111111 KM/II:HAW
1EIL1

MIRA 6SO(')TH HENS

M.IMIMI1( 11 II

nalla 4SETHWILI

E . (A) HE nOTROk(K),I,EIIIE 16]

AOKI1c1 40V0*((T) FIHCaTH H

(Ic4I3. S CV44111

1).

3Icl

H.%IIIE,33S RELIATH

re-,(19r.

knO(CT) STIIK.a MA(4) 1C4311 HdlUEMi KI(0)FlOMS

flimucHTFI KX CFM8 iiiICTO(131) 11401009. mic4,1)

3,1114.

L.terde puse in ( ) sant

scrise

deasupra cuvantului, cele puse In

complectate de mine.

J sant

2). Uu Sima Rugira (Rugina) in 1495, 5 Fevr. (DSt. 11, 71). Sate RuginPti in
jud. Covurlui i Putna
3). Un sat Tautii a fost pe Horince, in jud. Covurlui, 1495. 16 Ian (DSt II, 50, 51.

Valea Te'ejnei, pomenita in 1462, 5 Oct (0t. 1, 61) etc.

5). Un sat Botapni (in Bucovina) Ii 1490, 15 Mart Cot. II, 419).
4).

6'. pelte? Nu curnva este acela Reante de mai jos ?

www.dacoromanica.ro

M. CO sTACHESCU

204

Cu mita lui Dumnezeu, Noi

tefan Voevod, Dome Tarn Moldovil, cunoscut facem

cu aceasta carte a noastra tuturor, care vor cauta pe (Musa sau cetindu-se o vor auzi,
ca aceasta adevarata sluga a noastra, pan Lana Rugina ne-a slujit noua cu dreptate
Iii credinta. De acela, nol vazandu-1 pe dansul cu dreapta slujba catta nol, I-am milostivit pe el cu deosebita noastra mild, i-am dat 1 1-am Intuit In Taro noastra, a Motdovii, ocinele lui si sate, anume, Rugineanii, unde a fost casa tut 1 Tautii si jumatate
din Telejina i Stoboreanii i Botaeanii si lezerul Lebhulul de la Garla Soareity, cu
vama 1 cu moara i lezerul Leahului cu grindul de la Bogatul In jos 1 de la prundul
Bogatul, !Ana la gura Orli! lui Andrie i Inca cu ipotele, unde cade In Prutet lar
privileglile ce ce- a avut pe aceste sate i pe iezer i s'au furat, dud talharii i-au pradat
casa, cam ne- au marturisit megieii, Ma ntea noastra fii inaintea boerilor notd. Toate
aceste de mai sus, sa-i f e dela noi uric, cu tot venitul, lui I copiilor lui 1 nepotilor
lui i stranepotilor lui 1 rastranepotlior 1 la intregul neam al lui, cine if va fi mai aproape, sa-i fie neclintlt nici odata In veac. lar hotarul acestor sate sa fie dupa vechilli hotar, pe unde din veac a umblat. $1 hotarul lezerului este Reante. (?). i la aceasta este credinta Domniei mete mai sus scris, tefan Voevod 1 credinta Mitropolitulul nostru Chir Teoct st 1 credit ta boerilor notrl, crechnta panului Manoil si cr.
p. Vlaicul parcalabul de Cetatea Alba 1 cr. p. Golan dvornicul, cr. p. Hodco tibor,
cr. p. Toma Ghir de, cr. p. Mic Ctaiu, cr. p. Petru Ponici, cr. p. Albul, cr p. Laze
Pitic, cr. p. Cretoiascul, cr. p. Isaie parcAlabul de Neamt, cr. p. Stetcu Damacu, cr.
p. Petru Iachimovicl, cr. p. Cozmitd, cr. p Buhte, cr. p Fetion, cr. p. Sachi spatarul, cr p. luga visternicul, cr. p. Crasni postelnlcul 1 a lui pan Tautul, cr. p. Toader
ceanlcul. cr. p Zbere stolnicul, cr. p. Ion comisul 1 ere dinta tuturor boerilor notri
mari 1 mici. $1 spre mai buna IntAritura 1 tarie a uricului, am poroncit creclinclosului

nostru, lui Dobre logofat sa scrie i pecetea noastra sa o lege catra aceasta carte a
A scris Isaie, In Suceava, 6967, Ghen. 3 zile.
noastra.
Obs. Copia aceasta slavona vache este la Muz Mun. Iai. IV, No. 3. Este i un
suret, acest suret est(e) scos din cuvant in cuvant dinaint(e) noastra lordache Cant a)
vel log. Tanas(A) blv catni(nar) am scris It. 7261 (1753).Mai 29". Necunoscut la I. Bogdan.
CLX. 7007 (1499), Noembrie 17. litirldu. Stefan Vvd. Moldavii. Marusca, nepoata lui Coste Stravici, vinde lui Ivan si femeei sale, Fedif, drept 150 zloll tatareti,
satul StrAviceanii, pe Sirca, din jos de Madrajac.
Suret de pe ispisoc sitbesc dela Stefan Vvod, din vleat 7007 [R=11499], Noemvrie 17.
Facem intiintare cu aZasta carte a noastra tuturor eine pe (Musa va Mita sau
cetindusa va auzi, precum au venit Inainte noastra 1 inainte boiarilor notri, Maruca
;upineasa lui Ivan Potropopa, fata Nastii, nepoata Costii Stravici, de a ei buna voe,
de nime sllita, nici asuprita i au vandut a sa dreapta o,ina din uricul moplui sAu
Costii Stravici 1 dresul Cau avut moul ei Costea Stravkl dela moul nostru Alecsandru Vvod, un sat pe Sirca, anume Strcloganii, din hos de Mdrjaca, aceaia au
vandut acel sat slugii noastre lui Ivan 1 fimeii sale Fedif, drept 150 zh I tatdrati. i
sau sculat sluga noastra Ivan si fimeaea lui Fede 1 au platit deplin acei de mai sus
scris bani 150 tAtarati in manule MarucAi ,o;upinesii lui Ivan Potropopa, fetii Nastif,
nepoatei Costii Stravk; dinainte noastra 13 dinainte boiarilor notri. Deci noi vazind
intre clansii de buna voe tocmala i plata deplin, aijderea 1 dela noi am dat i am
Intarit slugii noastre lui Ivan 1 fimeii sale Fedii pe acel de mai sus zis sat Sirca, anume StravRanii din tos de Madrajaca, ca sa fie lor de la noi uric 1 cu tot venitul,

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

205

lor 6i feeorilor lor 6i Ili potilor 6i stranepotilor lor 1 atot neamul lor ce sA va alege
mal aproape nertquit niciodatA in veaci. bar hotarul acelui de mai sus zis sat sA fie
despre toate Wine dupa hotarAle ceale ve chi pe unde au un- blat din vac. lar dresurile eau avut Maruca fata Nasti, ce au fost a moplui ei, a Costii St avie dela mo6u1
nostru Alecsandru Vvod acealea dresuri ea lea u fost dat la rranule slugilor noastre
MAndrului 1 a fratelui sAu Dragoiu precum este 6tiut de noi 6i de boiarii notri. si
spre aeasta e.te credinta Domnii noastre de mai sus serfs, Noi Stefan Vvoda si credinta a preaiub t fiiului Domnii mea e Bogdan Vvod. 6i credinta t turor boiarilor no6tri a mari 6i mid. lar dupa a noastra viiata eine va fi Domn Tarn noastre, din fiii
notri sau din neamul nost, u, sau ori pe cine Dumnezeu va alege a fi Domn Tarii
noastre Moldovii, sa nu slice a noastrA danie i Hat-Huta, 61 FA aibA a da !or 6i a
intAri, de vreame ce 6i noi am dat lor 1 am 'MUIR, pentru ca ei au cumparat pre a
lor drepti bani. lar pentru mai mare OH a 1 intaritura acelor de mai sus s_rise, am
poroncit credineosuloi boiariului n stru Dumisale Tautult.i.lcgoftt EA scrie 6i a noastrA peceate cAtrA aceastA carte a noastrA sA o leage.
Sau .scris in HArlAu.

Sau tAirnAcit de Gheorgh:e Evloghi dascal 1787, Ap. 25

Obs Suretu1 e al meu Necunoscut la I. Bogdan, DSt

Satul Straviceani venea la rAsArit -de MAdrajA)tii de azi, satul lui Macirajac.
Vezi intre altele hArti le bis. Talpalarii, din la6i, rroprietara mo,iei Madrajati,

de ex. doc 1802, Avg 20..Situl ii tragea numele de la vechiul boer Coste Stravici
Pentru Maruca i neamul ei, cp. doc. 1502, 17 Fevr. (DSt II, 191, 192), apoi Bul.
Ion Neculce, numArul de fata, St. le Ruscani 6i Gant 6ti, 17, Nota 2. Pentru MAdrajac,
cp. doc. 1493, 7 Mart (DSt. II, 17, GhibAnescu, T. Codrescu I, 82).

CLXI. 7026 (1518), Ghenar 20 Stefan Vvd. Moldovii intAre te lui Avram t i surorii sale Vasutcai, satele Huetanii, la Gura Vororii, moar In Siret 6i Sinettii aproape
de Jurj Voroteac.
Suret.. de la tefan Vvod. let. 7026, Ghenar 30.
Facem intiintare pentru adivAratA sluga noastrA Avram 6i sora Jut Vasutca Norii
Anucinii, cA liam dat 61 liam infant intru al nostru pAmant al Moldavil, pe alor driaptA
ocinA 6i moie din dres eau avut de la moul Domnii mele, rArosatul Stefan Vcda, satul anume Huegnii la Gura Voronii i cu moarA in Siretiu i ine.,siiiaproae de Jurje

Voroloc, ca sat fie lui de Ia .noi uric, 6i cu tot unitul lor 6i copiih r lor, neportlor
i stranepotilor 1 a tot niamul, ce sA va alege mai aproape nerupit nici odinioarA in
veci. bar hotarul acelor doao sate, anume Huetanii in Gura Voronii i cu moarA in Siretiu 1 Sinetii, aproope de unde curge Ver4Zac sA fie despre toate partile dupa
hotarul cel vechiu, pe unde au inblat din vechi.
Obs. Condica Mitropoliei Msoldovii 1818, pg 663 Huetanii, tinutul Botoeni" ;
ibid. No. 1, Suret dela Stefan Vvod, 6941 [= 1433] Noemv. 16, prin care dAruiete
lui Hotco Costie", un sat la Vorona, casale Anucinii 6i HuetAnii 1 Sine6tii, aproape
de Velicani 1 Glodenii, unde iaste Nenciul jude 6i moarA in Siretiu, urde iaste HuetA",
publicat acesta din urmA 61 de N. lorga, Studii V, 79 6i VII, 72.

CLXII. 7063 (1555), Sept. 24, Alexandru Vvd. Moldovii intarc6t: Stoical vatavului 61 at sAi, Dumbra vita 61 Dimacitrl, inpartindu-le in trei pArti.
Alecsandru Voevoda cu mila lui Dumnezeu Domi u PAmAutulni Moldavii Datam
slugilor noastre Stoical vAtavului 1 Banulgi stolnicel 6i Mo6u1 6i Dragota gi Lupe Bulwww.dacoromanica.ro

M. COSTACHESCU

206

l Draghici si Albul l Lupul i Stavar i Fatal ci Moghila ci Nistor ci Trifan $i

Stan ci Micul Simion l Grozav i MihAil i Sarban i Chiric(a) ci altu S mion si
Duma i altu Stan ci Badiul i Dobre ci loan Leul ci Li 6.11 ci Dan ci Cernat ci Sambacil ci Pepe le ci Stnila i Maro, un campu la un loc, ce s nonecte Dumbrdvila
I Dlmaciul. i hotarul ace ui loc din malul Dimaeul despre apus dreptu Dintro garla,
anume Stueniasa, !Ana in malul Siretiului, lar despre rsarit iarac din malul drept Intro
garla anume Vidra !Ana in malul S ret ului, ca sa le fie lor intrei parti. 0 parte slugilor noastre Stoica %fatal/ i Banul Stolniccl i Vlaicul i Mocul i Dragota ci Lupe
Bulmez A doao parte slugilor noastre DraghieU ci Albul i Stavar ci Fatul ci Moghila
si Nistor i 'I rifan ci Stan ci Micul i Simion i Grozav ci Mihii ci arban lar a triia
parte slugilor noastre Chirii(a) i altu Sirnion i Duma i altu Stan ci Badiu, ci Dobre $i loan Leul t Lieu! ci Dan ci Cernat i Sambaciul i Pepele i Stnila ci Marco.
Si au dat ei 30 boi in pk'oare i doi cai buni. Deci i noi am dat lor tot acel mai
sus szris loc i poiana, an.urne Dur bravita pe Dimeett, precum ca sa le fie lor dela
not cu tot Venitul altul sa nu amestice, I ainte a,.ectii carp a noa,tre. Sau scris in liarlau la valet 7063, Septemv. 24.
mez

Obs. Condlca Mit.r. Mold. 1119, Dumbravita tinutul Teckului'.

CLXIII. 7084 (1576), Dec, 14 Petru Vcl. Moldovii. Sanda ci sora ei Draguta,
strnep _tate e lui Groza comis vand drept 1000 zioti tataracti, lui loan Golae vel logofat,
satul lieniic de pe Jijia, rascdmparandu-se din robie dela Tatari.
Petru.Vvod. cu mila lui Dumnezeu Domnu Tarii Moldavii. Adica au venit inaintea

noastra ci inaintea a tuturor a lor nocti moldovinecti boeri a mari ci a Ink' Sanda

sr

cu sorusa Drag*, fetile Maritii, nepoatile a h-upftnesii batranului Vlad parcalabul, stranepotile (sic) lui Groza cornis, de a lor buna voia de nimene suite, nici asuprite. ci
cau vandut a lor driapta ci adivarata ocina i mo;la 6au avut stramocul lor Groza

comis cu ispisoc de cumparatura de la bOrdnul .,*fan Vuod un sat pe Jijiia anurne

Iucscnii 1 cu loc de moord fn Jijiia, pe care sat lau vandut alui nostru credikos
si

cinstit dumisale loan Golae vel logft drept ICOO z ot tataracti, cand ei sari reiseam-

pored din robie de la Teitari. Si sau sculat al nostru credikos i cinstit boeriu loan
'Golae vel logofat ci au platit tcti deplin acei de mai sus seri bani 1000 zlot tataracti
intru rnanule Sandii $1 surorisa Draguta, fetile Maritii nepoatele g-upanesii batranului
Vlad parAlabul ci stranepoatile lui Groza comis inainte noastra si inaintea tutu] or a
lor nc4trii moldovinecti boeri din ispisoc de cumparatura 'tau avut stran qui lor Groza
comis de la batranul Stefan Vvod pre acel de mai sus scris satu pre care ace! ispisoc
de atunce lau dat in mainile credikosului ci cinstitului boeriultri loan Golae vel logofat inaintea noastre (sic). Pentru aceia i not daca am vazut a 'or de bun voia ci tecnit tocmala ci depiin plata, iar nol acijdire ci de la noi am dat i am intrit a lui
nostru credikos i cinstit boeri loan Golae marelui logofat pre acel mai sus scris irtreg sat cal pe Jijie anume luccectii t cu loc de moara in Jijiia ca sai fie lui ci dela
noi uric de astaz cumparatura cu t, t venitul Pentru aceia nimene a,tul sa naiba a sa
amestica.

Sau scris in laci la anii 7084 Dechemv. 14.

Insuc Domnul au zis.

Obs. Cond. Mitt.. Mold. 39,1. Iuccenii sant aratati in vechiul tinut al Iacilor.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

207,

CLXIV. 7088 (1580) Mart 9. lancul Vvd. Moldovii. PAtrascu t sora sa Magda,
raqranepotii lui Narota, vaod, drept 74 zloti tAtarasti, lui Grecea, din a treia parte
a ses: a parte, a satului Nrotesti i J rdinti, din Carligatura, care acum se numesc
Lunganii.

110, 17(u)

KOI:(11) 1)

npinAown np-k(A)ffamf1 if

II

11714,4) tiiit(c)Tifo 1.(c)fl(A),)% afAuki Mfv(AAmi):Koff u (*)

k(A) liatiff-f.wf 1;0/1*On CArra ile(i11) nzTpa(III)Ko v C1(c)Piht f(r)

flofric(Ae)

At0(1)1,,d A*Til Atica 42,(111)11-fiu I'M/ I IMF Cr,(11)4,14 rip kriltHATORE a(p)m-kfi Iv! Ao(4)3,if 11.1
poTir, nO 111K) ,A,Oup010 n0A10 tifIZI1(4) III110111.1HOIIIIII alum isficfmogaffif If npomml crtc+II(A )
nollItOr w(T)Ilinr 11 ,1,*,1,11.1111; tk(T) To I TAA ficlfri) cmo w( 1.) I 110111pli n tv(T) me(p)Aff
(11)10 y rono(cr)
(WIWI: o(c) rem(p) HAiiHrf(T) nr(n)railliff Inc(c)Taa if,t(cT) H 1(c)ripmffail 3A noTttpz(%),t,Iffif fulo 11,V,1(1) ntYkKkrka H(C) !IW(i) j u(r) crapn(r) 4tega(11)Ap4
flonotNI) Ta uin cm-3'k lialfirffir Ivo I a Cr,1,4,19 Arc*(r) I tiETIV11 31e(r) T4T40)I

11

c1:1 (I) 11 fiZCTANC* CAIP1',1 11, (in) IVEfi Ir H BA1AEIT,0 Foca, If(c)ric(A) IAA I Tin KH(111)1HCMall
oA 3,uvr(i) 8.7. orKII nhTp.1(11.1)10 H CF(c)rpn r(r) Au(r),vi rfirk(A) 11,1,1th 1{,WO it,4
((CI ) /Mr 11u (T) ff, (c) cz KRcf(At) ,1,0X0,A,c(xt). [I1 K(1),A,1 C]* HE vMHIHM(T) nwh(A) 0109
Aw,c)T;(m) 11,111110) I l'(C,I)-IK pc(c1). lip(c) r ia(c) KATO 311H Ai4(111) 0
CTp011(11) gr(e) nOPOti(T) 1(11)
f1cK6(1) STroficz [cu litere !Mine].
1111H*311

11

nAn7.,1,*1111(n) 1111C.I(A).

Io Iancul Voevod, cu rnila lui Dumnezeu, Djmn Tarii Moldovii, cl a venit, inaintea noastra i Inaintea boerilor nostri, sluga noastra PAtrascu i sora lui Magda, copiii Lucai ceasnicul, nepttii Stancii, stranepotii Armencii, fata lui Narota, de a lor buna
voe, de nimene nevoiti, nici siiiti, si au vandut a lor dreapta odina si =Venire, din
a treia parte de sat de Alcirole#i si din Jerdinhi, in tinutul CarligMurii, care acum se
cheama Lunganii, a sesea parte si din privilegiu de intAriturA ce a avut strabunul lor
Na-ota de la Alexandru Voda batranul, pe aceia au vandut-o slugii noastre Grecii,
drept 74 de zloti tatarasti. $i s'a sculat sluga noastra Grecea si a plAtit, deplin, toti
acesti mai sus scrisi bani, 74 zloti, in manule lui Patrascu si a surotii lui Magdei,
idaintea noastra, ca sa-i fie lui si de la noi cu tot venitul. $i altul sa nu se amestIce
naintea acestei. carti a noastre.
Domnul a poruncit.
Scris in Iasi, in anul 7088, Mart 9.
Stroici vel logofAt a invatat si a iscAlit.
BarlAdeanul a scris.

Obs. Originalul hartie, pecetea cAzuta. E proprietatea d. C. Cerchez. Satul Lungani, e in comuna cu acelas nume, jud. Iasi, (Ana Goesti, Madrajesti. Din vechiu, dupa
intemeietorul Narota, s'a numit Narotesti, iar o alta parte a tut Jerdinti. Sotia lui Narota.
Naroteasa, traia in 1490, 17 Mart, pomenita In uricul satului vecin, despre rasarit, BAtarasti (azi la SAne,ti): noo-rfin 11410TIACH (in potriva 'Narotesii). Cp. si Bul. Ion Neculce, f. 4 (1924), Satul Sanestii, pg 26.
CLXV. 7089 (1581), Mai 11 lancu Vvd. Moldovii intareste inpArtiala ce si au
facut intre dansii Marica, Elisafta i ailor, nepoti lui Ion Vorontari, stranepoti lui Sat.bic i Olinii, in satele Vashiutii Prisacanii, Colobanti, Piciorogani, Prajani, Cudrintii,
Voruntareoti, Buoreni i loc de moara in Miletin.
Suret de la lancul Vvod. 7089, Mai 11.
Instiintare faccm precum au venit inAintea noastra MArica si sora el Elisafta, fetile Salomii ei rudeniia lor Veisa 'eau fost pitar si fratile sat' i Ionasco cu sora lor
Agafiia, fioril Marical i rudenitle lor, Anna si fratile ei leremila Barbovschii, !Moth
1). Vezi Nota 1 cle la doc. CLIX.

www.dacoromanica.ro

208

M. COSTACHESCU

Sofroril, toil nepbti lui Ion Vorontar si Sofiicai t stranepoti lui Sarbic si Olinii i sau
Inpartit Infra dans i a lor drepte ocini si moii. satul Vasillufli din uricu de marturie
de la Petru Vvod si satul Prisdcanii, cu locu de moara In Miletin, i gumatate de sat
de Colobanfi i Pieloroganii cu locu de moara In Meletin i Prjdnii cu moara, din
uricu de Inpartala dela batranul Bogdan Vvod. si satul Cudrin/ii, ce sa numeste $drWerth' pe Verdr111$11 (sic), din uric de Intaritdra tau avut mo ul lor Sarbica dela batranut Stefan Vvocl. Si satul VorontdrWi pe Siret u, din uricu de inwirtala tau avut
mosul lor Ion Vorontar dela tanarul Stefan Vvod. $i masa parte din satul Buorenii
din uricul de cumparatura tau avut Ion Vorontar dela parintele Domniei mele Petru
Voevoda $1 sau venit in parte Maricai si a suroii ei Elisaftii satul Vasiliut i i k ufrigate de sat din Vorontaresti, parte din If os i i,lumatate de satu din Prisacani s1 umatate din asesa parte din satul Buorenii. De ci si noi vazandu a lor de buna voia Invoiala l tocmala

inparta a. (sic).

Sau talmacit de Evloghie dascal let 1768, lulie 9.

Obs Cond Mitr. Mold. 621.1inele din satele de mai sus erau in tin. Harlaului.
Pentru Vorontaresti, satul lui Vernutariu, cp. doc. 1503, 30 Sept. E.5t II, 233.
CLXVI. 7092 (1585), Fevr. 19. Petru Vvd. Moldovii intareste vanzare Mug de
Iliana, iota lui BarbovsL bib, catra Versa pitar, drept 200 zloti tataresti, a satuiui Colobantil, pe Miletin, In t Harlaului.

Suret di pe iipi,oc sarbasc de la Petru Vvod. din velet 7093 Fevr. 19.
Precum au venit inaintea noastra si inaintea boerilor nostri Iliana fata lui Barbovschil,
de Wine WO, nici asuprita, si au vandut a sa driapta ocina si mosiia din satul Colobanfii
cei pe Miletin, in tinutul Harlaului, a patra parte, aceia au vanduto credintosuluj slugii
noastre Veisii vel pitar drept 200 zloti tataresti i fnainte iau dat et 133 zloli, i.lir ciia-

lalti 66 de zloti si 8 aspri sa aib ai da ei and va face eai ispisoci dres dormescu
sit va da lui. Deci noi vazandu a lor de buna voia tocmala, asijdire si dela r)oi am
dat slugii noastre Veisii pitari pe ace de mai sus zita ocina, casai f e lui ocA cu tot
venitul. lar altul sa nu sa arnestice piste atasta carte a noaetra. Sau scris if Iasi.
Domnul au poroncit.

Obs. Cond. Mitr. Mold. 622.

Doc, dela CLIX CLXVI com. de d. M. CostAchescu.

Adele cipnelei de la Casele Bofoid.

CLXV1I. 1840 Mai 20. Prin care eu gios iscalitul mam alaturat cu dumnealui boeriul hatman Anastasachi Basota ca sa fac In zidiul ograzii de la curtile dumisale cismeaoa trebuitoare cu apa ce urmeaza a se muta de la iosmeoa ce ste din Owl in
raspintinia ulitei aproape de ograda durnisale si a o gati In vade de o luna sr giumatate cu toate cele trebuincjoase si dupa toata cuviinta l I lacere dumisale si potrivit
intocmai dupa planul ce am dat dumi-ale boeritai supt a me iscalitura si asemene
dupe am a o da gata cu toate materialurile mele caci pentru aceste dumnealui Nadul urmeaza ami plati dupa buna I voire me cu dumnealui pretul ce mai gios se va
arata, 2-lea. Ma Indatorescu asemene a face dumisale un havuz fn gradina iari cu
toate ale male clupa planul dat dumisale din partea mea si al gati in asemenea vade
de o luna i giumatate and dumnealui numai un agiutor de oameni la scoaterea lutului I mezatul temeliei precum 1 aducerea apei pe socotiala dbmisale Pentru man-

doal aceste adica clsmeaoa si havuzu facute si gatIte fn aratata vade cu toate ale

www.dacoromanica.ro

209

1)0 CUMENTE

mele boeriul imi va da 4000 lei adica patru mii lei din care am i priimit acum arvoila ase sute delei i spre urmare intocmai sau facut doal asemenea contracturi din
care until ramAne la mine iar unul am luat eu de la dumnealui.
1840 Maiu 20 zile.
CLXVIII. 1851 April 4. Noi Grigorie Alexandru Ghica Voevod cii mila lui Dum-

nezeu Domnu tarei Moldovei. De la suirea Noastra pe Fcaunul domniei acestei tari
una din ingrijirile noastre a fost pururea de a privighea pentru indamanarea indestularea i inlesnirea compatriotilor supusi obladuirei noastre. Drept acela luAnd aminte
si la jaloba ce niau dat al nostru cinstit si credincios boeriu dumnealui hafmanul
Anastasie Bwfd cu aratare a thud d n invechime o Cimea la coltui ograzii caselor
dumisale din ulita SfAntului Spiridon, care acum venise cu desavArOre In ruinare, dupa
mijlocitoare indemnare ce iau flout Sfatul oracanesc a capitaliei Iacii sau priimit a o
face dip nou cu a dumisale cheltuiala slobozind la la i frei mdsuri de apd din care
doad sd curgd afard pentru frebuinla ordqenilor fi una in ograda dumisale i intocmai dupa planul ce sfatul oracanesc iau impartait prin adresa No. 308 din 12
Martie 1841.

Deci incredintandune domnia noastra din cercetarea facuta de Mil Departamentul Lucrarilor Publice ca act a cismea dumnealui hatmanul au facuto intocmai dupa
placuta stare.
planul ce i sau dat i ca sau indatocit a o tinea pururea in buna
Prin acest al nostru domnescu hrisov Ii harazim dreptul de a avea trei masuri de
apa din apele obsteti din care una sa curga in ograda dumisale iar doaa in ulita
pentru publica intrebuintare bucurAnduse dumnealni i urmali dumisali din diam in
niam de aceasta a noastra domneasca miluire. Poftim si pe luminatil domni ce din
cereasca providenta ne vor urma in Scaunul Moldaviei de a intari aceasta harazire spre
netearsa si vecinica pomenire. Scrisusau in capitaliia laii si rezistentia domniei noastre in anul mAntuirei Una mle opt sute cinci zeci i unul iar a Domniei Noastre al
Iscalit : Noi Grigorie Ghica Voevoda
doile.
1851 April 4 lai.
Departamentul Lucrarilor Publice, Secs'a III, No. 2701.
Pentru D. Vornic L. Publice Procet.
L. P. gospod.
Director C. Negruti
No. 318.
Sef Secsiei C. Costescu ban.
1

Obs. Cimeaua are o vechime mai mare. In 1803, dud Voevodul A. C Muruz
a adus apa in laii, a fadut o cimea si in capdful ulitei Hagioaei, fri rdspdnfinia
drumului Sdrii pentru norod ; Aceasta o dovedete i inscriptia greco-romAna din 1E03
x6 el

iv I)
7.4l.h0C

&-t...?thro

Epzs.,Iro iv;

isrvcs1lun, Xdprnt OnG7.41.n.

irt:p.6Vt.0`)

MO7c

7..P0

05 xcao./.2^rctIVo aXE7.2G0

xintort

7. ()=.:.:Le Aacawv

ace;

Aici unde din patru parli yin ulifi sunt bucuria calatorilor, placerea insetatior,
acela dintre domni, care prin bunatate se deosebeste, Voevodul stapanitor al Moldoviei
m'a pus 1803.0 (N. lorga Inscriptii II 195 ; N. Dossios Studii" 82 : decalcul meu
No. 186).
Lascar Macri ban, antreprenorul cimelelor din Iasi, rrporteaza departamentului

din launtru ca ciimeaoa din dreptul caselor hatmanu ui Manu se afla in proasta stare ,
trecuse 36 ani la millocsi ca s'a fast incuviintat cererea lui Manu, dupa insistentele
ban. Macri, de a se muta cismeaoa din raspiotia drumului, din dreptul caselor -sale,
.1oan Neculce Buletinul Muzeului Municipal lai.

www.dacoromanica.ro

27

210

OH. GHIBANESCU

In chiar zidul caselor dumsale Manu, langA poartk dar cu a dumisale cheltuialA (21
lune 1839, cf, Surete ms. XII 117).
Hatmanul AnastasA BaotA cumpArand casele Manu, de la log. lordachi Caiargiul,
ii fa asuprAii cheltuelile cu mutare i Intretinerea cimelei din rAspantie (25 lunie
1839 ; cf. Surete ms. XII 116).
Eforil oraplui Iai prin adresa No. 1444 din 15 lulie 1839 inctiviinteazA cererea
hatm. Anastasie Baot, aprobatA de ministerul de interne cA apa s curgA atat in ograda caselor di misale batman (una mAsurt) cat i in ulitA (2 mAsuri) pentru norod.
cf. Surete ms. XII.118).
Treat un an, i lucrurile nu Incepuse a se face. Atunci eforii oraplui Iai cu adresa No. 614 din 11 Mai 1840 scrie hatman A. Baota cA cismeaua fiind cu totul
in proastA stare din zi In zi amenintA Were ; de aceia cu cinste poftete pe Dv. ca
grabnic s punli in lucrare dAramarea i indreptarea cim1ei, cAci mai prelungindu-se
cumva sA nu se intample vreo nenorocire cuiva din cAderea ei" (cf. Surete ms. XII 119).

T. Peptu isi bea scrisorile mosiei.

CLX1X. 1834 Februarie 29. AdicA noi cei mai h-os lAcuitori din sat Grajdiurile
rzli carili ni vom puni numile si degitili incredintAm cu aciastA marturie la man

lui Good! Chleptul, Nifd Keptul i Stefan Keptul frati a lui Toader Chepful i feciorilor Lai Toader Cheptul : loan 1 Vasili Costandin si fiicii lui Paraschiva pintru o
dolii ce au fAcut unui cramar din targul Eulul in crasmA numitul Toader KePtuf lui

Garalattp crasmarid cu 4 stanjani de moie i numitul Todir parti de mosie ci au avut este ImpArtita cu fratii lui i fiilor lui i ace parti di mogii este rAscumpAratA di
fratii lui i di ficioni lor ci o avuto Todir Cheptul, fail el nu are n'ci un feirmac al
moii, ci el fiind bat acolo la acel crdernar si singur ford a fi oreunul din rdthsi
cari numitul Cheptul la belie au Jost Mut si scrisorile mosii, avdnd darul befii
i el nu au arAtat ci au fAcut la ace belie i aflandul fratii lui leam dat aciastA martulle precum ca nu ari nici o stApanire la ace mogie i spre credinti niam pus numill 1 degitele,
1834 Februar 29.
Eu loan Cretul rAzA,
Eu Gligori san
Eu Niculai san A Stefanii razas,
a $tefanii rAzA,
Eu Gligoras NegurA rAzAg,
Eu Neculai Coce razas,
Eu loan
Tugule rAzAg,
Eu Gheorghe Tugule raza,
Eu Vasili Dulichi raza.
$i eu am scris Cu zisa nurnitilor de sus : lancu dascalu.

Sednic de prins peste.

CLXX. 7214 luli 3,(1706) 1Cv Antioh Costantin oevod. bj. milost. gospodaru zemli
Moldavscoi. adec sau park de fat inainte domniei miali. Marzac stegariul domnescu. i
ilimirm Eau fost stegar. i alti rAzia1 a bor. carii au moie, inpreun. la sat la Oriciani.
la tinutul Iailor, pe apa Jijiei. 1 a Prutului cu Ion i cu Costantin. cari au fost facut sednic tuft apa Prutului, pe mosie acestor rAziai card mai sus scriem dzicandu
loa i Costantin. cum ei doi au Matt acial sednic ca sl s hrAniascA. au fost clandu
i peatea de a dzAcea, iarA rAziai acesti de mai sus sau muncit i liau stricat sednicul. si liau luat i sacul 1 nui las ca sA s hrAniascA. iarA Marzac i Meleghe, cu
rAziai Ion aga au dat sat% cum sa hrInescu pe moie lor de vro doi ani. i precum

Taste obiceaiul sd le dia mosinasilor al treile peaste.nau urut sal dia 1 niau ar6.tat i o carte a domniei miali ca sa aibi a popri pre toti carii ar miarge sA s hrAniascA pe moiia lor. fAr stire lor deci i domnia mia am socotit cu tot sfatul nostru,
CA moanul filagtecandu sar tAmpla, volnic iaste ag apAra 1 a stapani mo?iia sa. des-

www.dacoromanica.ro

DO CUMENTE

211

pre toti clni an miarge sa s hraniasca far tire razeailui. pentru aceaia aflAndus caa
inblat Ion i Costantin far igprav. caci au facut seadnic far vola mosinasilor, iam dat
domnia mia ratnai i platnici cu cat sar dovedi cu dovad buna cau prinsu peatea
cu sednicul i e'au fost parie raziailor nam dat ca sa alba a da de candu sar fi facut sednicul, Deci i de a.mu inainte pre cine vor lasa raziai acela sa aiba a sa
hrani pre moiia lor i sa aiba a da venitul dupa obiceaiul vechiu. ori fiete cu ce
maestrii sa va hrani. Asijderile i ori candu sar tAmpla inblAndu pe acolo i accia cu
wpm sa aiba a da din peatea dupa obizeiu. din trei pelti tin peatea.sau din trei bani
un ban 1 din stog de fan. ate un ortu. ori din dzacia capiti o capita de fan. Aiijderele 1 din Nine i dintralte din toate eine cu ce feal de hrana sar hrAni pe moiia lor. i nime sa nu ste inprotiva cartii domnie meli 1 de aceasta Ora O. nu s mai
Nrasca peste carte domniei meale.
Aciaste scriem.
I. p. domneti in tu ros
u las It 7214 Ittli3.
NcoIai Costin vel vornic i IliKliTHOCT (in lipsa) vel logofat RI (in) divan.
Cf. Snrete ms. XLVII.671.

Vacaritul i Cunifa.
CLXXI. Fara data (sect. XVIII). Izvodul de ce au luat lordachi venitul din

moie 1 banii ceam dat eu de iam plata vitele de vacarit".

16 lei am dat vacarit pentru 8 vile a lui lordachl in anul and au murit dumnealui.

13 lel 4 potronici 5 bani am dat vacAritul pe 6 vite, 1 cal tij a lui, cAte 2 lei
1 4 potronici i 5 bani de vita.
13 lei 6 potronizi vacaritu pe 6 vite 1 cal tij a lui cate doi lei 3 potronici de vita.
32 lei au luat din velnita cu 2 postaje, unul 9 lei ; altul 6 lei.
120 stoguri de fAn ce au facut Balu, au luat lordachi dejma.
20 lei au luatu de la Borcila de pe dejma de la Boldeti.

18 lei tij Ian dat Borcila intraltu an i nau vrut sa o de i nu tiu ce au Mut.
1 cal au luat Iordachi de la Costantin pe fAn ceau facut depreuna.
6 lei au dat conifa ate 6 orti pe vita pe 4 vile tij a lui lordachi &Ind au josh]
Conlfa para.
Din Condica Litenilor (Surete ms. XIV.545). Fotron'cul valora 10 bani, si 12 potronici faceau un leu vechiu =40 parale = 120 bani, Tultul valora 15 parale sau 45
bani. Va:aritul era 2 lel de vita, caci pentru 8 vite sau platit 16 lei. Tot vacarit s'a plata ate 2 lei 4 potronici i 5 bani de vita, care pentru 6 vite i 1 cal sau facut 13
lei 4 potronici i 6 bani.
lar mai jos arata ca sa p atit cAte doi lei i 3 potronici de vita ; iar pentru 6 vile
si un cal s'au platit 13 lei 6 potronici,
Pentru cele 7 capete de vite (1 cal si 6 boi) a trebu t sa se plateasca dupl taxa
dintaiu (2 lei 4 potronici i 5 bani) 14 lei, 28 potronici, 30 bani = 16 lei 7 potronici,
iar nu cum scrie la izvod 13 lei 4 potronici i 5 bani; iar pentru aceleai capite de
vite dupa taxa de a doua (2 lei 3 potronici), 14 lei, 21 potronici =15 lei 9 potronici,
nu cum scrie la izvod 13 lei 6 potronici.
lar cunita cate 6 orti de vita pe an, pentru cele 4 vite s'au platit 24 orti, care
socotiti, fiind 4 mit drept un leo, fac taman 6 lei, cat scrie i izvodul.
Araanitohorifii de la Razgrad.
CLXXII. 1818 Mlie 22, Cu mita lui Dumnezeu Noi Scarlat Alexandru Calimah
Voevod. Domn tarii Moldaviei.

Facere de bine fiind una din cele mai intai datorii a omului cu cAta ravna sa
cuvine fieticaruie de a o lucra, in cele ce sant prin putere catra aproapele sat', i cu
cat mai vArtos domnii ocArmuitori sa cade a o arata catra fiii i supuii obladuirii lor,

www.dacoromanica.ro

212

GH. GH1BANESCU

iar peste toate catra sfintele dumnezeesti la casuri uncle neincetat sa proslavelte marirea ziditorului nostru, si unde strue tot temeiul asazamanturilor celor sfintite, in care
razima si vietuirea noastra i folosinta acestii vietuiri, folosinta cea adevarata a sufletetii mantuirl, adica, prin care putem s ne indreptam inaintea ziditorului i sa dobandim viata cea vecinica a fericirilor. Domniia mea hranit fiind cu ravna facerii de bine
i cu evlavia catra sfintele dumnezeetele lcasuri luatam aminte la aratarea in scris
ce niau facut ob0ea arvanitohorifilor de la Razgrad, ca acolo din vechiu aflandus
doa biserici zidite de prea fericitul intru pomenire domn Vasille Vvod , din intamplarea
In vremea ce au ars acest sat au ars i bisericile acele aniandoa i au ramas stand
si !Ana in yremea aceasta rasipite. Acutn fns indemnandune de o parte din ravna,
iar de alta slindui trebuinta, voesc a radica una din bisericile aceste, care au fost din.

tru inceput in numele sfantului marelui mucenic Dimitrie facand rugaminte ca sa ne milostivim domnie mea i sai inlesnirn cu oare si care a;utor si din partealpamantului a cestuia, spre

indemanarea lor atilt aceasta. Drept aceia bine voind domnie mea asupra rugaciunii
lor, i dupa oaresi care cuvant gsand a fi nu numai cu cale, dar i ca o datorie din
partea parnantului acestuia, de a da aZrutoriul cel prin putinta, spre inoirea unei asemenea biserici pentru nestearsa pumenire acestui vrednic de laucla domn, de la care
pamantul au cunoscut atatea faceri de bine, ramaind a mosteni si o vrednicie nu putin insemnata de laud si de cinste, din isprvile nevointilor sale. lat prin acest al
nostru hrisov domnesc hotaram i oranduim ca sa aiba a lua aceasta numitA biserica
cate doa sute lei din vama gospod i ate doa sute lei din ocnile gospod miia pe tot
anul nesmintita si nestramutata, ori in vanzare de vor fi slujbele acestea, sau in credint de sa vor cauta, danduse totdeauna la vechilii ce sa vor arata din partea 'Asaricii oranduiti ca sal priimasca spre a s trimete ao10 ca sa s intrebuintaze in cheltuelile bisaricii totdeauna.

Poftim dar domnia mea si pe cei din urma noastra luminati domni fratii nostri,
carii din pronia cereasca sa vor orandui intru ocarmuirea tarii acestie, nu numai s
nu stramute aceasta cuprindere de miluire, ce mai vartos sa o intareasca i sa o' adauge, pentru a domniilor sale proslailta numire, si in veci nesfarita pomenire.
Sau scris hrisovul acesta la scaunul domniei mele in orasul Eii, intru a dooa
domnie a noastra la Moldavie in anul al aptile.
la let 1818 Lille 22.
liv Scarlat Alexandru Calimah Vv. (m. p.)
I. p. mari in tus rot.
Const Canta vel vist. procita.
Sau trecut in condica visteriei de C. Veisa.
Cf, Surete ms. IX.231.
CLXXIII. 1820 lunie 30. Cu mita lui Dumnezeu Noi Mihail Grigoriu Sutu Voevod Domn tarii Moldavii.
Ravnitoriu fiind domnia mea de a urma pildele celor ludate a luminatilor domni
procatohilor nostri, carii pururea prin cat au putut au ravarrat faceri de bine i agiutoruri catra cei ce au gsit cu cuviinta, iar mai vartos catra sfiotele dornnesti locapri,
luatam aminte la jaloba 1n,cris ce niau trimes ob,tia Arvanilohoritilor de la Razgrad,
ca acolo din vechiu aflandusa doa biserici zidite de. prea fericitul intru pomenire domn
Vasilie Voevod, din intamplare in vremea razmeritii acestei mai din urma arzand acest sat au ars si bisaricile, mai In urma insa adunandus lcuitoril satului din locurile unde se afla rasipiti, sau nevoit si cu multe greutati au radicat una din bisaricile,
care au fost dintru inceput in numele sfanrului marelui mucenic Dimitrie, zidinduo de
piatra cu totul de iznoava, si fiind ca luminatul domn procatohul nostru (din beat 1818
lulle 22) Scarlat Calimah Vvod, dupa obsteasca jaloba si rugaminte ce au facut ei, au
cuprinso aceasta biserica cu oaresicare agiutor de mila prin hrisov gospod. au facut
rugaminte ca s ne miloAivim a i S intari si de catre noi acea mtluire. Drept aceia

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

213

incredintandune amnia me asupra adevrului acestor aratari din jaloba, i vazand $i

hrisovul miluirii ce niau aratat de la luminatul domn procatohul nostru, din leat 1818
lulie 22, am socotit $i cu cuviinta gasind $i noi, de a av a aceast biserica un agiutor
oartlicare, din pamantul acesta spre a nu ramane stansa pomenirea acestti vrednic de
laud domnu, din a caruia vredi ice ispravi au rarnas a moteni i pamantul nu puVIA vrednicie de !amid $i de cinste. lata prin acest al nostru dornnesc hrisov asamine intarindui miluire hotaram ca s MIA a lua pe tot anul Cate pain, stile lei din
parnantul acesta, din care pe giumatate sa sa de din vama gospod. si ,,"urnatate din
ocna. platindusa deplin i far stramutare pe fie$tecare an acevi bani, sau in credinta
de vor fi slubele pomenite sau in credinta de s vor cauta i dandusa totdeauna la
vechilii ce s voi arata oranduiti cu scrisoare din parte bisaricei ca sai primeasca
$1 sai trimeata acolo spre a sa intrebuinta intru a bisaricii cheltueli. Poftim dar domnia
mea $i pe luminatii domni, fratii no$tri, carii din pronia cereasca sA vor orandui in
urma noastra obladuitori pamantului acestuia, nu numai s nu stramute aceasta miluire,
ce mai vartos sa o intareascA $i sa o adauga pentru a domnii sale pururea proslavita
$i in veci nesfar$ita pomenire.
Sau scris hrisovul acesta la scaonul domniei mele in orapl E?ii, intru cea dinla let 1820 lunie 30
tai domnia noastra la Moldavie in anul Intai.
L p. marl in tu$ ro$.
lo Mihail Sulu V. (rn. p.)
Sau trecut in condica visteriei C. Veisa pah.
lordachi Riset vel vist procit,
Cf. Surete ms. 1X.233 Razgrad vine in Bulgaria, la sud de Rusciuk. Aryanitohoreti erau calugari Arvaniti (din Albania).
Solluzul i pdrgarii de Tecuci
CLXXIV. 7190 Marl 23, (1682). lirsau ...znaKkut utomnvalp,1

Hi 7rE i,tTrtti. L118 la;

II rnspeapn. Si popa Zaharia. i I popa Tata . i Andoni negotator. i Mance m-gotitor.

lwn Mean negotator. i Balan. I Stamatalikr. Miron. i Ni oara_Bordea, i Dumitru Cole,
i Lepadat i Naiakkui. i lane I Tigana, $i multi oameni buni de taw, de Tecue. a-

deca au venit inainte noasti i na I inte a mu ti ttmen buni. de t ag de Tecue. ce$ti,

wmen den sat den figdnie. anume Mac sin n poto lui lmo$ cel Ntran. i Carste i
Sinia nepotii lui Pa$co cel batran. i Coste nepotu lu Grasului. celui batrn i Craste
Carnul. i Ion nepoti lui Cann ce lui batrn. I Cana nepot Cornei celui batran.i Tampa
nepot lui Draghici cel batran. i popa Drago$e fetor lui Simion. $i neu marturisit cum
de buna voe lor de ni me impresurat, nice asuprit, $i au vandut ei satul cei mai sus
scris Trgdnei ce s che I ma la Dimae. ce nAste tinutul Tecuciului. din drese de danie
I

ce au avut stramqi lor Alexa i Jurca i Dragop i Julie de la Stefan Vod I updnului Criste vornicului celui mare, drept o suta de gaib ni de aur. dece noi vazandu de buna voe lor. tocmindusa $i plata facandule deplin I scrisam i noi acest
zapis al nostru, ca sa fi - de credinta $i casa$ faca i derese domne$ti. de pre aeestx
zapis al nostru, de aeasta I $tim i marturisim cu sufletele noastre, $i pre mai mare
credinta, pu I sam pecete targului.
1. p. in fum.
uinct win firivi 8 1111 311,1 111418 8b.
I

Pecete targului un cal: nitivrE Tzp. TE8119-81.

Cf. Surete ms. 1X,235.

Slobozie Ia Cdrligali (Falciu).

CLXXV 7177 Februarie 26,(1669). lo Duca Voevoda b. m. g. z. M. datam cartm
domniei mtle Printelei rugatorului notiuIoan Ep scopiulz de 1-14 $1dh egatoriului
vatamanului sat' din Carligati ce iaste la tinutul Falciiului spre aelm, sa aibx a chema
oameni streini din tara tureasc, $i din tara munttnisc,N, $i din tara Ungurliscx $1
din tara Lepscx $1 din peer, Cazattascx, fil ce limbx or fi $i vor vini de sa vor

www.dacoromanica.ro

GI-I, OHIBANESCU

214

asnua acolo la acel sat de la domniA mA or avia sloboaie tn doi ai i vor fi in pace
de dajde i de zloti I de lei i de taleri 1 de galbeni i de orti i de ilii de sulAru 1 de unt i de branite i de alte dad i angheril de toate ate snt pe alti miei in tara domnii meale nime intru nemic nui va iuvalui. Aijderk i voi parcalabi
de atel tinut i voi vornici de Hui i globnici i deugubinarl *i olacari i podvodari
intru nemic a nui invaluiti nici sai globiti id ra cine i va invalui peste cartra domnii
mide de mare certare va fi de la domniat mfit i nac ne baodet.
Sam gspdnx cazal.
u las vledt 7177 nita Fev. 26.
lw Duca Voevoda.

EAnnIe.

Doc. dela CLXVHCLXXV sunt comunicate de d. Gh. Ghibnescu.

Hrana fn Intnrnatele din IaV.

CLXXVI. 1843 Octomorie 3.

Contract
Prin acest contract fac cunoscut a mam alcatuit cu cinstita Epitropie a invataturil[lor] publIce de a indestula pe un an intreg cu hrana 180, adica una suta opt zeci
persoane lacuitoare la Institutul Academic i Vasilian sub urmatoarele conditii :
La Academie pentru 71 persoane de fiete care persoana pe zi voiu da doa sute
sute dramuri pane alba i una suta cinci zeci dramuri carne.i anume :
In zi de frupt
I. La gustare, opt zeci dramuri lapte curat de vaca de fiete care persoana, earl

and nu va fi lapte sa va face friptur, dandu-li-se ate patru zeci dramuri carne de
persoana i cinci zeci dramuri pane din soma de 200 dramuri.
H. La pranz,
1. Bor de carne de van sau supa de carne de vita bine gatita
i de akuns, cu orez fide, gris, arpaca sau verdeturi cu paine prajita i alte de
aselnene 2. Un rasol cu sos sau cu legumi. 3. Un fel de bucate de carne cu legumi,
ori verdeturi, sau de aluat precum: placinta cu branza, coltunai, strudel, pilaf, lapte
cu orez, menita 1 alte de asemene. Friptura i compoturi de fructuri sau fructuri in
vremea lor.

La 5 Easuri dupa ameazazi se va da fiete carue 50 dramuri pane.

La cilia doua feluri de bucate, din care unul se fie de legumi sau de aluat
i altul de carne.
In zi de post.
I. La gustare, cate 50 dramurl de pane cu povidla sau fructuri verzi oil uscate
III.
IV.

dupa vreme.
II, La pranz ; 1. Boruri sau supe care vor fi odata de legumi, alt data de
verdeturi cu orez, altd data de pete, raci sau h ibi i alte asemenea, pe langa asdasta
doua feluri de bucate, care vor fi odata de legumi, altd data de verdeturi, alta data de

pete, raci, hribi i de asemene care vor fi facute cu unt de lemn bun, in loc de friptura pete prjit sau alta prajitura i la urma precum in zile de Erupt aa i la post.
compoturi fructuri. pete i raci se vor da and se vor gasi proaspeti, earl in lunele
de vara nici cum.
La Institatul Vasilian
Pentru 66 persoane la gustare, la pranz, la merinda, la dna in zi de frupt i de
post, ca i la Academie va urma indestulare de catra mine.
La Academie voiu hrani 16 slugi carora le voiu da cate una suta tat zeci dramuri carne de unul i patru sute dramuri pane neagra, facandule doa feluri de bucate

www.dacoromanica.ro

boCUMENTE

215

.de rand si dimineata si sara, insA curate si bine pregAtite. Asijderea la Institutul Vasilianu voiu hrAni ii slugi tot cu acele portii i randuealA ca si la Academie.
Ise Alitul mA indatoresc a da pane albA si neagrA, bine coapta de aceea ce se va
vinde in targ, adecA jAmnA si pane neagrA sau de cas5, de nu mai bunA, dar nici cum
mai proastA cleat jAmna cea mai bunA din targ Toate materialurile vor fi de calitaoa
cea mai bunA i proaspete, bucatele bine ferte i curat fAcute, fiind supuse privtgheni
si revizii inspectorilor. Bucatarii i randasii lor vor fi platiti de cAtrA mine.
Cinstita Epitropie se indatoreste ami da toate vasele de aramA cate are cantArite
si la sfarzlitul anului de antreprizA mA indatoresc a le da in acelas catime de greutate
dupre cum le voiu fi prilmit si reperate asa de bine ca sA fie in stare a sluji institului pe viitorime, earA eke alte vase aram Eau de lut precum si ori ce alte unelte
de bucAtArie vor trebui peste cele date de cinstita Epitropie eu mA indatoresc a le
ave si la fiescare cincisprezece zile sau cel mult dazeci mA indat resc a spoi foarte
bine vasele de aramA.
Spre indAmanarea me cinstita Epitropie se indatoreste aml da toate poloboacele
de murat curechiu ate are si la sfarsitul anului le voiu intoarce in starea in care le
voiu fi priimit Sofrageria cu toate efecturile trebuitoare si feeorii de SlujbA vor fi a
instituturilor. Cinst ta Epitropie se indatort ste ami da o odae in institut pentru a ave
cantelerie i magazine instituturilor pentru pAstrarea proviziilor.

Bucatarii cu randasii lor ce sant pe a me socotealA vor 15cui in instituturile unde

vor lucra and va fi incApere, insA ei nu vor pute side cleat slobozi, fAra femee, nici
copii.

La easurile hotArate de Epitropie pentru mancarea personalului, eu mA indatoresc

a fi gata cu masa si nici cum a intarzie, ca nu din aeasta sA se facA vre o sminteall
easurilor studiei si daca in vre o zi se va dovedi cA bucatele nu sant bune, potrivit
acestor condit i se va opri pretul acelui feliu in sumA de trei zeci lei in folosul casei
Shoalelor.

IscAlitul mA indatoresc a hrAni numai persoanele ce se vor afla fatA la easul hotArat de masa, earA la cei bolnavi le voiu slobozi portii in casA dupA randuirea D.
doctorului. Asemene pre langA numArul de mai sus de 164 persoane, mA indatoresc spre
inplinirea numArului contractat a mai hrAni 16 tot ca pe sholerl si amploiati pe care
cinst[ita] Epitropie mi le va insAtnna, irsA nu afarA din instituturi, earA dacA peste numArul de una sutA opt zeci cinst:ita] Epitropie va mai voi a inmulti persoanele, se alba
a-mi plan de fieste care dupA analoghie.

La intamplare dacA vre unul din amploiati nu s'ar afl la masd la vremea hotlratA, fiind intrebuintat in vre o slujbA de a institutului, imi va da de Vire mai inainte
spre ai opri portia cuvenitA, earA mai ales d-sale secretarului a i se da in deosebi ;
asernene vremea vacantiilor si a sArbAtorilor Ant in folosul iscAlitului, pentru care dd-lor sef-pedagogii in toatA sara vor insAmna pe un bilet cate persoane au a pranzi
a doa zi.
Pentru toatA aeastA antreprizA cinst. Epitropie pe un intreg an imi va plAti suma
de 66000, adecA sase zeci i sapte mii lei, cursul pietei, avand ami plAti pe Restecare trei luni inainte analogul somei totale i pentru sigurantia cinstilei Epitropii,
intru aeasta dau chizAsie vrednicA de credinta in persoana D. Costachi Daciadi ; earA
bentru intocmai pAzire a conditiilor de mai sus la intamplare de neinplinire, cinst.
Epitropie va fi in dreptate a strica contractul si a vinde earAs prin mezat si toatA scAderea ce i sar pricinui intru aeasta va fi in rAspunderea me si a chizAiului meu, earA
dacA dupA sase luni de zile cinst. Epitropie va fi .multamita de sirguintele mete in
Privirea indestulArii cu hranA bunA si curatA precum si pe viitorime, apoi, potrivit Jawww.dacoromanica.ro

M. BALEANLJ

216

lobii mele $i incheerei cinst. Epitropii, contractul acesta in totul va fi valabil pe trei
ani. Pentru care sau fAcut doA asemene contracturi, intArite pe forme.
(ss) Giorgio Stamatopulo.

1843 Octomvr(ie) 3.
(ss) K. Daciadi chizA$.
Pentru intocmai (ss) Indescifrabil.

Dosar No. 77, Transport. 1765, Opis 2014, Fi la 773 (Divanul de Intdrituri).
Pentru o moard din Strdmbi.
CLXXVII. 7130 April 27 (1622). Noi Stefan Tom$a j Voe vod boj[iiti] milostiiu
g[os]pod[a]r, zemli Moldavscoi,
Scriem Domnia me slug lor noastre FAtul $i NicoarA cA aice inainte noastrA de
fatA sau tras la .1.1dicatA credinZoasA sluga noastrA Neculachi vel Stolnic cu Pt tre din
Strambi pentru o moarA ce o are el fAcutA acolo, zicand Petre cum ca i mo$ie este
a lui $1 moara este pe locul lui, iar Niculachi Stolnicul au rAspunsu c5 dintrace partea
de moarA lui i sA cuvine a stApani doao parti.
Dreptu actia dacA ye ti vide a'eastA carte a domniei mele s strangeti oameni bunt
megiia i de pin pregiur i sa cercetati de iaste a$a dupA cum au arAtat ei inainte
noastrA i cui sA cuvine i sAi puneti la cale $1 cui sa veni ase si i stapaneasca.
I

cu ispisoacele ce are Neculachi Stoluicul

Cad noi cu sfatul Domniei
dela socru sAu Boul Vist(ernic), am cAutat, am cercetat $1 tot a$e am aflat, c doao
pArti dintrace moarA sA cuvine sd le stApaneascA Niculachi Stolnicul i apoi ce sa, va
ccK Petrii pentru lucrul a au fcut moara aceia s i intoarcA Stol[nijc[ul] i sA sthpaneascA doao pArti.

A$e sl $titi $1 intralt chip sA nu faceti.

Ghenghe vjel Loglo][A]; au iscAlit (L. P.)
Sau posladuit, Costantin Leondari sulger.

7130 April 27.

Vel Log[o]f[a]t.

(L. P. gros]pod.

Carle lui Radul Vodd pentru o :ward din Strdmbi.

CLXXVIII. 7132 Ghenar 7 (1624) 1ai. 1\13i loan Radul Voevod Boj[iiu] milostiiu
gospodar zemli Moldavscoi. Scrit m Domniia me slugii noastre Condrei Visternicel din
Tibucani, clAmu ti] $tire cA sau jAluit al nostru boiariu credinC"os Neculachi stol(ni)c
cel mare pre Petre din Strambi zicand inaintea domnii mele c au facut o moarA
pre locul stolnicului in tAriia sa.
Pentru aceia dacA vei vide carte Domnii meale iar tu sa mergi sA opre$ti ace
moarA $1 paine ce va hi $i e sA va strange sA ste bine $i sA le dai zi sA stea de fata
innainte Domuti mele cand va vre boerinul nostru stolnicul i sA le feel de zi. AZasta
U las, let 7132 Ghenar 7.
scriem i intralt chip sa nu fie.
L. P. g(os pod.
Insu[ii Domnul au poroncit.
Velitii boeri au invAtat.

Pentru un vad de moard fn Strdmbi.

CLXXIX. 7132 (1624). Noi Radul Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemli Moldavscoi.

Ad a au venit inaintea noastrA $i innaintea a lor no$tri boeri al nostru credinos boiariu Neculachie Stolnicul cel mare $i sau pArat de fata cu sluga noastrA Petre
Pitarel din Strambi pentru moarA Zau facut Petre pre un vad ce iaste pre a trila parte
www.dacoromanica.ro

DO CUMENTE

t17

din tot satul din Stramba pre vale Satului si dintracela vad doao part santu a bolarinului nostru Niculachi stolnic i a (upanesii lui Maria, fata Bonlui vistiernic lar t
tria parte la ..te a Petr i, iar Petre el au vrut sa tie imusi a, el vad si sau fost 1 mai
parat Innainte lui Stefan Vocla In &A randuri sau fust hotarat cu boed 1 cu slugl
domnesti si cu multi oameni buni cum au aratat al nostru boiariu ,cei mai sus gals,
si carti de para de a Stefan Vocla.
lar dupa acea sau sculat Petre al treile i iara au prt pe Neculachi stolnic 1
pre acei hotarnici anume Fatut stolnicel si Ni hifor paharnicel din Serbeti cum el
nau fost hotarat cu dreptul.
Sfarsitul filei Mat din condlca.
CLXXX. 7143 Dec. 1, (1634) Iasi. Vasile Vocla judeca i cla ramas pe Gr. Arbure In Ora cu pr. Buda pentru Braesti. Se pune ferae.
lw Vasilie Voevod, cu mila lui Dumrezeu, domn tarn Moldovei lat au venit
inaintea noastra i inaintea boerilor nostri rugatorul nostru preotul Buda si cu Hui sau
Ionasco si cu nepotul sat] Vasile Braescul nepotul lui Boris Braevici si au avut para
inaintea noastra cu Or gore Arbure si cu Nicolae Miteesescul si Ciurlic pentru jumatate din satul Breiestii, partea din jos, si dar noi cu tot sfatul nostru am pus zi lui
Or gorie Arbure si lui Nico ae Mateesescul si lui Ciurlic, ca sa alba el asi aduce documentele lor pe aceasta jumatate de sat Braesti ca sa li se faca cercetare inaintea
noastra. Deci and li- au f st lor zioa, atunci rugatorul nostru, preotul Buda 1 cu !WI
sat' si nepotii sai au venit la zi i au asteptat o Saptamna peste'zi, iar Grigorie Arbare i Nicolae si Ciurlic nau venit la zi, ci au limas din zi si din toata pravila pamantului dinaintea noastra lar preotul Buda si fiul su lonasco si nepotul sau Vasile
Braescul sau Indreptat dinalntea noa tra si dinaintea a tot sfatul nostru st ;tau pus
luisi fierde 12 zloli tn visllerLz Domniei Mete.
Deci de acum Inainte Urigorie Arbure si nepotii lui mai mult .sa naiba treabl cu
aceasta jumatate de sat Braesti. Dar nLi sa aiba a mai Ora pentru aceasta parra, nici
sa castige nici odinioara in veJ de veci. Si altul sa nu se amestece.
Insusi Domnul a poroncit.
Loc Pecetii). In Iasi 7143 Dechembrie 1 (1634).
Focea.
Ptrasco Basota vel log- fat
S'au talmacit de catra mine leromonabul Hrisant din cuvant In cuvant di pe ori-

ghinalul sarbesc, cu cuget curat pentru care adiverez cu iscalitura mea.

1833 Avgust 1,
Hrisant lerom(ona)h In mthlastire Golie,

CLXXXI. 7164 Mart 20 (1656), Iasi. Zapis prin care I. Prajescul vornic cumun zlot pamantul in Danaeiti (Putna) jumatate de batran de la Nec. Sturza.
Acleca e u Ionasco Saverinco sl Neculai Sturzea cu til fratii nostri, ficiorii Teatiului din sat d n Danae ti scriem i mrturisim cu cest zapis al nostru cum noi de
buna voia n astra, de nimene siliti, nici asupriti, am vandut a noastra driapta ocina
si moie din sat Ddndesti ce sintu la linutul Putnel pe apa Totrusului, humatate dintrun batran al nostru a lui Mateia, aceaia parte o am vndut noi dumisale hupanului
ion Praj(a)scul marelui vornic de tara de sus si niam tocmit cu dumnialui sa ne dea
dumnealui die un zlot p pamantu, deci sintu pe aciast kumatate dintracest batran
optu zaci si optu de pamanturi, i-am vandut dumisali din vatra satului i din tot locul
si din tot vinitul, asijdere eu Vasilie si Luca sl Necula cu toll fr4l miei, filori Eriului
loan Neculce` Buletinul Muzeului Municipal law.
28
prA cu

www.dacoromanica.ro

218

M. BALEANU

am vAndut dumisale gumAtate de bAtrAn iar151 optu zAci 5i cptu de pAmnturi 5i eu

Procop 51 Simeon 51 Chiriac 5i Dumitraco fieorii Scheii am vAndut ;umtate de mo
optu zAci 51 optu pAmAnturl 51 eu Vasilie i Selariul 51 Ion i RApedoae cu fRorii mid
am vAndut dumisall humAtate de bAtrAn optu zAci i optu pAmAnturi, deci fac peste
toate 352, pArtile acelor doi bltrAni 1 din vatra satului 51 din apa Totru5ului pAnA in

buoru cu tot venitul din cel hotaru sA aibA a tinea dumnealui in veacl 51 pe mai mare
credinta niam pus 51 pecetile iam iscAlit sA s'e) 5tie.
U las vl,eat) 7164 Mart 20.
Durnitraco Trif,
jona5co,
Vas(011e,
elariu
Neculai, Necula,

+ Luca, + Ion, + RApedoae

CLXXXII. 7225 April 19 (1717). la?i. Cartea lui M. VodA RacovitA peniru ales
hotarele In Branite pattea dati agAi Costantin.
liv Mihal RacovitA Voevod, bogliu) milost(iiu) gospodar zzmli moldavscoi. Scriem
domnha mea la boerli no5tri Costandin Simon vtor(1) log. 51 Gligoraco Cucoranul, vor"lieul de gloatA 1 la sluga noastrA Axintle Uricarul, vA facem Vire da A vitii veadea
cartea domnii meale, larA voi sA vA sculati 5i sA mergell tn Brantste care la este
la llnutul $1 ocolul IaIlor i sl strAngell oameni buni megtIa51 din sus i din gos ctl
vor fi lAcultori pA acolea pri prel;ur 5i sA hotArAti o bucatA de loc care iaste din hotarul tArgului lacilor, domneasa, nedatA de Domni nimArui 5i este dreaptA d(om)neascA
= care bucatA de loc am dat-o d(om)nila mea credinh'os (sic) boiarinului domnil meale

lui Constantin agli,'IncepAndu-s1 din hotarul sfintei mAn(A)stiri GolAii in curmezic On in

apa JijAl 5i in ,r;os pe Jijila p5n in hotarul lui Mihail Log(o)fMului dupa cum scrie In

Ispisocul dumisale ce are dela domniia mea de miluire din semn in semn i a5a sA
merget(i) tot puind pietre 51 innoind semnile din h u r inprehur de cAtra alte hotarl 51
pe cum veti hotArA sA facet') o mArturie dela dumneavoastrA 5i dela toti megilaii seri-

ind din semn in semn ca sA se 5tIe pe unde este aleasA de cAtre alte hotare 5i pe
mArturia dumnilor voastre ce veti face ca sA i sA mai inoiascA 5i dela Domniia mea
U las beat 7225 Ap(ril) 19.
de iznoavA sAmnile 51 pietrile ce veti pune.
A'easta scriem.

Pece tea g(o)s(pod).

Arh. st. la51, CondicA de acte ale mosiel Branitei Jud

CLXXXIII. 1785. A I. Mavrocordat daruecte 4 sala5e de tigani Zmarandei Zalariu.

Noi Alexandi u loan Mavrocordat Voevoda, bojiu m;i)I(o,st(iiu) gos(po)dar zemli

Moldavscoi.
SA faci tiri cu ace:t hrisov al Domniei Meli cA prin jaloba Eau dat Zmaranda Zalariu giupAnes,A) lui Gheorghe blv vel Medelnicer, au arAtat cam cA de cAtiva
ani bArbatul sAu bolnAvindus(e) cu gre patimA de boalA, au rAmas din boala aceia cu

totu orbu fArA de plc de videri ; d'n care pricinA rAmAind casa !or la proastA stare
51 la multA datorie i avdndu fold mare de mdritat, cu lacrAmi sau rugat Domnil
MIi ca sA fie 51 e cuprin,A cu oareicare al noastre mile, spe intAmpinare celor trebuineoas(e) a vietii lor 51 mai ales pentru ajutorul cAsAtorii filcH lor, a arie jalobl
cercetAndus(e) de cAtrA insumi Domnie Mea 5i fiind adevAratA ni am milostivit Domnie Mea asupra lor 5I iatA printracest al nostru domnesc hrisov lam milult cu patru
sela5i de tigani dintru ai noctrii drept(i) tigani domnecti streini, anumi Bratul cu femeia lui Stana cu copiii tor, I Radul cu fimela lui Ancuta cu copi i tor i Ion CAtul cu
fimela lul Eliana cu coLiIbl lor i Mihai cu fimeia lui Dochita 1 cu copiii lor, care de
astAzi inainte 51 to veci sA le fie lor drepti robi cu tot rodul ce se vor na5te clintrAnwww.dacoromanica.ro

219

DOCUMENTE

sii, stapanindui cu buna pace atat Med(elnicerul) Gheorghe si Zmaranda glupaneasa

lui cat 1 fIl 1 nepotii si stranepotii lor ca pre a lor drepti robi, carora Ii sau dat
si acest al nostru dornnesc hrisov intarit cu al noastra domniasca iscal tura si peceti.
Poftincl dar Domnia Mea si pe alti trati luminati Domni ce vor ft In urma noastra
la Domnie acetii TAi, se nu straci aceastA putina milui( e ce am Mut Domnie Mea
cu aasta casa scapatata ce mai vartos adaogand sa intariasca, pentru a Domnillor
Sali cinsti 1 vezinica pomenire. Scrisusau hrisovul acesta la sLaon Domniei M II in
ormul Eii intru ce dintai Domnie a noastra, la Moldavie in al doile an.
Noi Alexandu loan Mavrocordat Voevoda.
1785.
Documentele dela No. CL XXVI - CLXXXII1 au fost cotnunicate de d. M. Ble leanu.

CLXXXIV. 1839-1842-1846.

Listd de pensioanele ci snaffle particularnice aflate in Moldova

1. Pensioane.
A. Iai 1839.
1. Profesorul Chiune, Greceste, Frantuz4te si Nemtcte 25 cop!i. 2. Profesorul
Sachetti, tij 20 copii. 3. Profesorul Aftanasiadis, tij 30 copii. 4. ProfeForul Var. din, lij
13 copii, 5. Madama SambInO, Nem tete i Frar tuzaste 30 fete. 6 Madama Pare
Total 198 copi', din care 60 fete..
frantusca, tij 30 fe te.
2. $coli
loan Popovici pisalt la biserica Toma Cozma 15 elevi. Gheorghe Dascalul ot mabalaoa Boghiu!ui 17. Stefan Pisaltul ot Prapadoamna Paraschiva 6 elevi. Vasile Dar.calul ot bisariza Banului 3 elevi. loan Da scalul ot bisarica Talpalarli (Greceste) 11 elevi.
Lefter Panaiti ot mahalaua Treisfetitde 8 elevi Ioan Cadulescu ot ziva Crucii 20 elevi.
Preot Nicolai Isacescu de sub Treisfetite'e 30 elevi. loan Teodoru ot sf. loan Ziataust 14 elevi. lonit Dediovici ot sf. Vinere 26 elevi. Dascalul Serafim Armanul ot bisarica Armeneasca (Moldoveneste, grecete, f antuzate si armineste) 15 elevi, Ion preotu
ot bisarica 40 sfinti 3 elevi. hn Andriescu ot bisarica sf. Neculdi 8 elevi. Vasile Da icalul ot pre cuvioasa Pa. aschiva 1 elev. Panaite Dascalul ot bis. Vulpe 4 elevi Alexandru Popov;ci ot sf. Stefan 7 elevi. DrAcache dascalul ot sf. Teodor 5 elevi. loan dascalul ot.
bis. Alba 6 elevi. loan diiaconul tot dela bis. Alba 2 elevi. Dimitrle dascalul ot sf. Pa,:teleimon 3 elevi, Mihalachi Diiacoou ot bis. Curalarii 6 elevi. Dimitrie Givit 8 elevi. Ursache Vasiliu ot bisari:a Rufenii 9 elevi. Gheorghe Dascalul of Podul de piatrA 8 elevi.
Stefanache Popovici ot Sf. Dimitrii Misaiu 4 elevi. lerodilaconul Zaharia ot bisarica NiTotal 26 sholi cu 249 elevi.
corita 10 el vi.

3. 1846. Pensioane
Madama Sacheti in casele D-sale Merl acre ; invata copile.
Domnul Froil, in casale D-sali K. c. Elenco Kogalnicenita, invala copii.
Domnul Constantin Atanasiadi, in casale D-sale Spatareasa R xandra Catichi invata copii.
Madama RemO in casale D-sale C. C. Casandra Cantacuzino, invata copile.
Domnul Chiune, in casele sale invata copii.
Mada Ea Pare frantusca in casele sale din ulita Hagioaei, invata copile.

B. Bdrlad.

a) pe anul 1839

La bisarica sf. Voevozi, cu invata. Costache Tenii, 11 sco;eri La bisarica sf. Prooroc
Lie Invatat. dascalul Panaite 25 coleri La sf. Ierarh Nicolae Tuchila, cu invatat. Frumuzachi 26 coleri, La sf. lerarh Nicolae Esanu cu invatat. dascalul Nastasa Duca, 15 coleri.

www.dacoromanica.ro

TRAIAN ICHIM

20

La sf. Neculal Tuchili, invAtAtoriu dascalul *tefan sin llie, 13 scoleri. La bisArica Gospod InvatAtoriu pisaltul loan, 40 coleri. La mAdama Anica Burghimon care invalA frantuzate, moldoveneste 1 la lucru, 12 colarese. La sf. loan invAtAtor dascalul Gheorghe

Popovici, 7 coleri. La dascalul grec Mihail Tabati Migcltl 20 sholeri

Total 9 sholi, cu 9 dascali si 169 sholeri.
b) pe anul 1842.
Dascal Gheorghe sin Iconomu Grigori Botorocea la SfAntul loan BotezAtoriul /nfatA. Dascal Grigori la bisArica sf. Spiridon invatA
ogg mAdoveneste 15 bleti i
moldovenete 15 bAeti si 2 fete. Pisaltul loan Damiian la bisarica Gospod, invata ol1

doveneote 42 MeV. Cozma Enescu ce Ade in casAle lui Ion Cazacu tij 8 baeti si 6
fete. Dascalul loan Manole dela sf. mucenlc Haralambie si Mina tij 0 baeti Diiaconu
Gheorghe Chiroc la bisArica sf Gheorghe Ilvata moldovenete 26 baeti si 13 fete
Dascal loan Popovici dela bis. sf. Ilie, invata greceste 10 MeV i 1 fatA. Dascalui Panaiti loan. dela bis sf. Hie invata moldovenete 23 MeV si 1 fatA. Dr. Gheorghie Diementiso invatA grecete in casele lui Ion Andonie 41j 21 bacti i 1 fata. Dascalul
loan NAstasie la bisArica sf Neculai tij 23 !MeV 2 fete Dascalul Stoica Novacu de la
at Neculai Tuchila tIj 8 MeV. Dascalul Frumuzachi loenti la sf. Neculai Tuchila tij
26 bat ti 2 fete. Dascalul loan CAraiman la sf Treierarhi tij 10 baeti. Dr. Samonberg
invata la casAle sale Frantuz4te 1 NemtAste, 4 baeti. D-na Ana sotia Dr Burghilion
invatA frantuzate i la gherghef in casele sale 1 Met si 6 fete. Dascalul Jac Calul in
casAle D-sale SpatAresei So tana Lambrino invata frantuzate 3 WV.
Total 16 dascali, cu 291 elevi (36 fete).
c) in anul 1846.

In tinut Tutova nici un pansion i nicl o coalA part.o larA.

In Bdrlad, era pansionul d-lui loan Feodorovici Hoov-*asei invata limba rusasc, leasat i moldoveneasc ; are 3 sholeri f ii de boerAnai.
D-nul Caiul are pansion cu 16 copii de boer 1 Inv* nemtAte, frantuzate 1
alte limbi.
Pansionul domnului Mihalachi Livanclinide Grecu, are 30 sholeri copii de boier
i negulitori, fi Invata numai grecete.

a) pe anui 1839.
C. Roman.
D1 Jan Frantuz in dialectu limbli frantezi si NemtAsti, 3 elevi, D I Costachi Poliz
ln dialectui limbei franteze, greceti si rusgti 10 elevi. Costandin Dornescu dascalu bisAricii sfAntului Ierarh Nicolai in 1 mba nationala i muzichie, 20 elevi. D-I Triandaf
zAt Dumitru SArbu dascalu bisAricii Adormirea Precistei in limba nationall 10 elevi.
Netufal sin preotu Neculai clisiarh bisariii sf. Neculai in limba nationala i muzichii
1G elevi. D-I Psaltul Neculai a Precistei din gios, in muzichie 8 elevi.
Total 6 sholl i 61 elevi.
b) pe anui 1842.
Smaranda
flica
d-sale
SArdarului AndioPensionul d-lui Jan franjuzu. Eleuii.
nachi Baltac moldovan. Invata, frantuzite, nemtaste, moldovenete, clavir i cusuturi.
Smaranda fiica dumisale Medelnicer Costachi Petrovici, invatkfrantuzAti si clavir.
Costache BrAescu fiul dumisale Maiorului Gheorghiu, Invata frantuzAti, nemtati
i aritmetic A.

Oheorghe i Grigori a dumisale SArdarului Gheorghie Melidoni invatA frantuz4ti,

neolteite, Gheografie i Aritmetichie,

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

221

Gheorghie a dumisale sulger Gavril Cirbiu Moldovan invata frantuzati i moldoyen e te.

Grigori a dumisale Garabet Missir armean, invata frantuzati.

Petra, hi a dumisale Agop armean, invata frantuzati
Total 8 elevl.
In auul 1846 in judet n'a fost nici o scoala particularnica, iar in targ au fost 2
coli particularnice : una la bis. Sf. Gheorghe i alta la sf. Necul i iii li iba nationala i
numai de baeti.

a) pe am)! 1839.
D. 13dovini.
Dascalul loan Saritonovici invati grecete i moldovene te 40 elevi Dascalul Enachi Popovici invata moldoveneste 10 elevi. Da calul lordache PopoldLi invata grecete i moldovene ti 10 elevi. lconomul lordache invata gre ceste i mo dove nete 1
pisaitichil, 8 elevi. Preutul loan invata mold v nete 2 e evi Preutul Vasile invata moldovenete 3 elevi. DasLalul Dumitra hi ir% ala Inc dcvei (*t 15 e vi. Dascalul Ionia
invata moldoven ti i grece e 8 levi. Predul Aftanas'i invai rroldovenete 4 elevi.
Pisa tul Manolachi inv.* pisa tichie 4 elei.
Tutal 10 coli i 104 elevi cu plata dela parintii corni or.
In tdrgul Hdrldu.
Dascalul Grigori invala fran uzate, nemte,te 4 elevi. Dascalul Die invala moldovenete 21 elevi. Ddscalul Neculai invita 8 elevi.
Totat 3 coli i 33 elevi cu plata dela parintii copiilor.
In targul lefdneVi.
Hie Misicl ev'ci invati nemtatr. imoldove tete 9 e evi Plata d la parintil Lopiilor.

Total 14 coli i 146 elevi. In targul Burdujeni nu a fost mci o coala.

b) pe anul 1842.
Sulgerul Vas le Paulini profesoit 1 sh alii publice ir ata 3 elevi Madama Prolira Olivari dela Roman ti vata 19 fete lordachi 01 vari dda Fra ti a invata 18 elevi.
Adolf de Naihdos dela Lemberg invata 9 elevi. Iacobo V tru din Frantia invata 12 elevi.
In total 5 coli i 148 elevi.

Vidornostie de numeirul eleailor in frecare din aceste coale

1). coala publica a careia derector este dumnialui Vasili Paulini din Est cu 80
de shol rI, iar coala se afla In og ada sfantului Dimitrie din mahalaua greceasca cu
chide de 3,0 lei pe an catre Epitropia bisericei.
2 ). Pansionul madamii Profira Olivari care singura esti i directorita, iara duducile ce invata stint acestea :
Profira 1 Agripina fiicile dumisale vornicului Scarlat Miclescu din Ei. Aglaia a
banului lordache Emandi din Botosani Maria a comisului Costache Fotea d n satul
Tome1i. Marihioala a comisului Costa che Fotea din Botoani Eufrosina a agai Alecu
Ventura din Botoani. Cleopita a cormsului Teodor Gherghel din Botooni. Elena a
spatarului Mihalachi Holban din Botoani. Catinca i Eufi osina a comisului Costache
Neculau din Fiamanzi. Catin a a banului S obihorn din II ita. M ria a sardarului lancu
chetinc din Herta. Elena i Profira a stolnkului Mavrodin din Mihaileni. Elena a sardarului Arghiri din Botoanl. Maria a Ca i c i Crupenschi din Botoani Emilina i
Matilda a lui lohan Binder spitar din Botoani. Margh oala a dumisale Gheorghe Batta
din Botoani. Elena a dumisale lancu Stroici dela Dorohoi Carina a dumisale Flencu
G,rgheias din Botoani.

www.dacoromanica.ro

TRAIAN ICHIM

222

Total 21 duduci ; iar profesor de limbl frantuzascA este d 1 Pavgl Corombahlon

iar de nemtascA este Marius Orinstern si de romgneste este d-1 loan Dimitriu.
3) Pensionul domnului lordachi 01 load care este Derector i profesor de Gheografie si Istoria universalg, iar cei cd ce invata sunt acestia :
lorgu si Grigori a spatarulni Mihalachi Holban din Botosani, lancu si Matei a
aggi Neculai Rosset din Botosani. lancu i Toma a stolnicului Vasile Stgrcea din steWest!. Dimitrie a comisului Costache Fotea din sat Tomesti. Nicu a vAduvii Elencu
Hermeziu dela MihAileni. Alecu a cAminAresei CatInca Avram din Botosani. Nicu i
Xenofon a stolnicului Vasile loan din Botoani. Vas le a cluceresei Catinca Stihi din
Botosani. lancu a comisului Teodor Gherghel din Botosani, lancul a paharnicului stefan ScAnteie din Bgrlad, Petrachi a Stolnicului lonit Panaiti din Perieni, lancu a agAi
Alecu Ventura din Botosani, Edmond a starostelui Austriecesc Udritchi din Botosani.
Conrad a d-lul Gepar Scoto din Botosani. Anfert a madamii Perla din Botosani. lorgu,
orfan supt Ep tropia dumisale Costache Vizanti Botosani. Alecu a sulgerului Scarlat
Gheorghiu din Botosani. Necului a Caminarului Costandachi Neculau dela sat FlAmAnzi.
Total 22 elevi.
4). Pansionul domnului Jacob 1/11ru care singur este sl arector, iarA acei ce In-

v* sunt acestia :
Alexandru fiul dumisa!e dvorenin Dimitrii Beidiman din Botosani. Neculai fiul cAminAresei Marghioala Calinav. lancu fiul cAminaru'ui lonit Herescu d u Botosani. Neculai I Die fii dumisale loan CAlinescu din Trestliana. lancu fiu a cgminarului Mihail
Mironescu din satul P1tiniul. Tobcar si Anibal a agAi Hie Gherghel din Boto5ani. Vasile fiul PAhArnicesei Smaranda Bejan dela Roman. Gheorghe a comisuld Costache
Ciobanu din Botopni. lorgu i lancu a contesel Zmaranda Caruzi din Botopni. Gh orghe si Costache fii a rAposatului MihAlache.
Total 14 e:evi.
5 . Pansionul Madarnii Olimpia Grb care isingurg ( ste Directoritg, tug cele ce
Myatt stint acestea :
Zmaranda i Savasta a dumisale Costache F.orescu din Botosan'. Solic a dumlui
Odritchi din Botosani. Zmaranda i Frosinita a dumisali Gheorghe CalinO din Piatra.
Maria a dumlui Clipi din Botosani.

Total 6 eleve.E

ci pe ante! 1846.
I). DouA pansioane a dumisale Gheorghe Olinari, unul de cuconasi i unul de
duduci, in care sA aflA directorii insAmnati mai giosu:
Pentru limba romAneascl, doi profesori anume : loan Cernetescul si Dimitrii Paylescu. Pentru limba frantuzii, losAp Dejern si loan Dubert amAndoi de natie frantuji.
Pentru limba gdrmang, Morit cu porezla Orenstein de natie n.amt. Pentru Clayir, losef Held, neamt Doug guvernante, Rozalia Slund si losAf na saki, nemloalce.

2). A clumisale Friderih Gni cu so/1a so. DouA pensioane, unul de cuconasi
i unul de duduci, in cari sA aflA derectori, insAmnatii mai gios.
Pentru limba romneascA tin profesor anume loan Dimitriu. Pentru limba frantezg,
Simon fon Acsinte. Pentru limba germanA un profesor, Julius TAnasA de natie Ungur.
Trei guvernante : Luiza Mulls pentru clay r si Tetilia Meravilhia cu Idalia Treter pentru lucru i sunt de natie germang. Pentru limba Ungureascg si pentru ChitarA, Dr.
Carolus Tasiadin de natie Ungur. Pentru dantis*, losef Helt de natie germang.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

1). Platra.

223

a) pe anul 1839.

Gh. loan paraclose5te grece5te, 24 elevi. Toma Popovici paradose5te dupA vechiul
nittod 26 elevi. D Nanu paradose5te dupA noul metod, 58 elevi.
Total 3 5coli 51 108 sholeri.

2). Tdrgu Neamf.

Pisaltul loan paradose5te grece5te i romAne51e dupA metod vechiu 40 elevl.

b) pe anul 1842.
1). 5 coala din targu Pietrii, Derector Gheorghe Papadopulo.
Elevi : Costachi 51 Gheorghe a negutitoriului Vasile Ilievici, bra5ovan supus austriecescu. Gheorghe a negutitorului Constantin GazAta supus ellno crAescu. Deana 51
Anica iarA5i a dumisale GazAta. Gheorghe 51 Vaili a privighitoriului de ocolu Muncelu Tudurachi Soimariu. lonicA a negutitorului Gheorghe PAtravo supus austriecescuVasile i Eufrosina a rApousatului Gheorghe Albu. Vit aria a polcovnicului Vasile HrjAu. Marghioala a poro enicului Grigori Varlaa -n. Catinca a negutitoriului Paraite MAtAsariu. Anica a negutitoriului lordache Bra5ovanu supus austriecescu. Neculal 51 Ecaterina a capit nului Grigora5 Soimariu Arghiri, loan 51 Ruxanda a negutitorului loan
Ghimici. NastasA a negutitorului loan Pocinhi, Deana a lui Gheorghe Popovici supus
Galicesc Zoita a negutitorului Vasile PAslariu. A BAla0i a vAduvii lordachi. Alexandru a fostului Protoereu Iconom Gheorghe. Paraschiva a negutitorului Dumitru cumnat Matasarului.

2). $coala ou franfuzu $anpan director 5i cu madama sa Fantlna directoriti.

lordachl, Vasile i Prohira a dumisale banului Dumitrii Stan. Dumitrachi a cAminaralui Vasile loan. Ulise a dumisale cAminarului Neculai MI1o5.
Total 2 5coli 51 30 elevi.

,coala din tdrgu Nearnfu, derector Ipollt Neamfu.

Costache a paharnicului Stefanache Danu. Gheorghe a sArdarului Gavrila5 Hagioglu Marghioala a inginerului Scarlat Ozvald.
4). ."'coala din tdrgu Neamfu, profesor Pr. sf. sa Monahu Chesarie.
3),

Elevi : lorgu a Medelniceresei Pt trache Pascal. Profirita i Marghioala a MedelniceruluI VasiIe Popovici Comisar In tArg Neamtu. FrAsina i Catinca fiice a sulgerului Gheorghe Popazolu. CostaAe a Clucer Vasile Gorgos, Catinca_5I Profira a lui Hagi
loan. Catinca 5i Maria a negutitorulul Iordache BlAnariu. Catinca a negutitc rului Neculal AnastasAl. Domnica a Mariei Vadanii. Dumitrachi a negutitorului Andrii Dumitriu,
Petrachi 5i Alexandru a logofatului lonicA AramA. Gheorghe a lui Toader Bacalu. Vasile a lui Stefan Troci. Petrachi a lui Ionia Boureanu. loan a preotului Constantin.
Gheorghe a vatavului Vasile Verde5. Costachi a dascalu'ul Grigori. Onciul a lul Toader Chetrariu. loan a negutitorului Neculai Anastasii. Neculai lacob Chimpanu. Lie David IsAvscu. Niel Nastasachi Andoniu. NicA Alexandru Teohari. Costachi Ion Gosan.
Neculal Chiriac Faso15.:Gheorghe Grigori RAucescu. Anton Stefan Armanu. Vasile loan
Moisiu. Simion fArA WO. Gheorghe a Ilenei Cozmuleasa vAduva. Sfetcu a lui lonita
Murariu,
5).

coala Psaltului loan tot in tdrgul Neamf.

Tudorita a rAsosatului TodiricA Grecu. Petrachi a Polcovnicului Anania CAlIn.

StefAnachl a lui ChirilA bAcalu. NicA a lul Dumitru BlAnaru. Gheorghe 51 Vasile a Anastasiel Bucluc. Petrachl Ion Dominti, Costache a Polcovnicului Toader BantA5. NicA
www.dacoromanica.ro

TRAIAN ICHIM

224

a Tudurii vadanii. Mihai Stefaniu. Al xandru Mancas a capitanului lordache Man cas.
Vasile Baesu a lui Gheorghe Baesu. V4siIe lonescu i Ion lonescu a konumu tu Ion
Gneorghiu. Gheorghe Stelanescu. lar Al'h i Turpila. Vas le Turp 1. Vasile Mthailescu.
Toade Pintilie. Gheorghe Bolocan unt tigani
lar prin sate urmau aceti el vi
6). In satul Carligii 6 co ari la dascalul Petrachi Liwhiu.
7 , In satul Dragomkest i 1, in Ma ticani
in Ghigoesti 2, in Vartopu 1,in Carligu 2, in Zatietf, Conte0, Ca iulati I Verzati ate 1, in Garcina 8, in Grumazati,
Danet , Botasti, Socii, Cornit cate 2 2.
Total in Targu Neamt 1 sate 21 coli din care 58 Elevi in Neamt sl 41 in sate.
1

c) pe anti( 1846.
1). Tdrgul Pietrii : Dascalul Dumitrachi ot sf. Ion cu 11 sholeri. Dascalul Oheorghe or Vale vii cu 12 sholeri ascalul Vasile Ghe adii cu 4 sho .11. D sca ul Toma
cu 4 sholeri. Dascalul Nita cu 29 sholeri. Das alul Petrachi cu 15 sholeri. Dascalul
Grigori Popovici cu 20 sholeri Dascalul Gheorghe Papadopol gr cesti cu 10 sholeri.
Dascalul Vasile cu 3 sholeri
2). Tdrgul Neaml: r)asca ul Vasile pisaltul cu 17 sholeri. Ocolul de sus dascalul Timofti cu 16 ,ho eri. Ocolul Pietrit dascalul Chid a C udu cu 20 shol ri.

Total 12 c.oli 1 161 elevi.

a) pe anal 1839.
E). Tinutut Putna.
In di le tul Moldovenesc paradosesc : Dascalul Tanasii 20 eievi Dascalul Alexandru 16 e evi. Da calul Ddmitru 15 elevi. Dascalul Hriste 8 elevi. Dascalul Ghita 8 elevi. In dialectul grecesc paradosesc : Dasc3lul Mina. 25 elevi. Dascalul Costachi Zisidi
10 elevi Fidi frantuzu invata frantuzate win case boereti copii.
Total 9 coli, 102 sholeri.
b) pe anul 1842. Focwni.
1) Ivan ll. Minului, care paradosaste cholerii pe grece te, anume :
Costachi i Toader fii negutitorului Hagi lordache Lupul. Petru a negutitorului
Dimitrie Carabiberi. Soltana si Catim a Gheorghe Ig at Costandin fiu lui Dimarie
Rata din Odobesti. Ana si Neculal fiii Sardarului Pawl Dirritriu loan fiul Capitanului
loan ot Dornesti Stefan fiul lui Anghelica cavat Dim trie fiul lui Enache cavaf din
Focsani Tanasa, Ne-ulai i Dimitrie fii negutitorului Costandin Gaicu din Focsani Maria fiica negut. Gheorghe Calvi din Fopani. Soltana fiica negut. Nestor Soponarul loan
fnuald ft motdovene0e, fiu a negutitcrului Ion Gai u din F )csani. Neculai fiu Paharnicesei Maraioala Vidracu. Deana filca negutit. Stati abagerul din Focsani. Gheorghe i Ileana fit lui f ori Postelnicu Tudorache N ay. Iorgul trwald si ruseptifiul pa-.
harnicului Constantin Lupu.

2). Gheorghe sin preotul Hie Carp cu acesti sholeri, cari invata moldoveneste:
Ghita fiul lui Costantin Andrei Gheo ghe a lui Stanciu bacalu din Focsani, Hristea a lui Sandu Malacu Rascu a lui Gh o ghe Varzare. Iva ciu a lui Toad r Varzare.
Anton a lui Teodor Cutitarul. Ion a lui Enache Cdocarul. Enache a lui Anton Sarbul.
loan a preotului Costandin. Tanasa a tut Neculai Ciudin. Dimitrachi a vatavului loan.
Costandin a dascalului loan.
3). loan Formacopoleos paradoseste in greceste sholeril :
Atanasie 1 Temktocle fii negut torului Dim trie. loan si Gheorghe fii a negutitorului Tanasa Caloi. Dumltru 1 P,.tru fil ai lui Necula Sarbu. Neculat Mil negutitorului

www.dacoromanica.ro

225

OCUMENTE

_a--

Neculal Sononaru. Stefan Ilul lul Gheorghe Hutan. DimItrache fiul negurtorulul Gheorghe Calvi. Costache fiul a lui Petrache brbierul Neculai fll lui lonita cofetarul. Hriote
fiul lui Tanasa Grecul. Nastasle fiul lui Gheorghe Baca lul.
4) Tdnasei loan, paradose5te moldovene5te sholeri:
loan fiu a preotului Toader, loan fiu a lui Necului Chetrar. Stamate fiu a lui loan
Fecior. Neculal fiu a Iui Dascalul Ivan Ursu.
Total 4 scoli, 51 sholeri.

1). Tecuci. a) pe anal 1839.

0) Tecuciul.
La shoala lui Nculai Popa, 40 sholeri. La shoala lui Neculai Popovici, 40 sholerl.
La shoala Diaconului Grigori 8 sholeri. La shoala lui Toma Popovici 5 sholeri.
Z. Tdrgu Nlcoregtl.
La shoala lui Costache Draganescul 20 sholeri. La shoala lui Ion Popa 7.
Total 6 sholl 5i 120 sholeri.

b). pe mil 1842.

In anul 1842 in linutul Tecuclu, numai un pension de fete se afl In targusorul

Nicore5ti, In limba franteza sub derectia dumisale Gheorghie Stupin, iar numarul fetelor este de ase.
H) Suceaua
a) pe anal 1839.
Li pansionul dumisale Gheorghe Stepan invatatorul dialecturllor urmAtoare: Franuza5ti, Nemta ti, Gheografia frantuzasca, istoria natural 51 aritmetica, 20 sholeri La
pansionul dumisale Neculai Da5chlevici invatatoriu dialecturilor urmatoare : N mta5te I
moldovene5ti 5i aritmetica i pisaltichia noua 24 sholeri La pansionul Vasile Gaftncu
paradose5te Moldovene5ti 6 sholeri. La pansionul loan Simionovici paradose5te Moldoveneite 4 sholeri.
Total 4 sholi 51 54 sholeri.

b) pe anal 1842 Octomvrie I.

Neculal Daschevici are In pansion ace5ti sholeri:
Dumitrru Romano, Alexandru sin lonita. Vasile sin Gheorghe Bacu. Constantin sin
Gheorghe Ba.:.u. loan sin Gheorghe Bacu. Gheorghe sin Iconomu. Vasile sin Gheorghe
Borde anu. Dumitru sin Gheorghe Bordeianu.
Total 8 elevi.
Aces/ mic pansion la 31 Oclomurie 1842 se desflinlazd.

c) pe anul 1846.
In tinut pe la ocoale, nIci On pansion 5i nici o 5coala particulara nu se afil. In
Faltizeni Insa era pansionul domnului Vaslle Gafencu care Invala In limha nationala, 4
baeti 51 4 fete. Al 2-le pansion era la dascalul 1 oader care Inv* In limba nationala,
8 baeti 51 4 fete.
1), Bacdu.

1). Tdrgul Bacdulul.

a) pe anal 1839.

1). Costandln Dupon, 2). loan Crdste cu ace5ti sholeri :

Manolache fiu a ds. Aga Enachi Crupenschi. lancu fiul a Caminarulul Spiridon
Pandele. Dumitrachi fiul a Sirdarului Ionita Gorgos ; Grigorl, Dumitril 51 Costachi fil
a Spatarului Grigori Mortun, P ezidentul Giudicatoriei. LAscAra,h1 fiul Inginerului Alexaadru Braun Grigori fiul comisului lordachi Rosset. Jorju i Costache fii dumisale
Alecu Bert. lorgu fiul a Stolnicului Gheorghe Curale. Vashe fiul sfintiei sale Iconomulul Apostol.
.Tnan Neculce Buletinul Muzeului Municipal ia4;.

www.dacoromanica.ro

29

TRA IAN ICH1M

226

3). Juj Dupon.SA afla in ogracia la dumlui Hatmanul Alecu As Ian pentru copiii dumisale.

4). Imanuil Scar lelchi in limba frantuzasca, latin, i nemlasca cu decret a prez'clium dela Praga ora sub No. 757.
lorgu i Alecu Ill Pdharnicului Dumitrachi loan. Duni trachi flu! Paharnicului Mihalache Fote. Alecu fiul doftorulul Alexandru Velner.

5). Ilristodor Panu in limba greceasca.

Costachi fiul Caminarului Costachi Nastacu. Neculai fiul Capitanului Costache M lu.
6.

Madama Mozdr in limba frantuzasca i nemtasca.

Savastita flIca Paharnicesei Catinca BrAiasca, Elencu, fiica a dumisale Banului Vasule Braescu. Elencu fiica a Sardarului Costache Barladeanu. Catinca HO a Slugeriului
Costachi Lupacu.

Total 6 sholl i 22 sholeri.

2). Tdrgul Ocnilor.

1). Diamond! Petriu grec, paradosete in grecete i. rifoldovenete 1 are aceti
sholeri.
Iancu Gheorghiu, Petre Gheorghiu, Neculai Gheorghiu, Gheorghe Mihail, Costachi
Grigoriu, Vasile Pofitos, Alecu Pofitos, lordache Costandin, tefan Apostolachl, Vasile
Ivanclu, loan Malachi, Costachi Spridon, lancu Vasiliu, Tecdor Teodoriu, *tefan
Sprldon, Spridon Sandu, Costache Neculau Nechifor, Costache Grigoriu, Dimitrachi
Draganescu, Gheorghe Dimitriu, Andrei lancovici, Costandin Dediu. lonica Teodor,
Mihalache Alexlu, Alecu Dimltriu. Scarlat Vasiliu, Tanas Gheork hiu Costache Alexiu

lordache Vasillu, Gheorghe Ivanciu, Gheorghe Dumitrachi Melacs. Andrei lancovici,

Ariton Lazar, Panaiti Gheorghiu, Gheorghe Popcvici, Costache Mihail.
Total 36 elevi :
3) Tdrgul Moinestii.
1). Mihdlache serban paradosete in Moldovenete :
Un flu al lui Coast. Pandele. Un flu a lui Vasile Pandele. Un fiu a lui loan Mocanul. Un fiu a Polcovnicului Gheorghe Macarescu.
2). $teJan Ghirdu, paradosete in moldovenete:
Costache 1 Alecu a dumisale Polcovnicului Gavril Bancila. 2 fii ai negutitorului
Gheorghl Belciu. 2 fii al Capitanului Joan Chetreanul. 1 fiu a lui Dumitru Alde, .1 flu
a lui loan Antohi. 1 fiu a lul Andrei Borchin. I fiu a lui 5tefan Olariu.
Total 3 sholi 1 50 cop.i.

b) Pe anut 1842.

Dascalul Gheorghe Popoviciu venit din satul Parava tinut PutnP, invata 23 elevi.
Diaconul loan dela .bisarica sf. loan, localnic invata 16 elevi.
Tdrgul Moine$Iii
Dascalul Gheorghe Mihailovici luminat din legea evreeasca venit din BotAAni invata 23 elevi.
Tdrgul Ocniler.
Dascalul loan Fidim frantuz venit din tara Ginivsfii invata 6 elevi. Directrita Madama Egna Fidep, tij din tara Ginivsfli.
Total 5 sholi cu 75 sholeri.
c) pe anal (846.
1). Tdrgui Bacdului.
1). Pansionul sub derectia lui Gheorghe Popovki cu invatatur de carte romna.
Cupii: Grigori, i lorgu fii preotului Ambruzie. Alecu fiul lul Hie sin Che-

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

227

trariu. Simion a dascalului Gheorghie. loan flu! lui loan Buja. loan flu! lui *ban. A-.
lexandru 1 loan fil lui Gheorghe Caluranu. loan a Atrarului loan Botez. Grigore a
Prezviterli Ecaterina.
2). Pansionul diaconului loan tij.
Costache sin preotul Ionita Hutu. Dumitru fiul Comisului Costache Lupasc. Alecu a dumisale Paharnicului WithAlache Fotea. Melinte a lui MihAlache Melinte. Gheor-

ghe a lui Costache PavAl. Alecu i Neculai a lui Vasile Bard. Costache a tut Grigori
Popovici. Gheorghe a lui Mihai MlerlA. Panaite a Pahamicesei Catinca Zdrobl. MAtache a VAtavului Sandu.

3). Pansionul lui Vasile Popovici InvlIglor de cdnluri bisdricefrti pi meptepu.

gul muzichlei.
Aftanas1 i Vasile fii preotului Vasile TartocA. Grigore fiu a preotului Sava Nechifor. loan sin preotul Vasile. Gheorghe sin preotul NastasA
2). Tdrgul Genii.

1). Pansionul sub directia domnului loan Fidel franjuzu.

Costache i Gheorghe fli durnisate SArdarului Enacachi Cozoni. State
fiul ds. tefAnache Baloces:u. lancu fiul ds. Slugerului Alecu Stamati. Costache a negutitorului Neculai Nica.
2). Pansionul d-nei Ana lufnii Jranleze 1:
Ilinca fiica dumisale Paharnicului lordachi Mihail. Casandra a dumisale Cantinarului Toader. Bosie. Ilinca a dumisale Stolnicului Alecu Dimitriu. Anica i Profira A
dumisale CAminarului Spirldon Pandele. Catinca a dumisale Paharnicului Costache Popovici. Profira a dumisale Stolnicului lancu Pandele. Marghioala a durnisale Postelnicului Gheorghe Grecu.
3) Tdrgul Moineptii.
Pensionul lui Gheorghe Mihailovici luminat dela legea evrecasca, InvAtAtor de
carte romanA.
lancu i Dumitru a dumisale SArdAresei Ilinca TalpAu, Alecu i Toader a dumisale Polcovniculul Gavril BAncilA. Mihail fiul Polcovnicului Neculai Neculce. Vasile

Porosnicului Ditnitjhchi Pandele. Grigore 1 Gheorghe a dumisale Gheorghe Belciu.

Gheorghe fiul dumisale Gherasim Moisa. Gheorghe a lui loan losub. Costache fiul Marie! TAbacaritei. Gheorghe a lui Vasile a Catrinei. Vasile a lui loan a Smarandei.lordache a lui Toader Ciuhodariu. Gheorghe a lui PAvAlache Catana. Gheorghe a preotultd loan. lordachi a lui Toader dascalu. Damitrachi a Sachilarlului loan, loan a- lui
Grigori a Dochitei. loan i Gheorghe a lui Gheorghita Avram. lie i Avram Ri a! lui
loan sin Avram.
Total 6 sholi, 61 sholeri.

1. eouurlui.
Frantuzlti, Greceti, Moldoveneti.

0) pe anul 1839. I). TOrgul Galatii.

ZmuTi (ocol Slret) Moldoveneti. Maxinenit (tij) MoldoveneascA. Gancea (0col Prut) MoldoveneascA. Vail( zii (tij) MoldoveneascA,
latA lista pansioanelor
loan Cumbari care Inv* copil talienete, frantuzalti sl grecete. Vaslie Sarbinschi
(molduveneste 1 frantuzate). Vasile Popovici i clascalui Toader (moldoveneste). Petrachi (grecete). Neculai Foca (grecete). StefAnachi Popovici (moldovenete i grecete). Spiridon Popovici (tij). Gheorghe Macovei (tij). Moscu Lie (tij). Mnrcu Ivlacovici arman (armenete). Doamnei Sofie sotia dumlsale Costin (ftantuzetell altelucruri;.

www.dacoromanica.ro

228

TRA1AN 1CH1M

flmela Acrania greaca (greceste). Tudorita vacluva (tij). Jidovul Itic (jidove6te). Jidovuf *Am (tip. Jidovul David Solomon (tij). Solomon Jacob (tip. Moisa dascalu (tij).
Total 20 sholi ; nu se arata numarul elevilor.

a) pe anul 1859.
L. Fdlciul.
$coleri la shoala publica supt povatuirea Epitropiei 6i a profesorului Iconomu loan.
.5coa1e parliculare In Hu?1 La diiaconu Paval dela bisarica Inaltarea Domnulur.
LO "Gheorghe Manole dela sf. Dimitrii. La loan Bendechi Ja sfintii Volvozi La preotul Vasile In osabit shoala la casa sa. La Coste dascalu la stantu Gheorgh e La Cons tandin Bucovineanu la sft. Necolae.
Total 7 sholi cu 168 elevi.
b) pe anul 1842.

t) coala publica, InvAtator preotul loan invata 40 elevi. 2). Pansionul madamit
Juli a spitarului Andrei Diialtu IMO Bind invat toare i directorita numai la 3 fete
anume : 1) Marla filcA a dumisale Stolnicului Dumitrie Radu, 2) Ruxandra fiica Paharnicului lorda he Opri6an i 3) Elena fiica Stolnicului Costachi Dania iar in tinut
asemenea pensioane sau scoali particulare nu sunt.
Dam ca Intregire jaloba lui Oh. Teodoru citra eforia coalelor, pentru a se vedea moravurile timpului :

1847 Februarie 10 HuO.

Onorali boeri!
Pe temeiul fagaduintei dumnevoastre pentru inflintarea unui pansion spre invatatura tinerilor copli in limba natiel 6i in limbi streine am 61 limas in targul Husii Incepand dela trecuta luta lunie anul contenit 1846 numai la 2 copii cu nadejde ca sa va
aduna nUmarul hotrat slobod fiind aii da lecti pe acasa, precum la dumlui Aga Teodorul. 6i Banul Grigore Butuce. In care limp, randuri randuri dtla inceputul anului curgator s'au infiintat pansionul cu un numar de 16 copii atat a dumnevoasti boeri traltori in targul Hu6ii cat 61 a unora din 1inuta6i cu purtare de grija in pansion. Deci
avand In privtre Indatori ile ce mi s'au pus de Epitropia lnvataturilor publice prin instruct ile date mie impovarare cu paradosirea a trei limb!, franteza, latina, i germana
numai pupa 61 ingrijirea in moralice6tile purtari a copillor atat dupa datoriile mele cat
sl dupa insusi cerere dumnevoastra, am contenit de a mai merge la casa dumisale

Agai Teodorul pentru dare de lectii mai ales In ceasurile clasurllor de dimineata precum dumlui Aga Teodorul pretinda. Ins de mai multe ori triimetandu-mi slugi i slujitori chemandu-ma mam induplecat de a merge la casa durnisale Agai Teodorul. Dar
la Intaia infati6are, dumnlui mau afrontarisit facandu-m demoralizat i dupa alte musIrani amenintandu-ma cu daramarea pansionului infiintat cu autorizatia Onor Epitropii
sI mal %/dos cu !Mama izgonire din politia Hu6ii, am fost silit de a reincepe parasita
lectie pentru a prelungi exibtentia me in aceasta politie. Iata dar ce rasplatire ma a6teapt pentru zelul i exactitatea cu care miam indeplinit datoriile mele, s privesc
la ralnile institutului care prin puterea bunilor regule, agiuns a fi In floare, sa fiu izgonit dintr'o politie cu nume de demoralizat .fara- a fi vinovat cat de putin.
Priviti citra la rezultatul ce am dobandit dupre propriile osteneli ce neadormit
am jrtvit I jertfese pentru copiii D-voastre.
Aceste Impregiurari ma fac nesigur chear asupra opiniei mete.
Pentru aceasta dar in priivire ca eu nu pot a merge mai mult la Casa dumisale
Agal -Teoderul In care mau alacarisit i pentru ca datortile male catra panslon dupre

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

229

regulele gazite nu s pot indeplinl cu asamine randuiala, plecat va fac cunoscut ca

dela Implinirea acestor patru luni nu pot a mai tine pansionul infiintat. Binevo i dumnevoastra a ave Ingrijire cuvenita, si am lu.a fn privire dreptatile care ma silesc la aceasta dimisionare
Inaltei noblece plecat serv. G. Teodoru.
M. In linulul Vasluiu

In arm! 1896 In acest tinut nu se gsesc de loc, prin ocoaie, pansioane sau alte
scoff particulare. Dar In targul Vasluiului sa gasaste o coalA in ograda bisericei Precista carmuita de un dascal bisaricescu anume Machidon sin preotul Vasile Fulger, in
care sa MIA 24 sholeri urmand cursul invataturii dogmilor credintii ortodoxe, iar leafa
ii sa plateste de catre dumlui Caminarul Neculai Chiriac Epitropul bisericei, din banii
ui proprii.
Pe mil 1842, Darabani.
N. Dorohoi.
invatator Gh. Crudu cu acesti sholeri.
Clasul I
Neculai lonescu fiul lconomului loan Protoiereul tinutului Dorohoi, nascut in Darabani, de 15 ani. Antonie Cambane fiul lui Neculai Cambane fostu Comisar Iii targul
Botosanii, de 8 ani. Zinovie Zait fiul preotului Zait de 15 an!. Toader lonescul fiul lui
loan Rotariul de 15 ani. Gheorghe S'arghie fiul lui Neculai Sarghie de 13 ani. Hie
Vrumschi fiul lui Gheorghie Vrumschi 17 ani. Vasile lonescu fiul lui loan Scutariul

16 ani. Zarnfir Istrati fiul lui loan Istrati 16 ani Antonie Popascul fiul preotului Teodor 14 ani. Vi.arion Vasiliu fiul dascalului Vasilie 15 ani. Ariastase Popascul fiul preotului Dimitrie 13 ani. loan Neculau fiul preotului Nicolae 14 ani. tefan Drop fiul lui
Gheorghe Dron 17 ani. loan Va iliu fiul preotului Vasilie 13 ani.
Acestia dila Inceperea shoalei dela 1 Sectemvrie 1841 fiind fata la paradosirea
stiintalor au lnvatat anul I : Abeledarul, Catihisinul dinpreunei cu istoria euangelica,
din arilmet co : numerarea, adunarea, saderea, inmullirea si impdrprea numerilor

simple si caligrafia iarl in acest al II an dela 1642 Sept.

urmeath la istrola sj.

veche, la gramalecd la glzeografic Ia cele palm spetii a numerilor complecse din

arilmelicei si la caligrafie.
Clasul II.
Gheorghe Popescul fiul preotului loan Rusu de 13 ani. Vasile Popescul fiul preotului loan Rusu de 8 ani. Alexandru Neculau fiul d aconului Necolae de 7 ani. Vasile
Zait fiul preotului loan Zait de 13 ani. Dimitrie Georgescul fiul lui Gh. Botezatul de
11 ani Necolae Ge rgescul fiul lui Gheorghe P utac de 10 ani. Alexandru Teodorescu

fiul lui Teodor Padurarul de 16 ani. Necolae Sandu fiul repo.. Iconom Sandu de 13
ani. Teodor Victor fiul lui Costache Victor Varnesul dela Radauti de 8 ani. Alexandru
Dumitrescu fiul lui Mandache Tudosa de 10 ani. loan Popascul fiul repos. preotu Necolae de 14 ani. Vasile CravrIlescul fiul preotului G vril de i0 ani. loan Vasiliul fiul
preotulffi Vasilie de I 1 ani Atana,e Popascul fiul preotului Gheorghiu de 18 ani. Gheorghe Cristea fiul Cucoanei Anastasia Cristina de 15 ani.
Acest'a au inceput acum dela 1 Septembrie 1842 la invataturile randuite de lnalta
Epitropie a Invataturilor publice anul I.
lar profesor Oheorghie Crudu fiul rapousatului Sachelariu Atanasie Crudul din
targul 13Jtopnii carele intrand in Seminaria Vtniamina la 15 Octonwrie anul 1834 In
vrasta de 12 ani si petrecand acolo papa la anul 1840 Februar 8, m'am inzastrat cu
urmatoarele_stiinte : Catehisul, istoria vechiulni si a noului testament, din istoria
sariceasca pe scurt pana la al 8-lea veac, tipicul i chtarile bisaricesti dupa mestesu-

www.dacoromanica.ro

TRAIAN ICHIM

230

gul nou, aritmetica, gheografia si parte din istoria universala, caligrafia, gramatica romana, 51 a limbei latine, Retorica teoretica, Loghica 1 Teologhia morala in genere.
Gheorghle Crudul.

Toate aceste tiri de starea invatamantuluL an fost culese din dosarele Arhivei
Statului din Iai, dosar 338, transportul 1772.
Pentru larnurirea cetitorilor dant un tablou rezumativ pe judete i pe ani :

lai

Tutova
Roman
Botoani
Neamt
Putna
Tecuci
Suceava
Bacau
Covurlui
Falciu
Vaslul

1839
elevi
*con
26
249
9
169

1842

Sea

elevi
291

146
148

16
8
5
21

148
98

102

51

120
54

.1

-12

75

168

29
709

6
14

4
9
20
7

61

3
2
4

49

12

161

2
6

20

Dorohoi
115

1846
elevi
*coil

64

1289

30

61

24
315

CLXXXV. 1758 Ghenar 20. Vanzarea a trei meri domneti cu 3 lei.

LAPIS
Adeca eu Dumitracu Bejan impreuna cu femeea mea U ta i cu ficiorpl meu
Toader fazutam scrisoare noastra la man dumisali Logofatului Zaharici precum sa s
tie ea am vandut 3 meri domneti cari meri sintu tie /a sus de curMura ce au cumparat dumnealui langa livada Neculii Varian, deci pe cum au vandut i altii, am van-

dut i noi ca sa fii dumisali dreapta ocina i moie dumisali Logofhlui Zaharii i
giupaneseii dutnisali Sandii 1 cuconilor dumisali cu meri cu curatura cu tot i tocmala ce niau fostu .miau dat deplin 3 lei i pentru credinta mai gios miam pus i degetul ca sa s creaza impreuna 1 cu alti oameni buni cari sau tamplat la aceasta tocmala.
Let 7266 Ghenar 20 (1758).
Eu Dumitrac Bejan miam pus degetul. -f- Eu Urata femeea lui Bejan.
Eu
Eu
Toader sin lui Bejan.
Eu Pavl Covr g marn intamplat candu au vandutu.
Toader luga martur i eu diiaconul Timofti Covrig mam tamplat la acest zapis i
mam iscalit.
Eu Pcncrwu am scris zapisul cu zisa dumilor sale.
Originalul act in pastrarea d-lui I. Popovici Piatra.
CLXXXVI. 1828 Ghenar 30.

Carte domneas.:a d boerie data Comisului Torna

Banta pentru diferite servicii.

Cu mila lui Dumnezau Noi Ion Sturza Voevod Domn tarii Moldaviei.
Intru cele mai gios cuprins adiveriri din partea dumisale boerllor patrioti ai ta-

www.dacoromanica.ro

231

DOCUMENTE

iii pentru dumlui Toma Bante4, numai putin i noi avem deplind cunostintd din cuprinderea scrisorilor cA sd lantuete cu adivArat din fameliile vechi a boerilor evghenip ce au stAtut in lard si au arAtat vrednicie in patrioticetile sArguinte dupd care
meritarisdste negresit la toate pronomiile i privileghiile boerilor pArnnteni.
Dar apoi pentru cd dumlui Toma Bant i Insusi intru asamanarea strAmosAstilor sdrguinti au ardtat osdrdie patrioticeascd slujind din durere si fArd interes pentru
patria sa la intdmpldrile molipsirei Orli de boala ciumii, Intru care pururea au stAruit
cu slobodd vointa sa i sau silrguit cu dinadinsul spre stdrpirea rdului 1 sau vdzut

in fapta cu adevdrat, iscusinta isprdvilor sale cele priincbase pentru patrie Pentru aceea si noi Indemnati de dreapta cuvantare ca pre un adevdrat patriot din familiile cele
evghenicesti ce dintru invechirne au statut si sd lIntuescu lii pamntul acesta, spre incuviintata sa rdsplAtire i patrioticeascd multamire,

du-I, 11 cinstim cu cinulmarii

Comisii dupd care sd meritarisascd 5i toata driturile legiuite a acestui cin cu care Indeplinind socotinta cuprinsd mai gios a dumilor sale boierilor intArim aceasta cu insu5i a noastrd Domneascd iscAliturd i pecete.
1828 Ghenar 30.
loan Sandu Sturza Voevod
L. P.
Milu vel Logofdt procitoh.
Divanul Moldaviei
CLXXXV1I. 1829 Februarie 15.
Case le din Bei lic
Divanul obtesc al Cnejiei Moldaviei. Pre cuviosul Arhimandrit Chiril Egumenul
Mndstirei sfAntului loan Zlataust au infatosat la Divan in obteasca adunare opredelenia comisiel carmuitoare averilor mAndstirilcr pAmAnteti supuse la sfintele locuri din

gios, cuprinatoare de jaloba ce au infatosat la comisie pentru locul unde au fost

Case le de Bei lic i au ars, care este drept a Mndstirei sfantului loan luat de cAtrA
Domnii de mai inainte cu asdzArnant cuprins prin rhrisoavele ce sau dat MAndstirii ca
sAsi lee pe tot anul dela Casa vAmilor cte 100 de lei drept bezmAn care platd a embaticului neurmndusd nici cum dela ardere Caselor de beilic pAnd acum Egumenul
Arhimandrit Chiril siu indreptat ai cere stApAnire locului si Comisia cercetand pricina
cu cinstita vistierie, dupd ce au luat deplind incredintare, cd cu adevArat nu i sau
plAtit Mandstirii bezmAnul acel hotArdt pe vreme trecutd dela ardere. Caselor beilicului,
vAzdnd pe lAngd aceea cd Cinstiia Vistierie prin intiintare ei, nici pentru vreme viitoare nu sd indatoreste a plAti dupd hotArdre hrisoavelor, cu praveliceascd dreptate au
incheet sototintA prin opredelenie data Precuviosiei sale din trecuta kind Oztomvrie a
aoului 1828 ca IV.UnAstirea sAsi iee locul in stapanire dupa hotArdre pravelilor ImpdrAtesti si a Condicei Politicesti ce este pentru emfatevsis cum mai pre larg sA cuprinde prin aceea1 opredelenie, la care i obsteasca adunare cunoscdnd vederatele
dreptAtl a Mndstirei de asi lua locul in stApAnire pentru neplata bczmAnului hotdrat
ate 100 lei- pe an, unete a sa socotintd potrivitd cu a Comisiei si hotdrAste asi stdpant Mandstire locul ca o dreaptA mosie a sa, si al intrebuinta precum va fi mai spre
folos pentru mandstire, dnduis i de la Divanul obstestii adundri aceastd carte de
1829 Februarie 15.
intdriturd asupra opredeleniei Comisiei.
Veniamin Mitropolit Moldaviei.
Costache Conache Vornic, Neculai Dimachi Vornic, loan Greceanu Vornic, Paladi Vornic.
CLXXXIII. 1832 Julie 10 14i.

Locul Beilicului

CtrA cinstita or4ieneasca Ef orie a oraplui Eiit,

Arhimandritul Chiril egumenul MAndstirii slantului loan Zlataust.--Rdspuns.

www.dacoromanica.ro

TRAIAN ICHIM

232

Asupra otnosAniei Cinstitei Eforii din 13 a trecutei luni Mai cu No. 695 prin care
mi sa face cerere ca sa. infataaz documenturile ce voi fi avand In predmetul locului
Manastirel, pe care mai fnainte au fost casale de bellie, am cinste a raspunde i tot
odata a infatoa sl actul Divanului obtetii adunari, din care se va plirofprist cinstita
Bode ca Manastirea afara de vechile documenturi ce are pe acest loc cari tot acum
le infltoaza, apoi pe temelul acestor acte, sau luat locul In deplina sa stapanire inca
din anul trecut 1829, de care nu lipsesc a face cunoscut Cinst t i Efo i.
Chiril Arhimandrit.
10 lulle 1832, Ei.

Rezolulle. 10 Julie
SA sa scrie Precuviolei sale ca sa infatoaza originalul i sa sa faca raport
Dipartamentulul alaturandusa copie Caitii Divanului cbtesc Imamnandui ca Precuvioia sa nu vo0e a da locul numit Beide, mai gios de 50 galbeni pe an.
lordache Beldiman
CLXXXIX. 1832 August 26. Marturia de neam a Vornicului de Poarta Mih alache Duhatcu.
MARTURIE *)

Noi mai gios iscalitil insui cu manule noastre dam aceasta a noastra Marturie
la maim dumisale Vornicului Portii an me Mihalache Duhatcu de aice din targul Hertii,
i la maria Catrinii sotului sau sor buna rpousatului Gheorghe Cerchez precum tim
i marturisim cu suflettle noastre in frica lui Dumnezau pentru cA Gheorghe Cer hez
ficior Irinii Cerchezoaei sau savarit din viata aceasta la anul 1813 Avgust L8 in targul Dorohoiului 1 sau fngropat la bisarica undi sa praznuete hramul Adormire Pre

sfinte nascatoare de Dumnezau, i ramaind Irina maica raposatului saran de barbat

mai dinainte i cu doua fii .e nevrasnice au statit toate priLinile ei necautate iar acum
fiind a num tul de sus Vornicul Portii au luat cu legiuita cununie sot pe Catrina fiica
lrinei si vroete de a cauta in cuprinderea documenturi or ramasa dela trecutul din
viata Gheorghe Cerchez ce sa trage de pe neamul de pe spita, de pe Stefan Petrecelcul Sulger i spre mai adevarata credinta neam iscalit fasui cu manule noastre.
Ion Dragu Postelnic din trg. Herta adeverez.
1832 August 26.
Gheorghe proin preot 1 duhovnic, Preot Ion Herta, Ion Marcu vel Capitan, Preot
Neculai Herta, Erei Manolachi Herta.
SI eu am scris aceasta marturie cu zisa iscalitilor de mai sus marturj i am
Zamfirachi Tanta Polcovnic.
iscalit de martur.
Urmeaza htaritura Giudec. tinut. Herta din 1832 Sept. 10. No. 690
Prezident lonita Crupenschi Ban.
*) Arh. Stat. Ia1. Tr, 1764 dosar 117 f. 22.
CXC. 1840 Noemurie 7. Carte Domneasca pentru serbarea naterei flului imparatesc al Turciel numit Sultat Mehmet Murat
Cu mila lui Dumnezau Noi Mihail Grigoriu Sturza VodA.Domn larii Moldovii.
Sfatului Administrativ al Domniei Mele. Impartaind sfatul in copli talmacire vredniculul de fnchinaciune ferman ce am primit vestitoriu despre fericita natere a unui

stralucit fiu Imparatescu ci sau numit Sultan Mehmet Murat" ii punem fnainte ca
spre semn de insamnatoare bucurie ce sa cuvine pentru asamine buna vointa a cerulot, sfltul sa pue la cale a stt da poronci ca In alua de 15 a urmatoarei luni sara In
www.dacoromanica.ro

DOCtiMeNTE

Capita lie sti sa fad. Inluminatie 0i sa sA jinpPrtascA ci NCO lei In blow] sjiraclto; n1usA ei masa Irr casele1Agiel, otomanilor aflatorl In Capita lte ; far la ,I5alati artgruips
sa sA fad luminatie ci sA. sa 1mpartasca 2000 lei l osabitAA sit Jump& 111 Fiqboxixe
de tunitri atat la mal cat ci dela corabiile aflatoare In liptan, 41obozincluse suma stp
7000 lei ci ace trebuitoare pentru masa ce sit va da la jgle, @ltj caka fie, remv,A.,
(L. P. D.) No _657.
049 ,kloeriwgit 2.
rich A63.
Vel Postelnic procitoh.
A-h. Stat. NO. Postelnicie No. 458 f. 1.

aci, 1840. Traducerea firmanului ImparAtesc catre Domnul Moldaviel.

Alesule dintre obladuitorii neamului lui Meria Domnule al .Moldaviei Mihail Sturza
Vvod Sfarciturile tale sA sa Incheie cu bine.
Aglungand ?paha imparateasca poronca sail fie cunoscut cA din ban dumnezliasca hotarare, precum acelor marl ci drepti 11111)11.4 personala HIV, care facistrAlucitoriu Tronul Imp ratectii clironomil a universului, sA aflA aducatoare de 1114te ci de
sigurant e himil ci lacultorilor aca ci neprecurmare d adohli a stralucitil 1or fatnilli este
pricinultoare de buna rAndulala a viiacului ca o statornicitoare a temelillor fetich(' o:

Drept aceea slavA i laudA Domnului la 25 a luminil Regib, zi Lunt a anului 1256
pe la zace ciasuri nascandusa din curata me slavitA ImparateascA simAnta un fericit
fiu de imparat I luminAnd patul nacteril, sau ci numit de imparatia mea ,,Sultan Melt.
met Murat".
Deci spre ob teascA ctiinta a vesalitoarei vestiri dispre fericita nactere In sAmnu
de bucurie i de prinos multamitoriu pentru aceabta Dumnezalasca facere de bine, Hind
ca sau Inceput la cuvenitele locuri din Catedra ImparatiascA a sl sAvAr91 de tunari
de salve in capte zile cate de cinci ori pe zi 1 iluminatii noptile la lacuintele dregittorilor statului i a altor cap voescu in urmarea impAtAtetil ir.clurAri cAtrA top supu.
cii imparapi mele, pentru ca de obctie toll lacultorli de supt obladuirea mea sa sA faca
panai acectii vecti de vesalie publicuita prin Matte fermanuri, sau slobozit ci act astA
imparateasca a mea poronca adresuita catra tine Domnule al Moldavia spre vestire
Imparatectii nactcri, Insa pentru a nu sa lua dela supucli imparatiei mete cu acest prilej nici un ban ci cu totil sa sa roage in curatania sufietului, pentru Indelungarea zilhor ci sanatate a persoanei mete 1 nascutului fiu de ImpArat sau Incredintat CaPuchihaelii tale ci sau trilmis.
Deci Wand cunoscut aciastA vestire acelor din stApAnirile mele lAcuitori a Moldovei, sA te strguecti Intru a sa savarci ci acolo dupA obicelul oraculul de tunArile si
iluminatia in curgere de capte zile precum sau urmat 01 In Capitalia mea ; I aa sA sA
bucure supt umbra imparatiei mele 1 lacuitorii
Drept ace:a sau slobozit ci sau trilmis aceasta impArAteascA ci vrednicA de InchinAclune poronca ca sA urmeze dupA a inaltel el Intelegere Eland crezare sfantuful
sitmn.

In Constanftnopoli, pe la inceputul luminii abain a. anului 1256.

Aril, Stat. laci. Postelnicie dosar 458. f. 2.

CXCII. 1842 Noemorie 3. Cerere de slujba In justitle.

Pre Inaltate Doamne,
Pk la vrasta ce vA gasasc acum di 60 ani nu numai eu cu necrulare am fArtvit
pstenele in felluri de sluibe a patriel. in vremlle de mai inainte i In acia g bctipatiel
loan Neculce I5uletinul Muzeului Municipal 1a1.

www.dacoromanica.ro

30

24

TRAIAN ICHIM

ootirilor rosieneotl dar apoi i Insuoi filor mei mam silt a le da bunA pita de supunere ol credintA cAtrA slujbile ol folosul patriei, dintre earl pe unit lam oi dat in slujba
mebtarA, far Will In slujbhie politiceoti supt nAdejde CA vol pute fi invrednicit a m1'
mangAia mAcar la vrasta batranetelor cu oareol care privire a oarmuiril ; pAr acum
aid eu, nici el nu au supArat auzul Ialtimei Voastre cu vre o cerere de rAsplAtire; dar
acum and puterile mA pArAsAsc l subgiugat de sarcina anilor, mA vAd Ingreuet oi
de o casA grea de copii. Ne avand altA nAdejde, aierg la agiutorlul i mila Inaltimil
Voastre rugandu-v1 intru tot plecat cA mAcar pe unul din fil mei anume Stolnicul
Costache Ghitascu ce au slujit intrun oir net urmat aproape de 13 ani in cal telerille
Logofetiei ol a Divanului Domnesc precum atestaturile ce are dove desc, sA fiie mita
InAliimei Voastre al agiuta cu randuire sa de As .sor la vre un t ebunal giudeatores
ca prat aceasta sA sA poata oi el pune pe o carier1 potrivita I eu intorcAndumA catre
jartvirile ostenelilor trecute, sA pot fi mngaet inteo vrastA, and nadejde nu mA infatooaza de cat a ?teptarea ceasulii cel de pe urrn1 i milostiva Inaltimil vJastre indurate.
A Inaltimel voaste plecata i supusa slugA.
1842 NoetnArie 3.
Rezolutie DomneascA, Logr f tia Dreptatii

loan Ghlgscu ban

I sa recomendueote pe numitul spre intrebuintare la vacantie potrivitA.

Sturza
In 1 Dechem vrie 1842.
1843 Ghenar 7. La vreme de loc vacant sA mi sA infatogazi.
P. Stoianovici
Arh. Stat. Iaol. 1756 op. V. dos, 116 F. 36.
M. Justitie.

CXCIII. 1843 Mai 8. Jaloba preotului Mihail Cuciuranu atre VodA, pentru a i
se incredinta o slujbA.
Primit 10 Mai 1813. No. 1244.
Pre InAltate Doamne,
Ina in anul 1838 prin InaltA rezolutie ati poroncit Logofatului DreptAtii a mA
orAndul Asesor la cel intAi post vacant, de atunce pAnA acum sau schimbat toll dila
toate Triounalurile, fArA sA fi in; rat eu in locul vreunuia.
Sosind din WI unde sA Implinesc indatA poroncile oarmuitcriului mam intemeiet l alce tot pe acel printip, dar intemeerea aceasta mau costisit pierderea a 5

ani ce nu sA mai pot redotig1. 0 multime de tineri de vrAsta-mi i mai putin de intalegere-mi, l ler oi mai putin sau amploiat t l sau inaintat, eu insA nu.
Poate CA aceia sau oranduit pe unde sA gAsAsc prin meritele pArintAoti ? Daa e
aoa, atunci cu durere me a0 arAta un merit ce cau dobAndit tatAl meu care de oi nau
slujit statului dar cu IndestulA credin0 vau slujit pe Inaltimea VoastrA InsA oi acel merit lao arAta numai dacA aoi fi intrebat. Eu asemenea am avut prilej a VA sluji odatl,
de oi am perdut in acel prilej o parte din avutul meu i deoi era sAmi pierd 4i chiar
viiata, tot nu o socot a am meritat ceva dela Stat In vreme ce el nu sau folosit cu
nimica din toata slujba me, oi de aceea far nici o pominesc.
Daca, Pre Inaltate Doamne, meriteIe faptelor bune l rale pot fi mootenitoare dela pA-

dote la fiu sau dila moo la nepot, apol ferice de douA famelii Ca le sau uitat vrednicute trecutilor lor cAci In altfeliu neamul lor s'ar Ii deslintat oi imprejurimea rezedenlid ar trebui sA alba un tinterim mai mult.
Eu insA nerecomenduindumA pe merit le trecutilor mei, IndrAznesc incA odatA a
vA mai rugi sA bine vroiti ami da, nu aita ce numai unul din posturile ce sA ocupA
de mai multi barbati ce sAnt de vrasta me, nedorind ca locul ce voi tine sAmi f ie drept
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

235

chivernisall. Plecat vA rog, Pre Ingltate Doamne incuviintati-ml aceastA cerere, danclumi
prilej a numi mintitori pe acei ce pe caul pArintele alerga pentru Maria Voastre
lulul sAu nui ramane alta de cat rAsplAtirea de fatA.
1843 Mai 8.
A InAltimei Voastre,

lntru tot supusA si umilitl sluga Mihail Kuciuran.

Rezolutia DomneascA.
Dumnealui LogolAtul DreptAtii.

Flind c cunosc meritul iscAlitului va face chlbzuire a sl orandui Aszsor la tinut Neamtului fara prelungire.
In 10 Mai 1843.
Sturza.

Arh, Stat. Tr. 1756 op. 5. 1994. dos. 116 f. 37. M. justitie.
CXCIV. 1844 Julie 13.
Cununie de figani robt.
Cu multA plea:lune mA inchin dumitale cu sanatate Cucoane ScarlaticA.
tiu cA avandu dumnitita o intinsA gospodarie, trebue sA fii tare Ind, Ietnicit cu
o multime de trebi i nici cl vei fi alteptat A priimeti de la mine scrisoare dimpreunA cu mirele fetii dumitale de tigan, dar pentru cA insotirea prin legiuita cununie,
oamenii vorovAscu cA ar fi fericirea muritoriler, eu mam slit a da sfarit acetii bune
fapte.

Deci iata cA triimit pe mirile, ce dui:4 voroava i alcAtuirea dintre nol. are a sA
insoti cu roaba dumitali, precum 1 pre alt Met de tigan spre Indeplinirea tigAncei alAturez aice deosebit inscris, i te rog luand 1 dumneata impArtAire la o atat de !mutt
faptg, a cdrie duicea/d ffi este f I dumitale cunoscutd, sA dai vole a sA cununa 1
a bine voi ami triimite 1 dumneata un asAmine inscris.
Cu toata pletAciunea mA insAmnez, Gheorghi Pruteanu.
13 lulie 1844.
Cucoanel Zoitai sArutandui manile o rog sA iee i dumneei impArtAire.
S:risoarea originall in pAstrarea Doamnei Ana Burdea din Botoani.

CXCV. 1828 Februarie 28. MO. Carte de privilegii datA lui Bogdan Tatos (Roman).

Noi loan Sandul Sturza Vvd. cu mila lui Dumnezeu domn tAril Moldavilei. SA
face tire cu aCasta carte a domniei mele pentru Bogdan Tatos sau Tudurovici cA
prin jalba ce au dat cAtrA domnie me au fAcut aratare cA el de multA vreme sau aflat slujind poroncilor gospod i a pArnantului cu siiinta i cu dreptate, fAcand rugamute ca sA ne milostivim asupra lui 1 dupA cum Mill ci au slujit sant impArtgiii de
domnetile noastre mill i agiutoruri sA fie 1 el asAmine agiutat 1 miluit ; a cAruia
jalba cercetandusA sau aflat arAtArile lui adevArate 1)1 nu iam trecut cu vederea rugArnintele lui, ci milostivinclune lam fAcut polcounic i iata I sau dat aZastA carte a domniel mele prin care hotAram ca mai intAi numitul sA fie scutit i apArat de toate darile i havalel le ; osbit am mai fAcut domnie me milA cu dAnsul 1 la slujbile rusumaturilor yisteriet s aibA a scuti cinci zed oi de plata gor$tinel, cinci zdci stupt sl
sfini de plata desdhnii, i una suld yedre yin de plata yddrdritului ; aceste bucate
fiind drepte a sale 1 vinul din drtpte viile sale, nimArui sa nu dei nimicA. AsAmine
1 fret liuzi oameni streini ce1 va pute gAsi sA aducA de acum inainte de peste hotar
fArA nici un amestec la vreo dare cu lAcuitori tArii, neflind din cei strAmutati de la
un la altul, adiverill fiind de mArturille dregAtorilor de margine cl sant strAini cu adeyAra i fArg nici un amestec, fAcAndui i visteriei cunoscut it va scull Para un an

www.dacoromanica.ro

236

DOCUMENTE

dri dd le- de tdate Odle 1 havaleIlle, iar dupl trecerea acelui unul an aAzAndusl 1

if a

6s

biA date bird ruPtele visteriel opt lei de nume pe ileee care an, care

bani 4umatate .s1 sA dee la dant Gheo.ghle 1 .;umatate la dant Durnitrie, ci npreuna
cu rdsrlIe I cdte 15 parale la leu, platind aceti bani vor ramanea deci in deapururea aparati I scutiti despre rntampiatoarele havalele i alte orice angAril vor fi asupra altor lacuitori blrnici ai tarli. Drept aceia poroncim dumev. diregatori cum i
slujba)ilor gotenari, desetnici i vadrari i tuturor altor zapcii de Ohl toil sA sa ur1828 Februarie 25.
e infUrCiaf.
Pecetea dotnneascA in tu ro.
HI Ha tr: a. a. 1822 vel vist. eutroque clarescere puichrum".
Vazut la comisir tatagrafiei Roman.
1851 Sept. 18.
D. Gane.
Obs. Bogdan. Teodorduici sau Tatos are de la Grigore Ghica VodA carte de
scutlre de oTIce dnIie fiscului In 1856 Iunie 28 ; iar in 1858 Febr. 7 Neculat Vogoride Calmacanul doldovd TI da carte de boerie cu rangul de clucer.
Orgnlui aOrtine doamnri Elena T. Tatos (Roman), latA cu acest prilej omic
S'ebtja ledeilogiCA a neimului Tatos, vechi cetateani ai Romanului, dupA dattle comu-

Cate de d-na Taos 11 d. General lacob Zadic.

Tatos
I

Toaaer Tatos

lacob Tatos

I--=-- Maria

Bogdan Tatos

= Asir din
Foctani

Cristea Tatos

= Sali Kapri

P5 0Qco...eo

Nemethy

II

g3 Victoria
+ og. = A. P. Gorgos
iu

18

Rodlca

= 5oaric

...

,.D.'

lacob dr.

David

= Elena

5'..'

Teodor

"V

Toader Tatos

t-ri

11N= 0

: ICI-Ftm
r3 E r gar
g
0 .0 co s. :I..
0
=
t-1 c
*-,
DI CU "'"

Pora5

".

E"

-i-- r-1,1

-,

ca

a F;

ri.

el"

23

..5

0 Tir.

li

'8
g 4. ,-3 -a.'. al.6v

C 10

0 -, n
(/)

..CCI

cr

ii 2

s.

.5--'

=r1.3w rD"

14 '2'

00

rii

"71

II

im

,,

3E1

22.'27
o -, 4CD

Po
(a

,._,

11

D,

ao a
319::

-,

E
=

CD

Ti

Cn

E'

<

tr-O"

11

3
n
f.
-, r 2'
cog = =
,I, -0

II

.,

A,

o IST ft 0

el n

AI N

CD

G en

CA.

0.

www.dacoromanica.ro

< 1213

gi, 'F.7

r-

n-,

sa 41

0 74:
el Zi"
st)

....
1:13
CO Cn n
cv t-tf 23

cr Ti.
CD.

DOCUMENTE

237

CXCVI. 7175 Oct. 6 laft. (1667).

2 bdtrdni penfiu urr b(5u.

4. Ifsv Il1(10Alecsandru Voevod boj m'oFtliu gFpodrz zrmli Moldavscoi data m
carte domnie meale cetil fameai Todosie. din Galaeti. ca sg tie tare 1 putearnlca
cu cartea domniei meale. a &ea. i a opri o moae ci taste partea a doi batrani.

pentru cd6 iau peril ei un bou pentru aceale pdrfl pentru acela lucru ca sa alba a
le opri despre alti razai, carea au fostu tocmit el mainte. sal intoard Oleo lor ce
li s va veni. pentru acesta bou acmu ei nau mai intorsu nemica de pe bou. Tudosie i i sta bout plitor pentru raza pentru acela lucru. numai sA tie Tudosila mo*Ala sa fie a ei. pentru caZ numai ea au plata toate partite cu boul el. iar lor de le
va [Area cu strambul. sa vie s stea de fag inaintea domniei meale. 1 nime sa nu
cuteaze a tine sau a opri peste cartea domnie meale.
Saam gspdnss veleal.
u las It. 7176 Oct. 6.
pecetea in tu ro stears,
+ 116thrrk Iw lininsin rIkausAps KOIKOM SNC110 M4CT1f0 roma 3fAtilf monmscz.m.

Cap de bou.
Carte Tudosiei din Glleti ce trage din 2 batrani.
Acta Georges Strat, Heleteni.
Din morauuri uechi juridlob.
CXCV1I. 18.17 dupd lulie.
lzvod, de cap bani sa chelluit la lai in judecata ce am aver cd Costantin .Bultibw i cu neam Flondurescu anume:
Lei. Parole.
D a chili grass, Logofatului celui mare Sturzai.
110
Doa chili orz, Banului Tautului.
50
110
Doa chili grass, Vornicului Dorccanu.
Un vas yin tij Vornicului Doro$can.
140
Una chila orzu, Banului Tautu.
25
Doa vasa vin, Logofatului Balu.
280
Un vas yin Vornicului Sturzai
140
Cheltuiala anaforalei cu talmacirea ei greceasca.
200
Cheltuiala carpi de judecata.
280
Opt chile orzu ce lam mancat cu caii in lai la 1817 : Lunile lunie
200
.

i tulle.
Pe 2 ihile orz ce mi lau dus razAii la Ial la 1816 Octomvrie.
30
Pe un stog de fan ce lam cumparat ot Fereth la 1817 AWL
25
Restul lipsete.
Acta DanetiIor, Vaslui.

CXCVIII. 1824 Oct. ld.

Tablele visteriel.
Catra cinstita isp-ravnicie Tutovei. Din oamenii far de bir ce au avut in targul
acela al Barladului dumnealui medelniceru lonita Galca s scrie dumneavoasti ca sa
i se dee.
1). Un chelar la casele din targ anume Neculai Cire i Ionita San Tudor argat
care fiindca prin tc bla sfertului trecut al II-lea sau pus condei deoseblt sa 'Serie dum-

nevoastr ca sa se scoata din tabla sfertului NM i s se lese in aparare de toate

darile i havalelele ca sa fie pentru slujba casei sale fi se va primi labia dumitale cu
scddere 1 fiintha slugile ce au avut pana acum in targul Barladului dupa pontul al
10-lea al obtetei anaforale nu se pot da sa sole dumneavoastra ca aducandu1 de
acum innainte cinci oameni streini de peste hotare fad BA alba amestec cu lacultorli
patelor sal lese in aparare de toate darile li avalele dupa legluire ; pe care aducandul
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

238

la un lot ; Dumnevoastra yeti urma a trimete izvod de numele i porecla tor ca asemenea sa sa treaca pan catagrafia aice spre vtlinta vistieriei.
1824 Oct. 16.
Costache Conachi vornic.
Prin cercetare
Costache Grigorav caminar.
CXCIX. 1850 Febr. 13. Barlad.
Contract de tnualaturd.
Iscalitul ma Indatoresc a primi pe fiul dumisale medelniceru lontfd Gellca in pansionul meu cu Invat4 tura In limbele: romAna, Iatirii, franteza i germana dupa programa cuprinsa pentru c iuIi, va fi cu vederea Ina untru, hrana i spalatu precum va
primi vi hArtie vi cerneala dela mine vi altele ce ar trebui pentru scris, cArlle fnsa
vi alte cazuri neprevazute ii privesc pe dumnealul.
Pentru aceasta dumnealui are ami plati treizeci i vase galbeni cursul politicesc
vi o chila g-Au, avAnd a ne raspunde acestea In doaA vadele jumatate acum la inceput vi alta jumatate la Implinirea a vase luni. Anul se Incepe dela 20 Februarie anu
curgator. Despre acestea urmeaza a mea iscalitura.
1850 Februarie 13.
I.
Patriciu
BArlad.
In dos : Sau primit doue sute zece lei (210 lei) despre care urmeaza a mea IsBArlad 1850 Februarie 13.
cAilturA.
I. Patriciu
Sau primitu 433 (adica patru sute trei zeci i optii) lei cursulii politicit prin
care cusurti sau inplinItt suma prin contractii cuprinss pentru intaia vade a. 1850.
BArlad 20 Februarie 1850.
I, Patriciu.

CC. Ord data. (dupd 1800).

Un iwod de lucruri cu preprile lor.

Numlrea lucrurilor

Lei

1 Tabla de argint.
12 Farfurli care team primit.
2 Solnite argint.
2 Linguri de masA de argint.
Ciorbalic argint.
2 Farfurioare 1 3 linguri argint.
4 Ineli trei de diamant vi unul de topaz
1 pereche cercei broza.
1

puvca.

I scurteica blanita cu ras.

1 taclit.

1 pareche pantaloni de postav.

1 prostlre hasa buna.
1 prosop.
1 camava barbateasca.
1 fata perna.

37 (adeca trei zaci

parale

345
98
166
120
144
1377
16

90
150
35

20
15

-20

'11

40
10

20

apte).

www.dacoromanica.ro

2683

15

C:Persoane

t PETRU PAN. RASCANU

fost profesor de Istorie Anna f I Arheologie la
Facultatea de Were din tali
1846 Februar 18

1913 Aug. 30.

Familiia Rfi$canu
1). Am avut prilejul de a stArui asupra familiei RAscanu in al 10-lea volum al Sureelor 0 hvoadelor mele, consacrat special actelor ce privesc aceastA familia, cum ti motitle ce au intrat in stapAnirea lor prin zestre ili cumpArAturi : Frenclugli gi DrAgutianii

din Vaslui.
Cum insA ramura VasluianA a RAcAnestilor privete ramura boereascA, scobodtoare din Toader Rascanu jicnicerul, cAsAtorit cu fata bogatafului neg titor Mazarache,

ctitorul celei mai vechi biserici din Chhiliblu, ce-i poarta numele ; s'a nesocotit ramura
www.dacoromanica.ro

240

OH. G1-1113ANESdi

cealalta razeasca a Rascanilor din Flciu, din care s'a intins apoi i In Tutova 1 in
Vas lul. $1 zice pah. Sion In Arhondologla Moldouel: ,Mai sunt Inca mulfi Rascanesti,
mazili si privilighlati, rezesi In tinutul Vaslui, Tutova, Tecuci i Faiclua (pg. 302).
Cum secul al XIX in a doua a lui jumatate a numarat mai multe personalitall
marcante dip ,pc,easta Tamura, fost-a dat la lor sa numere intre intelectualii sal pe fruntwit profesor univarsitar Petre Rdscanu. In acest scop vom starui in cele urmatoare
asupra ramurei dizesesti a Rascanilor si astfel vom Intregi cunostintele istorice despre
aceasta familia de boeri i razesi, care a dat o pletada de fruntasi atat in viata politica, ca primari, prefect!, deputap I ..senatnri, _cat In .cea culturaia Vetre Racanu i alti
Racanesti) ca si In cza militAra (general I. R1canu li alp Rascinestp li In magistratura.
2) Etimologia numelut : Nu e usor A spune preciS care sa fie fntelesul tulpinei

apelative a numelul Rdscan Scopnd sufixul (an ne ramane tulpina,rdsc prim, pAuty,
InlIllt.

Tulpina Retgc o gasim In nume 4e (lament Rascu.Rasc1u Raiff' ; fri nume de sate
Roscoe ;In nume de plante (rdscovi). In ncupatiuni si jo ud (rdsca), in nume de popoare (Rascl = Serbi), In ..nume a ape rRasca) In nume de manastiri (Rasca).

Dora ipoteze ar fi de pus: ,Rti$con e flu! lui Rfsc, Rase, Rdsc, adica al Sdrbulul '), 0.1 MIK= e derivat de la slavul PiitiKt1 = parau, ml. rus leca, rostit risca,
rtsca. Deci neamul Rdscan ..ar fi neamul Par&
3). 14 chimea npmelui. Cea andi veehe amintire de Rdscan o avem In uricul lui
Stefan cel Mare 4In 7008 Mart 27 (1500), In cari se vorbeste ca Oana Riscanul
MAI14 Prmnr.uroynsi surorile sale Sora, Nastea fi Cerna, fill Mu$eiCHORE MOVIDIFIli
Cum i varul lot flAtillf111-1KDuma Hui lui CalinClik KaMilltitoti nepoti Dumei--,vnoirgoire Aoymnirr vans( cu 35 zloti lui Gli.,o e o jumatate din hvmatate de sat de Raiirriwireta tido'
cani,OT PZUMMI 11 partea did sus
la obars a apei Telejnei wo Ha
Kipp !wrote,' Thrbelluotta.

Unind aratarile acestu ispisoc domnesc, reiese a cel mai vechiu Racan e Duma
Ricanut, care stapania o jumatate din satul Rascani pe Telejna, pa tea din sus.
Acest Duma a avut 4 copil, din cari numai doi sAnt pomenip : Cal n i Aillfa,
de oare ce fill lor fi vand ocinile lor, o jumatate din jumatate ; iar ceilaill 2 hap continua a-si stapani odnile mai Zeparte.
Urma i acestor 2 frativeri titre ejisi valid cu 35 lei ocinile lor, din cari palm
cop!! al Muief, 1 Duma, Mut lui Calla.
latA dar tncrangatura primelor patru generatil de Racani de pe valea Telejnel
In satul Intemelat -4e stfabunul lor Rtscan.
Rican (1350-1400)
descalecatorul satului Riscani, (Vaslui).
Duma Rtcan (1390-1450.
2). RIcan
1).

3,6

3).

H din sus

din jos

Rican
I

Cabin

= Mua

"

Rtcan
15

(1430-1480).

I.
I

4). Oana, Sora, Nastea, Cerna Rtcanul

Duma Rtscan (1460-1510.

1). Rascia e Serbia in diplomele latinesti. Asa In 1444 se vorbete de expedllia

in Serbia onobiscum fere per totam Rasciam et Bulgariam usque ad confinia Romanic procedendo'r. (Mihaly, Dipl. Maramures 326).

www.dacoromanica.ro

i'EkSOAN8

241

4). Ungurii Rascai. In diplomatica interna Maghiara se pommote de nobllui

Demetrie Rascai, din comitatul Szaros supt regele Andrei II. Fiul sAu Bdlas Roskal
traeste supt Matei Corvin pe la 1480.
In Maghiara i este un sufix locativ ; Raskai ---- din Raska, ca .incai--7--- din Sinca ;

Budai = din Buda.

.
S'a prea putut dar ca o data cu descalecatorul Bogdan sA vina i un R4cani
lAsand acasa alti membri ai familiei Rasca, i ca resplatA faptelor sale i s'a dat ocinli
in fundul Telejnei,unde a descAlecat satul R4canii, care 1 azi se afla pe locul alezArii
descAlecatorului. 0 bAnuiala.
5).

Ricanii Maramurepni. Cu totul de altfel sant arAtArile ce ni le dau diplo-

mele Maramureene.

Era in vechlinainte de 1402 un sat DrOguWi. (Uog. Ktveslygeth = rus Drahova) a carui intemeetor a fost un Drag magistru Inca din secl. XIV-a.
Acest Drag a avut doi fii: pe Sandrin i pe Gheorghe. Acefi 2 frati, impreuna
cu alti veri al lui : Dumitru i Alexandru fii voevodului Balk, i Ladislau fiul lui Ion
RumArul, stapaniau in 1402 nu mai putin de 23 de moii (Dipl. Maram. 123) intre
care i Draguetii, din Maramure. Din Gheorghe sar trage neamul nobililor Roman,
iar din Sandrin s'ar trage neamul nobililor Riska, latit din DrAgueti in Jeud i in
Rona de jos (id. 569).
.
Am avea dar, lasand neamul Rascai, curatithiguri, aceastA incrangAturA al neamului nobilitar Rica din Maramure in secl. XIV i pragul secl. XVlea
Ri5ka

1300.

Drag Rica

fata

= Voevodul

m a gistru

1350.
fata
Ion Rumarul

Balk
(Albu)

Sandrin
Rika

Riska
LadiAau

Gheorghe Dumitru
Balk

Alexandru
Balk

Ladislau
Rumarul

1400.

Roman
1450.

6). R4canii de pe Larga. In uricul lui Stefan Vocia din 6977 lunie 5 (l469), se
vorbete ca boerul Vlad Mursa capAtA pentru serviciile sale fAcute Domnului pe
lAngA jumatate din satul Albeti pe Stebnic, la Vaslui i un loc din pustia la fantdn6 la obdrVa Largei, mai in sus de Ricani. WliCTO WT riScritiiiii Qv Kiminvi ua
1111.100H Aquila! 110KWIlle ommiutiiti".

Ion Bogdan, care ,aduce acest document (I, 135), crede ca locul pustiu din sus
de RAcani trebue sA fi folt Ore TAcuta, Dumasca i Focasca din Vaslur. Dar observam eu in Vol. X, pg. IV cA aceste sate yin pest! 2-3 vai dincolo de Racanl, 1
pe acolo nu e valea Largei, ci apa Culitnei.
Apa Larga o mai avem in tinut Cahulului, i in gura Largei e satul Ghiban.
Dar o alta Largd e afluentele Elanului, unde sant satele Sicani, T,,ma i Nocenici, dar aice nu yin Racanii i nici nu este loc in pustiu.
0 alta Larga e in spre Murgeni, de care vorbete ispisocul lui Stefan Voda din
7001 Martie 5 (1493). In acel an Voda intarete surorilor Marina i Stana, fetele lui
Dragomir luban, nepoatele Soldel, impartala moiilor In acest fel;
Joan Neculce

Buletin il Muzeului MunIcipal la v.

www.dacoromanica.ro

31

(31-1. GHIBANESCI)

2,12

a). Mar Ina la $oldenti, Bar WWII, 1=6171612a lul Epure (Zaet), fdnna lul Solomon,

toate pe apa Dumitriel I asrzarile lui Oancl 1 Latco pe Lorga.

b). Stana ia Spirenii, Dragomanetii, Lzetli, Saracfneti si jumatate din pustie
k I. Bogdan Doc Stf. 11,7)

Aceasta Larga e in spatele Racanilor, iar obaria Largei vine mai in sus de
Ricaui, pe vale Suletii, zIsa din vechi a Braitenilor.
Potrivit acestor aratari ar reesi Ca Rasranii din 1469 sant cei de la Falciu, de
pe apa Jigaliei, i ca in dosul lor erau 2 fantani : a lui Epure i a lui Solomon i erau abia a ,ezari ale lui Oanca i Latco pe Larga ; fri colo pustiu, i fdifidni la drumul mare 1
Cine sa fi fost acel R4can, care a descalecat aezarea sa in spre Larga, pe Elan
1 care s'a pastrat pana astazi ca sat pe Jigalia ?

lata intrebari fara raspuns ; dar nu e imposibil ca un frate sau var de a descalecatorului de pe Teleajin, sa fi capatat ucina pe Larga i Jigalie i sa fi lasat urmai
numeroO, cari sa intemeeze satul
Daca ne-am sui Li Maramure in satul DrAgueti a lui Drag R4co, 5i am socoti
sfezile dintre veri asupra celor 23 de mo4ii din Comitatul Maramuresului ne-am putea

lega cu descalecatcrii celor 2 sate din tara de jos : pe Teleajin i pe Jigalia in pragul
secl. XV-Iea.

Dad RAcanii de pe Teleajin au stat ca sat de pe la 1400, nu mutt mai Mrziu

s'au pus ineeputurile si salteui Rdwani de pe Jigdlia, uncle insa vitalitatea primilor
Racan1 a fost mai puterni 1, cad din aceti Racani de pe Jigaliaavdnd in spate
apa Largelau eit Racanii secl. XVI-lea i XVII-a, i tot aici gasim pe inaintaii
jitnicerului Teodor Racanu, suitorul ramurii boeteti a RAcAnetilor de la Vaslui i Chi-

Oat'.
S'a intamplat cu Racan,i ceia ce s'a petrecut cu Cogalnicenii. Din trunchiul stravechiu al Cogalnicenilor din Ghidieni (RApele) de la Falciu s'au desprins Cogalnicenii din Daneti de la Vaslul Cei din Falciu suira treptele boeriilor prin Costantin Cogalniceanu! din 1749, pe and ramura de la Vaslui a ramas ca razasi i feciori de
popi. Contrar s'a intamplat cu R4canii; ramura ramasa la Falciuin Racanii de pe
Jigalia au stat rAzei mici, iar ramura dusa in Chiinau i apoi prin insuratoare trecuta
la Vaslui, a dat boeri, vornici marl cu rost mare in evenimentele de la 1821.
Proprletatea in Racanii din Falciu a curs in mod linitit din neam in neam, vre-o
patrucinci genera' uni (intre 1470-16:0), dud ni se amintete de popa Gauril ot Rd.gcani
pe la 1662 Mart 25, ca impreuna cu alti marturi razesi : popa Mierauta, lzbaa Caraiman Baltag i Apostol marturisesc cum Istasie i Marina soti, vand lui Dumbrava
o jumatate -de bAtran din Harbuji, partea lui Moale. (Surete X. 351).
Ca se i se zica in 1662 popei Gavril ot Rdicani, insamna ca satul fiinta mai denainte, particula ot (wT) aratand localitatea de unde era proprietarul sau marturul.
Intru inceput mosiile nu se masurau In stanjeni ci se delimitau prin semne fireti ;
ulml, stejart cu buori, movile, sau alte semne intamplatoare. De aceia nu prea putern ti de marimea aezarilor primului Racan pe JigAbia.

In 1633 April 26 (7141) Miron Voda Barnovachi arata ca R4cani1 i Giurcanii

yin pe garla Elanului farA alta lamurire (Surete ms XVI 604).-40ri tocmai in 'acest
rastimp apare popa Gavril ot Racani, de care se leaga toti razeii Racaneti, din
Falciu i Vaslui, ceia ce arata ea primii stapani n'au fost boeri cu buerie, ci boeri teritoriali i ca intre claniirude i razei,s'au radizat la suprafaia preulii,cu urmaii
Ion, ca in mtilte alte sate asernenea.
S'a intamplat cu Rascanetii ceia ce s'a petrecut cu Costachetii, urmai ai lui
popa Costazhe (Ohanovici) din Epureni, o vale-doul mai spre sud de Jigalia
www.dacoromanica.ro

PERSOANE

24E

7). Bdtrdnii R4cani1or. Zic raze-0H in spitele lor, el satul Racanii a umblat
dintru inceput pe trei batrani, dupg cei trei feciori ai primului Ra$can, 1 el tot poplz
Caraiman, Foca fl popa Rt4canu; de 1 razeii cu prilejul hotarnicei moiei. din
1847 lulie 2 afirma cd din popa liWcanu se trag cinci ramuri". Surete X.156).
Moiia Racanii se intindea in lungi din moia GhermAnetii a vorniculul C. Lam,
brinospre rasarit, prin valea Valcelei, prin dumbrava, la vale prin sat 1 pana Tn zarea dealului lui Goia, unde se lovete in cap cu moia Pincetii a a& Lascar Costachi
pe o intindere de 1693 stanjeni =3596 metre; .masura !India la capAtul despre rasgrit = 95 st. din hotarul lui Malahi in sus pana in hotarul Pincetilor ai agAi
Lascarachi Costachi pe dealul Goii.
Din aceti 95 stanjeni s'au dat Cgpitanului Chirilg i lui Vasile Munteanu 66 stanjeni 1 patina 2 parmace.
La mgsura a doua din stanjenii agM L. Costachi, in jos piscul pe de la deal de
casa economului Ion Racanu, au eit 116 st. 6 palrne 3 parmace, din care s'au dat Cap.
ChirilA i Vaslie MunteanuRacAneti 81 stanjeni.
La mgsura a treia au eit 111 stanjeni 3 parmace, din stanjenii aggi L. Costachi
pe drum alMure cu via lui Gh. Munttanu i s'au dat capit. Chirila 1 Vasile Munteanu
76 st. 6 palme 2 parmace.
La masura a patra au eit 120 stanjeni pe deasupra satului Rcani, zarea dealului despre apus ; din cari s'au dat cap. Chirila i V. Munteanu 82 st. 2 palme 4
parmace.

La masura a cincea prin coada Veilcelei i a esa, prin capAul despre apus
despre Ghermaneti s'au gasit 106 stanjenl, din cari s'au dat fratilor Munteanu 70 st
7 palme 7 parmace.
Deci curmeziul in medie a fost de 109 stanjeni = 243 metri.
Avem dar a face cu o moie mica de 3596 X 243 = 86 Ha. 3833 m. p.
Cum Racanii formau un trup cu Mlcletii, i cum proprletaiii din prejur Cos,
tacheti au intrat prin cumpargturi in truptif Racanilor, reiese ca mola a avut o
strans legatura cu Miclea= Neculai, descalecatorul Mi1etUor, unde 1 Racanul cel
batran a avut ca zestre a patra parte.
Deci :

Miclea

1500.

(de la cari vin Micletii,

fata

fata

= Racan

Ser2iul

-Varian,

= Dridu

calugar

Aceti 4, hap 1 cumnati stgpaneau satul MicIelti.

8). Popa Gavril Rtio.canul. Lui Ra$canu celui batran i se cla de razei 3 urmao,
Caraiman, Foca i popa Gavril ot Pd*.cani.

Acestui papa Gavril ot P6*-cani i se dau 5 urmai atat de spita cat i de hotarnica din 1847 i anume :
Gheorghe,
fatA cgs. cu
RA xanu

Hulpe

fata cgs. cu
Ungurul

f.ita CS. cu
Banta

1 pe Tiganca
-

bar in hotarnica lui Antohi Luta din 1763 se mai dau i urmaii acestor 5 copii,
ai popei Gavril Racan $i anume : a) din Glzeorghe: Trofin diaconul, i o fats cgsatoritg cu Stefan Ode, b) din linguroanca: Condrea, Vasile i Carol ; c) din Hulp6;ocirea: Catrina mgritata cu Munteanu i apQi cu un Panaite Racanu ; d) din Banfqwww.dacoromanica.ro

OH. GHIBANESCU

244

oaea . Banta calugrul, Alexandra maritata cu V. Teaca i Stmtina casatorit cu

popa Gavril ; iar din Tiganca: Maria, Irina i lleana.
Acestor aratari genealogice se opun spusele spitei din 1803, intocmita de raze0
batrani i verificata in 1826.
Dupl aceasta a doua spit iata cari erau cei 5 urmai ai popei lui Gavril Racanu din 1662:
pr. Gavril Racanul

Vasile
Racan

Gheorghe

fatA

= Petcu

Racan

c. 1650.

c, 1700.

fata

WA-

= Gr. Ghiga

= Vas. Teac

Alexandru

Cum toata moia lui Gavril Racanui in Racani avea cel mult 100 stanjeni latul,
fiecare batran stapanea 20 stanjeni in curmezi.
Preciziunea, ce o dau razeii de numele curgtorilor din Gavril Racanu, merita

toata increderea, de oare ce batranii de la 1803 puteau ti pre bine de bunicii lor de
la 1720, memoria in familille de razei radicandu-se !impede !Ana la cel mult 250 ani.
Despre Vasile Racanul avem tiri in cartea de judecata a divanului din 1766
lunie 27.

In acel an se judecau la divan pentru satul Cojeri Cost. Racanu pah. feciorul
lui Teodor Racanul jicnicer cu Gheorghe Costachi, ficiorul banului Scarlatachi Costachi. Boerii divaniti zic ca Gh. Costachi sa plateasca lui C. Racan pah. 50 lei, da-

torla neplitita de tatal sat: Scarlatachi Costachi lui Vasilachi Re4can, iatal hn Teodor Rdfcan arma$, i deci banal lui C. Rdscanu.
Datoria aceasta se incepii de la 1709, and Lupul Costachi vel vornic cumparase
mogdia Cojeri de la razei. Dar Lupul Costachi vornic negulase moia Cojeri cu Vasilachl Racanu drept 190 letz taman cat acesta o negutase de la V. Miclescu jicif cer,
irate cu Gavril Miclescu vel vornic ; cum insa Lupul Costachi, tatl lui lordachi Cosa chi n'apucase a plti de cat 33 lei, iar cu 160 lei ramsese dator i' atunci cu alte
datorii mai vechi se radicase la 356. lei, i aa pentru toate aceste datorii Vasilachi
R acanu a luat toata mosia Cojeri de la urmaii lui Lupul Costachi vornic. Aceasta
1721 supt Mihalachi Racovita Vocia.
Dupa 12 ani, in, 1733, se face o noua aezare intre Costacheti i Racaneti penCojeri.
ScArlatachi Costachi ramanand dator sa mai plteasca numai 50 lei cu dotru

IA

banda lor cap la cap ceia ce face o suta leiel a platit toti

aceti bani i raman

Cojeril pe sama Costachetilor (Surete X, 132).

In aceasta carte de judecata se zice lrnurit ca fiind datoriu fatal sau (Lupul
Costachi vornic) lui Vasilachl Raicanu, tatl lui Teodor Racanu armau1". Deci filiaiunea este bine stabllit intre RacAnetii curgatorii din T. Racanul arma, i intre
canetii de la Falciu, curgatori din acela pop Gavril Racanul.
Ar urma dar aceasta inrudire (Surete ms. XXXII,72).
popa Gavril Racanu
1

Vasile

R h ni
=

Gheorghe

Rhnn
;

Cut

fata

fata

fata

= Alex. Petctu = Gr. Ghiga = Vas. Teaca

i, Oivril, Trofin,

Ruxanda

= M. Cehan
post,

www.dacoromanica.ro

Toader cu fratil lui

.F. :O.

LZ:4

'6=
11

a II

Ter

2
01:

5.
eat

t
a

P.

iiro:'

IA
g II

12ot
II

ari

6
o
a

65-

lancu

= llinca

cri

Tanase

Vasile

1.

Vasile

= Maria
Mardari pr
= Despina

loan
Ecaterina
Petre
-- Maria

= Pagona
are copii

lie
Gheorghe,

=El. Arteni

Dr. Vasile
In razboi

Victor, avocat

= Matti

= Ecaterina Dumltru

Anita

lena
Petre
Safta

os

6
a
Scarlat

= Valeria

0 vidiu

Train
Pula

Coca
Mircea

Grigore pr

= Natal a
Grigore
Maria

Dumitru

= Anica
Elisaveta
Gheor ghe

Mlhai

D-agomir

Col.
Ana
Cap. Coroi
\Gheorghe
'Inn
acretia
chescu

= Chetran

Uercsl
noarti
la

NicBtialar

Dumitru cap.
Emilia
Tocaneanu
Costachi

Maria

ol lvri cial a

2 fee

2 fete

DFS

ei

Petre

=I. Galin

-= El. Andronescu
Aurel

2 bleb

bad

Anna

METilrla

!Mena
Neculai

petre

= Olga
Maria
Catena

= C. Negoita

= Radulescu
r)an

Marghloala
-= pr. Dumbrava

Dumitru

Paraschiva
Elena

Maria

Atena
,Vaslle

are copii

,losip
Ecaterina

rVilomela

irginia

Marie
Aurora
Ema
Deane!

L.cavt.erGinaadei.

= pr. I. loin

Prof ira

Ion prent
Natalia
Ecaterina

= pr. Hangan

Ion

= Aglaia

Gheorghe

ElenIarMa
Olga
Lucia

m=ihlu:itina

las,:ache

1.'a

ris

di. Munteanu d

AleNxanCdarvunlioltif

Vasit

Sava
Ncipciujit!
ata.

ata
ata

.4

1re

5
Zamfira
Costica
Costantin

= Pay. Gadei
Toader
Stefan

Vasile dr

= Ruxanda Leon
Daniela

rultana

Petre
Emanuela

Albert

=E aLl ae ruirnaan

\ A=nelilacoti

Eduard

=Maria Miclescu

= Biberl

Gheorghe
Vladimir
_
Alexandra
=- Maria Lascari
Maria
= Benlschy
AlexandrIna

Ion

ea

eUI

.0

.1

lu

i!.

iRa raRdzhvirchna

Alex. Marioara
1Magdalina

Alexandra
Lucretia Nicorescu I
-O
TOL-COStantin
---- Ana Muta t
O

= V. Rates _are copii

Ecaterina

= Gh Sivescu_are copS

Natalia

= Elena Miclescu S

Petre

= dr. Caparencu 5

Cornelia

=Vas. Miclescu
prigore
= El. Late

Tereza

Elena

Chlrill

= Aneta

Gheorghe

il-fs--1-IcuAntonescu

Dumitruare 5 copii

=.

Mounter

= Lazar Juverdean

Safta

Casandra
oan
Costachi
amfira
r= pr. $tef IRO scanu liaralarnb
Costantin

= Catrina

= Tasia

= Maria D:enis

tefan

Gavril

Neculal

= Zolta Vragnlotti

Gheorghe

= Georgescu

Alexandra

= Mihail

Ion

= Elvira Grigorescu

= El. Prasa
Maria

= Agripina Stoian

iGahnrirghe
T. Letter
Maria
Toader
= Maria Ghiorghiu Elena
I an
Gavril

---- Elena

loan C

Marla

-=- pr. I. Cojan are 10 copii

iMilrai

=EleV". Vanilla pr.

Ion Rh scan general
Leiter
Codreanu
=Eille.
are 0 copii
Anastasia

Cmhodar
Dimitrie
0 Popesca

Gheorghe
Cezar
loan
Georgeta

Teodor cap.

Floareaare copli
Toader are copii
Tofanaare copii
Ruxandaare eopii

Safta = M. Palad1

Vastle

Grigore
on

=x

iTljoglphi: a Tom es e
Ion

Anita
Anilt=

ncearm

Dumitru

asandra

Alexandra

$tefan pr.
ZamfiraRascan

= Domnica

on preut

Madura
Gheorghe oat(

Prof ira
Stefan

1=Z:nefir
yastia

Drill

Chirill cap.

= Casandra
Vaslle

Gheorghe

Costeicaa

Neculai
Georgeta

Grigore
= Maria Dobreanu

Emil Cerchez
iCorneliu Vas,
Moldovan

= W. Metternich

iPetre
= AgIne Lana = Col. Em. Veisa
Leli
'Neculai
1=Ecat.Bratianu =Ntieac. Ghica
[Cornelia

I= Eng Castachi

\Labia

Ruxancla

lordachi
= Zoe Lambrino

Vasile

Elena

Elena
Ca r a c a s

Ghidionesca

Maria Buzdugan

Rusu

I Gheorghe
1

=Ecat A

Trif esti
Pavel

'August I Sculi
1 Burclugan
,a)
= El.
hi = Maria Ghica'Teodor

'= Gh. $endrea

14. ir:l

losefina $eptelici

Sandri

Ilicu spazia Manu

= C.

P arasehiva

D TGaiotnirrgab

os

Alexandra
Neculai

Profira C Botez

Alexandra

Zamfira

= Las. Costachi
losif arhim.
Teodor post.
-= Penelopa Eliadis

lordachi spatar

= Ells. Treatorischi

.g.Eo
n

ref

.E

=Leopold DerojinschIl

Srnaragda _

==a

Safta

ata
ata

bie Holban

Costaudin

f ita
Sanda

Catinca

=Makinadrei

lordachi vornic
= Paras* Lambrino

Maria

Teodor

en Eeaterina

Fanatic pr.

loan

Catrina
= Munteanu

= pr. Nadejde

Zarnfir _
faM

Gafia

Mardare

Er <

-reEri

Irina
Maria

Aochi

= I. Cana

Tudosiica

spatar
Alexandra

=Casandra ----- Vas. Miclescu

Miclescs

= M. Sturza spat.

Dimitru

Sofia
Simeon

=OrlSgoolntaena

= Banta stolnic

Ecaterina

= Casa dra Gh. Sturm log.

Ganda
Matei
re

f.1.

"-g
oi
.2

I a.

E-41.,'=3.

118

ll

t- E
(5

.5.

.
4

www.dacoromanica.ro

PERSOANE

245

Pe urmali lui T. Raanu jicnicer i-am studiat in vol. X, inchinat numai neamului
Racan, ramura Vasluiana si Basarabeana.
9). Gheorghe Rdscanul cel batreln. N'avem tiri precise i documentare despre acest Gheorghe Racanul raze traitor in Racani si cari stapania 20 stanjeni in
frunte din trupul Racanilor. El a trebuit s traiasca catra 1700, gi vorbete de el spita
intacmita in 1803 de obtea raLeilor din Racani, fiind abla strabunul intranilor Ragclneti din 1803.
In nota .ce intovarasete spita din 1803, legalizata i intarita de Trib, Falciu in
1886 Sept. 1 supt No. 2305 se zice despre actele din 1662, 1752, 1793, 1795, 1804,
1820 gi 1821 rezulta apropiata thrudire a suitorilor batranului Gheorghita Racanu din
vechea Moldova' a Romdniet cu rudele lor din Basarabia" (Surete ms. XXXII 72)
Gheorghe are 3 baeti gi o fata : Trofin. Costandin, Gavril i pe Sanda.
Scoboratoril din Gavril Ragcanul se perd cu a doua generatie : Irina, Agache i
Maria ; ori ca a fost sterp Agache Rascanu, ori ca gi a vandut razesia i a egit din

sat, ceia ce e mai probabil.

Costantin Rdscanul nu e dat decal cu un copilMihai R4canu ; din acesta un
Teodor Rdscanu 1 din acesta un Costandin Rdscanu i spita tace de ei mai apoi,
ori fiind fara descedenti ori vanduti i esiti din sat.
Cel ce continua spita razesasca de la Jigalia Falciului e Trojin Rdscanu. Lui i
se dau 10 copii, din care 9 MeV i o lata Irina.
Cel mai mare e Lupul Rascanul. El a adeverit prin zapisul din 1799 Oct. 4 (Sure e X. 147). Ion sin Lupu Racanu". El stapanea Foleltii la Vaslui, unde ii avea
razeie prin zestre. El avea de frate pe Andone Ras:anu, calugarit supt numele de
Ajtenie monah Racanul ; pe Wan Rdscanu, care are de copii pe lon,Martlare, si
Gafia ; pe Chiriac Racanu, care are de copil .pe Gligoras Rascand ; pe Scarlatachi
Rdscanul, care are de fiu pe Vasile Racanul ; pe Costandin Ragcanul, care are de copi
pe Ncculai Racanul ; pe Ion Rdscanu, pe Gheorghe Rdscanul sin Trofin Rascanul gi
pe Andrei Rdscanul.
Daca la acegti 9 frati ai Lupului Ragcanu mai punem la socoteala pe cei 9 copii
ai sai ne explicam de ce mai toll Racanestii de astazi si-au pierdut contiinta inrudirilor, caci urmaii acestor 19 Rascani i au schimbat asezarile prin Barlad gi jud. Tutova, prin VasIuiora i judet, si mai ales in Falciu prin icanI, Hurdugi, Muata, gi
Tiful, aa CA nevazindu-se unii cu altii, s'au uitat de neamuri ; cop.! i nepolii nu s'au
cunoscut ; verii intai gi al do,le nu s'au mai tiut unii th altii, gi azi e foarte greu de
adus la obarie atatia Racani imprAitiati prin toata tan, ca profesionigti, militari,
,profesori, avocati, magistrati i functionari.

Pe cat am putut am incadrat in arbarele genealogic asemene razletite ramuri de

Rascanesti.

10). Lupul Rdscanul. Iata care sant cei 9 copii ai Lupului Ragcanul : loan RA-cairn mazil, Panaite Racanul_preut, Vasile Ragcanul postelnic, Sandu Racanu i 4
te : Catrina maritata cu un Rabcan, Elena, Salta i Maria.
a). Ion mazilul din Tutova are de fiu pe Gheorghe, care in 1827 contribue cu
bani la zidirea bisericei sf. Voevozi din Barlad (I. Antonovici Doc. Barladene I 266).
a careia epitrop este la batraneta ; El e bunul dr. Vasile Rdscanu. projesor la facul(atea de medicine,' din Iasi.
b). Preutul Panaite Ragcanu din Barlad si cu preuteasa luiEcaterina, sunt pa-

rintii lui Petre Rdscanu, fost.il projesor de Istorie Antica sl arheologie la Facultatea de Were din Iasi sl cdruia i-am inehmat acast studiu de genealogle.
Acest Panaite

RaN3rIll

era simplu lerocliacQi la biserica Sf. Voevozi din Barlad

www.dacoromanica.ro

OH. GH1BANESCU

246

i ca atare iscalete un Peaticostar afierosit de vestitul Titincq in 1852 lulie 6 un

emul al clasicului Lurnanrica (I. Antonovici. Doc. Bar !Arlene 1. 313).

c). Sandu R4canul e pomenit ca proprietar de case din Bar'ad pe la

1838.

De:. 14 (Doc. Barladene I 107) Ain jos de casapia jidovasca, iar in ulita mare avea
han i locuing supt No. 168 ; 2 dughene pentru care platea casei obtei 138 lei" iar
In mahalaoa din jos spre ocolul vitelor are un loc cu o pivnit de 89 stanjeni pentru
care pltia 161 lei. (Doc. Barladene 11.348).
d). Vasile R4canul postelnic avea 3 fete i 2 baeti, pe Alexandru i Neculai
Racanu.

e). Cairina, maritata cu tin Racan, are 3 baeti, pe

R4canu, pe Chirde
Rdcanu capitan i pe Vasile Racanul
Chiri(a Capitan Racanul e bunul tuturor Racanilor de la Hui, prin cof5iii sai

Gheorghe R4canu gi $telan R4canu.

11). Peke Pan. R4eanu. Cariera lui Petre Racan este o oglinda vie a ravnei,
ce a urnit j) flul ierodiaconului de la sf. Voevozi din Barlad sa faca Academia Mihalleana la Iai, sa fie invatator la Peatra, apoi profesor la Seminarul Veniamin din
Ja1, elev la Hautes Etudes din Paris 1 in fine profesor la Universitate din lai, urma a lui N. lonescu, 1 autorul atata carti de Istorie, Conferentiar iscusit, omul sfatos i prietenos, initiatorul i staruitorul intru radicarea statuei lui Mihail Cogalniceanul in fata Universitatei, el fiind primul profesof de Istdria Patriei la Academia Mihalleanu i ministrul, care a inaugurat Universitatea din lai in 1860 Oct.
Nascut la 1846, la vrasta de 26 ani se casatori cu d-ra Aglaea Col. C. Langa,
a avut parte de 3 copli: Costantin Langa Racanu ministru trii la Atena, Neculai
Racanu 1 Georgeta mat-Rata cu Col. Veisa Emanuel.

1ntru cat fiul cel mai mare Cnst Racanu a luat patronomicul de Lariga dupa
bunul sau de pe mama, iata cateva date genealogice despre neamul Langa, despre care
C Sion in Arhondologia Moldouei zice vorbe rele i de ocara.
Duna aratrile pah C. Sion ar ft pe la 1812 venit din Ardeal un Ion Lungu, care
a stat in Domneti, fiind de casa spat. El. Razu. Ditu Lungu,. fiul MI, a fost facut polcovnicel, fiind de casa vornic. Pruncu. lata dar incrangatura :
Ion Lungu

Ditu Langa polcovnic

= Sofranescu

Cost. Langa colonel,

Gheorghe Langa

(a) Maria = Elena Panzariu (b)

Aglaia

-= P. Ravan

Bica

Costica

lancu

= 0 belgiana

= Aurelia
B zkleti

Costica,

= Mounier

Neculak,

Georgeta
Col. Ern Veisa

Cd

C 17

a-4

Danirla

Petre, Emanuela

=rs

www.dacoromanica.ro

7.7

PERSOAN8

241

CCI. 1840 Sep. 20 Iasi. Cu mila lui Dunmezeu Noi Mihail Grigoriu Sturza Voevod, domn Tarii Moldaviei. Domnescul nostru divan prin anaforaoa din 2 Sept. anul curgator supt Nr. 2710 au adus la tiinta domniei noastre ca ititre vacluva Anastasia i intre Ion Pdnzarul urmand pricina de gudecata dupa pretentie cei intai asusupra celui din urma pentru o vie i altile, la 10 Ghenar a curgatoriului an vaduva
Anastasiia prin jalba ci au dat ,udecatoriei tinutului Eii au arAtEt cA dupg raposare
frdtelui salt Teodosie bleinariu, sotiia sa Anita far a ramane vreun clironcm cu re
credinta au stapanit averea dreapta a fratelui ei i in urma maritanduse de al doilea,
nu dupa multa vreme sau trecut din viata, care toata averea fratelui ei o vie i altile, leau lasat danie la o straina fata anume loan Panzariul, de catre carele sa stapanete, cerand ca in temeiul dreptatilor ci o spr jinesc pe de o parte a ingradi pe
numitul pentru nesfeterisire averii par la inapoirea ei, iar pe de alta a lucra cele de
cuviinta spre indestularea sa, dupa care giudecatorie facand chemari partilor in pricing,
la 10 Fevrar anul cugator 1840 au luat pricina in tratatie, i prin jurnalul ce au incheet i cla socotinta ca asupra diatii savarOe de catra mortul Teodosie blanariul
(fratele jeluitoarei Anastasiei) la 824 Fevr, nu sau gasit nici o prlhanire ca nar fi fost
dupa vointa mortului prin numire de clironoama asupra averii lui pe sotiia sa Anita,
precum intru a6asta i prin marturila vorniciei de obtii din 1825 Avgust 12 ia' arata;
insa aa precum prin ae diiata anume o ingradete pe sopa testatorului, ca vanzand
viia sa se plateasca datoriile, sa se urmeze cheltuialile ingroparii si a gr jilor plata a
vro cateva sarindare pe la besearici spre pomenirea sufletelor 1 sa dee cele oranduite la unit din legatari, i frati testatorului, in numarul carora este insemnata i pe
jaluitoare, hudecatoriia au intors a sa luare aminte inti u a:0sta de sau urmat vre unele din cele orandulte de testator in cat sa poata ramant a diiata dupa pravile statornici, i au dezvalit ca sotia mortului testator nici unile din acele de catra dansul oranduite nau Indeplinit pan la 1839 lunie 20 adica vreame de 15 ani, and i ea sau
facut danie viia ramasa de la moitul ei barbat cuprinsa prin diiaia anume Epre vanzare catra paratul loan Panzariul cm cu totul strein de mortul Teodosle i sotia sa
Anita. Dapa care 1 acest Oral de la danie Anitei prin care il indatorete a indeplini
aceala oranduite de mortul Teodosie catra legatari nau urmat a savari pan la 22
Ghenar nrmatoru an nicl unite din cuprinderea amid!, cand vazandusa apucata prin
1;udecata, au inceput a plati sarindarile i legatur le acele cuprinsa prin diata mortului Teodosie din 1824 ; la care jaluitoarea in pr.virea unor aa urmari pazite de catra cumnatasa Anita (acum moartA) i in viata de ar fi lost pravJicete dupg 846
din cond ca tivila ar fi fost departata -de la impartairea celor cuprinsa prin diatA, ca
una ci nau indeplinit cele oranduite de barbatul ei intru atata indelungata vreame,
precum si vornicie de obite prin aratata marturie au fost indatorito dar apoi i aCest
parat loan Panzarul ramane departat de la averea nemicatoare ramasa de la mortul
Teodosie, pe de o parte ca un strein de rudenie cu mortul i pe de alta. ca i el nail
fost urmator a indeplini legaturile randuite 1 de catra insui ortul Teodosie dupa
J .
diata ut ct sa pastreaza de parat, i dar au incuviintat ca o asemenea toata avere
ramasa de la Ozodosie blanaru sa treaca catra jk luitoarea Anastasiia vacluva ca o sofa
ce este a numitului, ca celelante surori sau frati au facut invoele, in luna trecuta Ghcnar .prin priimirea de la paratui Panzaru a banilor cuprini prin inscrisurile lor 1 apoi dupa ce de catra a.;utatorarea gudecatorie carte acum i se va recomendui sa va
descoperi dreapta averea mortului Teodosie i o va pretelui dupa forma legiuita prin
reglement, i i se va da in stapanire jeluitoarei Anastasiei ca o sora dintrun sange cu
mortul, pentru ca altii din suitorii lor nu sau aratat, va plati j luitoarei ct le cheltuite
de numitul loan PAnzariul numai cat privesc pe cele oranduite de mortul Teodo3ie,
www.dacoromanica.ro

48

GEL 61-IIBANESCO

cad averea femeii sale precum din diata lui sa verle, nau amestecato cu a sa ca unii
cl copii dintranii nau avut, cu care incheere a giudecatoriei amandoao prtile: au ramas nemultumlte, pricina saulapelarisit itt divanul taril de sus, de catra care Wanduse legiuitele chemri partilor impricinate, 1 dupa indestula peripisca urmata ; la 3
a trecutii luni April au luat pricina in tratatie i prin jurnalul ce zu incheat hoitrate, ca aqa precum Panzarul au platit la un frate l o sor a mortului Teodosie doa

parti din 200 lei, adica o suta lsata de mortal i una suta lsatA de oiia sa apoi
sa dele si jeluitoarei a:treia parte din bat I cu dobanda lor de la 20 lunie 1839 de
and urmiaza diata numiteLAnitei i sa ramae slobod despre tot felul de pretent e a
jeluitoarei, ramanand deplin stapaN pe averea claruita. tui de Anita, cu care hotarare
vechilul paratului Panzar au rAmas multamit, iar vechilul jeluitoarei Nastasiei prin z
pisca facandui chemare spre" a. iscali in jurnal, el jeluitoarea in dosul zapiscAi sau
dat urm, torul rak puns : vazand cele inscrnrate vechilului in zapisca canteleriei cir stit divan ple( at raspunde, ca partea paratei fiir d ca au infatoat in giudecala foastei
vornicii de obte, apol in temeiul articulului 302 din reglement s gaseti oprita de a
iscAli a sa vrointa, sl divanul va binevoi pe temeiul propusului articol a predstavlisi
domnescului divan della acestui predmet cariia numai i sa cuvine a hotara pricini ingradite cu acturi." Asupra acetia propuneri a jeluitoarei cantalerie docladaribind presudstviei ca araiata carte a vorniciei obtiei este curmatoare pretentiei ci au fost pornit jeluitoare impreuna cu doi frati a ei (care in urma sau invoit) de a strica diata
fratelui lor ci au la sat sotie i sale Anita daruitoare catra Panzariu, iar pricina de acum
urmeaza cu loan Panzariu acel ce stapanete viia pe temelul altei danii ci are de la
Anita i pe acel temeiu divanui de apel a luat hotarare in fondos. di povodul acelui
doclad i a raspunsului jeluitoarel, acel divan au indeplinit rostirea articolului 267 lit n.
din Reglement cu baterea pe uA la dansul 1 la orasaneasca agie a eczemplolurilor
di pe hotararea data ; in sfarit ramasa in gudecat vacluva Anastasiia la 23 a trecutei luni Iunie (adica in termenul Eocotit de la eczemplarul lipit pe usa agiei) au dat jaloba domnescului divan cu tanguire ea sa cunoate osandita cu hotararea divanului dc

apel supt cuvant ca pricina este ingradita cu act, i ca acel divan sa regularisasca
cele cerute de pravile, iar pe de alta parte i vichilul catigatoriului h-udecatii prin
jalobA tot catra acel divan au cerut inchiderea pricinei. Din acest povod sau cerut della
in revizie i facanclii luare aminte la 28 a trecutii luni lunie, prin rezolutie ce au I..cheiat hotarate, ea ata precum in mijloc urmeaza actul vorniciei obstiei 'din 1825 April 12, intre jeluitoarea Anastasiia i fratii ei, i intre cumnata lor Anita daruitoarea
cAtrA Panzariu tot pentru averea pretenderisita de astazi de catra Nastasiia de la Panzariu, apoi instantiile de mai gios in privirea actului pomenit, nau fost competente a
intr; In fondosul protesului i dar inchierile acelor instante ramaind disfiintate, incuviintaza ca pricina in tratatie intru struirea de fata in presustvie a d-sale Costache Lazul vechil vacluvii Anastasiei, precum si a dumisale stolnic Dimitrie Calimanescu iarai
vechil a paratului Panzariu, sau cetit mai intai reclematie j luitoarei din della care este
trecuta mai sus, sau cetit apoi 1 cartea de giudecata a desfiintatei vornicii de obtie din
1825 Avgust 12, care are urmatoarea cuprindere. ca chemand pe amandoa partite spre
infatiare i mai intai intrand in cercetare, ci avere anume au ramas de la mortul barbatul
el, 1 supt ce cuvant o stapanete Anita, ajasta au aratat vorniclei 1nai intaiu
diata savaritului fncredintata cu marturi la anu 1824 *Fen-. 14, prin care anume vorbe5te mortul, ca pe sotie sa Anita o face deplin stapana atat asupra viei i alte mAruntuuri, precum si asupra unei dughene ce au luato cu contract de la baceau Parfenie pe patru ani, platind insa datorlile ce leau facut amandoi in viiata fiind adica la
pah Chiriiac, 1000 lei, cu dobanda lor pe trii ani la loan CrAste ; dintrun zapis de
www.dacoromanica.ro

ilERSOANE

2A9

400 lei, 21 tel la Gheorghi blnar, 20 tel la Catrina Mateiasa dintrun zapis de 30 lel

un leu 30 parale la Safta, 37 tel la Dumitrachi Potcapicer cu amanet dupl un contract,

36 tel la lonita bliat, 85 tel la un Andrei Terziman cinci mii de haragi cu sinet de
zece mii baetului Ionita, 100 tel la doa surori 1 yin f rate, caul s va vinde vie, 100
lei, aceatea toate las/ ca sa le plateasca sotie sa din vanzarea viei i cu indatorire
sa mai deae un sarindar la sf. Dimitrie din Tatarai, un sarindar la sf. Pantelimon, un
sarindar la Barboi cum i ale ingroprii, avand al pomeni dupa lege cretineasca, in
care diata de sa 1 vad marturi dar dupa aratarea jluitorilor Intrand vornicia in oarei
care prepus nefiind marturia niscaiva ipochimene tiute, vornicie au scris duhovnicetii
dicasteri, ca sa earl de la marturii din diata incredintare pe cuget pentru doA pricini.
1). Data mortul and au povatuit facere dietii era in intreaga simtire mintii sale isclind diata, al 2-a). data marturli au iscalit atunci indat la facere diatli, i in viata
aflanduse Inca mortul, la care dicasterie au raspuns ca marturii din diata numiti preut
Irimia din Brboi, Dimitrie Popa i Vasile Menem, au incredintat pe cuget curat sarutand sfanta cruce cum ca rposatul fiind cu toate simtirile intregi au povaluit facere
dietii, dupa care i ei indata atunce au iscalito dimineata, iar raposat au mai trait panA
sara, dupa aeasta dar nemai ramaind indoial, cum ca diata este adevarata, i ca
cuprinderea el este ins4 vointa mortului barbatului Anitei, socotind bine au giudecat
i au hotarat ca pomenita diata s aiba tarie sa purure, i s rania'e nestricata intru
cat de putin dispre oricine, iar Anuta ramaind intocmai dupa diata stapana in veci
pe toata averea mortului ei brbat va plati 1 toate datoriile mortului barbatului
cum i acei 100 lei ce prin diata sant legatari4 surorilor 1 fratelui mortului i dupa
patrunzatoare luare aminte ci au facut divanu la toate imprejurarile pricinii, au venit
In lamurire, ca jeluitoare nu poate ave nici un cuvant de dreptate, caci reclamatia jeluitoarel fhnd pornita dupa 15 ani de la aratata carte de ;6udecata a vorniciei obtiei
prin tare sa hotarate ca Anita (de la care au trecut WM. paratul Panzar) sa ramae
in veci stapan dupa diata, de and sa afla adusa ti intru indeplinire, apoi cererea sa este inchisa 1 cu paragrafie i dupa pravila obtetei adunari din 1839 art.
3 lit. c. inalt intarita ne mai supuse giudecatii nite asemene prlcini, pentru care sa
hotarate ca paratul Panzar sa ramat in veci nezuparat despre aceasta pretentie. Drept
aceia domnie noastr in temeiul legilor statornicite dupa noul aezamnt prin acest hrlsoy cu a noastr iscalitura i pecete intarim hotararea mai sus prescris a domnescului divan spre veenica curmare a protesului in temeiul art, 364 din reglement, urmand
intru aeast credinta boerilor domniei noastre iscaliti in anafora madulari a domnescului divan dumnelor log. Costachi Bal, vornic Scarlat Miclescu, vornic Lascar Cantacuzino, vornic Teodor Bal i a candidatilor implinitori complectuluf dupa legi, dumlor
post. Manolachi Radu, post. Vasile Veisa, i spatar Andrei Baota. Pentru care poruncim dumsale vel logofat al dreptatil, ca prin locul cuviincios sa aduca intru implinire aritata hotarare, sau scris hrisovul acesta in anul al eptelea al domniei noastre
la Moldova, in ora Eii, iar de la Hristos una mie opt sute patru zeci luna Septembrie in 20 zile.
No. 154.
Nol Mihai Sturza Voevod.
No. 575.
Pecetea domneasca : Noi Mihail Grigoriu Sturza Voevod 1834.
Canta vel logofat.Sef sectiei a doa din logofetia dreptatii.
D. Corne serdar No. 63 tabla comunala lit. B.
S'a infatoat la comisie inflintata in jud. 14 pentru Instrinare a o parte
Noembrie 26 I 67.
din bunurile statului.
Verificat de comisie la No.. 276.
Prim prezident, Nei.
pan Neculce" Buletinul Muzeului Municipal 14.

www.dacoromanica.ro

32

D. MATIUSCRIPTE

1. D-r Eufrosina Simionescu. Din zbornicul scris de Maftei monah Venelianul pentru preotul Vasile din Bogata in 1730 Oct. 5.
A). Din cinstitul paraclist. c5tr.t prea sfinta despuitaarea noastrd Nelsctoarea
de Dmnzdu.
fila 3-a dup5aceaia grentvm 50.

Milulastem Dmne dupl mare mila ta, si dupa multimia crutarilor tale, curlfila 3-b teaste farAdelegile meale, mai vArtos ma spala de MA de legile meale, si de
pacatul mieu ma curateaste, ca fArA de legile meale eu le stiu, si pacatul mieu
Inaintea .mia iaste pururea, tie unuia gresiiu, si viclesug fnaintia ta facuiu, ca
sa sa ludirepteaze fntru cuvintele sale si sa buesti candz vei i;udecatu. CA WA
Intru lAra de leg! inceputz santz si Intru pacati mau nAscutz maica mia. Ca
WI adevarul iubisi Z-k nestiuta si 6-k ascunsa, prk Intelepciunea ta mimrtasi.
Ocropeastema cu isopz si ma volu curatti,, spalama si mai vartos de cat omAtul InAlbi. Auzului mieu dai bucurie si veselie, sa s bucure oasele celor

smeriti ; Intoarceli feta ta de la pacatele meale, si toate Mt de legile meale

le curAteaste. Inima curata zideaste Dmne si dhic direptz Inolaste Intru zgaul

fila 4-a mieu, nu ma lepAda pre mine de la fata ta si dhulz I tau cel sntz nul Iua de
la mine, ce mi da mie bucurlia mntuirei tale, si cu dim de despunere ma Intareaste, sa Inv* pre cei fArA de leage pre caile tale, si cei necurati Mil
tine sa vor intoarce. lzbAveastema de cei incruntati Dmne Dmnzull mantuirei meale, bucurAsa limba mia de direptatia ta. Dmne deschide usnele meale
si rostul mieu va spune lauda t2, ca deai vrut vrea jArtfe vrututam da. Toate
arderile nu le vois, jartva lui Dmnau Dhl zdrobitz, inima zdrobita si smerita Dmzu nu va urgisi, f riceaste Dmne de buna voia ta Sionului, si ca sa
se Intareasca zidurile feta imului, atuncia bine vei voi jArtvele direptAtil, Thal-

tarile si toate arderile, atuncia vor pune spre oltariul vitei.

B). Din Molitfelnic.
III. 20-a Dmnului. sa ne roams, Dmne Dmnezeulz, no(s)tru. care de patruzeci. de zile.
pruncu. in besereca legii teai. adusz. de Mariia. sfnta Maica ta. a ne ispitita.
de nunta. si .spre bratele. dreptului, Stmeonz. ai fostz. tinutz, 4suti stapxne.
fil. 2I-a Intru tot putearnice. si acestz. pruncu. ce sau adusz. sa sa arete tie I facAtorialui. tutzrora. Blgveastelh. sl spre totz luzruIz bun si tie bine placutz. creastelz. goniti de la dansuls toata putearea protivitoare, cu semnulz. linchipuirii.
crucii tale. di tu esti cela ce fere1ti pruncii. di ne (sic). ca vrednIcindusa.
sfntului botezz. sa dobandeasa parztea aleasilok. Inparatii tale. Hinds pazit.
cu noi. cu darulh, sfintei. si de o fiinte. nedespartitei. troill, ca tie. sa cuvine
fil. 21-b toata mgrirea. buna multamire. si inchinaciune. cu parintele teu. eels fail de
Inceput. 1 cu prea sfrauls. si de aidau,z. facatoriu. al tau dhk acum, si pururea.

www.dacoromanica.ro

MANUSCRIPTE

251

C). Din Rdndulala Pogrebaniet.

I. Cuvdntk de ertaciune la om mort.
fit. 62-b Ascultat lubitii miei cretini i dragii mei trati. carii nat j regetats, a osteni
la duc.rea acestui frate al nostru. (sau sor) dintraeastA lume ca sal petreacem
. ,%.'

1liniilCt

'1-.1i-iC,Ti1
act;L

,,,, ..
ni.4.

ri'f;,f:.,...: 6,.ii.
: [frt.::: :1-,-acgt
/i9i,......,d,,,n-J.-ki, :. TinVi , t!, ,,Tr i. re-t771
1..prianyd :

pl 4,114 : 1: .

f jt

,s7n,
A ,,ii
,
piiii, i 1fi, ,

ii!"...,
k-,

,'''

7 ,..,:tf

....

fr.

(711.1: '
1

774 .7Aeryt AY H.

/1.1-,i ci,/-

is 7fi?..4

.-

Dir 4;
,..,

tivpo
-,

..

ruff" i. NA. n lam 73-..:

.,

of.,144;11,-,,, l'.14 L.A.

,... -

b..:

,-1

if gt

:nfic.!,

-,1,

q,

.,f I it ',

11.14

.1

fl )1 0.1.--1. ;rrn Ai. ;i/y/J

r 54

5" fi.a. .....,,, X

1.1114 024 /IC , 1144"JA,

f; 6:f. cs ,,., , 0 i, II(

,..,:4 ,

Af

":

..

,-( c...4.,/,,,
Z-4

./' I ,, Li; 4

,,

L.,...t .7

..1..c
.....

li Ai kill t t ::77;:e

ty Pnir1,1
.'inf ri(c3,1A1AS
J "4'
'
r ' . ' ,,,,,,,,,,,i
A,. ler 714 C 7,,g/tC , :"";L f in i'vlA'411:' '.'' '
.

f n7 itig ff .'pf

II v4,1. xs,sl

I774 fi. 4.f_.

,..t p..

:.

hi

77:,7,/

+:t.t.f"Fl
,,,,:,
4 ..t7'Cf. 01;I .1
Al
. --

-,..S..

,,,V

'

tr

4A

im

g.

Z4

4 Li-Lk

p'r;pco,n...,1.:*:..z.J.,i.it4

T IV riA'As 4/iP T"'"'

,,

,,,,, ri.,,,

ri

:6

,g

:. .,-

NT.,

. , ..
.
71 if n MI We', . et. ,,., 117.'pr

aft

I.., (f t-iti VI /7i-a.1

Fit

A.4,

Mr n4. Pl 3:1.
'
77,1 rn m r4 I ali

/11 /ryl-riii r 77,.. 1V..,", 471 ,,,,,,:

Gt 114.1T!' It ,f/ j",.

111;18 "OA m

4.

A v mi .i.., Try.,

;;

,f,g. rp4t5.14.4'1 4 t .1,,le;r1.4v,..,(v.p,

' ''. i. d,:s

,r,- ar fv. Tire. k . rt

'

4.1.

fi 7.rai

1,3 A I i (Cr4
.

. yy C. ni

A riti7HY/tril

"n

..t,.

;,.
r;' Mb in ;

IS( if ;IT? ll.lif

4, ilf."./. tfir:111/.Pi, .,,

ci fm.x:a.4., =A t
.
. ,.

CV VI,' :

,.q.,..,4x. j,','

Al, -,J;14 .,

Oy ,f1V

V11

fr) A:41 410,

1,0 f_iritiI 56./

,4,,,..:7;clif ,,Oltd,f>111(a.f. . VI (

'
ji(ur71"".. " j'hi
A1

KrLivrP).

No:,,,ar;

6 f !. 1116iV1.,

4):11/101

..-F,'' .-

.4

( :2 I p ,

..3, "
ir

"-f ii, 17, f 15

.."
.

e` i ,

4 v.

,.. LT::

.,
'

3:7,0 Ir 7I ti fIC ,Mta

Cl "
,J
m.f 116 ib WWI*e' 41411171 Ado
e4.

6s tiayto:` tilem, err $41 r Irzf A, at, 474 gMA

hr. etj ret,
C

IS.e.,Ztili''''V' i',
rftk-W5

pAn Ia groapa, la maica noastrA pAmAntul uncle vom mearge tot pe rand i nol
clad va porunci milostivul DumnezAu cel ce neau zidits din pam Ant. pintra aeala
f 11. 63-a bine at facuts cA at vinit ca sAs ia zua bunA i ertaciune, cl de astAz InaI

inte nu va mai vorbi cu nice unul din noi. pintruaeaia acum la easul cel mai
de pe urmA al vietii. prin mine graiate dumnevoastrA tuturor carii sintet ale
1 carii, nu sluts, cu carii au traits InpreunA intraeastA lume. tuturor le graiate
zicAnd pArintilor i maicelor. fillor i fiicelor, I fratilor, i surorilor i tuturor rudelor, zicAnd, tiu cA IntraeastA viiata car am traits InfraCasta lume. de
PI. 63-6 multe ori vam scArbits de multe ori yam mAhnit I de multe de ori yam greits
i venind Casul mortil fArA de veaste nu mi am putut sAm iau ertAciune. pen-

tru alaia acum la (C,asul cel mai de pe urmA mA rog tuturor sA facem bine
sA m ertat ca milostivul DumnezAu IncA sa v iarte si fmpArAtiia ceriului sA
v daruiasca.
DupA aeala sA roagA Preotilor ca parintilor celor sufleteti 1 tuturor sAteanilor prilatinilor, i cunoscutilor. micilor 1 marilor tuturor de toatA varsta. ce-

lor mai bAtrAni. ca parintilor celor de o samA ca fratilor ma mici ca fillor i

111.64-a flicelor I tuturor de obte sA roagA zicAndu. tiu cA fiind In vilata fratilor 11
prietenilor. de matte or. vam scrAbits 1 yam mAhnit. de multe or1 yam greit.
bizuindumA vietii cel desarte i viinds de nApraznA Casul mortii cel Infricoats
I neputands sAm iau ertAeune. de cAtrA dumneavoastrA, mA rog acum la Casul :el de pe urmA tuturor sA facet bine sA mA ertat l sA vA rugat lui DumnzAu pentru mine, ca sA vA iarte milostivul Dumnzau, i sA va daruiasca im.
pArApia sa In vea4, amin.

www.dacoromanica.ro

252

EUFROSINA SIMIONESCU

2). Al
glas 6.
Fericita iaste pre carele lai ales i li

Zisau domnul catra jidovii ceia ce venise la dinsul, amln, am' n, graesca voaw,
cela ce aude cuvintele teale, i creade ce-

Aleluia glas 6.
Fericita este pre carele lai alesa i lai
primal domne.
Evangheliia de la sfntul t ivanghelistnl Ion. (fila 68 b).
Zisau domnul. catra jidovii ceia ce yenisa la dnsul. adevar, adevar graesca
voa, ca cela ce asculta. cuvntul miu 1

luia ce mau trimis pre mine, are viiata

grede (sic) celuia ce mau trimesa pre mine,

veacilor, 1 la judecata nu va mearge, ci

va treace din moarte In viiata. Amin, amin zic voau, ca va veni Easul i acum
laste, canda mortii vor auzi glasul fiiului
lul Dumnezau, si carii vor auzi vor inviia,
cif precum are tatl viiata Intru sine, aa
au data i filului viiata sa alba intru sine.
Si puteare au dat lui i judecata sa faca:

are viiata vecilork, i la judecata nu va

merge, ce au trecuta din morte, in viiata.
Adevar, adevar ca va vini Zasul i acumk
este ands& morktai vork auzi glasul fiiului lui Dumnezau, 1 cari vork auza. vor
Inviia. precumk are tatal viiata intru sine.
aa au data i fliu!ui viiata sa aiba intru
sine, i putere au data lui i gudecat sa
fac. ace ca fiiubs omenesca este. Nu va
mirat. de aEasta ca vine easul. Intru carele toti, ceia ce snt. in mormanturi vor

prilmith doamne.
Evanghelia : de la loan (ms. fila 54 b).

cad fiiu omenesca iaste. Nu va miraret

de Manta: a vine asul intru carele toti
cei ce santa In mormanturl vor auzi glasul lui, 1 vor ei cei ce au facuta bine,

q
Ter c 77'04

4106/PG/0

i it

N.;

41_4:6 f?y ste

hi 7

ROpergo cre<1.0

;141'
%;r,

4g

*i

kil," "tk

441;;;rri 4 C.p* eel

-Tr?,

'

(..6:97 *1,5;

.r74

P":11

`t

f. 84'
721'43

,1,-41,,ri,T74,.=7.,*

74fis 444144/251,2

f:.

4:

"tov
.

77,,i-44

4.e; '41.145V A

1jfe
-'4',1147
7efi-.

4t- 4171611 .4

(414.4471.7Pe
g

,
17937

..

.7.
fr,

AO 4 4Rif

72,4/072.,..

,re*,g,

-4-Z4ta

:
.

p:-4

c4-4 4,4C4Tyi

--1
"4

i'-1/4.SZ1F/D'

" Z.? .,

...:

47119

ef; c- 4 g

1'4'1 .44 7f4S4,7,2,,er2

1.47
774i7ci;9q4,747.1
,5:--->
e'fr/4.
,

"

f )7 f i 0*.; -a,
a-00'C mg Orr

"Ilfcr":10 .. ;4(z.ty4A-,7-r4"
.ACISKP'
wc-Yrri

eii'41. ..

ffC.7C177'ri?"2.1
-fr, .14.4w4.1.

edqe"

r7fIf'dyi, .4w

'14-Z*1/,5'

' Aff.,y(;::

SA'

'710

iffer 41e.Y4

..4/0 4g 7, -a.
4-tic*r,e,,Afte.

440'

r41441:4

.'"

4 iffy,

4'4 7 e f7-177*43 .

figroVo

ebr,7V,1

',Arvii
p *,-7:1,*H-ArkPArirrf.m?

s'.

I.

00 .13,, a .-

rrAvJ

. y, /

'i4p; 4% 4i90% 1,-4 *

5'

tri3 /4..e 4710atr /1

If 417 /Mg * ;gyfyip,oti X 1'4
7777, C.
c oFq to
cm-7s c 0-11.
t25.,3.c 4 'cc,
Tv 3/91, 47-1-1
154 t!if-a 0'417 v; +-f-F/0
C7f467

xi

auzi glasul lui, i vor esi ceia ce au fa-

:.FilOt

'

;...*:1

tntru inviiarea vietil, Ina cei eel ce au

facuta reale, intru inviiarea judecatii. Nu

cutk bine, intru inviere vieliel, iar ceia

ce au facuta rele intru Invere (sic) osandirii.

poe eu s fac de la mine nimica.. cum

auz judec. 1 judecata mea direapta iaste,

Nu poI eu sa fac de la mine nimica, cum

auzk judecx, I judecata me dreapta este,

ace nu cauta voia mea, ce Voia tatalui

cae ca nu cautx voia me ci voia Orin-

celuja c mau trimis,

lelui tniu celuia ce mau trimesa, amin,

www.dacoromanica.ro

MANUSCRIPTE

253

D). Cele 72 nume ale lui !sus Hristos, fila 74 b:

t r t 43 CM. HAWN& rocitomm 4HC4O1111%.

Hristos. Aici sant numele Domnulul In

numarul 72. daca cineva le are i le

poarta cu sine curat de toate Miele iz-

HMATI. H HOCHTh CI CCK. A4 H.}I

HA
-0010 HHCTHO. WT HIC4lCOr0 3M. IMAM.

"A*TZ t t

"WTI.
w rops.

bavit vor fi : puteare, Lade. CuvAnt,

mill, dragoste, Intelepclune, mantuitor, A
tot stapanitor, mangaitor, lumina, masa,
pastor, oae, pliatra, cale, casa, radacina,
floare, Intemelare, cap, curatenie, sot, sta..
pan, adevar, fiu omenescu, Emanuel, inceput, Intai nascut, Isus, pane cereasca,
Parinte facator, Savaot, Domn, sfant Dub,
milosard, ajutor, puteare, soare, Hristos,
vindecator, binefacator, milostiv, prea veZnic, nemuritor, ziditor, miel, leu, vitel,

KAACTZ. CHM. CAOKO. HCHHOTS.

kKU. MSApOCT. W COTH11%. naum-

cotes. TPAH BA. I14

114p4K4HTS.

cricpz. MIMIC KtIMH125. HSTZ. AOMZ. pHs&

I4ittTz, Woucarlif. num& 'HUM HifHHHKZ.

K AMM. HCTHHA. CHI HAHICKiH. ENIIM4H81147,,.

HVIITHICS. IIK

pm). lc. prksz maim.

tvws. TKopmps. cagatAOL, KHPKIOCI,, rrn Axz.

ffincosAin. SACHISMIHKS. towAs. C4114f. XC,
HCHAAHTMIS, IllIrO8T1106HH. marmot, nirkwkwth. tIO4ti40ocs, CISSZAATGIS armlux. ASK4
TIAZtps. WspAss. CMKA. 4311CMS. I3ECAA1
WO. IIHISIA4. HCTOHHHKE. SCT4. HCTHHH4.

obraz, slava, Eu sant cel ce sant, dreptate, izvor, gura adevArata, bucurie, capetenie, Eleon, preot, proroc, uA,vdnic,
Indireptare, Dumnezeu, Trolta nedesparlila, Imparat prespre toll Imparatil.

eMtVt11. FINN. !W..,

ettAOCTN. HAHMSHHKE.

90KS. Ampz. It*HHH. wuthitt ;vitae. cx. TpOHH,d

111(p4)3A*1111A14.

ups

H4,41 erkASH u,pn.==67

nume.
.

ilfxr,fr

e.

-47; *pr.

l'''If I'i

' elK!,.7

-7

_,' n.,1,(5,' 7:771 ,,,,,40, ...e.

r, .

:.

.7;1;.
/;13,1,,-77-127it!a777A:V.,, c.27,";;;;Kpo.r.
7,7 711y..V.77

,.._,: ."2Z .,-':

. n 77,0772...,-

=.5-,

4,..., ./

.4.
;^ -:161/I4 777:. .4,7-7,

7.3,71 1 7. -77, v ,..; .

'

iph-ri.ur "777,,N-.7.440, ..42.,,,,. 17

,'/i
7'
Lys.virt,tz'orizin .1fruzrzi.,
- _fp. am;(rriNfij-,yg
.
-77,42:

7-77.> hwio.:
y__1_ .

i'',
--.}-..WA

C .1 air' i . 2 . 1 .; 21_

s.

' 1 rr,'n ----',.

c...vtzdz,

21,,,:--2,Y7,,,,

444.

,r1Y,..-cr--i,,,,

7 1.Z.

.".

_e__ .....-

mA P ,

7'

7 .1..4 ot 7C
-, ---m
77 21

-.

----"IL: .
----,

-L- 7. I i .-7Ls7 4 1,,..,7"4

..,7" iv.,,,,23 ,, _, Lt .ifit4,

r.':(340

7-77,,

ky,316'

- et- _......

77/ (121.7-44,-,:z5.,:of -----

7.712,-,
-1.--z

,..
...a... ,4
,"...it ALL ''/Zy.-rz, . _4.2 7. s.,...1
,
._
"V

... j..Y.1 77s-, nix,- 7 7' ?JP! ri.. .:)C.. _,$.p.

7.171 7771 :!..

, . , t-,-,,,,,'

'

*m.,../a z

irf

..

7 1:---,- ,..,. -- ..
'','
,--.

41

iri
i r,-..'

r'

r717/1/L, ..f.,,, //e/77,V'. ' .4 - 777.77.41/2,:f-." :_..2._

__L....L.
..^4._
.
.?,14(771 Ze1,2s,:_ - 212

7hIr

.."?-47' r.t,:k...-_,

777,,,, ,zr;

s.' ,

..'..'"12.2.7,':,/,sy.y4s ,..7.,7 ......k---7_,A.ili ,-...

z-7,-.,-/i _; I
,.-

if.
Zic,,C...'
,7171/1 -..?212(::"<":"...'
....

p / 7 4....ser17-117,47 4.(z.czzrEt; 4C.:{ 4 Szi.1:411,;

',.
,
.
,r," ...L- , -.: y
..)'.!.
211T,, ..,..41.:44(

7. 4

Obs. Scriitorul acestor ire a slat cateva din numete lui Isus Hristos, caci lase
abla 62 nume, nu 72. In tabla de la Lugo (Dr. V. Branisce, Lugo 1909, pg. 43.) se
dau aceste nume : putere, tArie, cuvaatul, viata. mita, dragoste, Intelepciune,mantuitor,

a tot stapanitor, mangaetor, lumina, masa, pastorul oilor, plata, cale, cask radacina,
floare, Intemeiare, cap, curat de feme', adevarul cel mare, fiiul omenesc, Inceputul, Intaiul nascut, mesia, (rancid) Impdrat, Melt Isus, panea cea cereasca, parinte, facator,

www.dacoromanica.ro

254

EUFROS1NA SIMIONESCU

savaot, domn, duh efant, milostiv, agiutor, putearnic, Hristos, viadecator, cel bun de
suflet, milostiv, prea vesnic, nemuritor. creiator, miel, leu, vitel, fata, marire. Eu sant
care sant, drepiatia, izvort 1, gura adevarului, bucurie, capetenia, Eleon, preol, proroc,
usa, veenic, indreptarea, Dumnezeu, Treime nedespartita, imparat peste toti imparatii...
In Cuvente den Minim' Vol. 11, pg. XXXIII se dau cele 72 nume ale lui Isus Hristos dupa un Rojdanic, lextul slavon i liancez, dupa o redactiune veche din sec.
XVI, atribuita papei Leon III, prietenul lui Carolus magnus : Enchyridion Leonis papae

serenlssimo Imperaforl Carolo Magno in munus pretiosum datum : Trinit, Agios,

Sother, Messie. Emmanuel, Sabaoth et Adonay Athanatos, lsus Pentagna, Agiagon
IschirOs, Eleison, o Theos, Tetragrammaton, Ely, Saday, Aigle, Grand homme, Vue,
Fleur, Source, Sauveur, Alpha, et Omega, Premier n, lagene, Vertux, Consolateur,
chemin, vrit, et vie, mdiateur mdecin, salut, agneau, brebis, veau, esprance, beHer, lk n, ver, bouche, parole, ou verbe, splendeur, soleil, gloire, lumiere, image, pain,
porte, pk rre, epouse, pasteur, prophete, prtre, saint, in martel, Jesus-Christ, Pere, Fils,
Homme-Saint, Dieu, Agios, resurrection, mischios, charit, eternit, createur, rdempteur, unite, souverain bien, vam
In textul francez yin 72 nume ; in textul slavon yin numai 67 nume,
Manuscriptul, din care dau cele 5 clisee, este un Codex miscellaneus=zbornic,
scris ch manA, dupl cum se vede d n paginile reproduse in facsimile. E un volum in
quarto, legat cu tartaje de lemn, imbracate in piele, dar cusute de tArtaj care pare a
A mai vechiu ca textul. Un urmas al popei Ion din Bogata a cusut ms. de tartajii luati
de la alta carte ; aceasta din 1730, de catt 8 file fiecare, dar din al doilea lipsesc filele

7 0 8.
Pe fetele 1-26, cari cuprind doul quaterne : se di cinstitul paracliss cAtra prea
sfanta despuitoarea noastra Nascatoare de Dumnezeu, din care am dat prima fata in
cliseu i psalmul 50 de la fata 3, 4 si 5
Fata 27 e alba ; fata 28 sta acris de alta mana : tuum nlykA Wpm. I A-km nrkA
MATH. HME AO AAAANd glgiCEr0 ALM NCHRH H ANOSTKPIMH. H RICH RpATH HAWS H RICH lipaKOCMRINH KCTEHCKH=PArintit bunici si copli si stranepotl, care de la Adam ; in fiecare zi

i mortii si top fratii nostri si toll pravoslavnicii Hristiani." Quaternui al 3-a e

d e 10 file, Cusute pe dos :
Fata 29 si 30 sant albe. De la fata 31-46 avem scrise : Moldtele de ertcYciune
(fata 43), ki ni s'ar parea c lipsesc cateva file, caci pe fata 311 se incepe asa ; . steletor
c steo sa invatA a sa inchina tale sorelui dereptx. si pe tine sa te cunosca rasaritul cel de
sus, domne marire taie. apoi condaac glas 3. FeZoar astaz 'taste pe cel peste fiinta... AceastA parte e scrisa de 2 mani ; una ,,eu pop Vasile ot Bogata (fata 35), care am dat'o
in cliseu ; si alta foarte grosolana. care alscris pe fata 36-42, dupa 1739, avand in mana
ms scris de popa Vasile, si a scris pe fettle albe. Cel ce a cusut caetele unul de altul)
le-a asezat gresit, caci trebuia ca fetele 43, 44. 45, 46 sa le puna la inceput, si 31,
32, 33, si 35 la urma, unde si iscaleste popa Vasile.
In adevar Troparul Na.pterii Incepe pe fata 46 si se continua pe fata 31.
latA intoratura quaternului la lipit .
vii

fila 47, 48 albe

2 3 4 5
9 /3 4 5 6
1

6 7 8 9 10 cum erau scrise

7 8 1 2 10 cum sant cusute.

De la fata 49-128 avem scrisa reinduiala Pogrebaniei, copiata in 1730 Oct. 5

zile de popa Maftei pentru preutul Vasile din Bogata, dupa editia lui Antim Ivireanul
din 1705. Din aceasta parte am dat in cliseu pagina 123 cu notite din 1730 si am reprodus cuvelatul d arkkiune la om mort,
www.dacoromanica.ro

MANUSdIPTE

55

De la fata 129-162 se formeaza alte 2 quaternuri, tn cad ge \fad scriind 3 condee:

unul e popa Vasile din Bogata (fetele 131 jos, 139 sus). &tut cel grosier, din care
am dat in dive paginele 148 i 149 cu cele 72 nume ale lui !sus Hrhtos, 0 al treile
condeiu a unui calugar care scrie cu caractere popesti fata 129 : stihurile de pogrebanie glas 1 : care desfatare lumiasca, petrece nepreunata de epkos,r, sau care sta pre
pamkunts neschimbata, toate chlwrz mai neputineoase de skims vnizsps, 1 toate chiurrs

de littITS visurile mai inselatoare, intro clipiall pre toate aceste matte le primeste ce
intru lumina fetil talk Hrstoase i intru indulcire frumusetii tal*, pre caret* lal ales%
Doamn* .fns wAkiklisrpo K4H iubitors de omeni".
Acesti trei scriitori s'au succedat unul pe altul la scrisul aceluiasi sbornic. Pe
fata 129 cel dintai a scris 13 randuri, aduse mai sus. Al doilea condeiu continua a
scrie pe aceiasi fata alte 4 rar, duri : ,vai cata nevoe are sufletuls desparstindusa de
trupv. vai cats lacrameaza atuncea. 1 I nu este cine sbc miluiasca
lar pe fata 131 .dupa ce scrie 12 randuri : .toate santa cenuA, toate snts tarang... continua popa Vasile din Bogata.." tote santk unbra, ci venitk sa stragams inparatului celui far de morte : Dmne, vanicilor tali bunatatk Invrednicete pe acests
mutat de la noi. odihnestel pre dnsul. intru fericiria ce neinbatranitore. Glas 5:"
Popa Vasile din Bogata scrie fetele 132-139 sus (2 randuri), cu care ispravelte
Evanghelia citata mai sus. Indata cu randul al 3-a, scrie acela condei grosier al unui
ucenic incepator in ale scrisului: MATRA Ad ST(1111101. 4i
FIZT811T0p1011% meS. AE aps T8,1

%U. HHIITM f

AMIS.

11111 NM

; probabil un calugar slovean, caci scrie rau i ruma-

neaste si sloveneaste.
In aceste ultime quaternuri stau scrise fetele 129-151 ; fata 152 e alba. , apoi sint

rupte 2 file; fata 153 i 154 stau albe. Pe MO 155 incercari de condeiu CT11 Cade.11 11X e [um Kum% CTre... Fetele 156, 157 stau albe.
Pe fetele 158, 159 stau scrise Kc CAPC111118 cii rh (Hs blagoslovit esti Doamne).
inchee pe fata 159 cu aceasta rugaciune :

RAPOCAOINT 64111 AON111F. nopTxToaphit A t wipx AASEA.

rpoana A TA. ALIRTSHT0p0M. rime HuASCR. tapz mircuSim K.T.Tpx,
As KITA11,11 13118A 41'Pf MOPS11,H. K

AOMII3f5 4RHCS All rpons.

MUMPS Kt4

A11111R.

11CME RISCTI1.

KITPX%

4f K81)Crallji

MULL

Ultimele fete, 160 1 162 sant albe.

IL) Oh. Ohibdnescu. Cdtrd 1660. Din Evangheliarul lui Varlaam Mitropolitul
Moldovei. (Codicele Bereasa, Vaslui) scris de Contas uricar i Apostol Tecuci.
fafa 257. GifCf w-r mapica cTog GuniE IlEA. npocrkiparimx. ri1.111<1 i quaternul 17.
4cepatura a bunii Vestiri a lui Is. Hs fiiul lui D . cum 1 iaste scris 0 de (sters scris)
de prroci. fat eu voi trimite 4geru1 mieu 1 4naintea featei tali si va gata calea ta
tea ta. glasul 1 cela qau strigat .1, pustie 2, ce striga. 4direptati calea lui D. si I direapte faceti cararile lui . Si era loan de botedza 4 pustie I si marturisim botectzk
de peal* ntru ertarea pacatelor. si eiat cAtransu toat laturea jidovasca si Irsmleanii . si s j botedza toti 4ntrapa Iwrdanului de la dansu. si spunea pacateli 1 sali si
si brau
2- a mdrturisim plcatele. i era loan .tbracai + vestemant I de par de camil
de curea prejnr mijlocul sau . si manca mugur I si mimre salbateca. si marturim de
graim . cela ce vine dupa mene 1 mai tare iaste de cat mene . celui nui simtk destoinic sa ma pleck sai dezleg 1 curealele bocancilor Jul dee eu va botedz pre vol cu apa .
iar acela va va I botedza pre voi cu duhulsvntK .Zd32. 51 fu intruna deacialea dzile.
si fala 258. i (sters 4szar,snAs) vini Is. din ilazaretul Galileiului. si s botedza I de
la loan 4 iwrdan . i atunci sui dinfrapa. si vadzu decchidzandu I ise ceriul , si Dhul
www.dacoromanica.ro

H. OFIIIANESCO

2S

ca un porombu pagorAnd sprinsu . I glas fu I din ceriu tu esti fliul mieu cel lubit .
ce dindh (sic pro dinsk) bine vrui . 2 ce cu I nus bine md odihnliu . 51 atuncep
II scoas prinsk duhul .1, I pustie . i fu acolo 4 pustie 40 de dzile . de s iscusim cu
Satana. 1 era cu fierile 1 +veil i slujim lui . iar I dup darea lui loan . vini Is +
I

Galileiu . de mArturi I i on bunA vestirea 4pArAtii lui D . 1 graim cA sau uplut vreamea . f i sau aprwpixt 4pArAtiia. lui . pocAitivA i creade 4tru I svnta Evghlie . Zae.
3 . 1 umblAndk Is pri lAngA marea Ga J lileiului . 1 vAdzu pre Simon 1 pre Andrex
fratele aceluia Simon . aruncAndui mreajia .1, mare . cl era bAscari (sic) . 1 le dzis
lor Is . veniti dupl me I ne . i v voi face pre voi de yeti fi vAnAtori de wa I meni .
i trecu deacolea putinel. i vklzu I pre lacov a lui Zevedei . 1 pre loan fratele sat,.
I Pia 259 i aceia .t, Corabie tocmindui mreajia . i atuncei I strigA prini . lAssare
pre tatsAu pre Zevedei
corable I cu nAmitii . i dupA .t,c pur6aserA . 141rarl 4 Ca I
pernaum . i atuncei 4ntro SimbAtA 4trA 4 sAboru 1 de 4vAta . i s mira de .t.vAtAturtle lui di era dei .t.vAta prini . ca cela ce are puteare nu ca cArturarii . I Zal 4.
51 era 4 saborul lor .f wm cu dim necuratk . 2 1 era 4tru sa' I bor jidovdscz 4
was cu dhh necurat . 1 strigA de grAi . lasa I cei noaw I tie Isuse Nazarinene . venitai
sA ne pier pre noi . j timute cine egti svntul lui D . i conteni lui Isus de grAi . taci
I I ei dintrAnsx . 11 cutremura prinsh dhul celi necurat. I gi strigA cu glas mare . i
ecl dintrAnsk . i sA spAmAn tail top . cAd sAntreba anzdesine de grAila . ce iaste 1
acesta 1 ce 4vAtAtura noaw taste aasta . cl dupA pu tiare i dhurilor celor necurate
le dzice cii asculta prins 1 i ei audzul lui atuncei 4ntru toata laturea Galeleiuliui
veastia . Zae 5, I SI atuncei ei cu nus din sibor.. ci veni in casa lui Simon . cu
lacov i cu loan. WI soacra lui Simon dzacia I cu foc aprinsx . gi atuncei ii grAira
lui dinsa . I sa II fata 260 si s (sic) apropie Is . de o rAdicA prinsa . i o luw
prinsa de mAna . I o lAsA I prinsA atunceI foccul . i le slujix. lor I cAndh fu sara
cAndk I aposul soarele . aducia cAtrAnsk de toti nepotin6oii i 4drAcitil i era tot cetateanii adunati 4tre uce . i tAmAdui pre multi de 1 ceia rAu .p multe chipuri . 2 si Edmddul pre multi de ceia ce chinuia cii neputin (sic) I tot chipul legati. i multi
draci goniia . gi nui lAsa prin1 dracii J sa grAiasca . cAl ctiia prinsx cA taste Hs 1
I

a doa dzi fhindi foarte de I nwapte sA scul gi eci . Zdte 6. Si sA dus 4trtin loc pustiu . 1 acolo feace ru I ga. c1 cerca prinsx Simon i ceia ce era cu nus . il aflarl prinsu I
ii grAirA lul cA toti pre tine EarcA . si le grAi lor . blAmati in ceale sate i crap I i cetAti
ces mai aproape ca i acolo sA mArturisim cA spre ceaia am eit . *i era de mAr I turisim la
sAborullor l 1ntruntot Galileiului la sAboarAle lor i intru tot Galileiul. i dracii goniia
vInIcAtrA +c un strigat (sic) del rugA prinsu. i cl (sic)* genuchi + 1 naintea lui . ii grAl
lui!. cl de veri vrea poti sA mA curAteti . iarA el sl milostivi 1 de tinsA mAna i atinse prinsu . I ii grAl lui vol de te curAteacte . ii dzis lui i atun t cei sA dus de la dAnsx stricAciunia . 1 fu curat $$i (sic) sA curAti . i contenil lui il goni prinsu . i grA1 lui
socoteagte nimArui nemicA sA nu dzici ce pas de te a 1 ratA preutului
il du pentru curAtiia ta ce tau dzis Moisi In leage intru I mArturie for iarA el dacA e14ncepu
a mArturl multe a purta cuvAntul cAt deacii fafa 261 nu putea el viTntro tetate la
arAtare sA .tattre vren . ce afarA prin loo I curi pustii era ci viniia cAtrAnsx dupretitinderea . * dtn toate pat-fill. I ze 7. SI 4trA iar 4 Capernaum . dupA catevir dzile .
fu audzit cA iaste . 4 cas 1 atuncegi sA adunarl multi . cat deacii nu putea +cipea ei aid I pre up. I le grAlia lor cuvAnts ci aduserA c trAnsu purtAndx un slab 1
de vine cel purta patru .011k1. 1 nu putea sA s apropie cAtrA 4c pentru 1 nAroade

$i

I descoperirl acoperemAntul unde era . il strabltur.. 2 I ilpIrunser. ci slobozirA

patul . unde era dzAcAndx acel slab gi dacA I 41 Adzu vls. credinta lor. grAl slabului Mule iartAtis tie pAcatele I i era oare carii din artulari de edea AColo ci gAnwww.dacoromanica.ro

251

MANUSCRIPTE

diia 4tru inimile sale

ce grAiavte acesta avia hule

dar cine poate (sters fi man-

lull) I ertA pAcatele - numai 4suvl DumndzAu vi atuncevi 44e1eas Is. cu dhul I sAu .
cA aceiA gAndlia avia .1,tru sine . i le dzis lor ce gAnditi aceas I tea 4tru inimile
voastre. ca ce iaste mai lesne a dzice slabului . iartAti s I tie plcatele sau a dzice
scwal. deli ia patul tau vi ublA ce ca s stiti cA are puteare filul omenescu pre
pAmAnt a erta pAcatele vii grA(i)- slabului tie graescu scoal. I deti ia patul tAu l te du
1

4 casa I ta

s scul atuncevi vi luw patul . vi ei 4naintea tu I turor

cat sA mira

toti de grAiia 2. qi s manila loft de grefm. CA nit I dAnAwar nam vAdzut avia. II fala 262.
Za6 8. 51 evi larA cAtrA mare . vi tot nArodul mergea catrA c ii 4vAta- prinvi 0 I

SI trecAndu vAdzu pre (vters lacorm; scris deasupra) Levie a lui Zevedei (sic) . tiedeindu la vAmAvie vii grAi lul I vino dupA mene . vi sA scul(A) de purEas dupa 4s.
i fu sedzAndu el 4 casa lul vi I multi vamAvi vi pAcAtov vedea cu Is . vi cuucinicil Ic1.
cA era multi I vi dupA 4s pureaserA . l cArtularil 5i farisei dacAl vAdzu prinsu . mincAndx I cu vamei (sic) vi cu pAcAtovii . grAirl ucinicilor. lui pentru ce cu vaml ii
vi cu pAcAtovii .i,vAtAtorul vostru mAnAncA i bea vi dacA I audzi Is. le grAil bor.
cA trebumte sAnAto5ilor vraci ce bolnavilor cA I nam vinit a chema direptil ce plcAtovii la pocAinta Za6 9. 51 era uci I nicii lui de sA postiia vi a farisellor - si vinir
dei grAirl Jul pentru ce ucinicii lui loan vi a fariseilor sA pogtescu larl ucinicil tM
nu s postescu . i le dzis lor Is e+. au doarA pot fii nuntei pAnA cAnds iaste I mirele
cu nuvi sA posteascA 2 cuscrit dr; clmvreame au cu sine mirele I nu pot sa s posteasca. vinivor nevte dzile.. cAndz sA va lua de la anvil mirele I l atunci sA vor posthl Intraealla dzili 2 vi nime sA nadawgm peatec I de pAnzl nemicA 1a ve.ltzmAnt velchiu .
iar de nu . 2 dap de nu va pune lua I va marginile sale cel(e) nou de la cel(e) yechi. vi mai amar gaurA I va fi 2 j mot mare spArturA va fi lara de va (vters adau) turna I sparge j va vinul cel(e) noi foi 2 rumpeva vinul cel(e) nol jot 1 vinul sA va vArsa II fata 263. 1 foii vor peri . ce yin nou In foi noi sA toarne- zde 10.
$1 fa tre I cAndh el Intro (scris deasupra prin) sAmAnAturA 2. printro JarinY, i Incepur ucenicil lui a face cale. rumpAnds spice
I FArisel iu grAirA lui vedzi ce fac
ce nu s cade SAmbAtA a face . vi I acela le grAl lor - de au nati cetlt nici dAnAwar ce
I

Dvds... cAndz, avu treabA vi flAmAndzi 4sui i ceia ce era cu nus I cum intrA
4 casa lui D . 4 dzilele Avieari a popei celui mare vi pAi nile cealm .ce era pus
4naintea le luw de le mAncl ' i painfle ceale blsvite le luw de le manca, ce Jul nu
i sA cAdea sA le mAnnAnce. numai preu I tului i deade vi celora ce era, cu nus ce
lui nu I sA cAdea sA le mAnAn I ce . 51 le grAl lor . SAmbAt fu pentru om iar nu omul pentru SimbAtA - direptaem iaste fiiul omenescu domnu SAmbetel . 51 4trA lar
feace

4 sAbor. I vi era acolo un om de avea o mAnA sacA

2 vil lua a I minte au doarA 4Iva tAmAdui prinss, SimbAtA ca s aibA ce I pArA sprinss. I ce grad sprinsu
vi grAl omului ceIui ce avea I w mAnA sacA . Scoal i sta p mijlocu . vi le grAi lor dwar
cadese SimbAtA a (sters tamticlui) fac bine sufletul al mAntui au al pilarde . I larA el
tAcea . i cAutA sprinvi cu maple . i sA scrAbi de 4 I fata 264 pietrirea inimii lor. .
si grAi omului celuia ce avea o mAnA sac tinde I mAlia ta . I o tinse i sA .ttari
mAna lui intreagA ca i ceaialalt. sanAtoas . Zai 11. Si evirA Farisel atunci cu 1rodiani de feacerA svat sprin I su . cum ca s piiardzA prinss iarA Is sA dus cu ucinicii sAl la mare . vi mults nArod din Galilei mergia dupAnsu . vi din jiduvime vi din
I Irslmk vi din Idumei . vi de Zasta (vters mare) parte de lordan din Tir vi din
Sidonu multime multA . cA auziA cAte fAe'm . i vinir I cAtrA .+c si dzis ucinicilor sAl.
ca s fie corabiia la dAnsu pentru nAroade . ca s nui supere lui vi pre multi tAmAdui vi cumuv nA I vAlila ei ca s sA atingA dinsu . l cAti avea rape. vi dhuri I ne
curate..-i cAndul vedia prinsu cAdea cAtrA 4c . i striga I de graiia . cl tu eti filul
si i clutA lui

,Ioan Neculce" Buletinul Muzeului Municipal lal.

www.dacoromanica.ro

33

Gil GHIBANESCti

258

I.

si mul ($ters ti) tu le coritenix lor I ca s nul facA prinsz la arAtare .2

4stqi.
ti. s sui Is 4 mSgurl . 1 I chemA ceia ce iubi 450 . 2 vru
$1 vinir cat:A 4c $i feacerA doi I sprA.zeace ca s fie cu nus . $1 ca sAi trimitA prIn$i
mArturisi. $I s alba puteare a tAmAdui . neputin6o$i . -$i a goni ($ters nepulinto0) dracif . $i dzis lui Simon ($ters penfru) pre nume Petrz.,$i lui lacov a lui Zevedei . I faIa
265 lacov a lui Zevedei . $1 lui loan fratele lui lacov $1 le dzis lor pre nume Voanarghes . ce taste de s spunea fii tunului . Andrei $i Fillp . $i Valeolemei . Mated
$i I Ooma . $1 Iacov a lui Alfeiu. .1i Wei . Si Simon Cananitul. 2 din I Cana. $11uda
din Scariot . cel $1 deade prinsu , Zoe 15. SI veni Is 4 cas $1 s I zdura iar r nod
cAt nu putea ei nici paine sA mAnAnce. $i dna audzirA I ceia ce era la danss , e$ir.
sl I prindzx prinsu. ' ca sdl prindth prinsu . i I grAiia cA nu iaste sAnAtos , 2 adcvdru. i cArtularli ceia ce vinis I d n Ier sims . ' pogords . grAiia cA are Velzevut . 2

lui DumndzAu

spue. Za6 12 .

cd are drac 1 cu I boeriia drAascA goneaste dracii . 2 fi cu pulearia . ii chemA

prin$1 I $1 4 pilde le grAi lor . cum va putea goni Satana pre Satana . rli I de se va
$i de se va casa an4par(at) az andesine 4parti . nu va putea sta 4parAtix arfkm
desine 4pAr1i nu va putea sta casa arr-km . $1 de se va Satana scula 4su$i andesine $1 s va 4pArti . nu va pu I tea sta ce va avea svrA$it cA nime nu va 4tra in
I

casa celui I mai tare $1 vasele lui sA le apuce de nu va 1ega intAi pre cel mai I tare
$1 atunci casa lui o va apuca . 2 o va jeaufui . I Za6 14 . AdevAr vA grAesc voau .
cl toate grevalele sA vor erta . I jala 266 filor omene$ti . $i hule oare ate vor
hull . tail cela ce va I huli pre Dhul. svuts nui va va (sic) erta. 2 avea ertare nici clAnA I oarA ce laste vInovat e6,-ude1ului celui de veaci . pentru ce I cA 'grAiia cA are
dhz necurat . deci venirA fratii lui $1 I maicAsa de sta afarA, $i trimis(e)rA cttrA AC
sAl I cheame prinsu . si $edea narod la dAnsu . $ii dziserA lui iat I maicata . $1 fratiil
tai . si surorile tali. afarA te ciarcA pre ti(ne) $i le rAspunse lor . degrAi eine laste
maica mea. sau fratil . 1 miei . si cAutA spre cela ce $edea prel;ur sine. $i grAi cine
II iaste maica mia sau fratil mei . cA cele ce va face pre K OM I lui DumndzAu . acesta mii
f rate $1 sor $1 maicA mi taste Zee 15. I 51 iar 4ncepu Is 9 a 4nvAta prIlAngft mare
$1 s aduna catran I sz nArod mull cat 4ntrA el 4nsu$1 4 corabie. depdea pre I mare.
5I era tot nArodul pre lAngA mare . lprqur marginea . mdril. i .taivAla prin$i 4
I

pilell mult(A). $1 le grAiia I lor tiara 4nvAtAturile sale . Ascultati tat e$i I sAmAnAtorul IA samene 2 cela ce samdnd sd samene . I lata 267 i fu dacA sAmAnA . una
cAdzu pre cale $i vinir paserile ceriu I $i o dintirA prinsx culeaserd prinsA. monca prinsa,. iar alta I cAdzu pre piatrA unde navea loc mult $1 atunce $1 rAsAnd .
pentru ce cA navea adAncare .I. pAmant $i dacA straluci soarel e 0 da(cd) lumin*
ve$tedzirA pentru ce cl navea rAdAcin . $i sAcar $i alta cAdzu.t, spini $1 crescurA
spinii I $i w 4necar prinvs
4npresurard prinsii,
$1 roadu I nu deade
$i alta
cAdzu pre pAmAnt bun $i deade roadx . 2 0 I Mace roadd
de e$i $i crescu $i
rodi Oa 4, treidza 2 0 Jeace roadd cipAnA 4, $eases dzeci $i pAnA intro I suta
I

cela ce are ureichi dea audzirl ca s audza 2 I cela ce are credinld ca s

creadzd. Zee 16 SI candz fu 4su$ II I 4ntrebarA prinsz ceia ce era cu nus cei doi$1 grAi

sprAdzeace de pild

$1 le grAi 'tor voau vA iaste dat sA $titi tainele 4pArAtii

lui D.

iar celor denafarl toate in pildA le vor fi ca I ceid ce vAd sA vadzA $i cum care inteleage $1 ceia ce aud I sA nu inteleag
iaste pilda aeasta. doar ands I fafa 268.
cands va sA vor intoarce I le va erta lor pAcAtele $1 le grAi lor I de au nu ctiti
pilda aeasta $i cum toate pildelei sA inte I leageti - cela ce sAmAnA cuvAntul. II
sAmAnac . acectla simtu I ceai di pre cale
unde sA samanA cuvantul ce cAndsl audatun I ce $i vine Satana . $i ia cuvAntul cel sAmAnat dintrAnima lor I $i acectia simtz
qijderea cea sAmAnat pre piatrA ce ands aud I cuvAntul
atunce $1 cu bucurie il
www.dacoromanica.ro

259

MANUSCRIPTE

primcsc prinsu - i nau rA J clAcina intru sine ce simtx vremi. ce pdnd la o ureme"
cred:. deacii I sA tampla griji 1 goniri peLtru cuviete . l atunce I EA smthtescu 2 sd
fndoescu iar acetea simtu cea EAmAnat in spini I ceia ce aud cuvantul i grija aebstui . i inelaciune buna tali - i alte ileAg umblandu 4neacA s cuvgntul 1 fAr
dacA aud I cuvAntul fl
de I roadA iaste
I a:eitia simtu cea sAmanat pie p AmAnt
primAscu prinsu i rodescu pAnA fn treidzeci 2
l fac road pmY tn treidzeci i
pA.t. easdzeci i pAnA fntru I o suta . I le grAi lor . cA adwar va aduce lumina ca
sau stint vas .11fala 269. sau suptx pat s I o puie prinsA supt s acopere pAinantx
de au nu w va pune prinsA
sveatnicu - cA nu ias I te taina ca sA nu s arate .
nici iaste vreun ascunsu . ce ca s vie I la aratarA . 0 eine are urechi de audzirea ca
s audza . credinld Zde. 17 I Socotiti q1triisii (s.c) cA cu ce mAsurA veti mAsura
mAsurasev vwd. 1 sA va adauge voau celora ce audziti
cA cela ce are I daisAva
lui iarA cela ce nate i de cat are luasAva dinsu i I grAi . aia iaste .ipAratim lui
DumndzAu cumui un om de a I runcA sAmAnta 4 pair Ant - 1 atipeate i doarme si
s scoalA noap I tea 0 dzuoa i sAmAnta rAsare 1 create - cum nu tie aola cA I
intru sine pArnAntul o dospente 2 o doreage (sic). maintei larbA dupaZea I spic. deacii umple grAul splcul . i dacA crente roada 2 J sd coace roada atunce1 trimite
secerAtorii
cA sosente secerAtura pi grAi ace vrem a sAmAna 4rehpiA lui D. I 2 cui.
sau ace pildA o vrem a sAmAna prinsa. ca un grAuntx . I de orcitA i candul siarnAnA 4 pAmant. rAsare 1 creqte I l iaste mai mare de toate semintele pementele peminteti i dacA s sAmank. rAsare i creqte i iaste mai mare de toate verdetile .
0 face stlAppAri marl . 2 ramuri marl . II fala 270. Cat pot supt umbrele lui pAsArile ceriului sA petreaca 2 sA s desveteadz
i cu tine pilde ca acealia multe graiia lor cuvAnt - cat putea ei asculta 1 fArA de pildA nu le grAiia !or larA u I sebi
ucenicilor sAi le spunia toatel. 2 tel - Zaj 18
i le grAi lor I intraceaia dzi fiindul
i
slobodzi
naroadele
illuoarA prinsx cumu0. eia
sara sA treacem de c:aia parte. I
in corabie i alte corabii era cu nus i fu vivor de vAnt mare - iar I valurile EA varsa
in corable . nurnai cAt nu s afuda ia i era 4sui la cArmA In capul corabil de dormiia - il j deteptarA prinsu. ii grAirA lui InvtitAtoriu de au nu I gAndeti cA perim.
de au nu socolea0i cd perim i s scuba de contenii vAntului i dzis mAri tee padseate I te IalinA vAntul . i incetA vAntul. 1 fu linite I mare i le dzis lor ce salt
aia infricati, cum naveti I credinta . i s temur cu frica mare . 1 grA,m1 unul J cAtrA
alalt deci cine baste acesta:- cA i vAntul i I marea lascultA prirsz. Zae" 19 I fola
laturea Gadarim lui i atuncesi e1i du (I
271- i vinir de ceaia parte de mare .
din corabie . pogorAndus el din I 9:21.abk . atuncei 4ntimpiuA prinsu un cm din groapA I cA dim necurat. ce le avea lAcuire prin gropi i nig cu I legAturA el nime nul
cAtu0 in legAtLri de vim
putea prinsx sAl leage pentru ce cA de mult I te ori
(sic) fiinclx el legat I si s rumpea de la densx legAturile ceale heru . [Verse : 0 era I
gonit'de draci prin pustie] . i cAtuiile zdro I Wm. i nime nul putea prinsx sAl leage .
' sal .tnfrdngd .11 era pururea dziwa 1 nwaptea prin gropi 1 prin mAguri. i
striga 1 sA (red.% de pletre. 2 lovida struncina de pielri i vAdzu pre Is. de de I
parte i curse de i sA .1.nchinA lui - i strigA cu glas mare. i dzis ce e I mie i tie
Ise fiiul DumndzAului cduia de sus - Irurute cu Dum I ndzau nu mA munci. ii grai
lui ei dha necurat din om . il I intrebA prinsx ce tli numele ' cum 11 taste numete . 0 rAspunse de I grAia Leghion m,i numele el multi sem . il rugar I prinsu
mult ca sA nu trImita prini 4 laturea denafarA . I fala 272- I era acolo 4ntro magurA o turmA mare de porci de p4tea 4nt! A . il I rugarA prinss toti dracii de grAIra - trimitem 4 porci ca s +tram . I .ttranii . L le dzis lor atuncei Is. 1 eirA duI

.
I

hurile cea I le necurate din otn . i 4trar in porci

pi

54 porni turma I de pre:tAr-

www.dacoromanica.ro

OH. GHIBANESCU

260

Inure 4 iazeru (serfs deasupra mare) 1 s 4tiecar iera ca la dwau dzeci de mit I 4
mare. iara ceia ce pastea porch fugira i spusera 4. cetate si prin sate si esira sA
vadza acel lucru ce fu . l vinir dill Is. i va I dzura pre cel 4dracit . sedznda 4bacat I 4teleptu. ce avus I un leghion. si s temura si le spusera lor ceia ce vadzus . cum fu I 4dracitului . si de porci . si 4cepur al ruga prinsu sa s I duel din hotarale lor. i 4ntrA el in corabie . 11 ruga prinsu . cel indrIcit . ca s fie cu nus .2peireacd cu I nus . iara Is. nut deade lui . cl dzis lui pas . In casa ta cat A I al tai . si
le spune lor . catell feace tie Dumndzau . si te milui . si s dus . si incepu a martugist In dzea I ce cetall . catei feace lui Is. st toll sa mira. I fola 273 . quaternul 18.$1
trecu Isus In corabie iar de ceaia parte. st s adu I na narbd multa la dansul. i era
pre MO mare. Zee' 20 I $1 adeca vent unul de la mai marele (ster uoe) saborului I
sil rugar pre4s mutts de gtai . ca o fata a mea I spre savArs:t iaste . ca sa vil sat
put manule spre 4c ca s sa mantuiascA . si va fi vie . sl puras cu nansu . I ZaC"
21 . $1 dupl 4c mergea naroade multe . sil nadusim I pre 4c.. pil 4mpresura pre
4ticr . si fiindu o muiare I oare carea Intru curare de sange . de doispradzeace al . 2
del curea singe, 1 mult chinuis de multi vraci. i dea I de al salt tot . 2 pi addvdsi
al sdu tot . 1 nici un folos nu I aflasa . 2 I nici un Jolos nu dobdndis . ce mai vre
tos I Intru amar vents. ' Intru rdulale venisd . 1 daca audzi I de Isus . vent in narod.
din deal-Utz . de sA atinsa de vesmen I tele lui . si gial . a de mas atinge , de yesmentele lul mAntuit I a hi . si atunciai. statu izvorul singelui ei. si 4ntalias . cu truput. cA sa tamadui de rane . si atunciasi 4ntaleasa , Isus 4ntru sine . putiaria I ceaia
ce est de la dAnsu . si Fa 4ntoarsa 4n naroade . de grai cine sa atin I sA de vesmentele meale , sii grairA lui ucinicil lui . vedzi ci narodul te 4nna . fala 274. dupaste . 2 le 4npresoard. i grataste clne satinsa de mene si cautft sa vadzA cine
feace aasta . iar muiarea sa temea si tra r !tura . stiindu cei fu ei . 2 ce Ju de rdndul el. 1 veni de cAdzu I catrA 4c . sii spus lui tot adevar . iar el it dzis ei. fix
nrk credin I ta ta te mAntui pas 4n pace . si fii latnadultA de ra I Ili le tale . 2 fi Jii
sdndloas de ranele tale. i 4nca el graindu . j venira de la mai rnarele saborului
de gral. ca fata ta acum I au murit . dar ce 4cA mai trudeste 4vatatoriul . iar Isus
atunces daca audzi cuvantul ce grAi. grai mai marelui I saborului . nu te teame numat ce creade. sl nul lasA I nice unul sa mearga dupa sine . numai pre Petra si pre
I lacov . si pre loan fratele lui lacov.. si vent I 4 us mai marele saburului 51 vadzu
glgava de ceia I ce plangea , si s scriviia mutts . 2 ,si s bociia mu!tz. 1 dacA 4ntrA
i plangeti . ca ft,ta nal murit ce doarme . si I raska de
le gral lor. ce glaceveti .
4c. iar el It gout (sters pre ins pre toll afar.4.... II si lux tatal featei si pre *masa .
si ceia ce era I cu nu; Ai 4ntra u(r)de era fata zacanda . 5i luA I lap 275. pre fatA
de manA . sii gral ei 0.1Mi OIKSM ce iaste de s I spune ficioarA. tie grAescs scoala .
51 atunces sa II scull ficioara, i umbla . ca era de 12 ai . i s I spamaritar cu spahra
mare si le content lor I mita ca nime sA nu Vie de atasta . si I dzis sa dea ei sa
manance . si esi deacolo . si vent 4ntru mwuniciax sa . si dupa 4nsu purs I ciaska
ucenicli lui . Zal 22. 51 fu 4tru Simbata de 4ncepu I a vata la Abo.0 . i multi de
ceia ce audzix EA mira I de graim. deundeis acestuia aciastea . i cei pre 4nla I leptiEune
(sic) i data lui . si putert ca aceast a ce s fac de minute lui . de au nu taste acesta
teslariu I fecioriul Mariei . i fratele lui lacov. sa I lui losie . sal ludel . sa lui Simon .
1 suro II rile lui de au nu santa toate acicea 4tru noi. si s I smintix de .tnsu . 3 si
se Jfindola de 4nsu . l le grai !or Isus. el Hs taste prorocut WA de cinste , nul
mai 4ntru mosneniia sa . si 4ntru sementiia . 51 4ntru I casa sa . i nu vru sa fat A
acolo Wei o puteare . 2 I Jala 276. [stcrse 5 rAnduri scrise din grealt de pe fats 274:
I

[duseaste

I te diuiprespara . 1 groirqte One c ptipse cle ;Ilene

www.dacoromanica.ro

cauta sa vi.da

MANUSCRIPTE

261

cene feace aciasta . far muiarea stemea 1 i tremura . $tlindu cei fu ei . 2 Olinda ceju
rdndul ei . i Atli de cadzu catra 4nsu . $11 spus lui tot adevarul iar el ii dzis el
I

fia mea credinta ta te mantue(1) pas .1 I $1 nu putu face acolo nici o puteare, nurnai
pre ni$te putin neputincioss . pus manule ii tamadui pe 1 4n$i . 2 sii blgoslovi. i
s mira pentru necredinta lor. . i umbla 4n orap pen 4nprei;ur de 4nvA I ta . Zdt
23. $i chemA cei doisprAdzeace. $1 4ncepu ai trimite pre 4n$1. doi cate doi .
cl$i I deade lor puteare spre duhurile ceale necurate . $1 le dzis lor.. ca neme nemica
sA nu ia pre ca I le . numai toiagul 4nsti$1. nice merinde . nice pal I nen nice arami
1

la brane . ce numai 4caltati 1 4n opince . si s nu s 4nbrace 4n doa veimente. $1

le grai lor cA oare unde yeti 4ntra . 4n cas. aco 1 lo petreacell pana and veti e$i
de acolo . i cap nu va vor priimi pre voi . nice vor asculta pre voi 1 feta 277 . esindu
I

deacolo . scuturaliva ti pravul de suptx 1 pieoarele voastre . 4ntru marturiile lor.. adevar vA graescu I voa . cA mai lu$or va fi Sodomului, i Gomorului la I dzua de uEmu,z .
de cat cetatil aceiia . 1 daca 1 e$ira mArturisha ca s sa podiasca . $i mul I Ii draci goniia .
$i ungea cu unbs pre multi I neputincio$ . $1 s tamAcluia . Za6 24 . $i dad 1 audzi
hod 4parat . ca fu la aratare numele lui $i grAi cA Joan BotedzAtorlul. sau sculat
din I morti . $1 derept aceaia puteri . sa dau. BA fac 1 de 4hcv .. dece unii gralia ca
iaste Hie .. iar altii I graiia ca iaste un proroc . cum $1 unul din pro 1 roci . $1 dica
audzi hod . dzis . ca pre loan cela ce eu I lam taiatz. acela iaste . acela sau sculat
din morti. ca acela Irod trimisA de prinsa pre loan $11 baga I pre 4ncs 4u temnita .
3 $il legti pre .11e 4th ternnig . pentru 1 Irodiada mularea lui Filip fratinesau ca sa
4n I surA cu 'Ann. 2 cd sd -tnsurd de o lull pre 4insd . caci 1 graila . loan lui Irod .
I

nu ti s cade tie sa albi mu I iarea lui Filip fratinitau . iar Irodiia sA manic spre ins% I
fala 278. 1 voia sal uciga prinsu . ti nu putea ea trod sa temia de loan cal tiia 1
prinsu ca iaste om dreptu . $i svnbs . $il socotila prinsu . $it I asculta prinsu .de multe
ce facia . i cu duke asculta prinsul . 2 I pi cu drag lasculta prinsu . l s tampla w
dzi . de treaba. candu feace Irod dna nasterei sale boiarilor sal $1 miia$11or sal $1
batranilor J GaHleiului . $1 4ntrA fata aceiia . a Irodiiadel . de gudeca (sic) $1 fu pre .1
4ngacluintA. liii Irod . 2 $i p1cu jul lrod , $i celora ce $ddia cu ndnsu .1 $1 dzisa
4mpAratul. fiatei ciare de la mene oare ce veri vria . $iti voi da I $1 sa ,O,ura ei . ca
de veri ceare . dat voi i WA 4n i;,-umAtate . de 4nparatiia j mia . lea ia sA dusa .
de dzis manesa . ce voiu ciare iarA ia dzis Capul lui loan . I Botedzatoriul . $i 4n-i

trA atuncea$1. cu nevointa. 2 cu fndrdznire . de sArgu la 4mpAratul. de cerp $1 gra

voiu ca sant dal de la clansu 4m blid capul lui loan . BotedzAtoriul. i fu scarb.t
4mparatul . 2 0 fu cu grij pentru 1 guramantul. $1 pentru cela ce $Adea cu nansu . la
mas . $i nu vru sa s leapede I de 4trisz . $1 atuncia$i trimis 4mparatul armaol I dzis
sa aduca 1 capul lui . iara el sA dus del tae prinsu 4n temnit . $adusa capul lui 4m
blidu . $111 deade . pre maim featei $i fata ii diade prinsu mAnesa . $i daca I audzira .
uzinicii lui vinira . i luara trupul lui $11 pusara prinsu 4n I groapA . Zt' 25. 51 Eadunara apostolii . catrA Is . ii spusara I lui toate cate feacera . $1 4nVAlara $i le dzis
lor viniti voi 4n$iva HIaja 279. 4ntron loc pustiiu . i va odihniti put nel . cA era I
multi de ceaia ce viniia $i de ceia ce s ducea . $i nice I sa mAnAnce nu putea ei cAnduva . $ii vadzura pre 4n$i . mar I gandu $11 cunoscura pre 44 multi . $i pedestri 1
din toatoate (sic) cetatile curea acolo . i naintei I sraguira pre 44 . ti sadunara
cAtra 4nsu . ti da I ca e$i Isus vadzu narod multu , i s milostivi di4n I $1. pentru ce ca
era ca ne$te oi ce navia pastor. $1 4ncepu ai4nvata prin$i multu . i adicA fu vriame
multa. 2 si adecd trecu vreame mulid . i s apropiiara calransu ucinicii lui .$i graira
ca locul iaste pustiu . $i adeca vriamia treace . slobodzia$tei prini. 1 ca sA s ducA
prin Oak sate i orald . ce sinta pen pregur . sa cumpere i 1 paine . ca nau ce mAnca,
I

www.dacoromanica.ro

GH. GHIBANESCU

262

fail el rAspunsA de le dzia lor.. datile voi lor I sA mAnAnce. si le grAi lor ca sl
meargem sA cumpArAm de 200 de pianingi I i sA le dAm lor sA mAnAnce . iarA el le
dzisA lor ate pAini aveti . pA J sati de vedell . i dacA stiurA grAlra. cinci pAini, si
dol pesti I si le dzisA lor. punetii pre toti KHAHHE. KHAHHE . 2 tocmilli prin0 I chiline .
chIlln pre iarbA viarde . si sAdzurA coriuri corluri .
i 0dzurd I crile crile . cAte 150. si
nsw.t aciale . cini pAini si doi pesti I feta 280. I cAutA .1,cripe cer. de blgoslovi . si frAnsA pAinile .si deade ucinicilor I sAi . ca sl le pue lor 4nainte .si amAndoi pestii .4mparti tuturot. si mAncarA toti . si s sAturarA. i luarA rAmasit de fArAme .12. I cos(o)ri. pline .
si de piaste . si era de ceia ce mAncas pAine 5000 de oameni I We 26 i a tuncia,i .
nevol Is, ucinicil sAi . sA 4ntre 4n corabie. 2 .iftndemnd . i sirgui .prinsi . sA treacA
4p ceaia parte . cAtrA al-101w . pAnA cAndu va s:obodzi . 4nsusi nAroadele . si sA
4mpArct dinsi . i s dus I 4m mAgurA sA s roage . 5i cAn(d) fu sara era corablia pre
1

mijlocul mArii I si acela fiindu . 4nsusi la mArgine .

2 la uscat . i era 4nsusi pre

4ntru vAslare . cA le I era lor

us I cat . sii vAdzu prinsi chinuindu 4ntru notare .

4mpotrivA. 2 4nnainte. vontul . 01 nal patrul Zas de noapte I vini cAtrAnsi 4mblAndu
pre mare . l vria sAi treacA prinsi . 2 i urea I sA treacA . de la dAnsi . sil vAdzurA
prinsu mArgAndu pre mare . si le I pArea lor cA faste un chip. 2 cd taste o ndlucire.
larl el dacal vAdzurA pre 4nsu. si s spAmAntarA . si atunciasi grAi cu nunsi . si le
dzis lor 4ndrAzniti nu vA teamereti . si 4ritrA la dans]. 2 0 4ntrd cdtrdn0 . 4n
2

corabie

i alinA vAntul

. 2

si 4n I cetd vdntul. i foarte mai asuplA 4ntru sine sA

i sA mira cA nu 4nteleasias de pAine. el era inimile lor 4npletrite .

Za6 27, faja 281. i eol trecurA I 4n tra Ghenesaretulul . si sosirA . ... KWEITSW
sindu ei . din corabie . atunceasi cunoscurA . prinsu . oamenii tArAi Ghenesaretului. sil
cuprinsArA tostA laturia aceaia . de olfocepurA as aduce I 4cnp2 paturi lAngedzii. unde
audziis cA baste acolo . si oare unde 4ntra I 4n orEss sau 4n cetSti sau 4n sate .
la rAspAntii punia neputin6os1i . sib ruga I prensu ca EA s atinga numai de poalele yesmentelor lui. 1 cAti sA atingia dinsu I de sA mAntubs . i s adunarA cAtrAnsu farisAii
si oare carii din ucinicli I lui cu mAnule necurate. cum ai dzice nespAlate mAncAndu
paine . si rAsAr . 2 fi cdutar. socotlA . prAviii% . si toti jido(vi. pAnA nu fereca mAnule. (scris deasupra . si sA s le speale) nu mAnca . tinea tocmealele bAtrAnilor si
din trAguri pAnA nu precupiia nu mAnca . si a tele multe ce luasA La tinea . spAlarea
steclelor.. si a ureoarelor . a cMdArilor sa pa I turilor.. Za'" 28. $1 dupacea 41 *hebar pre Jils. farislii i cArtularit I pentru ce ucenicii tAi umblA dupl tocmealele jidovilor. 2 bdirdnilor. I ce mAnAncA pAne cu mAnule nespAlate . iarA el rAspunsA de le
dzis lor.. CA bine I prorocisvoi (sic) de voi Isaiia fatarnicilor.. cum iaste scris . acestea
oameni cu gu I rile mA vor cinsti . larA cu inimile departe vor sta de mene . 4ntru
deserts mA vor cinsti . 4nvAtAndu JIInvAtAturi dzis omenestl . cA lAsar 4nvAlAtu I ra
lui . D. cl stie tomealele omenesti . spalArea urEoarelor si a ste I faja 282 . clelor si
altele 4n chipul ace(lo)ra multe faceti . si le gram lor.. bine j VA leNdati de JfinvAtatura lui DumnAdzAu . ca tocmealele voastre sA soco I titi . 2 sA /Melt . cA Moisi dzis
cinsteaste pre tall tAu . si pre ill I mAta . 2 veaghe vote 10tOnetdu pi mOneta 1 cela
ce va dzice cuvAnts I rAu tAlAnesAu si (dres sau) mAnesau (sic). cu moarte ca s moarA
graiti ca s dzicA omul tatAnesAu si mAnesAu cuvAnts de
9 ucts ca s moar. iar voi
ocar 2 cuvOnta I de ru0ne . dirultAm un dar un vistiariu ce iaste dar . i ce e sA
te folosesti de mene. 1 deacii nul (Asap pre 4nsu nemicA sA facA vreun I bine tAtAnesAu sau mAnesAu . cAlcati cuvAntul lui D. cu tocmealele J voastre cealia ce luati .
2
cealia ce tocmili. 51 4u chipul acestora I multe faceti. Zat" 29. Si chemA tot nArodul si le grAi lor . I ascultatima toti si ilentAleageti . cA nemicA nu iaste dena I far
pmului ce 4ntrA 4n trAnsul , ca s sAl spurce (dres . poald spurca) pre Jlinsu ce lase
spAimantarA .

www.dacoromanica.ro

MANUSCRIPT8

20

dintransu I aceale spurcA pre omx . i cine are urechi de audzirea ca s audza . 2 cre-

ding I ca s sa creadza oi daca "'ultra 4n cas de narod 41 trebar pre 4s ucenicil

lui de pilda . gi le gtlil lor . deci asia gi voi ne4nte1egatori sill . I de au nu 4ntaleageti c fie ce cei denafarg . gi 4ntra 4n om nul poate spurca prinsu I ca nui
.

sue lui la inima . ce 4n pantece . si pre ,45.os iasse . 2 pi pre dede I supts iase . gi
staveite toate bucatele . pi curNeapte I toate bucatele . i grAl ci ce iase din om .
aceaia spurca pre om I jala 283, ca din luntru de la inema omo:ui esu gAnduri reale .
precurvi curvie, I ucidere, furtuaguri, obtalitire, lacomie de avutie, vicle I gug, 40la'eune, lucru de rugine, ochiu viclean, hule, mandrie, nebu I nie, i toate aciastea rautali, din luntru esu i spurca pre om . i I deacolea sa scoalA . Z66. 30. $1 s dusa
hotarle Tirului 5ia Sidonului I gi daca 4tra 4 casa nu era voia nime ca sAl simtA
preansu . 2 ca sal I pile preailmsu . gi nu putu FA sA ascunza . ca audzi o muiare de
*mu I ceaia ce avea o fata cu duh necurat . ce o fold a ei era cu duh necurat .
veni de cadzu la picioarele lui, larA muiarea era grkaca arapca. I dinz Finichlia
de samentie . i1 ruga pre 4nsu . ca s sa scoata dracul din I fata ei . ia(r) Isus .11;
dzis ei. las intaiu ca s sa sature coconii . ca nu iaste I bine a lua panea coconilor.
gi a o runca KH111-1AWP . iar
raspunse . dei grAi lui Doanthe . 2 apeai Doamne. ca
i canii manAncA. de sup masa de faramele I coconilor gii dzis ea pentracesta cuvantz
pas , cau egit dracul I din fata ta . gi s dus 4n casa sa . gi MIA dracul egit . gi fata
zacandx I 4n pat .
I

E. Inscriptii i notite pe ciirti

De la meinastirea Agapia (Neamn.
1). 1831 Martie 14. Deasupra ugei bisericii din Agapla veche :
Aciasta sfnta mnAstIre Agapiia Vechi, din MM.:vial-He vremilor, s'au fost ars
de tot. larA acum cv autorul lui Dumnezeu gi prin osArdiia i avna shim. Sevastiia
Munteanca s'au rAdic. din temelii de piiatra, dupre cum se vede, i cu aliutorul patriotilor gi a prea sfintitului Mitropolitul Moldaviei Kiritv Kir Veniamin Costachi,ln zilele Arhiepiscopiei sale, gi in vremea staretiel shimonahiei Elisavetha sora prea sfintii
sale, nu s'au dat agutoriu de la manastirea din vale nici de cum, gi chiliile le-am vAndut,

numai ca sa vazu biserica gata. Si pentru ca sfi se gtie spre vecinica pomenire s'au
insemnat pre aciasta piiatra la anul 1831, tuna Martie 14". (Condica ctitorilor fila 245
b, coloana 1).
2). 1847. Deasupra ugei bisericei ParaclIsului (Agapia) :
In numele Tatalui gi Fiiului gi sfAntului Duh ; fntru slava gicinstea cei de o filnia

gi de viiata facatoarea Treimi, gi intru cinstea nagterii sf. Curatii Faoarei Mariia, nascatoarea de Dumnezeu gi Duminica Tuturor sfintilor, care prin sfAnt parintele Calestrat duhovnicu, s'au pus al doile hram cu blagosloveniia Malt prea sfintitului stapAn
Chiritv Chir Meletie Arhiepiscop gi Mitropolit Moldaviei, gi prin rAvna prea sfintitului
proin- Mitropolit Veniamin Costache, s'au zidit cu chieltuiala raposatei surorii prea sfintitu-

lui Elisavethe, care au staretit 32 ani, pAna la savArgirea sroi prin agutoriul altor iubitori de Hs. savArgindu- o prin osteneala gi ravna sfntei shimonahiei Anfilohiia Morita],
star* acestui sfAnt lacag in zilele domnului Mihail Grigore Sturza Vvd. la anul 1846,
August 28. (S'au sfintit paraclisul de prea sfintitul arhiereu Iustin Edesis, In prezenta
pre sfintitului Mitropolit al Moldaviei Kiriw Kir Meletie la anul 1847 luna.. (Condica
Ctitorilor fIla 245, b, Coloana 2.
3). 1862 lanuar 25. Scrisa pe peretele deasupra ugii, la Intrarea principala,
iolauntru (biserica mare) :

www.dacoromanica.ro

264

OH. OHIBANESCU

Aa precum Istorila acestei sfinte mAnAstiri Agapiia IncredintazA cl biserica de

la Agap lie veche este ziditA pe la anul 7093 (1685) de domnul Petru IV Vvd. cel zis
$chiopul ; cu toate acestea din docomente putine insA, ce sor mai putea afla In arhiva mAastirii, din cauza a mai multe triste evenimente ce s'au petrecut, precum, rezbelu, revolutii, i mai cu osebire la anul 1821 dud au ars mAnAstire, s'au IntAmplat
InsemnatA pierdere din documente i odoarele mAastirii. Totui sA tie fr indolafA
cA man. Agapia este fondatA In timpurile cele mai antice, a infiintarii tagmei monahiceti, 57 de ani dupA ce au fost ziditA biserica din deal; Agaplia veche, s'au inceput
zidirea b sericii acetiia catedral, carea sA vede i astAzi In man. Agapia din vale,
de hatmanul Gavil fratele lui Vasilie Lupu Vvd. 1 doamna Liliiana, cu hramul sfintilor
Voevozi Mihail i Gavril, sAvArsind zidirea acestei biserici ou sfintit'o la onul 7152
(1644), Septembre In 3 zile, precum tncredintazd inscriptia of ljtoare pe fa/ada despre amiazzi, In litere SArbeW"zidira 1) chilii de 1Acuinta in jurul bisericii, MeanjurAnd mAnAstirea cu zidiu, au inzestrat'o i cu mosii, spre inlesnirea i vietuirea monahilor.
Au pitrecut monahii In atastA mAnAstire pAnA in anul 1803, dud au eit monahii (CAlugarii) fAcAndu-se aEastA schimbare prin hrisovul domnului Alexandru Moruz
Vvd. ; la anul 1821 Sept. 26 VastA bisericA i mAnAstire, au suferit grea intAmplare
cu arderea focului despre Turci, reparAndu-sA dupA aceia biserica i chiiiile la anu.
1823, precum sA aratA prin inscriptie, fatada despre a miazA noapte2). Despre cea mai

din urmA reparatie a acestei blserici la anul 1858 s'au facut o reparatie radicald in
lAuntrul bisericii i anume: s'au mArit ferestrile In proportia ce sA ,vAd; s'au fAcut de
iznoavA din temelie proscomedia ; s'au Inaltat vementAriia veche In proporliia bisercei ; s'au deschis coloana, ce sA vede formAnduse de 4 stAlpi de pliatra cu legAturi de
tier. Landu-se pridvorul vechiu In lAuntrul bisericii, s'au fAcut mormtntul ctitorilor de
pliatrA sculptatA ; s'au fAcut din nou pridvorul (antretul bisAricii) deasupra cAruia vemAntArlia noao ; s'au tencuit din nou pArecti in lAuntru i pc din afarA, imitAndu-se
In forma de piatrA sculptatA. IarA inlAustrul s'au zugrAvit piste tot (coloare lucratA in

oloiu) cu ornamente i labloori religioase din Istoria sfanta, de catra pictorul Nicu
.Grigorescu ; asemenea Catapiteazma din nou s'au fAcut, poleite i zugtAvite, stranele
i parchetul din nou. Strana pentru sfAnta IcoanA de fier i poleitA precum ci amvonul de fier poleit pri i alte amAnuntimi de imbunAlatire in lAuntrul bistricii, care
toate s'au fAcut cu chieltuiala din venitul mAnAstirii, osEbire sculptatul catapitezmei,
strana sfintelor icoane, amvonul, policandrul cel mare, comisionat la Viena, calitatea
de fier, lucrat cu aur In foc i ImbrAcat cu cristal, candelabrile de la icoanele !mpgratecti de bronz, lucrat In foc, comisionate la Pariz. ArgintArii i alte diferite obiecte
de imbunAtAtire i infrumsetare, au contribuit mai multe persoane, ce sA vAd in Condica fAcAtorilor de bine. FAcAndu-se aciastA radicall reparafie l obiectele prescrise
mai sus, prin rftvna i osArdiia shimonahiei Tavel Ia Ursache arhimandrita ci starita
sfintei mAnAstiri Agapiia, incepAndu-se insA reperapia la anul 1858 In vremca cAimAcAmiei prinfului Vogoride i Malt prea sfintilului Mitropolit al Moldaviei D. D. Sofronie Miclescu, termeandu-se reperallia la anul 1862 In zilele inAltimti sale domnului
Alexandru loan 1 Cuza Vvd. fiind vacant scaunul sfintei Mitropolii a Moldavei, iara loco1). H thitme C131-1AATH R 4-31111. ie

1-1

CIRpRIIIHC RAW .1-31111R cm

r. litveTtic. K

avr

a Inceput a o zidi In anul 7150 luli 16 (1642), i a sAvarit'o

In anul 7152 Sept. 3 (1643), fi s'a sfintit In anul 7155 Sept. 12 zile (1646). (Mel-

4--3pHF, on RI ANI1=1

hisedec Notite 29. Surete ms. XLVIII.561.

2). Melhisedec Notite 29-: Surete ms. XLVIII.562 ; Condica ctitorilor 245 a.

www.dacoromanica.ro

'I1SCRIPTII $1 NOT11'E

265

tiltoriu Arhiereul Kesarie Sinadon, facandu-se Inoirea biserlcei de prea sfintitul Arhiereu Calinic Miclescu Harlopolios la anul 1862 lanuarie 25 (Condica ctitorllor 246).
4). 1859. Pe mormantul ctitorilor.
Pentru pomenirea i pastrarea ramaitelor a fondatorilor leant lacaul acesta,
hatmanul Gavriil frate lui Vasile Vvd. i a sotiei sale Cneghina Li !liana i Safta filca
lor, cum i a fericitilor ctitori arhiepiscop Ghedeoan Istioan i sotiia saMariia i a starttilor slant laca s'au facut acest mormant cu ocazia reparatiei bisericii la anul 1859.
Tot aice se odihne5te i roaba lui Dumnezeu Evpraxiia starita, impreuna cu a ei soil
Shimonahiia Fevroniia Buznea" (Condica Ctitorilor pg. 247 b).
5). 1873 August 6. In pridvorul de la cimitirul biserlcei Agapiia veche.
Aeasta sfanta biserica din sfanta mAnastire Agapiia veche s'au reparat acum de
iznoava in chipul urmatoriu. Din istoria monastirii sa cunoate ate Evenimente s'au
petrecut i la a6astA biserica. Precum cea intaiu biserica ziditA de domnu Petru Vvd.
al 4-a cel zis 5kiopuI la Gnu! 1585, dupa vreme s'au rAsipit. Dupa aCasta doamna A-

nastasiia a lui Duca Vvd. au facut iarai bisarica insd de lemn mica, carea aasta
s'au stricat de vech'mea vremei. Recladindu-se iarA0 biserica tot de lemn, la 1820 de
monahiile Evpraxia 1 Fevronia Buznet1, au avut nenorocire a se mistui de foc la
1821; dupa care de catrA shimonahiia Sevastia Munteanca cu ajutoriul cretinilor faatm.! de bine s'au recladit din nou din temelie biserIca de piiatra pe la anul 1831,
care au statut panA pe la anul 1871 cand iarai s'au fost ruenat cu desavarire, in cat
nu mai era putinta a merge inainte cu sf. slujbe, au fost i inchise, dupa ordinile Chiriahiei timp de un an de zile. In cele din urmA vazindusa ca nu-i nici un chip de ajutoare, pentru a se repara aceasta sfantA biserica, la anul 1872 luna funk., sfanta arhimandrita Tavefta Ursachi superioara sfintei mAndstiri Agapiia, patrunsd de adanca
intristare, vAzand ruina, i ca aeasta ar motiva curand nimicnicirea cu totul acestue
sfant lam, care trece intre cele dintai monumente istorice ale tarii, au facut apel la sobor, ca din subventiia, ce priimia de la guvern sA vii in ajutoriul acestei biserici, spre
a se putea repara (cate un galbAn austriiac de nume). Acest apel cu adevArat au avut rezultatul favorabil. Soborul in unire au contribuit cu suma de 14070 lei vechl.
Puindu-se de indatA in lucrare pe la lulie 1872 s'au savarit zisa reparatie, la lulie
1873, aducandu-se biserica in ce mai buna stare, atat inlauntru cat i pe afara, intrand
cu sfanta slujba in biserica la 6 Augus 1873 dupa. ordinile i binecuvantarea Malt prea
sfintitului mitropolit al Moldoviei, i Sucevii D. D. Calinic Miclescul". (Condica ctitorilor 247 b).
6). 1881 lull! 17. Pe argintariile panaghieriului :
Acest panaghier l'au Mut fostul episcop Radautilor Isaia i l'au dat man. Agapiia cu hramul sf. Arhistratig Mihail i Gavriil i celorlante puteri cereti dela 7039.
1881. lulie 17" (Condica ctitorilor 248 b.).
7). Fara data. Pe un pocrovat.
Pocrovatu cusut cu aur, cina cea de tainA, pc atlas albastru, i impregiur scald
cuvintele mantuitorului: luand paine in sfintile mAini multumind 1 bine cuvantand au
sfintit frAngand au dat slant ucenicilor sAi zicand: luati mancati, acesta este trupul mieu
pentru vol intru ertarea pAcatelor. Iw CIASMI BRA,. Jos scrie : Radautii, (Condica ctitoreasca 249 a).
8). 1873 Martie. Pe icoana facatoare de minuni a Maicei Dumnului din sham).
Asdasta sfantA i dumnezAiascA icoana a Maicii Domnulul, mai inainte au ,fost
imbracata cu argint de rAposata doamna Ecaterina Rosete, Al dolle s'au ferecat de soborul maiciior din sf. man. Agapiia prin ajutoriul cretinilor 1 indemnul prea sfintii
sale Kiriw Kir Veniamin Mitroplitul Moldovei, stareta fiind sora prea sfintiei sale SiltIoan Neculces Buletinul Muzeului Municipal Ini.

www.dacoromanica.ro

34

A6

OH. OlitEANESCO

monahia Elisaveta Costache in anul 1805 August 15 Dimitrie, Elena, Gheorghie, Safta.
larA acum a treia oarA s'au reimbrAcat cu argint, i infrumusetata cu pietri in ajutoriul a mai multor persoane, cu ravna si bine fAcAtoare, mai contribuind si cateva monahii din sobor. Prin sarguinta staritei mAnAstirii shimonahlia Tavefta Ursache, cu
bine cuvantarea prea sfintitului mitropolit Moldovei D. D. Calinic Miclesco, sub domniia inAltimei sale domnitorului Carol 1. 1873 luna Marte" (Condica ctitorilor. 249 b).
9). 1873 Mart 15. Pe aceiasi icoanA, insemnatA inprejur pe privaz.
AZastA sfAntA icoanA a Maicii domnului imbrAcatA cu argint de doamna Ecaterina Rosete (fArA veleat), la 1803 in vremea domnului Alexandru Costantin Moruz Vvd,
si a fericitului intru pomenire mitropolitul Veniamin Costachi, s'au adus la aciastA mAnAstire Agapiia de la schitul Garcina din districtul Piiatra sau Neamp, dupA staruinta
prea sfintitului Mitropolit Veniamin, precum se dovedeste prin hrisovul domnului Moruz Vvd. 1 anaforaoa Mitropolitului.
AastA sfAntA icoanA pe la anul 1805 s'au imbrAcat cu argint a doao oarA cu
cheltuiala soborului din sf. man. Agapiia si ajutorul crestinilor ; iarA la anu11821, cand
s'au ars biserica si mAnAstirea de cAtrA Turci, atunci aZastA sf. icoanA au fost ascunsA
in pAmant in pAdure pe dealul Bogoslovuiui, unde au stAtut un an si 6 luni.
Acum la anul 1873 Martie 15 in zilele Printului dotnnitoriu al RomAniei Carol I
i a preasfintitului Mitropolit al Moldoviei Calinic Miclescu, in vremea preacuviosiei
sale Shimonahiia Tavefta Ursachi, arhimandrita si stareta sfintii mAn. Apapiia s'au imbrAcat cu argint din nou a trela oarA, asdastA sfantA icoanA impodobindu-se cu pietre
scumpe si infrumusetandu-se pe cat mijloacele au inlesnit, mai reparandu-se pre cat
s'au putut fArA a se jigni vechimea. MastA din nou imbrAcAminte cu argint a sf. icoane
s'au fAcut numai din o infocatA ravna a preacuvioliei sale Shimonahiei Tavefta Ursache, superioara de astAzi neavand vreun ajutoriu de sigur de cat numai in speranta
neindoitA cAtrA Dumnezeu, s'au inceput zisul lucru ce costa soma de 370 galbeni austrieci cu Argintul vechiu, viind in ajutoriu i cateva persoane facatoare de bine.

Despre vechimea acestei sfinte icoane nu sA poate cunoaste egzact de cat numai atata pre cat sau putut urmAri 1 mai cu osAbire din traditii se zice cA aastA sf.
icoanA este din aceale ce spune minunile maicii domnului la SambAta acaftistului cA
au fost scoasA i pusA pre zidurile cetatii and au fost- incunjurat Tarigradul de Persi
si cu minune prea slAvitA au fost apAratA cetatea de vrajmasi. La aa'asta sA vede in
adevAr de dovadA cA sfanta icoanA are un semn pi delAturi urmile alcalelor ce ar fi
fost puse pe de lAturi spre inlesnire de a sg pute rAdica pe zidi.
ACastA sfantA icoanA la a treia imbricAmant cu argint sau gAsit foarte stricatA
musamaoa i in coloare si sau eczecutat repararea (in totul 1 in coloare afarA de
sfintele chipuri a cArora vechime este admiratA) orAnduitA fiind la aZasta de ascultare
de sfAnta noastrA maicA stareta arhimandrita Tavefta Ursachi, 1873 Martie in 9, shimonahia Fevronia ZAhArescu, cantAreata in sfanta mAnAstire Agapiia, din argint sau

lucrat de domnul Gheorghie Ropala argintariu din lasi". (Condica ctitorilor 250 a. b).
10). 1839. Pe icoana sf. Gheorghie.
AeastA icoanA sf. m. m. Gheorghie sau imbrAzat cu argint in v,emea stAretiei
shimonahei Evprasiia Buznea la anul 1839 din averea mAnAstirel 1 dia monahiile din
sobor mai multe ; costul 200 galbeni." (Coadica ctitorilor 251 a).
11). 1832. Pe Manta! Potir :
Pomeneste Doamne pe robul tAu Mitropolitul Veniamin si pe roaba ta shimonahia si stareta Elisabeta. Aceste sfinte vase sunt afierosite sf. mAnastiri Agapiia din
Vale 1832'.
www.dacoromanica.ro

INSCRIRTII SI NOME

267

12). 1806 April 20. Pe sfantul disc :

Pomeneste Doamne pe robul tAu Veniamin Arhiereu i Elisaveta monahiia 1806
April 20. MOTHELIJECZ ji0118/1 ASH AmItE318".

13). 1806 April 20. Pe sfanta stea,

Veniamin MitropolitElisaveta monahiia.
14). 1806 April 20. Pe alt potir.
Veniamin MitropolitElisaveta monahia ,,beti dintru acesta toti, acesta iaste
sangele meu al aeamantului nou, care pentru voi si multi se vars1 spre ertarea pacatelor".

15). 1847 lanuar 1. Pe alt potir.

Spre pomenirea roabei ki Dumnezeu shimonahia Safta Brancovanca 1847 Ianuarie 1".
16). 1860 August 12. Pe sfenicul cel mare.
Acest sfesnic este fAcut de sfintiia sa maica Elisaveta Cazamir pentru jsf. manstire Agariia spre pomenirea fratelui sf. sale RAducanu Cazamir care au rAposat la
anul 1861 August 12 in vrastA de 20 ani, lucrat de Alexandru CorlAteae.

17). 1868 April 29 (10 Mai). Pe o cruce.

Oferit de domnul Romanilor Carol I intru amintirea inchinAciunei sale la mAn
Agapii a 19 April (10 Mai), 1868, ministru D. Guste.
18). 1876 lunie 7. Pe icoana mantuitorului de la CatapeteazmA.
AeastA sfantA icoanA, mantuitoriului Is. Hr. din acele impArMeti aflAtoare in Catapiteazma bisricii din sfanta mAnAstire Agapiia cu hramul sfintilor Voevozi Mihail 1
Ga vril sau imbrAcat cu argint in vremea superioarei arhimandrita Tavefta Ursachi
contribuind doamna Ana Botez nAscutA Ghitescu cu soma de 100 galbeni austrieci si
shimonahia Nazariia Naforeanca cu 73 galbini austrieci, ;arA restul de 147 galbeni au
contribuit mai multe persoane fAcAtoare de bine, anul 1876 lunie 7 zile".
19). 1786 Mart 24. Pe icoana Maicii Domnului de la CatapeteazmA.
MastA sfantA icoana Maica Domnului din Catapiteazma bisaricii sf. mAnAstiri Agapiia cu hramul sfintilor Arhangheli Mihail i Gavril iaste inbrAcatA cu argint i poleitA cu aur cu cheltuiala robului liii Dumnezeu Petrache Gogojescu Oprea i sotia sa
Tomaida si fiica sa Polheria pentru a lor veenicA pomenire prin osardiia actualei superioare arhimandrita Tavefta Ursache. 1876 Martie 24.
20!. 1876. Pe icoana sfintilor Voevozi.
AEast sfantA IcoanA a sfintilor Voevozi din sf. man. Agapia din biserica mare
sau imbrAcat cu argint de robii lui Dumnezeu Stefan Cludin si sora sa Anastasiia Ciphiridic spre vesnica lor pomenire si a tot neamul. 1876.
21). 1882 DAart 11. Pe icoana sf. loan BotezAtoriul
AZastA icoanA sf. loan BotezAtorul I este imbrAcatA cu argint in vremea sfintiei
I sale arhimandrita Tavefta superioara I sfintei man. Agapiia, s'au cheltuit suma de
300 galbeni, din I care 200 galbeni de la rAposata shimonahie Evprasia Miclescu I sl
100 galbeni de la doamna Sofia Carp, nAscutA Hermeziu, 1882 Marie 11".
22). 1893 Noernbrie 8. Pe icoana maicii Domnului.
HArAzitA aeastA imbrAcA I minte in onoarea sfintei Ana de robii lui Dumnezeu
preutul Gheorghe I Miriuta i sotiia sa Eufrosina I prezvitera in timpul sfintii sale I stadia Elisaveta Cerchez, 1893 Noembrie 8.
23). 1839. Pe dosul iconostasului.
,akeastA icoan sfantul rnarele mucenic I Gheorghie s'au imbrAcat cu argint In
vremea staretii I Shimonahia Epraxia Buzne la anul 1839 din averea mAnAstirii I contribuind i din monahiile din 4AbOr mai mit; pstQl 200 galbeni",
www.dacoromanica.ro

268

G11 GHIBANESCU

24). 1893 April 23. Pe icoana Malcei Dcennului din Pronaos.

AZasta sfanta icoana s'au Imbracat cu argint in vremea I sfintiei sale maica stareta Elisaveta Cerchez din banii lasati bisericii mnstirii aceetia Agapiia de raposata
shimonahie Epraxla Cazamir spre veenica pomenire, costul 1775 lei 60 bani. 1893 April 23 zile".
25). 1818. Pe clopotul cel mare.
,Intru slava celui in Troite slvit Dumnezeu i intru cinstea sfintilor mai marilor
Voevozi Mihail ei Gavriil, acest clopot s'au Mut in zilele prea inaltatului domn Scarlat Calimah Voevod, ei a pre sfintitului Mitropolit al Moldaviei Kiriu Kiriu Veniamin
Costache ; i prin osirdiia pre cuvioasei maicii et stareta a sfintei mnstiri Agapiia
Ellsaveta Costachl sor dupa trup a preosfintiei sale, cu cheltuiala sf. manstiri i cu
ajutoriul Soborului maicelor ca sa fie spre podoaba sfintelor bisarici ei spre vanica
pomenire 1818'.
26). 1856 lidie 3. Pe al doilea clopot.
Acest elopot s'au facut cu cheltuiala sf. manastiri Agapiia prin staruinta sfintil
sale Shimonahiei maica Anfilofia Mortun, stareta ei a sfintlei sale maica Rahila Iscescu Iconoarna spre cinstea sfintilor Voevozi Mihail ei Gavril, 1856 lulie 3'.
27). 7278 (1770). Pe al treilea clopot.
Sau lucrat de smeritul Misail Ierodiiacon din Putna, veleat 7278 adica 1770 ;
$i Jos :Acest clopot iaste a sfintei manastiri Agapiia, care stricandu-se l'am prefacut noi cu a noastr cheltuiala. Smeritul loanichie Episcop Rornanului".
28). 1876. Pe cutia cu sfintele month.
,Alasta cutie de argIntu in care sant aeezate 11 particele de sfintele moaete cu
numele fiecaruia sfant scrisa inluntru, o am, daruita de moeul mieu preasfintitul Mitropolit Kiriu Kiriu Veniamin Costachi, pe care eu shimonahiia Elisaveta Cantacuzino
o am o ferit sfintei mnastiri Agapila, pentru pomenirea mea ei a tot neamul 1876.
29). 1846 Dec. 18. Pe portretul Mitr. Veniamin Costachi,
Nascut la 1768 Dechembrie in 28, shima monahiceasca au primit-o la 1584 ;
Mil la 1792 lunie in 27 au fost radicat la scaunul Episcopiei de Huei. La 1796 au trecut la Episcoplia de Roman, ei in sfareit la 1803 Mart 15 fu inaltat pe scaunul Mitropoliei Moldaviei, ei s'au abdicat la 1842, lanuarie in 29, au murit la 1846 Dechembrie in 18. (Condica ctitorilor 254).
30). 1781. Pe mormantul Sturzeetilor la Heleeteni (Roman).
Suptu aZasta piatra sa odihnescu I robii lui Dumnezeu Hie Sturze ei ij.upaneasa
dmsale Casandra Baleasca ei cu parintii ei fratii ei fii lor I i alte neamuri ce Ii sau
gasit oasele ( in bisarica veche prefacandusa biserica aEasta noao sau stramutat oasele tuturor in biserica aceasta noao ca sa se pomeneasca In veci. 1781 .
Biserica noti este zidit in 1780 lunie, cum scrie inscriptia sapata in versuri ei
scris pe 2 coloane el aeezata in peretele din stanga al pridvorulul (cf. Melhisedec
Notite pe carti (Agapia).
Notite 141 J .
1). 1833. Pe vietele Sfintilor. Neamt 1827.
,AZasta carte luna lui Septembre iaste a sfintei manstiri Agapiia I eine ar indrazni
a o fura s fie neertat I para o va intoarce iara la locul sat' I .
2). 1833. Pe un Minei pe Septembre, Neamt 1833.
Masa carte luna lui Septembre iaste a sfintei manstiri Agapii cine ar indrazni
a o fura sa fie neertat I Ora o va intoarce Lail la locul sAu .
3). 1856 Sept. 20. Pe un Ceasoslov Iael 1846.
Acest easoslov l'am firosit la sfanta manastire I Agapiia la Paraclis cu hramul
Navterea maicii I Domnului ei a sfintilor tuturor spre porngnire I me i a printilor mlei,
I

www.dacoromanica.ro

INSCRIPTII SI NOTITE

269

nimene s nu indrAzneascA 1 al instrAina de la numita biseria si supt canon va I fi

pAnA II va intoarce, Gherasim arhimandrit si I staret sfint i mAnAstirt Neamtului i Secului 1 1886 Septembre 20.

4). 1857 Aug. 13. Pe un Octoih. Neamt 1836.

AciastA carte ce sl numeste octoihos 1 sau clAruit de cAtrA sfintie sa : pArintele
Gherasim arhimandrit si Stares 1 sfintei mAnAstiri Neamtul si Secul 1 bisericei cu hramul sfintii Voevozi I a sfintei mAnAstiri Agapiia 1 ca sA fie nestrAmutat la acea bisericA iar care va indrAzni al Instrina de la numita bisericA 1 va fi supt neertat canon
pAnA ce iarAs o va inapoi 1 la urma sa in numita bisAricA. 1857 August 13.
5). 1857 August 13. Pe un Octoih Neamt 1836.
AciastA carte ce s numeste octolhos I sau dAruit de cltrA mine ieroshimonahul
Arsenie I bisAricii cu hramul sfintilor Voevozi a sfintei mAnAstiri Agapiia 1 ca sA fie
nestrAmutat la acea sfAntA bisAricA I si oricine va indrAzni al 1nstrAina de la aciastA
bisericA I va fi supt neertat canon pAnA ce fails il va inapoi la urma sa I anul 1857 AuI

gust 13 1

6). 1856. Pe o Psaltire, Neamt 1843.

La anul 1844 Noembre 6 zile am cumpArat a 1 6astA Psaltire cu pret de 50 lei
I insumi pentru mine. Elifteria Shlmonahia MovilA I care la anul 1846 Fevruarie 26
am luat jugul Shimnicu asuprAmi 1 in zioa celui dintru sfinti pArintele nostru Arhiepiscop Porfirie, tot a-eastA maicA I au rAposat in luna lulie in 27. 1856 si 1 alastA psaltire sau dat blsAricii 1 marl spre pomenire sa si a pgrintilor sAi.
7). 1850. Pe un Ceasoslov. Neamt 1850.
hundert fiinfzig lei gegeben Filaret.
8). 1843 Oct. 7. Pe o Psaltire. Neamt 1843.
AciastA Psaltire sau afierosit la mAnAstirea Apapiia I ca sA fie in bisericA nestrAmutatA, unde se prAznueste hramul sfintilor mai marilor Voevozi 1 1843 Oct. 7 1 .
AciastA Psaltire au dAruito sfintia sa pA 1 rintele Ghenadie marele cAmAras I de la sf.
mAnAstire Neamtul si 1 cine va indrzni a o lua sA I fie supt blAstAmul maicii DomnuI

lui pAnA I ce va intoarce-o inapoi 1 .

9). 1847 Mart 12. Pe un Ceasoslov Iasi 1846 ((a paraclisul Staretiei).
Acest ciaslov este dAruit la Paraclis de sfintia sa pArintele loil shimonah de la
sfAnta mAnAstire Neamtului 1 spre vecinica sa pomenire si a tot nearnul sAu. 1847 Mart
12 1 . Acest ciasoslov sau afierosit de ieromonahul Ghenadie. 1 si de shimonah loil din
sfAnta mAnAstire Neamtului la paraclisul 1 din nou zidit a sfintei mAnAstiri Agapiia unde
sA prAznueste 1 hramul Nasterii Maicii Domnului 1 ca sA fie I spre slujba bisericii ne-

strAmutat I iar eine il va instrAina va fi supt ne 1 ertat canon Ora 11 va intoarce iarAs I inapoi 1847 Ghenar 1.
10). Pe o dverl la muzeul mAnAstirii :
vs I xov I apxt I pay I bpET I

11). 7226 lunie 15 (1718) Pe o Evanghelie greco-romAna Bucuresti 1683. (la

Helesteni, Gh. Strat).
AeastA svAntA carte anume Evanghelia 1 datusau sfintei bisArici In tdrgul Roman
la bi I sdrica Albd, unde iaste hramul 0 sAborul sfintilor I ingeri si sau cumpAratusau de poporani in zilele luminatului 1 domn loan Mihai Racovita Voevod a treia domnie I vlto 7226 lunie 15 dni".
Erei Vasile".
NOMA Evanghelie iaste legatA de robul lui Dumnezeu 1 ..."
Si eu popa Costandin fiind la bisAricA tntracea 1 vreme..."
n1411XITlY 1 ;Tugs. 1 1794",

www.dacoromanica.ro

GH. GH1BANES CU

270

12). 7256 (1748). Pe on Triod, Iasi 1747, hj.

AZastA sfantA carte ci sA chiaml Triodion postnic eu lam cumpArat fn zece 1
lei noi de la Duca tipograful in zilele mArii sale domnului nostru Scarlat I Grigore Ghica
Vvoda, si o am dat sA fii la biserica me din Helesteni, iar cine o ar I furao sau ar
luao farA Vire sA fie afurisit si treclet ca Arie si ca lu 1 da si pricopsalA sA naibA in
veci amin. It. 7256 1 Ilie Sturza yel sulger".
13) 7293 Ghenar 7 (1785). Pe un Apostol, Bucuresti 1784: tij
AZastA sfantA carte anume Apostol am cumpArat eu I sA fie pomanA mie si ficiorilor mei. i am dat I pe dansa vase lei 10 parale, iarA eine ar I furao sA fie blAstAmall de domnul Hristos si de maica I preacuratA si de trei sute optsprezece oteti. It.
7293 Ghenar 7. Erei Grigore I ".
14). 7285 (1764 Pe un Penticostar, Ramnic 7275 W.
.
Acestu Penticostaru lam cumparat in 7 tel sl fie la bisAricA (la Helesteni) lar I
cine lar fura sau ar lua WA stire me sA fie afurisit de Dornnul Hristos si de 318 pArinti I cari au fostu la sAbor Nicheia, lemnele si ferul sA I putredascA, iarA trupul aceluia sA nu mai putredascA I let 7275 Ilie Sturza sulger".
15). 1834. Pe cele 12 minee Ramnic ale lui Kesarie si Filaret II N.
AeastA carte sau cumpArat de dumnealui Mihail Sturza vel logofat si sotia sa
Ecaterina spre pomenire loru. si spre a dobandi vecinica imparAtie 1785, si eu preutul
lordachi Sachelariu fiindu fatA la cumpAratul ei la 40 ani a preutii meale si imbla veleatul 1834, caud am scris aice".
16), 1819 August 14. Pe un Triodion. Bucuresti 1798, tij.
Acest Triodion 1 este al iconomulii I Teodor 1 de la bisArica I Bunei vestiri I din
Iasi 1 si eine sar ispiti I al fura 1 sau lar lua si far tAgaclui 1 sA fie blastamat 1 de sfintii 318 pArinti I si de toll sfintil si neertat de mine I si de Dumnezeu in veci 1 sA
cuprinzA tremurul I lui Cain si bubele lui Ghiiazi 1 plata lui sA fie cu cei ce au rastignit 1 pre Domnul I iar cine lar lua I cu bunA voe me I sA fie blagosiovit I care sau
iscAlit 1 1809 April 18 1 si de mine insumi Toader iconom 1 sA sA stie I and au rAposat 1 pArintele Toader 1 iconomul 1819 Avgust 14 I Gioi si sau ingropat alce la I biserica din Helesteni si am clA 1 mit acest Triod I bisAricii".
17). 4833. Pe Mineiul pe Noembre, Ramnic 1778. tij.
AciastA carte frumoasA luna lui Noembre I Mart 26 am scris I Gheorghe SAchelaril, Noemb 25 1833 I.
18) 1852 Oct. 7. Pe Mineiul lunei tulle, Neamt 1847 : (satul Oboroceni).
Pentru bisArica cu hramul Adormirea Maicei Domnului din satul Oboroceni. 7
Oct. 1852. T. Vrabie.
19). 7261 (1753). Pe un Penticastarion. Iasi 7261. hj.
Acest I Penticostar I este 1 a dumisale I cucoanei I Paraschivei I Sturzoae I 1 au
cumpArat 1 cu optu lei 1 si au dato sA fie la bisArica 1 dumsale 1 si cine sar ispiti I s
o lure I sA fii blAstAmat I de domnul Hristos 1 si de toll sfintli .
...pe fila 31 b.: Acest Penti 1 costarion I este cumpArat I de Paraschiva I Sturzoae I drept noao tel .
... pe jila 55 b.: AeastA sfantA carte anume Pende I costarion este a noastrA
si eine I sar intampla sA o fure sA fie blastamat I de domnul nostru I Is. Hristos si
am scris eu Vasile biv vtori paharnic 1 .
20). Pe un liturghiar (secl. XVII). tij.
MastA sfantA leturgie I este a noastrA si cine sar intampla I sA o lure sA fie blestAmat de I domnul nostru lsus Hristos I si am scris eu Vasile biv vtori paharnic 1 .
21). 1803 Wien. Pe un clopot ty.
Mic. Goss, Hol. bauer. Wien. 1803",
Oh. Ghibanescu
1

www.dacoromanica.ro

F). VARIA
I. 7151 (1643) Mart 9. Grigori Ureche, Neculai Ureche i Nistor Batite inpart
moiile de pe Nistor Ureche 1 jupaneasa sa Mitrofana.
Copii de inpArtal(a) lui Grigori Urechl yore, i cu fratii lui, let 7151 [16431,, Mart 9,
AdicA eu Grigorii Urechi vorc. cel marl de Tar(a) de gos dinpreunA cu nepotmeu
Neculai Urechi spatar i cu Nistor Batite dam tire cu a6astA scrisoari a noastra cum
de buna voi noastra n-km tocmit i nrkm inpartit cu toati satili ce ntu ramas de la
parintii notri de pe Nistor Urechi vorc. cel mari i dipi Mitrofana h'uptrksa dumlui,
ase cumpArAturi cat 1 moii de la stramoii notri l sau venit pe parte lui Grigorii
Urechi vorc. satul Dumbrdvila cu loc de moara pe Somuz 1 di heleteu in Somuz i

a opta parti de Ruguleni, iar pe Somuz (sic) i a trie parte de 5Oimuresti ') pi Moldova, cu vad de moara in RiZca ces la tant Sucevei i Stroestii disupra Cotnariului
ces la tint. Romanului 1 satu Goestii 1 sallte Mdndrestii pe Bahluiu i ii.umatati de
satu de Sdrbi 1 partale din Lungani i din Beinesti i din .5'pticini i din Onesti
i din BdItali 1 o bucata de hotar din hotar[ul] Tdrgului Frumos cei stalpit i hotsnit, ces la tintu Carligaturit 1 Schindestii i Scocul2)i partale din Coleneti '), ces la lintu

Sorocii i Verdesdnii 4) ces pre Lavnic. i Oldie de Botesti b) i din Bogddnesti

la tantu Eilor i Cduestii la tintu Vasluiului i Vlddesti cu a trie parte din a trie
parte de baltA din Giemeni i cu a trie parte din Licin (?) 1 din Rdcariul i Rod6anii ces la tint. Tigheaului 1 satu DrOculestii ces la tint. Upunii i parte din Avrameni ces la tint. Orheiului. Si au venit pe parte spatariului Neculai Urechi satu
Bdlavintil cu heleteu i cu mori In Veldia 6) 1 if-,umAtate de satu de Buten! 7) 1 partale din Sincneuti ces la tant. Hotinului i MdncOul 8) la tant. Cernautului i satu Lef-

canii cu salite Fundenii ces la Ont. Romanului si Tdmpestii i partale de Dragomiresti ces la tant. Neamtului 1 Hu1pestii i Petrestii, din Porcesti 9 i din Drefgdesti 10) ces la tint. Sorocii i &hee pe Prut i partile din Hotinesti ces la tint.
Eilor i Pcicurdrestii i cu a trie parte din a trie parte de balta Gemenii i cu a trie
parte din Reicand 1 din Mecenul ces la tint. Chighaului 1 Giukstii pre apa Barladului in taut. Barladului 1 Oldie de Chei ") i din Foleti 19) ces la tintu Lpu1). In doc. 1617. al lui Nistor Urechi (Ghib. Sur. II, 168-171). Soimareei.
2) In 1617 : Mocul.
3). In 1617 : Coluneti.
4). In 1617 : VOideenii pe Vlatnic.
5). In 1617 : Bodeti.
6). In 1617 : Vilic5.
7) In 1617 : Butici.
8). In 1617 : Midcaul.
9). In copie : Poiceti.
10). In 1617: Dragoeti.
11). In 1617 : Chirli.
12). In 1617 : Folteti.

www.dacoromanica.ro

M. cosTACHESCO

umatate de sat de Hulubesti ces la Ont. TeciAlui si ,;umAtate de sat de Zasod 1) ces la tant. Orheiului $i pArtile de Scortsti i din Glodeni ces la tant. CarligAturil si parte din Bruduresti ces la tint. Vasluiului. $i sat, venit pre parte lui Nistor Batisti (sic) satul Br6testii cu bAlti de pesti I gumAtati de sat Fedeleseni si:partale
din Brlulesti ces la tant. Neamtului si CobcYcenii i Cznestii 2) pre RAut si EumAtati de sat de Potlogeni i parti din Cozmesti ces la tint. Orheiului si Posadnicii ces
la tant. Esului si Mdn6m5estii pe Edrici ces la Ont. FAlciiului i Ciordnestii si pArtale de Comanesti i B6denii in taut. Barladului $i Mihnestii 8) i a trie parte din
Cioltani 4) i pArtale din Mohorni ces la CarligAturia] si Ldrgenli cu a trie parte
din a trie parte din balta Gemenii i cu a trie parte din Racarul I din Mecini 1
Barbosil la taint. Chighieciului hi) 4umAtate de satu de Fundeni pre gura Berhaului
ces la tint. Tecuciului $1 pArtale din Draga'nesti i din Olonesti 5) 1 din Prajila ces
la tint. Sorocii $i parte din Sterfii 6) i din Giugastrii ces la tint. Putnii. Aijdire si
alit sati intregi $i ocini can nus pusA aice pentru ces (sic) de galjavA, de sA vor dezbate si sor asAza sA avem ali puni iar la mijloc sl le inpArtam In trei pArti. Iar de
sar prileji sA iasA vreun sat din parte vreunuia si sA cazA din vroparti de aiaste ce am
fAcut sA nu sA strace aciastA inpartalA a noastrA sis va lua in locu acela dintralti sati
nil si

si pArtl ce sau lasat inapoi ca sA naibA pagubA i si fie tocmala noastrA neclAtitA.
lar pentru cheltuiala dumlui vorcului Urechi ce au cheltuit pe trebili casAi noastre catA datorii adevAratA ce au arAtat dumlpi $i zapisA de la parintii nostri sau socotit cinci sute de galbeni fAr de parte Dumlui, cA au cheltuit, iam lAsat dumlui pArtale noastre ce n-ku venit in Ceplenef si Buinici ces la tint. HarlAului, ca nici noi sA
nn ni amestecArn acolo nici parte sA cerim, nici dumlui de aceli datorii EA mai pomeneascA, nici sA ii ia dela noi cum am dat, ca sA nu mai fii de aeastd tocmalA intre
noi pricini i aiastA tocmalA si de bunA voi inpArtala sau fAcut dinainte Mitropolitului
Varlaam i Toderascu logotAt man i Petriceico vel vorc. si Gavril hatman i Gheorghi vel cia$nic i Toma vel stoic. $i Prate vel clucer si Grama vel jic. i Vasalii Banul vel satrar i RacovitA vtori logofAt i Ro$ca biv vlstet[ni]c si pentru mai mad credinta neam iscAlit i neam pus $1 pecetale ce sA sA sill U las let 7151, Mart 9 dni.

Land eu inpArtala inpArtala ce adevAratA din man dumlui vornicului loan cu

iscAliturile lor, ce sA cerc pentru pricina satului BAicent ce lau vandut feciorii lui Urechi si au eit vanzare r, am dat acestu suret la mana dumlui $1 dupA ce mioi cAuta iarAs sli dau cel vechiu. Scarlat vtor logf.
Sturza vel logft. au dat dumnelui vorcul acia ispartalA inainte me.
De la isprAvZ. Tutovii. Posleduindus(A) copii aciasta di pi ce adevAratA si Hindu
intocma sau adeverit i cu ale noastri iscAlituri. 1807, Ghen. 18".
Obs. Copia aceasta se aflA in Arhiva Sf. Spirldon,Mosia Pietrosul si Slobozia-Baltl.
Copia deci defectuoasA, In ce priveste "citirea multora din numele satelorcare

totusi se pot reconstitui usoreste extrem de important, arAtandu-ne averea colosalA a

lui Nistor Ureche. Cp. si doc. (copie) din 1617, April 16, din Surete II, 168-171.

1). In 1617 : Zamcioci.

2). In 1617 : CatrAnesti.
3). hi cople: MihhAneitii (Mihnestii in 1617).
4). In cople : Ciolonini (in 1617: Cioltant). AmandouA satele ; Mihnestii si Cioltanii, pomenite din vremca lui Alexandra cel Bun, sant azi in trupul mosiei Pope1ti,
din jud. Iasi.
5). In 1617 : Ciollne$ti.
6). In 1617 : Strezesti.

www.dacoromanica.ro

VARIA

21J

II. 7148 (1640). Oc loom 5. Vasile Vvd. intArete lui Gavrila Mateia vel logoiat jumatate de sel4tea Colobantii, pe Miletin, 1 parti de ocinA din satul Cabkanil de
la Dorohoi.
Suret di pe ispisoc skbAsc de la Vasilie Vvod din velet 7148 Octomv. 5.
Precum Domniia me am dat 1 am intarit cinstitului 1 credinciosului boeriului
nostru dumisale Gavrila Mateia vel logofat pe a lui driaptA ocina i moie din Ispisoc de/npArtalA ciau avut moaa lui Anna cu fratile ei Irlmlia Barbovschi ficiorii
Sofroniei dela lancul Vvod &umatAte de silite ce sA chiama Colobantii pe Miletin, cu
loc de moarA je pftraul Miletinul ce iaste din gos de satul Picioroganii, pe unde au
.ales i au hotarit lor slugile noastre Costantin vornic de poartA 1 Istratie biv logofat
i Boralian uricar, de Vteme ce sau venit in partea cinstitului i credinciosului de mai
sus scris boeriului nostru dumisale lui Gavrila Matie vel logofAt ace kumAtate de sat
din Colobanti, andu au InpArtit mosul su moiile lor cu fratli sal $1 dui:4 aceia iarA dam I intarim boeriului nostru de mai sus z1s dumisale Gavrila Matie logofat
nite WO de ocinA din satul CAbkanii ce iaste in tinutul Dorohoiului, a cince parte
dintru acel satu ce iaste driaptA cumpAraturA lui Miron Barnovschi Vvod de la Naste
famela Beaului I alta a cince parte dintru acel satti Eau cumpArat dela Doca sora
Nastei 1 alta a cince parte dela FrAsina fimela lui Grigorie i dela DrAgan i au dat
0 au milult cuacele pall de ocinA pe dumlui Gavrila Matie logofat. Pentru aceia
acele de mai stla scrisA 4'rumAtate de sAliti din Colobanti din kos de Piciorogani i
acele Orli de ocinA din satul Cbicianii sai fie lui drepte ocini i moii 1 intAriturA
0 uric cu tot venitul i altul nimlne :A nu sa amestice. Sau scris In lai
Insu1 Domnul au poroncit.
Sau tAlmacit de Gheorghie Evloghi dascal 1785, Neomv. 20.

[In Cond. Mitr. Moldovii, 1818, vg. 6221. Cp_ doc. din 1581, Mai 11, publicat In
vest numar de buletin, .pg 207, prin care se arata cA Gavrila Mateia e stranepotlui
Ion Vorontar.

III. 7158 ((1650), Nov. 28. Vasilie Vvod. Intarete schimbul intre mAnAstirea Bar-

nova i lordachi vel vist. Manastirea da Iui lordachi silitea Prajnii, pe Miletin, i
lordachi da schimb manastirii 1/2 sat Fureiii, pe Jijia, o prisacA In hotarul Capotetii, 60 lei batuti, i mai cumpara de la mAnAstire, drept 100 tel batuti. o vie In dealul
Cetatuel, deasupra Galatii.
Noi Vasilie Voevoda cu mila lui Dumnezeu Domnu Tarn Moldavii. precum au
venit inaintea noastrA i Inaintea tuturor alor noitri moldovineti boEri a mari 0 a
mici rugatorii noltri Teofil egumen i popa Ghedeon i popa Teodor i popa Varnav
PavAl dilacon i Dionisie i Aftanasie dliaconi i Monah Melintie i Ghelasie i cu tot
soborul de la sfnta manastire ce sa nuinete Barnova, unde iaste hramul sfntului arhierarhu i facator de minuni a lui Hs. Nicolae, de a lor bunA voia, de nime siliti, nici
asuprit 0 au facut tocmala i schimbaturA cu boerul Domnli mete crediikos i cinstit
lordachi vel v1st ij au dat ei boerblui nostru de sus scris o silite, anume Prajanii cei
pe Miletin, in tanutul HrtuIui, cu locu de heleteu i de moara in Miletin 1 cu un
heleteu vechi cei In taring i cu totul venitul. lar al nostru credinEos i cinstlt boer
lordachi vist. au dat lor In schimbu din IumAtate de sat Foretii, kumAtate cei pe Jijiia In tinutul Eii i liau mai cumpArat o vie drept 103 tel Mull In dialul Cetalul
diasupra Galdiii de la manastire BArnova i Inca dumlui liau mai dat i o prisaca
gata cu 110 matce i cu case i cu temnic pentru stupi i cu tot venitul cei in hotarul Capotetii i liau tuai dat 1 60 lei batuti bani gata, cu care bani au ingradit sfnta
manAstire. Deci 1 noi daca am vazut a lor de buna voia tocmalA i schimbatura intre
Buletinul Muzeului Municipal *loan Neculces lai.

www.dacoromanica.ro

35

M. CO STACHESCU

274

IN%

noi Inca de la noi am dat 41 am intarit boerului Domniei mele cinstit i credinlos lordachi vel vist. pe ace mai sus numita sali4te Prajanil pe Miletin, cu loc de
hele4teu 41 cu moara fri Miletin 41 vechlul hele4teu in tarina cu tot hotarul 01 cu tot
venitul, ea sal fie dumisali driapta tieing 41 cumparlitura 41 uric 41 Intr tura cu tot yenitul nerquit niciodata fri veci. Cum 41 dresale au avut calugarii pe ace sali4te au
dat In mana dumisale. l altul sa nu s amestice. 7158, Noemv. 28.
Sangur Domnnl a poroncit. Dumitralieo
dan411 1i

Todera4co vel logoft iscal.

[Cond. Mitr. Moldovii, 1818, 642-3] Documentul este important, cad ne arata ca

Cetatula de MO Ia41, era Inainte de a se intemela manstirea lui Duca Voda.

1V. 7015 (1507) Mart 1. Hu0 Bogdan Vvod. Intare4te vanzarea facuta de Rusul.
flul lui loan Tatulescul, catra Luca 14toc, in a treia parte a satului Tatule4ti pe Pereschiv, drept 80 de zloti tatArA4ti.

M4(C)Til0 1) 674E10 Mid sorA4(10 nonio(ka) r(c)n(A)pss 3EM4H MOMMICKOH 3114114MHTO

t111H11(M) HC CH(M) AHCTIV(M) HAIMI(M) K%C*(M) KTO 11411) FosspnTh HAN 4'05411

Fro SCAld IIIHTk

W7KI npinm npa,(A)Inamn H np-k(A) SCHMH HAIIIHMH 446AAAKCKIIMH ROWE Cara 114(w) pSa(n) ilIK
iwna TaTiSnecKSita 110 E ro Aospon 1104H 11 HICHMK HEKOHSHCEHI% AHHIIPHCHA0K4H1 H EIPOMAK C11010
npanSio WTHHHS W(T) CHOWO npanaro SpHICA TPITSIO L14CT6 I MA HA HAVk T4TS4III1H HA HE-.
I

penKnia HIKKHSIO
H 114(111)

gear. CRO/0 ,14CT) CASS* UMW; ASKH

FunoKS SA n SAA(T) T4T4(P)CKHX1%.

I cara MCA H11101ch :1411/14TH4lt SCH TOTH fl 344(T) T4T4(P)C101KI S p8KFF pScSitS cii ;

110114 T4TSAICKS141 npia(A) HAMH 11 11(1/4(A)

114111HMH 60IAPE H MM KHA*11111E HXli AospSio Rolm II

ToKME}Kh H 110AIISIO %%MATS A Mk! TAKOMAIIII H W(T) 114(C) MA11 H I HOTIIPSAHAH ICM111 CASS*
114111EMS ASKH KINKS TOTS npaqA) penInnoto TOITSIO W(T) CEAd 114 HArk TATSMILIH 114 HOE I LIMA
11 HilCIISIO tIACTE. 11, (CT) pktMoRS KAKO Aa((cT) 141 1111(T) HA(C)

A*Tomk Fro H 8ntin4Tiv(m) Fro

8111-1(K) H CZ RKCI(M) 11,0K6AW(M)

H np-k8n8n4rrty(M) fro Finp4tp8p-kTiv(m) fro H

CMS poAti wo

KTO rk EMS H3GOITK HAHSAHMI Id 11 11 11100111E11HO WI I KOAHNSE 114 R*KhJ. 4 pTA(P) T0(1) TpITOH

4 ACTH CMA 114 HM'k TATSMIPH Luo HA flEPILIKHA 11 11)K11011 ,14CTH Aa Or) I w(r) 8ctro KOT4114

TpITAA 114(CT) a w(T) HHIIJHKI CTOPOHk 00 cT4poM8 KoTnpS no lam HSK*K4 W}KHKAAH. 4 HA
TO ECM rckpa I mainero r(cA)Ra KkILlIE 11HC4IIII4r0 MK' KOVAAHA KOEKOAI H K-kpa RoaR(p) H4111 11K1
R*11.1 114114 4484 K. 11. TO4Alp4 H 11411A nerwa nalmanatio(n) rOTHHCKHX-h, K. U. FpFmfa H 1141 p
Apa[roinA napKanaso(a) w(T) nestu,o] K. n. Fu4nAp4 I nonorpa(A)moro, i. fl. apsSpa nop-rapa c8%mows, H. H. KASHIWA CHAT4Pd, R. IL HCAKA HHCT*10-1 IIKA I K. 11. Inapne HOCTIA1HK4, R. n.
anornitn 1141111HHK4, K. 1140 FITIIIIA CTOAHHKA, K. IL Ill I TPHKH KOMHCA 11 11*114 KKCA(K) KOA-kplk
11411111(0 M04,4,411CK11XK REAHKHKIt H MAAHXk. A HO HALIMMN )1CHK0T* KTO KSAi(T)

r(c)n(A)ps,

114111 111 SEMAH W(T) A*Till HAIIIHKK 11411 W(T) 114111frO pom HMI neVc) GS(A) Koro KK 1136EPET6
r(c)n(A)pF(m) CHTH HAMM 31MM I MO4A4KCK011 TC(T) Kiti EMV 111110p1r11111(4) 114111E1'0 MAllid 4411

KM EMS STROAH(4) SA WO MAH ECMK1 H HOTRPKAHAH EMS I BA WO CAS(*)es H SA 1110 KSK11(4)

COIN :14 CKOH 11HH*SH. A HA KOAllIff 110Tlip8N(),OHil KICEKKIIIIE1IHC4(11)110MS REAFkAH WW1 I

H41111403

n.kptioms Halal TESTSAS norodsITS [MUTH H HAWS Ilttl 1Th S4K*CHT11 KK CEMS AlICTS 114111EMS.

mica(a) ea(c)Ko cogn(n) 8 )(Sat (x) KATO [SE1] ni4(pT)14 4.

Cu mila lui Dumnezeu, Noi Bogdan Voevod, Domnul Taril Moldovii, cunoscut fa-

cem 41 cu aceasta carte a noastra tuturor cari vor cauta la alma sau o vor auzi citindu-se, ca a venit Inaintea noastra 41 Inaintea tuturor boerilor no4tri moJdoveni sluga
noastra Rusul, fiul lui Ion Tatulescul, de a lui buna voe, de nimeni nesilit, nici asuprit
41 a vandut a lui dreapta ocina, din al sau drept uric, a treia parte din satul anume
Tatule0i, la Perecichiu, partea de jos, partea sa, slugii noastre lui Luca Igtoc, drept

1). Literele In ( ), In original sant- deasupra cuvantului.

www.dacoromanica.ro

275

VARIA

80 zloti tAtArati. $i sluga noastrA Luca 1toc a platit toti aceti 80 zloti tatarAti, in
mAnele Rusului, fiului lui Ion Tatulescul, innaitea noastrA 1 Inaintea boerilor notri$i nol vazAndu-i cu bunA voe i tocmalA i plata. deplInA 1 noi deasemenea I de la
nol am dat i am intarit slugii noastre, lui Luca 1toc, aceasta mai sus zisa a treia [parte]
a satului, anume Tatuleti, la Perecichiu, partea de jos, partea Rusu ful, ca sa-I fie de
la nal uric i cu tot venitul, copiilor lor i nepotilor lui 1" strAnepotilor 1 rAstrane-

potilor i intregului neam al lui, cine i se va alege mai aproape nest! kat niciodatl
In veci. lar hotarul acestei atreia parte a satului anutr. e 1 Atuleti, care-i pe Perecichiu, partea de jos, sA fie, din tot hotarul, a treia parte, iar despre alte parti, dupl hotam! vechiu, pe unde din veac au umblat. lar la aceasta este credinta Domniei noastre, mai sus scrisului, Noi Bogdan Voevod i credinta boerilor notri, credinta panului $teful, cr. p. Toader 1 a panului Negri% parcAlabi de Hotin, cr. p. Eremia 1 a
p-. Drago, pArcAlabi de Nea mt, cr. p. $andru de la Roman, cr. p. Arbore, portar de
Suceava, cr. p ClanAu spatarul, cr. p. Isac visternic, cr. p. $arpe postelnic, c. 13.
Moghila cea*nic, cr. p. Frunte stolnic cr. p. PetricA comis, 1 credinta tuturor
boerilor notri mobdoveni mari i mici. lar dupa viata noastra, cine va if Domn
Tarii noastre, din copiii notri sau din neamul nostru, sau iarai ori pe cine Dumnezeu va alege sA fie ca domn Taril noastre Moldovii, acela sA nu strice dania noastra,
ci s intareaszA, pentru cA i-am dat i i-am intArit, pentru a lui slujbA, pentru ca i-a
cumpArat pentru ai sli bani. lar pentru mai mare intAriturA tutLror celor scrise mai
sus, am poroncit credinclosului nostru pan TAutului logofAtului sa scrie i pecetea
noastrA sA o lege, cAtrA aceastA carte a noastra.
A scris Vasco SArbul, in Hui, in anul 7015, Mart 1.
[Academia RomAna, folografii de documente pl. II, Nr. 3, fotografia de la I. Brand,
Aizi se spune ca originalul e la dl. Al. Saint Georges, BArlad. Data 7015 e insemnatA
pe fotografie. Documentul nu poate fi decAt din acest an. Cp. alte doc. Uricariul XVIII
82, Ghib Isp. I, 44, 47, Surete XVIII, 93, 97, 101. In 7016, unit boeri erau schimbati, cp. Surete XVIII, 104, I, 65, IX, 12.

V. 7087 (1579), Mai 28. 100. Petru Vvod. inthrete vAnzarea facutA de CrAciun
Buciatchi catra Gligorie Gavrilovici aprod a jumatate de satul Criva pe Prut (Hotin)
i balta de pete, drept 800 de zloti tAtarAti.
t nu(c)Tho 6)Kil0 1W IleTPS 1106KO(Ad) r(c)n(A)ps 3E1VIAH MO(AAMOCKOH SIJ4MCHHTO tIHHH(M)
qT0,111 aro overainum(T) ve(m)
IICCH(A1) AFICTC(M) 11411114(M) IISCt(M) KTO uaec(m) ex3pu(r)
np-kAeante
H
np-kASCHnte
H41IIHMH
MOAA4SCKIIMH
SOntpe
I
gemoomiti II ALIAHAVIsl cara
INIHAI
11

114111 141101SH

g qa H

1S'I411,CKiH FHIS 61:41411,CKill Illf4sS4 SUSS S8,1441CO4t AS 10811011K KO3Mk1 [ 111411A130'

I4K01114

INCTIMPHHK4

npoAan fro npagoio

fib Er0 AOSPOH KOMI

HHKItl(M) !MINIS:NASH 4HHfl1M1Clti0K4Il H

(*net; H A*AIIHFIS w(T) ceoero npaearo Speica t(T) S1Iett4

I SA HOT...

g pshcAtnie 1410 HALIA W71311, aro 6811411,CK1H WT AAHnellIAPS BOHKOA4 H HCUpFIK14H4 sd 1343,0.
ACHIC 1410 HM4AH npi(A)Koirk ii w(T) cTap4r0 CTEztalld ROHCOA14 110A0EIHHA I CA0 w(T)

14111HA

AAC 110AOKHH4 W(T) KS none H V SOAOTO tITO CCM 114 phICS TA 11P0A44 CAISSH
HAILIENIS rneropilo r4Rpenoen(4) 3,. WCF1(49 CWT 544T T AT AWCICKI(r) H 11$CT4 I A CA% cnttr
eaui rpHropie anpoA H atillAATHA SCA HCHOAHQ Till CWLIICDHC4IIIFI IIIHH*4H 0 SAAT TATdOCIChir
oy pSioi Kr1v1811 681-1,111,CKili C-117. 4148A4 ntlqausKie np-k I 01/148K KOSMIt1 1.114HAP0KH,14 II MKOH14
e ecTira(p)neK4 npi(A)ennth H ITVk,3, HOHHMH SOA*PH 11110 alas KHAiiKIIII Hr AOGPOROAHTH
T0KM8(3) H SO4H010 34HAAT8 4 NM TAM) I HCA6116 AdAH H HOTKPIAH 9 CASSII 114111CM8 Nthropiio AnpOA TOT4 flOAOKHH4 C6A4 W(T) KPHIIA 114 nptirk MC nonomm w(T) KS none u s
Konoro 'ITO KCT HA MIES K4K0 A4 CCT Eatiolr I u(T) 11AC Sonic ft w(T)tifili4 (x xxel(M) AbHA 11118Th

1). Sic.

www.dacoromanica.ro

M. COSTACHESCU

276

KOAO(M) f A18 H Airk(m) iro ii 811011AMM) 11:0 11 1001(110114TOM H nirkgrkptTo(m)1) fro it

Kzeimil POO Hr. KTO C4 ImS 636prr HANEAHNIFIIH 111f10118 I 111611110 1111K04llaif HA lift*Kkl 1). A
KOTAP TON Ilfrk(A)P646HHOH HO4OK1111A CIAO w(T) RONKA HA LOST* JAE nonogfina w(T) 1104 AA
err 11(T) IDSC131.0 roTairk FICAOHHHA 11 S GOAOTO I FITO OCT 114 SIHKS A 11/(T) 1-1(011.111K CT0POIllt1 no

CTAPOMS XOT8P01( HO ICSAA H311*K4 WNME4411. 4 114 T6 f(CT) 6-kpa fimlltro 1(CA)64 KhnuEnncambAro

Mid nrrp4

1301130A11 I

H K. 604'40K

HAWIIK,

H.

11.

KO3Aild

mi(1r8

ABOOHIIKA K. mil) MIAMI

0. 613.1403-k H nand tp4SA

rono HPIKAAABH H*M611,KHL H. 0. irkTp* H 11. romstam nombas6 HoitorpaAcKim, B. A. sammi

AHOPHIIKA. K. IL FIAPTHKA H 11411.1 IWII

111111KAA4Kkl KOTHHCKI1K, R.

npTAp CSLIAKCKIH, N. H. LINN 110CTE4 I MIKA,

FIHK4, K. II. BOI/PTH

I. n nomora cnhntirk, K. Fl. rrpowi wirrirs(0)-

N4IIIIIHK4, B. 11. KOKOPA CTOMINKA,

K. Fl. HOMY% I CKOVAA

KOMPICA H Frki

K'ACtX coll*POR FI411111)( MO4A4ICK11() HEANKHK H MAMIX. A no n4niem8 xfimoTS Koro 115
63B636T KkITA r(c)n(A)M "Mgt] 36M4II MOAAARCKOH w(T) A-k I TEN HAIIIHK HMI w(T) cZpoi-VCTKA itauiero um OAK ESA K01'0 118 113E6116T TCT Klt1 6m8 FienopSumn nalipro Mau itt H
HOTKIMKAellia 446 AKW EMS I MA 11 OVTRAANA 110116}Ke eC1t111 EMS ALM, H flOTEWZAHAN
1104TO 6CT em8 npaKan W(T)H11114 H 61.1613n1t6nin ipom6 Wu COEN KS111111 34 CKOH np4ni6 H
ONTO I Mill IIHN*SH. A HA KOMBIN KirklIOCTH H HOTKpSNI3,61116 TOMS isvicemS smwerwcallthom8

IAA,

C(C)MH

1111116MS

filip110418 nat8 rHoprie noro J 4serS

!M4TH H HAWS netuT SAWk-

?MTH K C8.11011' NCTCHHOMS ANCTS HAWNMS. 1111C4(1t) lopaumo CHAAKH(11) o

IACO(K) KATO 3113

MAH KN.

Pe dos: Mosia Criva la Hotin, Petru Vvod din Itt 7087, Mai 28, pe gu(ma)tate
sat din Criva de pe Prut cu poi baltA de peste,
Cu mila lui Dumnezeu, lo Petru Voevod, Domnul TArii Moldovii, cunoscut facem
si cu aceastA carte a noastrA tuturor care vor cAuta la dansa sau o vor auzi citindu-se
cl a venit inaintea noastrA si inaintea tuturor boerilor nostri moldoveni, mari si mici,
sluga no?strA CrAciun Buciatchl, fiul lui Steful Buciatchi, nepotul lui Buciatchi, strAnepotul lui Cozma Sandrovici si Iacus visternicul, de a lui bunA voe, de nime nesilit nici
asuprit, si a vandut a lui dreaptA ocinA si mosie, din al sAu drept uric, din uricul de
intAriturA, ce a avut tatAl lui Buciatchi, de la Alecsandru Voevod i privilegiu de inpArteala ce au avut inaintasii lui de la bAtranul Stefan Voevod, jumAtate de sat, din
Criva, pe Prut, dar jumAtatea de cAtrA camp si in balta ce este de peste, aceasta a
vandut-o slugii noastre lui Gligorie Gavrilovici, drept 800 de zloti tAtArAsti. Si s'a sculat sluga noastrA Grigorie Aprod si a plAtit toti deplin, acesti mai sus scrisi bani 800
zloti tAtArsti, in manele lui CrAciuu Buciatchi, fiul lui Steful Buciatchi, strAnepotul lui
Cozma Sandrovici si al lui Iacus vistiernicul, inaintea noastrA si Inaintea boerilor nostri.
De acela, noi vAzand a lor, de bunA voe tocmeala i platA deplinA si noi asemenea am
dat si am intArit slugii noastre, lui Gligorie aprod aceasta jumAtate a satului din Criva,
la Prut, dar jumAtatea de cAtrA camp si in balta ce este de peste, sa-i fie lui, de la
noi, uric si ocinA, cu tot venitul, lui i feciorilor lui i nepotilor lui i stranepotilor lui
si rAstrAnepoplor lui sl intregului neam al lui, cine se va alege mai deaproape, nestricat niciodatA, in veci. lar hotarul acestei mai svs zise jumatati de sat, dela Criva, pe
Prut, dar jumAtatea de la camp, sA-i fie din tot hotarul jumAtate si in balta ce este de
peste, iar de catra alte parti, dupA vechiul hotar, pe unde din veac au umblat. Iar la
aceasta este credinta Domniei noastre, mai sus scrisului, Not. Petru Voevod i credinta
boerilor nostri, cr. p. Cozma Murgu dvornic, cr. p. Bili dvoriiic, cr. p. Vartic si a p.
Ion, pArcAlabi de Hotin, cr. p. BrandzA si a p. Steful Golai, parcAlabi de Neamt, cr.
p. Petrea si a p. Golaias, parcalabi de Roman, cr. p. Balica portar de Suceava, cr.
p. lani postelnicul, cr. p. Pojog spAtarul, cr. p. Stroici visternicul, cr. p. Burte ceasnicul, cr. p. Cocor stolnicul, cr. p. Popascu1 comis i credinta tuturor boerilor notri

1) Sic.
www.dacoromanica.ro

VARIA

277

moldoveni mari oi midi. lar dupa viata noastra, pe eine Dumnezeu va alege sa fie Domn

Tarii noastre Moldovii, din copiii riNtri sau din semintia noastra, sau ori pe cine
Dumnezeu va alege sa fie Domn Tanii noastre Moldavii, din copiii nostri sau din semintia. noastra, sau ori pe eine Dumnezeu va alege, acela sa nu strice dania noastra
1 intaritura, ci sa-i dee i intareasca, pentruca i-am dat i Intarit, pentru ca-i este
lui dreaptA ocina 1 cumparatura, ce i-a cumparat, cu ai sai drepti 1 proprii banl .
lar pentru mai mare Intaritura 1 inputernicire acestor toate mai sus scribe, am poroncit credinciosulul nostru pan Ghiorghe logofat, sa scrie i sA lege pecetea noastra,
atra aceasta adevarata carte a noastra. A scris Iuracu Bilavici in Iai, Iii anul 7087,
Mai 28.

[Academia Roman% peceti 284. Pergament foarte bine 'Astral, are pecetea cea
mare atarnata. Pecetea are legenda : f Atimorrfo nomilo w rwrps HO6R0A4 POC110A4p aMA11
AIMMIICKOH.

Donatia Goria Ltoa, Basarabia, 1919]'

Documentele dela IV, inclusiv, sant comunicate de d. M. Costdchescu.
VI. 1841 Decembrie 28.-0 seittrd. Mitropolitului Veniamin Costachl.
Copie de pe o sAtira ce s'au gasit data Mitropolitului Moldoviei Veniamin din
partea pamAntenilor.

Preasfintiei voastre Mitropolit a Moldaviei

Pentru ca nici o micare se vede asupra celor Ins emnate Inca la 28 a trecutei
luni Decembrie cA Moldovenii socotindu- se in datoriile lor au gasit de cuviinta mai
Intaiu all face cunoscut sa ei masuri all pretui datoriile ce te privesc i a te multami
cu noianul posnelor cu care in Or de 39 on! In loc de aparare, ca un pastoriu ce te-ai
fatarnicit a fAgAclui mai cumplit de cat o fia -A ne-ai sfauit. Cat de casatorie, fai bAtut joc, de ori care nenorocit ai intors dosul tiind cu vrAjmaii lui. indata ce-al vazut vre-una macar din rudeniile voastre ca se multumete de amaraciunea lui. PArjo-

lul eteriei prin voi s'au inaltat atata de crud, cad voi intaiu all inceput a da bani, a
da openi i tn Pia lumii ai blagoslovit sabia E'teristutui Ipsilant in a cAruia chemare de ticaloii, noi nam uitat ea ai umblat pe uliti sfatuind norodul in potriva contintei tale. Si daca ai venit acasa indata ai 1 fugit peste hotar. La toate vremile
penorocite precum : la ciuma, la holera 1 altele de asemenea, voi all fost cei NMI care

ati fugit lasand norodul in foc. Aa ni se cade i ca Ili mai trebue sa ateptam alta.
Cand numai pastoriul cel bun ii pune suite tul pentru oi ; iar netimItul _loge i furul
trebue sa-i urmeze linia sa. Apoi care iti sunt deosebirile, ca nu eti mai cumplit
de cat un lup pentru norodul Moldovenilor ?
Berbantarille tineretllor despre care la distui pamanteni sa pastreaza mimoare;
neghiobiile ce ai aratat la tot felul de intamplari. Manastirile care din previleg ile lor

le-al supus roabe tie ; ca sa poll satura pe Neculai Canta acel mai bldstdmat de
cat toll oamenii call pamantul de la Inceput au facut, cu a caruia crezuta de tot Moldovanul tovaraie la casnica lui legatura, nu numai norodul pe cat nu s'au pomenit in
puterea voastra l'au pradat mai cumplit de cat un diavol, dar 1 sfintii de prin toate
sfintele manastiri i-au pradat cu invoirea voastra, care prin viata altor pastori au fost
de pravoslavnici evlavisiti cu dare de averi 1 odoara. lar de voi desbrdcall in Jolosul acestui blastmat Kanta. Mitropolia saraca asemenea dupa ce ai desbracat-o atata ani de venituri apoi ai pradat-o i In fondos de cele mai pretioage a ei averl ctitoreti tot ca sa faci pe Canta tare, a jupi norodul 1 tiranisi intocmai ca un calau din fad.

Iar sfanta casa ai adus-o catand numai in interesul acestui talhar in stare mai rea de
www.dacoromanica.ro

278

09. GHIBANESCU

cat o crahig. Onde-i oin de treabg, dad intkg in tht veacul nuinai este om A$a $i
In Alltropolie astdzi : cdci numai roil, bldstdmari, berbanlii, $i ldlhatii, bi adunati
Pentru toate acestea, toatA suflarea di Moldovan este otarita i se cgecte de htteptaz
rea sa, cA mgcar la bAtranete vg va videa mai simtind de pgcat ; dar in zgdar cdci
nOravul cil rd'u, cre$1e Intinerind. Sistemg din iad este haractiriul vostru. CAci cum

este cu putintg cg un om de treabg prin Mitropolie sg nu sg poatg MIL Urmare nepomenitg nici inteo targ. Nu t'au fost destui cA tot ca sg ghlftuesci pe tolhariul de
Canta al alungat oameni de ispravg i ai tinut pe ticdlosul de Enuld, prin care Canta
au prAdat atgtea milloane din sfintele averi, ki s'au indopat pe langg el, nu numai Enu Id

cu atdte curve a la!, din care la vre-o irei aice In E$i li-au jelcut case, aca-

returl $1 vii, iar mai ales lui Arabolu cu peatrg, feltu ite flori cioplite, capiteluri i coloane chiar de acele cioplite pentru biserica ce se face, ci a cgreia material de tot feliul

i meteri se li se plAtea din cad, Necontenit se card la Canta in jacerea aid/or

acareturi $1 meremeturi, ce s'au sathuit de cdnd se lucreath aceastd zidire. Dar
numai putin apoi I conelui acel pdgdnesc Tudurache care era insemnat cu opt zeci
lei pe lung liafg, au pradat atAta ; cgt ne-am spgimntat- auzind ; cA pe lAngg atAte berbAnterii i disfrAngri au cumpdrat $i mo$ia Strdmbi tot mAngslireascg sgraca, la care
in loc de a lua aminte cg s-o speriat lumea de aceste diavolecti prgzi. Pentru mai
rnultul folos a tAlharilor acestora WA nici o mustrare de cuget dupg placul lui hotul

de Canta, Med al pus director pe cdnele acesta pdgdnesc, ce role, ce posne n'au
Mut, de cAti in puterea voastrg nu s'au bAtut joc, agiutat filnd de pAggnul de Canta ?
Cate sute de oameni i negutitori prOdafi de un mo$ al lui ce se al ld ocum la Hangu
$i tot in umbra voastrA l'au apgrat i pe acela de au rzmas oamenii pAgubai. i cAti
oameni se tiranisesc ci a cum la Hangulu i nimic vg pasg, precum putin v'au pgsat,
a tunde atAta Muldoveni, sgracii, in anii trecuti, dupg ce mi$elul de Tonasd i-au disbrAcat de parale in folosul 13ercherilei, i tot atAta fp pasg a da pe socoteala Can-.
tel toatg casa in mdna scdrnavului mucos colcari Cdntesc, a caruta figurg ci !usu.
iri, driturile voastre opresc pe un aseminea, nici a te putea videa macar, nu ai incredintat asa postai ce ar putea, dupg dreptul la palm oameni de ispravd, fi fmpartite sg mangnce cAte o bucAtica de pane ci sA bine-cuvAnteze pe chibzuitor. Dar se
poate lipi vre-o unul macar de voi, cgd numai tglharii vestiti care prada impreung cu
Canta, in puterea caruia blAstAmatul acesta nu se sfiecte a primbla toate curvele E-

$ului pe ulif0 fl a le duce la odae lui.

kr la curva unde el mdnOncd, de laudd are a pomeni numele de iconomie, a mai
mull de 18 galbeni pe sdptdmdnd. Nu tine in samg acestea au trecut toatA mgsura, dragg
pgrinte, *i i-au adus la malul nesuferintei, cAci averea Mitropoliei ci a mondstirilor este strelmoa$eascd noastrdfundare *i legea, sfintii ce i- au disbrgcat, si a noastre datorii ne au pus
in nevoe sA hotgrAm cu giurAmAnt ci sg iscglim aceia ce trebue spre stArpirea rgului. Insg

ca sA nu greim cAtrg Sinodurile Constantinopolei i a Petersburgului unde am pre-

gatit a face cunoscut Mate acestea precum $i hotdrdrea noastrd. De odatO li se

lace prin aceasta cunoscut cd mai tntal sO contine$ti cu tolul a mai protejarisi
pe bldstehnatul de Canta care insuli religia ne-au sdrunclnat i toti antii i-au disy
brgcat. Nu mi$ca mai mull a te pune pentru el. Nu-1 mai indesa in slujbe din care
au prgdat toatA tara. Nu-1 ingAdui mal mult a se amesteca in trebile casei i a mg.,
ngstirilor, cAci aceasta este numai cu care-i mai putea incurca intelegerea norodului

despre tovArAcia ce ai fa copiii din casa lui, 0nd-a $1 pe aceia i-ai pus la cale
pe toll; a din feciorii unui calk ce hrdnia cu pelea lor Mate plo$nilile de prin
pojdeucele ce putea line cu chirie, $i sgdria de joame pdnO le trimeteai pane dg.
www.dacoromanica.ro

VARIA

Nevaisray.........

279

la pivnig ; acum sint prin prAzile la care ai inlesnit pe tatAl lor, feciori de boeriu
mare vi el toti boeri marl.
Al doilea: ScArnAviei acevtli de tAlhariu 5i organ drAcesc a tante!, sA-i lavi numai dreptul cu incheiare de socotealA vi dovezi cAci 80 tel pe tuna ce au avut liaM vi
berbAntAriile de mii de galbeni pe an 1 cumpArare de movie de veci ; lAmuresc prada lui suferitA de voi vl dar movie s-D Intoarceti mAnAstirei de la care cu 2601 galbent se socote#e, rApitA in puterea voasira, vi prelul ei sti se pue la lada casei mitropoliei. Din Mitropolie sA-1 datl cu totul afarA ca pe un organ dracesc a tantei. Si Sam4 casei sA puneti om de ispravA c sin! destui cu merite i ,caracteriu;
iar nu blastAmali ca acesta, ci unui arhiereu fncuviintat de ruvine sa-i fie pe un aseminea al ingAdui nici sa-I vadA mAcar. Pump samiv. la vcoli, puneti secretar la comitet vi puneti directori cantileriel, la tus patru cdte unul ford a mai ingddui picior
macar trYlhdresc de a Cantei i de acestuia prin Mitropolie. Contenevte giocul cArtilor cu toate scArnAviile cA evti arhiereu, las te de multa &Icing cu bdcli fi eu pupcdi cd esti bdtrdn ; mai pdrdse#e ghidupiile 1 aratA-te mai cu simtire la cei ce
te roagA, co eei Mitropolit al grit ; Si nu prelungi a alunga rail insemnati, tragAndu-te cu totul de talhariul de Canta cdei mai mull nu putem sujeri. De nu-i tritelege vi Ti mai adlogi a te codi glurAmAntul ti s'au spus ca-i inchelat. Lungevte, cA te-i
deosebi de mitropolitul Gheorghe care ntci a zecea parte din posnele voastre n'au
jdout. Numai cA vei avea parte de Canta, ati ft impreunA cu Tudurache a lui legat de
gAtu-ti vi tot voi yeti da sand vi lumii vi lui Dumnezeu de care v'ati deprins a nu vl
teme.

ToatA opvtia Moldovenilor de toate startle.

Anul 1841 Decembrie 28 zile.
Se aude CA s'au mai gAsit una intocmai data la 7 Ghenar Mercuri 842.
1811 Mai 1 Vijordni. (regeste). Despre Bujor haiducul. Is. de Tecuci,
. scrie lul Gr. TaralungA ca sA vinA cu I. Galeri la ocolul Berheciului sA ia sfArvit jalba ce o face contra lui .pentru 16 st. movie din Otevti, un antereu, o giube vi altA cheltulalA fAcutA cu drumul la lavi ca sA mArturisascA pentru
VII.

Kovmv.rtvoc ITEptcevoc

Taralunga ctind erai in prepus de gazda jdcdtorului de rdle numitului Bujor, ce

dupA. poroncl te am vi adus la lavi la cinst. divan, pentru care te-ai fl rugat lui lonita
Gated ca sA meargA inpreuna cu dmta sA mArturisascA cA evti om cinstlt vi drept fArA
a te afla In acele fapte vi pentru osteneala sa ii vei da 16 stAnjeni movie din Ote5ti,
filnd vi neam cu dta, cum vi un antereu vi o giube vi toatA cheltuiala ce va lace pe
drum sA i le rAspunzi dta, cAruia iai vi dat zapis la mAna lui pentru aceste toate, de
mai sus arAtate, care zapis sau vAzut vi de cAtrA mine cA este'.
Acta G Strat. (Otevtl XI).

VIII. 1812 Ghenar 15. Tot in chestia lui Bujor haiducul.

Pre cinstit divan Cnejei Moldaviei

Jaluesc cinstitului divan asupra niamulul nostru post Grigorie Taralunga din ti-'
nut Tecuciului, cd alldndusd in pricini de jurtufaguri cu Bujor sau rugat la mortul
tatul meu post lonita Galeri ca sA cheltulascA .vi sA miargA ImpreunA cu dar;sul la Evi
sAl scoatA 5i pentru osteneala tatAlul meu sAi de 16 stAnjeni din parte tut de movie

din hotarul Otevtilor vi un rAndu de strai dupA cum mai pre largu aratA zapisul lui
vi luAnd tatal meu bani cu dobandar au cheltuit 100 tel pi la Evi de lau scos vi acum
dupa moarte tatAlui meu pricinuevte vi nu vra sA de nici cheltuiala nici stral nici mowww.dacoromanica.ro

80

GI-I. GHIBANESC 0

$ii, pentru care tatul meu lau tras i la giudecata ispravniciel tinutului care sa arata
i rava ispravniciel dintrace vreame 1 numitul postelnicel nevrand s stee la giudecata au fugit i tatal meu au rams paguba i de cheltuiala I de osteneal. Pentru
aciasta ma rog iinstitului divan ca sa mi se de carte divanului catra dmlor isprav?
nicii sa ma pue in stapanire acelor 16 stanjani de moie i sa implineascil de la parat straile i cheltuiala, fiind ca eu am ramas de portu acei bani cu dobanda 1 mare
pomana a fi cinstitului divan,
plecat la mila cinstitului divan
Mateiu Galerie capitan din tinut Tecuciului.
SA road sa i se dea carte divanului rata dumlor isprvnicii de tinut Tecuciului
Ca sA afle dreptate cu postel. Grigorie Taralunga pentru o cheltuiala de bani i nite
strde i 16 stanjeni de mole.
In dos : Cinstita logofetie va pune la cale, 1812 Ghenar 15.
Roset vtori logofAt.

De la Divan cnejiei Moldaviei.

Cita cinstit ispravnicli tinut Tecuciului
Pre largu veti intalege dum. aratare i cetire ce face numitul jaluitoriu ca sa alba
gludecata cu paratul Grigori TarAlunga pentru 16 stanjani din numita moie Otepi 1
pentru cheltuiala ce ar fi Mut and paratul sar fi aflat in nite pricini de furiuag.
Deci sa scrie Dumv. infAtiand pe amandoa partite s cercetati i de veti cunoate ca
are dreptate jaluitorul la cerere ce face, sa puneti la cale ca sl nu ramae paguba
jaluitorul, iara fiind osabita pricina, sau cu cercetare Dum. nu sg va mullgmi vreoparte
sa dati marturie la parte ce sa va cade, I sal sorociti ca sa vie la divan.1812 Ghenar 16.
L. Ball vornic, Roset batman, Ion Neculce, Andronachi Donici vornic, M. Razu
hatman.
Sau trccut.
Obs. Acta G. Strat, Heleteni.

IX. 1841 Dec.7. Un bal la Curtea domneasca.

In 7 Dekemvrie 1841. Eri inainti balului m'au chiemat Inaltime sa i m'a intrebat. de sint toate lucrurile puse la ca!e. M. S. filnd tare cu chef bun, indat am vorovit despre moiile de care m'ai dat lista i am rogat pe VodA ca sa ne fii de a;5-utor in pricina aceasta. M. S. au primit ca sa fii mijlocitor i a cerut ca sA infatiez
catra dansul lamurit izvod moillor acestor, care am sa facu zilele viitoare. lnsa E 0c o t Ca era lost bine i de cuviinta ca EA scriti i Dumv. cg tra M. S multdminduvA
pentru plecare care a argtat a ne akuta. Este de trebuintA Ca sa'm dat in scris, cum
au tanut moiile aceste !Ana scum, i pan and sant ele date in posesii. Binevoiti deci
a ma intiinta despre acesta cu cat se va pute de graba. tii dmneata iubitul lorgule
cl: il fail! battre le Jar tant qu'it est chaud, adeca trebue a ciocani ferul and ferbe.
Aa dara ateptu poroncile dumitale, fiind dmneta de pi'cla puterea lucratoare sau
vaporul 1 eu roan a mainii.
Cand am i deschis vorba pentru mulamire noastra catra agrutatorul nostru in
pricina tluta, cam cu greu am deschis gura me, insA am spus CA vom fi bucuros a
da o mie galbeni de s'ar mantui treaba dupl vrointa noastra, adeca sa primim moiile tot cu pretul acest cu care au fost dati pana acum 1 pentru o vade de 5 ani
sau 6. lima M. S. m'au spus a n'iar face interesul nostru fara de aciasta.
Mare bucurie am a te scrie toate acestea i am acum aidejdd cea mai mare
cA ar da Dumnezaul cu sevtirpit fericit la treaba ieri inceputA.
Balul de ieri a fost prea frumos, asemine i masa. Cucoanele stralucea de diamanturi i Imbracaminte minunali. La inceput balului au giucat M. S. Doamna poloneza

www.dacoromanica.ro

VARIA

AI

cu D. Cotebue ol pe urma tinerimea a noblesii din Ei sau ingMndisit foarte bine

pana la 2% dupl amiaza noaptea.
lull lot au statut pinA la sevaroit, fiind voio$1 i muitemiti pentru randulala pazita In tot cursul balului. Luminatil au fost asemine tare frumoasa.
Era poftit la balul o Cucoana linear, streiind, cilareld de la Angletera, care
au si dat un contert In casele lui Spiro, cate un galban bilet, cu dAnsa este un boer
care Cana la hArfa, au fost dascalul a doal imperatriti, losefina 1-a femei a lui Napoleon, oi Maria Luiza a 2-a femei, oi In vremile de urmA au invatat pe crAiasa Victor! a Angliei, el este 1-1 harfist a lumei.
Ramai sanatos K. lorgule oi te poftescu tare ca sa bine voieoti am'a scrie in
Tiso.
cat de graba, oi sant prieten a dumitale.
X. 1842 Noemb. 9.
Parinteasca blagoslovenie trimitem Dmtale
Din ramaoita caotiului svtului Dumitrie pone scu sa binevoeoti a numara Ictsoptoriului una mie lei dela carele vei primi adeverinta.
Al Dmtale sufletesc parinte, Veniamin proYn Moldaviei.

Aceoti bani una mie lei s'au primit prin Smil Itic la cheltuiala zidirei bisericii
sfantului Prooroc Ilie din targul FAlticeni.
842 Noemb. 9.
Hip Caminar
Aceoti bani am raspuns dui:4 oranduirea Dmsale Spatarului Hartularie cu care
m 'au scazut dumnealuiu.
1842 Noembrie 6.
(jidovul Itic 5 mil).

este adresa :
Cinstitul 51 al nostru in Hristos fiu sufletesc.
D-sale Spatarului Gheorghe Hartularie
Parinteasca blagoslovenie, Falticeni.

XI. 1842 Sept. 19 Slatina.

Parinteasc/ blagoslovenie trimitem dumitale

Poftim pe Dumneta ca din catiul sfantului Dumitrie viitoria 1842 ce ai a raspunde pentru moolia Borca sa numeri infatioatoriului aceotiia 12174 aclica doasprezeci mii

una suta oaptezaci oi patru lei oi aceasta pastranduo ca un fel de sinet vei fi scazut.
cu care ne yeti Indatori, fiind al dumitale parinte blagoslovit Veniamin proin Mitropolit.

1842 Sept. 19. manastirea Slaiina.

Potrivit cu aceasta randuiala am primit de la dlui spatarul Hartulari banii mai

sus Insamnati. 1842 Septembre 24. (iscant jidoveote, .mil llic).
XII 1843 April 20 Slatina.
Parinteasca blagoslovenie trimitem dumitale
Poftesc ca caotiul de cincisprezece mil lei a sfantului Gheorghe viitor 843, sal
numeri neguft torului mil Mc i aceasta Ili va sluji de cvitantie, fiind al dumitale parinte sufletesc . Veniamin proin Moldaviei.
1843 April 20.
(in dos). Cincisprezece mii de lei am primit de la dmnelui spatar lorgu HartuBuletinul Muzeului Municipal eloan Neculce I4.

www.dacoromanica.ro

36

82

OH. OHIBANESCO

lad intro politA la Galati de la dumnealui Kir Teocior Ivanovici pentru care adiverez
cu a me iscAliturA evreete.
1843 April 20.
(iscalit jidovete $mil !tic.)
banii dupA polita insAmnatA mai sus, iam primit deplin de la insAmnatul mai sus
Ivanovici la 23 april 1843. (ss. evreete *mil Itic!.
XIII. 1843 lunie 23 Slalina. PArinteascA blagoslovenie trimit dumitale,
Poftesc din cAtiul sfAntului Dumitru viitoriu sA rAspunzi dumisale serdaruiui N.

Tatinea, una mie cinci sute lei i supt adeverinta dumisale de primire lor vei fi sclzut, a,a te rog fiind al dumitale pArinte sufietesc.
Veniamin proM Moldavia.
1845 luni 25. m. Slatjna.
aaPa .sac &yak') ypoctot zal i1ropev6pev
Nosacco; yetopytu csepSdp.

1845

Z;)xroPplu

XIV. 1845 Oct. 15. Slatina

Cu plecAciune mA inchin dumilor voastre.

Aveti bungtate vA rogu a numAra negutitorului $mil llic asA ,mii lei din cAtiul
sfAntului Dumitru viitoriu anul 1845 de a cArora priimire supt adeverinta ca la indeplinirea cAtiului sA va slobozi cvitantia cuvenitA. aa vA rogu Bind, al DumvoastrA plecat slugA, Meletie arhimandrit.
SA se sloboadA lui *mil !tic aceti bani dupA politA 1 vei fi scAzat la socotealA, Elenco Hartulari.

*mil Itic scrie In evreete dovada de primire. ss. Nicola Petrovich

XV. 1843 Oct. 29 Slatina.

Cu smerenle mA inchin dumitale cucoane lorgule,
VA rog aveti bunAtate din cAtiul sfAntultif Dumitru a rAspunde dumisale cAminar
Gheorghe Boghian AsAzeci galbeni. plecatA siva Meletie arhimandrit.

*asA zeci galbeni blanchi am primit dupa acest rAva. Boghian.

XVI.

1844 Mart 20.

Jos iscAlitul post. Petru Asachi alcAtuinduindumA cu dlui aga Gheorghie Hartulari
hi fi arbitru la moiia ds. FAcutli din tinut Eii I fiindcA aceastA alcAtuire sA cuprinde
1 prin contractul de Imposesuire cu care au trecuto cAtrA mine, apci neavAnd a mai
cere o altA indestulare rmAne a sAvAri cu toatA lucrarea de la starea locului in stAruinta vechilului ce d. va rAndui, ai teslimarisi acturile cuvenite intru aceasta, spre apArarea 1 sprijinirea dreptAtilor dumisale.
Asachi post.
1844 Mart 20.

XVII. 1843 Oct. 15 Slatina. PArinteascA blagoslovenie trimit dumitale.

AvAnd a rAspunde negutitorului $mil I/ic 11420 lei adicA unsprezece mii paten
sute doultzeci lei te rog ai bunAtate ai numAra dmneta, cu carii din cltiul svAntului
Dumitrie a moii Borca te vel scAde fiind, a dmntale pArinte sufletesc.
1843 Octombre 13 mAn. Slatina.
Veniamin proin Moldavia.
Potrivit cu rAnduire cuprinsA in aceastA scrisoare am primit suma de unsprezece
mli patru sute doaozAci tel 1 adiverez, 1843 Octombre 14. (isc. jicivete. *mil Itic.)

XVIII. 1843 Sept. 28 Slatina. PArinteascA blagoslovenie trimit dumitale.

PoftPscu ca din cfttiul svAntului Dimitrie a m4iei Borca sA bine voeti a rAs-

www.dacoromanica.ro

283

VARIA

punde dmsale doftorului Diaconovici patruzeci galbeni, cu care te vei cAdea ; aa te

rog. fiind al dmtale- parinte sufletesc.
Veniamin proM Moldavia
1843 Septembre 28.
am primit. Dr. Diaconovici.
adresa : Sufletescului meu In Hristos fiu dmisale agai lorgu Hartulari, cu pArinteasca
blagoslovenie la Folticenl.

xIx.. 1842 April 18. Slatina.

15000 adicA cincisprezece mii lei cAtiul sfantului Gheorghi viitor a anului urmator 1842 s'au primit de la dumlui spatar Gheorghe Hartulare pentru moia Borca
cu catunurile a manastIrii S'atina, de a carora primire sau dat aceasta adeverinta.
nian. Slatina.

Veniamin proin Moldaviei.

1842

April

XX.

1835-Februar 6." Scrisoarea lui lord. Turculef cdtrd so fia sa.

18,

Dulci sArutare dau ochilor i guritAi mAtale pre iubita mea sotle.
Jalnica matale purcediri din bratile lubiril mai fAra macar ati auzi dulcili glas de
rAmAi sanAtos iubite sotule, au inlantujat inima me cu o neurtata mahniciune. lar ceasul care mau intors inapoi de la purcederea matale mau acofundat In cele mai adanci gn-

dirt a ninorocirii i a blastam a pe acel care sa mai puni vichil sau a ave giudecata.
Ca in cel mai di pi urma ,ceas a purcedirii matale. nam fost destoinicu ati da covenita imbrAtoprea i sarutarea ca macar cu atAta sA te fac a ma dori dacA in alt
chip nu sant, vrednicu iubirei matale dupA a mata stradanii ci eu socotescu ca jartfescu
pentru ace ci Imi esti mai scumpa de cAt zilili ; milostiva me stApAnA mata al purces
suparata, eu am ramas mAhnit. i adunAnduse aceste scArbe amndoaa pe capurmeu

mau fAcut de ed tocmai Ca turtureaua ace jdrd solle. *i in aternut aducndumi aminte cA lipsati ace ci imi vre binili. mA sfArescu. in nevinovatie. i blAstam pi acel ci ii va mai lAsa perechea de lAnga el. Ni pretuitule giuvaer fartA pi acel nenorocit cAruia nu iau ajuns chereste a pute inpodobi acest rAva 1 sai zugrAveascA inima lui cat te iubeti. Iji triimet drept suvenft drag ostea. i drept parola cA ti luk bescu, inima. i pentru vecinica sfAntA legatura, sufletul. i cogetul acel curat cari pi
viata nu sa va tergi. Lumina ochllor mei. Catinca (ah acest numi ari sA mA sfAr1

ascA) ah I acest dulci numi inpreuna cu al sAu stApAn mA face de jArtfescu crude osteneli. Numai i numai ca sAl pot indatora a ma iubl.

Pre iubita me ti intiintez cA pentru pricina Padurenilor dacA au venit fratemeu

aicea in loc sa fac ceva mai rau mau incurcat; in sfArit sau randuit comisAe la fata
locului prin carte de blAstam sa sa facA cercetare. lar pentru pricina De ocheti' or am
nAdejde ca voi ispravi cu agiutoriul lui Dumnezeu.
Draga am poruncit pe fratimeu- ca sa-mA ea a'casA i nau vroit, am cautat chirigiul i mai gios de cat 150 lei nu miau lAsat.
Te rog triimetimi breca cu call cei mid ., Am scris bAditii ca sA mi triimata vro
200 lei 1 nii rAspuns nu miau facut.
De astazi inainte numai la Dumnezeu mii nAdejdea cad au luat iubirea dintre
frati. i sa miluiasca Dumnezeu a ni vede sanAtoi, al Dle iubit sot par la ceasul cel
mai di pi urma.
1835 Februarie 6.
lordachl Turculei SArdar,
Cf. Surete ms.

www.dacoromanica.ro

284

GH. GHIBANESCU

XXI, 1803 Noembrie 30. Cuvntarea lui Leon Asachi la aducel.ea apei la Ini.
CuvAntul de multumire Mariei sale Alexandru Costandin Moruzl Vvd. pentru facerea clmelelor In oraul Iai la 1803 Noembrie 30. Sau alcatuit 1 sau graft de preot
Lazar In cerdacul manastirei Go lia fiind fata toll velitii boeri in vremea sfintirei apei
pill' preosfintitul Mitropolit Veniamin.
Eu voi dechide la locuri inalte i pmntul cel uscat voi prefacein izvoare de
ape ca sa adap pre norodul mieu cel ales i el va povesti marlrile mele."

Isola Cap. 41 stih 18-20.

Pre Ina !late Doamne,

Adevarul graesc ea de a voi ca sa ma apropliu catra plinire datorii dui:4 cuviinta prznuirii de astazi, eu de buna sama a ramnea supus unei cu totul nepriincloase intamplri, caci despre o parte vrednicia acetei Epohii ar cere potrivita voroava cand despre alta parte nerodirea priceperii mele ar osteni auzul Ma nici un folos
lasAnd dar savarirea asa unui mare lucru celor ce sant deplin propoveduitori cuvantului ca sal infrumuseteze cu cele mai vie vapsele iscusintei lor la vreme sa ma robescu de o neaparata datorie catra care ma impinge ruina osardiei ca sa aducu o buna
cuvantare din parte norodului, catra a ta inaltime pentru Muffle milelor ce sau itvarsat asupra lui din sanurile indurarilor inaltimei tale, 1 macar ca o umbra in umbra ifintelor vazanduma nu Indraznescu nici poci sa ritorisescu dar totul intru saltare Inimii m Arinduma zic : 0 1 soare prin care viiaza toate i crescu de leau 1 acopetit nouri cu posomorke, dar tu tot ai dat ce mai puternica stralucire razelor tale
pentru podoaba zllei de astazi tu dai thud-a lumina din lumina luminei cei neapuse,
lumineaza i nu te departa de la orizonul nostru ca lucruri vrednice vAzand vei ave
ce spune 1 la cele mai departate noroade spre lauda acelui prin care sau facut i
spre fericlre celor ceau priimit:
Pre Inaltate Doamne,
*i cine nu va marturisi ca minune ce sau facut in vreme acee and sa afla Israil in pustie i leina de lipsa apelor (ca nu era) nar fi fost minune preste firea omeneasca cu totul de vreme ca singur Domnul Savaot cu maim tare 1 cu brat Malt
au poruncit pamantului celui uscat i pietrEor celor vartoase de au izvorat ape i au
Mut WA la satin tot norodul luilsrail precum adevereaza proorocul. Dar 1 In vreme
aceasta de acuma and lacuitoril acestui de Dumnezeu Wit ora sa afla in mare maltnire clutand apa cu greu o gasie (ca nu era) au doara nu s'au facut ca o inchipuire
minunei cei de demult de vreme ca 1 inaltime ta prin ajutoriul aceluia puternicului
domn Savaot cu mna tare i cu brat inalt MA crutare ai indoit silintele ca sA departezi posomorke de pre fetele norodului prin indestulare apelor precum ai i plinit
invrednicind ca toata fata ce sa MIA aici sa sa bucure 1 s sa veseleasca ca Israilul
cel nou i mai plAcut Domnului; pentru aceasta biserica noastra ce provoslavnica fara
pregetare aducandu rugaciuni de multumire parintelui luminelor cu glas de umilinta
stria mare eti Doamne 1 minunate sunt lucrurile tale ca toate ate al volt al i facut cum i norodul acest credinclos ca unul ce sau facut 'Arta asa mari facerii de
bine intrecandusa alearga ca sA sa arate ca la toata clipala poruncil gata este a dovedi ca intru priintde sale cele de multumire catra inaltime ta ramanea statornic mai
ales ca de ate ori s aita la luminata fata inaltImei tale de atate ori ca intro oglinda
vede Ca I in nadejde viitoarei fericirei sale nu va fi amagit cl ca un prunc in bratele
maicii sale aflndusa pururea sa va desmerda supt duioasa i neadormita purtare de
grija acetii dulcl stapaniri a inAltimei tale. Pentru aceasta toate adunarile, toate sta.
rile 1 toate mintile acestui blagocestiv norod cuprinsA fiind de indoitA bucurie nu
www.dacoromanica.ro

VAR1A

285

pricep cu ce cununi de laude sA IntAmpine pre a ta inaltime de vreme cl imbunatltirile cele marl ale inaltimei tale In agonisinta laudelor cu adevArat trec hotaru a multA
pricepere. Deci de sor sui cineva cu aripile cele Infocate istetime I sale 5i panA la Inaltime acee unde sa desfAtiazA musele tici acolo nu se va Indemana cu. deplinl iscusing cu minte Hind priponita cu lanturile stramtelor cuprinderi nIi odat nu poate pune

pe om in stare ca sa raspunda cu limba de cele ce simte inima, cl au doarA poate

cineva sA spue cu limba sa laudele acelor mari barbati ce au fost in lume 5i caril nu
intralt chip sA cinstcsc pAn In ziva de asiAzi de cAtrA toate noroadele numal cl tiparite sunt In inimile tuturor, toate faptele lor cele mArite prin cari lAtind fericire preste
neamul omenesc au ramas ca unii din cei nemuritori. Acestor dar imbunatatiri fiind
cA i Inaltimea ta cu ravni eti plinitor -dupa cum marturlsesc Odle cArora cu norocire ai domnit i domneti, nu ramane drept acee nici o Indoiala ca norodul acest
mare i nemuritor sA de uitarli nuir ele inaltimei tale, ce mai vArtos Impodobind cre5-

tetul cel de Dumnezeu sfintit al Taipei tale te va face pada enchiclopedii ca pe

un vrednic irou, ca pe un plin de haruri Domn i ca pe un adevarat al patriei parinte.
Bucurate dar cela ce e5ti dezmerdare supuilor tai 0, 0 1 Alexandre Voevod cl
norodul Moldavii intru luare sa aminte sA mangae cA In persoana mnii tale din toate
chipurile facerilor de bine vede a fi (viul) pre Malt tul pre fericitul i de vecinica pomenire vrednicul al inaltimei tale preiubitul pArinte Costantin Dimitriu Voevcd a carue nernurire prin potolire setei norodului i acum inAltime ta inoeti 5i pentru aceasta
acest samt tor norod cu mare dreptate nu numai ca te cunoate de oblacluitor dar lara
a sa rumeni zice cl pentru Moldaviia, Moruzi Voevozi din neam In neam nu se vor
so coti mai putin de cat comitis se aduce "mirare.
Priimete dar pre inaltate Doamne in loc de dajde, Inimile tuturor, fiind CA tot
Intru jartfirea ce de .bunA voe sfintesc puterii tale ca pre un odor scump ce lau:avut
catra aceasta intru asamanare cu toti acei premariti barbati, carii din harurile sale
cele Mahe cari se aflA harazite acestui de supt soare pAmant. 0 1 pre inaltA fling
cee ce eti mai puternica de cat toata suflare, tu cee ce ai numit stelele dupA f eliurime lor i cu mete5ug de nimene nepriceput leai Inirat pe esul ile naltelor vazduhurl, tu, care e5ti putere a foate puteri 5i te pup pre ariple VAnturilor, dupl ce
ai chiemat toate ate era In sanurile Intunericului la lumina te afli Intru stralucitul palat
al Inaltimei pre carele lai incuet cu bolta ceriului pentru ca sa fie prIcina doriri noastre prin credinta i sA ne Invrednicim lacuintii lui. Tu din scaunul maririi tale ascultA
in ceasul acesta glasul rugAciunii norodului ce sA aflA aici i ateapta de la tine mare
51 multa milA prin trimetere blagoslovenii pre inaltatului i bine credinclosului Domn
Alexandru Costantin Voevod, ingradete stapanirea lui cu puterea ta, apArA cre5tetul
lui cu pavAza virtutei tale pana la adanci batranete din preunA cu Doamna Zoi i cu
pre lurninata a kr famelie, Hi cu danii pururea spre mangftere tuturor 5i pazete
domnia lor in pace, ca i norodul sa vietulasca in linlte, supt stapAnire acetii dulci
ocarmuiri ; pazete pre preosfititul Arhiepiscopul i Mitropolitu nostru Veniamin, pre preo-

sfintitii arhierel 5i pe tot al patrii Malta singlit carele Intru chibzuelele sale cele roditoare de fapte bune nu numai el sA Invrednicete de dragoste fiilor aceti patrii,
dar cu dreptate dobandete alese laude 5i de catta stralne noroade. LeagA dar Inimele kr cu lanturile unirii, ca i de acum sA sarguiascA a plini scopul cel fArA prihanA al inaltimel sale pentru fericire supuilor.
larA tu cela ce e5ti plin de simtire obtescule al Moldavii norod radicl manile
tale cu dreapta inima i grabindute zidete oltar de bune cuvantari pentru toate maritele faceri de bine, cAte teai invrednicit a primi i panA acum din bratele pre InAltatului tAu Domn Aleicandru Costantin Muruzi Voevod.

www.dacoromanica.ro

286

TRIAN 1CHIM

Ca iatA priveghiazA i hu dA dormitare genelor sale vrAnd ca prin plAcutA obIAduke a inaltimei sale sl te bucuri in toate zilele tale: Deci poftorind rugAciunele pentru lungime zilelor intru sporiul bunatatilor inAltimei sale zdicA glasul bucuriei tale
strigAnd : aceasta este ziva intru care sau terb lacrama ; sA ne bucurAm i sA ne veselim intrAnsa, slAvind i bine cuvAniAnd pre cel ce au plinit dorire noastrA intru mangAere spre mArire numelui sAu in vec1 amin.
Sau alcAtuit i sau grAit de smeritul LazAr a toatA MoldaVia intAlul protopop la
anu 1803 Noembrie 30.
Doe. dela VIXXI inclusiv, sunt comunicate de d. Oh. Ohib'anescu.

XXII. 7149 August 7. Suret de pe eel adevArat ispisoc dela Luminatul Domn Vasile Voevod din leat 7149 August 7 pe, hotarul sfAntului schit Hangu inprejurul schitului.
Nol Vasilie Voevod bojiiu milostiiu gospodar Zemli Moldavscoi,
Domnia Mea bine am voit cu curatA inimA i din tot sufletul nostru am dat i am
miluit cu aceastA hotarnkA a noastrA de mare intArire pe rugatorii notrii cAlugarii dela
sfAnta mnAstire ce sl numeate Pionul care s'au chiemat mai nainte schitul lui Siivestru peste apa Bistritei la Isvorul Alb din sus de CeahlAu unde iaste hramul pogoWei Duhului SfAnt : a lor drept hotar din ispisoace de' intaritura dela Miron Barnovschi Voevod I dela Ieremlia MoghilA Voevod i dela alti buni domni ce au fost inaintea noastrA stApAnitori tarn noastre Mcifdaviei : care la acea hotArAturA am trimis Domnia mea pe pArintii I rugAtorii notrii Kir Varlaam Mitropolit Sucevii i Kir Mitrofan
Episcop Romanului i Kir Anastasie Episcop RAdAutii i pe credincioii boerii nostril durnnealui DUmitraco Soldan marele Dvornic i pe Gavriil Hatman i pArcAlab Sucevii i pe
rugatorii nostri cAlugAril din mAnAstirOa Hangului, Egumen de Neamt egumen de Bistrip, egumen de Besdrecani, egumen de PAngArati, Egumen de Agapiia i pe alti cuviosi cAlugAri dintru acealea mAnAstiri i alp boeri i oameni buni inpregiurni si leau
hotArAt lor cu seamne incepAnd din malul Bistritii dela rain cu Stolovanii drept gura
RApciunitei cei mici unde s'au pus bour i plata i RApciunita cea micA in sus pe lAnga
muntele Ciocanul !Ana in obAria RApciunitei tot in sus pe deasupra FP.ntAnelilor prin
Panaghia in sus in vArvul CeahlAului i intrun lac, din lac prin ocolaele CeahlAului
drept In turnul Budului pe imbe partite din turnul Budului pe picior in jos panA in
fAntAna mucedA, din care fAntAnA mucedA sA inceape pArAul Ciocanului, i Ciocanul in

jos pe imbe pArtile i mearge de incongioarA dealul Negru : Apoi din gios de dealul
Negru sA inpreunA cu Bistra mare : Apoi Bistra mare in jos pe imbe pArtile pAnA
mearge in spre lunca cAlcatA, de acolea in glira pArAului alb 1 pArAul in sus pftna in
obAriile obcinii 1 Boistea in jos culmea dealului pAnA mearge pe din sus de Potoci
*1 pe din sus de Bahnai iu mare tot culmea pe deasupra rApii pAnA mearge larA drept
in apa Bistritil i peste BistritA la izvorul Vierului ; de acolea izvorul Vierului in sus
drept peste curmAturA in sus drept In vArvul muntelui Hangului i culmea Hangului in
jos pAnA drept obAriile pArAului Rotarilor 1 pAraul Rotarilor in jos pAnA unde mearge

i dA iarA in apa Bibtritii din jos de rApa cu Stolovanil drept in dealul Ciocanilor
peste Bistrita 1 peste deal in apa RApciunipi, de unde s'au laceput hotarul :
Si iarA mai intArim aceia sfinte mAnAstiri un loc ce sA chiamA poiana Svanduhului din apa Bistricloarei in sus din strAmturA pe supt poalele muntelui Hurduga in
sus pAnA la izvorul cAlugArului 1 pAnA in apa Bistritii 1 Bistrita in jos la gura Bistricioarel intru care loc sA cuprinde treizeci i cinci pAmAnturi, pAmAntul de opt zeci
prAjini : prAjina doao zeci i patru patine gospod. care acel loc lau cumpArat loru
de la Gligorea feciorul BAtrAnului drept opt taleri de argint. I un alt loc in sus pe

www.dacoromanica.ro

VARIA

287

apa Bistritil la VArtop unde iaste un turn de piatrA.: care loc sA numeate Poiana
Telt, lui dela strAmtura din jos pAnA la strAmtura din sus tot pe supt muntele Hurduga
i in apa Bistritii. Intru care loc sAnt cinci zeci pAmAnturi tot de cumpArAturA pAmAn-

tul de opt zeci prAjini, prAjina de doul zeci i patru palme gospod. Si alt bc ce sA
nymete Boiscioara deasupra rApii din hotar in sus pe esul Bistricioarei pAnA In. apa
Bistricioarei fn care kc sA cuprinde ase f Alci de pAmAnt pe care lau cumpArat torus
dela Loghin i dela fratele lui Molodet. Pentru aciasta acel hotar cu aceale locuri de
mai sus scrise precum sA fie sfintei mAnAstiri ce sA numeate Pionul care mai nainte
sau chiemat schitul lul Silvestrul, neluat i nerulit nice odatA in veacii veacilor. Si la
aceasta iaste credinta noastrA mat sus scrisului Noi Vasilie Voevod si credit* prea iubit fiului domniei noastre Ioan Voevod 1 credinta a tot boiarilor notri mari i mici.
lar cine din neamul nostru, sau dintralte neamuri a altor luminati, domni PC care milostivul Dumnezeu ii va randui Domni i stApAnitori pAmAntului nostru Moldovii, sar
ispiti sA strice aceastA a noastrA 'dare miluire i IntdriturA sau ar schimba seamnele
hotaralor de sus arAtate, unii ca acea sA fie supt canoane ne ertate a sfintilor apostoll. Si acelor a toatA lumea apte soboarA. Pentru acea ca sA fie neclintit i nemicat
nIi odinoarA fa veci nimenea sA nu sA ameastece.
Gavrila vel logofAt.
Sangur domnul au poruncit.
Locul pedetii gospod.
IscAlitura gospod.
Arhiva Sft. Spiridon. No. 49.
XXIII. Fdrci datd.c. 1780.90.. Locul de casA a dsale tVasile Buhgescul biv vet
Paharnic, la 40 de sfinti.

Vasile Buhlescul biv vel 13;harnic adiverezu cu aceastA scrisoare a mia sA sl

tie cA avAnd eu danie dela MAria sa Ioan VoclA o bucatA di locu din lout domnescu
In margine trAgulni laii dispre Copou care sA incep di sfArittil casAlor in sus o
sutA de stAnjAni in lungul locului i o sutA stAnjAni in curmezi dupA cum aratA ispfsocul cel domnescu de danie locului i mArturie hotarnica dela Vornicit de PoartA fnsA
cu stAnjAnul domnescu sau mAsnrat locul,din care loc pe giumAtate au at, fiului nes,tru lui Stefan i nurorii noastre Ileanii larA pe giumAtate de locu ci au mai rAmaa des-

pre apus lam dAruit fiulai nostru ginerelui Sandul Miclescul *akar 1 nice! noastre
Mdriuflucal pentru care sA le fie lor moie stAtAtoare oti casA ori c vor vre sA facA
sA stApAneascA ca dreaptA moie lor i Mill din fiii notri, sA nti s amestece i am
iscAlit.

Vasile BuhAescul biv vel Paharnic adeverezu.

Maria PAhArniceasa adevcrezu.
Stefan, BukAescul .biy ,vet Corals adeverez.

Originalul In proprietatea d-lui V. Bude.

XXIV. 1805 August 1. Schimb de 10, intre log. Constandin Gnica I Marla MIcleasca pah.
Maria Micleasca pAhArniceasA incredintAz prin aceastA scrisoare, precum sA sA

tie cA din locul ciau avut rApousat pArintele mieu paharnic Vasile Buhlescul miluire

una sutl stAnjAni gospod in lungu i In curmezi aice in ora Inn alAture Cu tintai .
mul bisericii patru zAci de mucenici pe din sus despre apus cu hrisov din 7269 Dechembrie 19 dela Domnie sa loan Teodor Calimah Voevod din drept locul domnesc
ce sA afla in vremea acea nelAcuit de nlmene, gAsindusA acum giumAtate dintracel loc
www.dacoromanica.ro

AA

tMAN 10-111v1

potnenit, adecA duct rAci stAnjAni in curtnezl i una suth stAnigni In lungu supt stApgnirea &male biv vel LogofAt Costandin Ghica cuprinsu de rApousatul socrul dmsale
lordachi Canta .biv vel Vornic Ina din vreme domniei sale Alexandru Costandin Voevod in ograda cash di la deal, undi au fostu agzarea rApousatului socrului dmsale impreung cu locul socrulul dmsale ce iaste cuprinsu prin hotarnica intAritA cu hrisov gospod, care loc pomenit mai sus dupg 1mi:tat-pia ce au fgcut pArintele meu paharnicul
Bulthescul flitor sAi, giumAtate sau venit in parte fratelui meu cotnisul Stefan BuhAescul care acuma sA gAsAte stipanindusg de bisgrica Patru aci de mucenici de dmlui

polcovnlcul Manolache Balsu, iarS giutngtate sau venit in parte me precum sl aratg
la scrisoare me de impArtalA ce iaste la mAna me. Deci cu toate cA cu dreptul nau
fost de a mai lua eu acest loc in stApAnire me, ca un luctu ce nu lam stApanit nici
odatA, dupg ace scrisoare de impArtalg, dar dmlui logofAtul tiind greutate casei mete
sail milostivit I din insui a dsale volnth, miau dat dlui schimbu in potrivA din drept
locul dsale cel are cumpAtat prin soltan mezat dela dlui visternicul Matei Canta pe
atglIa stanjani, pe call a fost parte me, adicA cinci zAci stAnjAni In curmezi 1 una
sutA stAnjAni in lungu alAture cu locul dsale paharnicul Toma Stamati la margine oraplui despre Copou incepAndusA mAsura acestor stgnjAni din locul dmsale paharnicul Toma spre rAsArit alAture cu locul medelniceresei AslAnoaie spre meazA noapte asupra Copoului i pAnA unde sA vor implini una sutg stAnjeni curmeziul pe la capete
51 prin mijloc tot duct zAci sA fie. Deci de astAzi inainte i in veci sA stApaneascA
dlui logofatul ti in urma clironomii dsale din neam in neam acea bucatg de loc stanjAnii mai sus arAtati In lungu 1 in curmeziu adecA 50 stAnjAni curmeziul i 100 stall-

zgni lungul parte me din locul pArintelul meu paharnicul Buhgescul ce sau gAsit cuprini in ograda caselor dsale I eu incg sA mi stApanescu in pa:e acei stAnjAni ce
am luat dela dlui cu bung vointA schimbu i am dat dsale att copie hrisovului de miluire ce au avut pArintele meu dela pomenitul Domn cum i insui scrisoarea de impArtaIA ce am avut dela pg rintele meu paharnicul Buhgescul, o tidula gospod dela
MAiia sa Alexandru Constandin Muruz Voevod din anul 1803' lulie 8, cum 1 o mgrtulle hotarnicA tot dintracela an Avgust 25 iscAlit de dlui vornicul Manolachi Dimachi; tar cndu ar nate vre o pricing asupra stanjAnilor din locul mai sus pomenit ce
am- dat dmsale logofAtului atunce eu sA fiu Indatoritg a rgspunde ori la ce cum 1 pentru bucata de loc stAnjAnii arAtati mai sus ce am 1uat eu dela dlui logofAtul, de va
nate vre o pricinA, dlui sA aibl a rAspunde 6i spre incredintare insui am iscglit.
1805 August 1.
Marla Paharniceasa tadiverezu.
Manolache Dimache vornic martur.
Actele originate in proprietatea dlui profesor Valentin Bude.
Documentele de la XXIIXXIV, inclusiv, sant comunicate de dl. Traian lc him

www.dacoromanica.ro

G. Iavii in Cronicari 41 in ca-liktorii striaini

(seria VI-a)

1. 1a0i supt Dumitrwo Vodd Cantemir (1710 Dec. 10.-1711 lune 10). De
timpul e numai de 7 luni de zile, prezinta un interes mare pentru Iasi, acest scurt
timp, prin bogatia stirilor si interne si externe, ce avem despre Iasi, prin Ina lti oaspeti imparatesti, ce au fost in Iasi, pria framantari de marl armate, ce au trecut prin
Iasi, i prin urtnrile marl, ce au venit in tam Moldovei cu ducerea lui Dumitrasco
Voda in tara Rusasca.
2. Caimacanii lui Dumitrwo Vodd. Caimacanii de la drumul cel mare fusese
pusi lordachi Ruset vornicul, Antiohi Jorahatmanul.Fi Dabila paharnicul (Let IP,88).
Din acesti trei numai Ahtiohi Jora fusese in divanul szurt a lui Nec. Voda Mavrocordat, in intala lui domnie, pe and lordachi Ruset vornic sta inchis la seimeni .in odaia lui ba buluc bcwi de seimeni de kola'. (Let. 112,81).
3. Inscaunarea lui Dumitrwo Voda (7219 Dec. 10). Inca de la 23 Noembrle
Dumitrasco Vocla capatase ferman de domnie la M-Oldova, in legatura cu politica mi1 tail a lui Carol XII, Regele Suediei. At& Nec. Costin (Let 112,89), cat si Ion Neculce
(Let 112,300), povestesc pe larg felul cum a luat Dumitrasco Voda domnia: si l'au adus la imparatul si indat l'au imbracat cu cabanita de spinri de soboli, fn loc de
caftan si l'au pus domn la Moldova si i-au dat ferman i nezabovindu-1 doao-trel zile
l'au i pornit si au venit in menzil (adica cu cal de posta) la Iasi, salt numai cu
10-20 de oameni, care n'a cheltuit nici un ban la Poarta (Let 112,300)
lar Neculce _stie motivele numirii ca domn : prinderea ori viu ori mort a lui C.
Brancovanul", ceia ce de altfel spune el singur in Istoria Imperiului Otoman si pune
pe D. Cantemir ca principe al Moldaviei, fn luna Sieval anul egirli 1122 i'l trimete
cu ordin de a pune man pe Brancoveanu, fie acesta supt pretext de amicit e, de confederatie sau alt pretext si al trimite viu sau mort la Constantinopol' (p. 788. Evenimentele Cantacuzinestilor, Br. si Cant ). Dumitrasco Vocla a intrat in Iasi in zioa de 10
cu taDec. 1710, si deci s'au aprop'at de oras i-au e dit boerii Orli, cu stujitorii
bulhanaoa tarii si i-au facut alalu" ., si aa intrand in oras au mers la biserica lui
SI. Nicolae, unde f-a cetit molifta de domnie Kir Ghedeon, mitropolitul taril, si de acolo mergand la curfile domneVi s'au cetit fermanul imparatesr, l dupa obiceiu i-au
sarutat boerii maim si poala, ca unui domn lanai* fn divanul cel mares .. i dupa
aceia au imbracat pe caimacan cu caitane
iar peste trei zile au boerit si pre boerii cei mari" (Let. II2,90).
4. Divanul lui D. Cantnmir. Domnul mazilit, Neculai Vocla avusese acest divan :
loan Buhu vel logofat, Nec. Costin vel vornic de tara de jos, loan Sturza apoi Ion
Ba4 vel vornic de lara de sus, Antiohie Jora hatman i parcalab Sucevei, Ramadan
vel postelnic, Ilie Catargiul apoi D. Cuza vel spatar, Gown Miclescul apoi Ghiorghita Apostol vel paharnic, Ille Cantacuzino, apoi Ghlorghi fa Mitre, vel visternic,
Manolachi Hrisoverghi vel Comis (Let 112,74,296).
1

Buletinul Muzetnui Munigipal ,Ioan Neculce Jaw.

www.dacoromanica.ro

37

90

OH. OH18ANESCU

Noul domn 11 orandul acest divan, despre care N. Cost in nu spune nimic, ci rice
cA peste Ire! zile au boerit boeril cel man" (Let 112.90). lar Ion Neculce dA acest d van : Neculal Costin vel log., Lupu Costachi vel vornic de tara de jos, loan Sturza
vel vornic de tara de sus, Antiohie lora hatman i parcalab Sucevei, Spraioti Dracomana vel postelnic, Ion Neculce vel spatar, Ghiorghild Mitre vel pabarnic, Dab/fa
vel ban, Ilie Calargiul vel visternic, Sandu Sturza vel stolnic, C. Costachi vel Comis (Let 112,302).

Acest divan se alcAtui la 13 Decembre 1710 ; i de 1 divanul acesta a lucrat putin, filnd tara tulburatA de oti, dam dui:4 documente lista adevAratA a divanului. In
Uricacarul lui T. Codrescu avem numai 3 call domneti din 7219 de la Cantemir Voda.
Cea Intai adusA in regeste din 26 Dec. 1710, scrisA de Axinte Uticariul, prin care intarete privilegiile acordate de M, VodA Racovita in 7213 Sept. 12 (1704) la 6 mAstiri inchinate sf. Mormant (Galata, Barnovschi, Cetatuia, Barnova, Sf, Sava din Iai
i Sf. Gheorghe din Galata ; Uricar 11.112).
Ina din 15 Mart C. Duca Voda, Stefan Duca Vocla, Safta domnita i Anastasia
domnita frati, vanduse din Tarigrad lui loan Sturza vel vornic tall de sus satul lor
Ruginoasa cu toll vecinii ce s'ar afla, pe care sat i ei 11 aveau de la parintele lor Gh.
Duca VocIA, iar lui l-a fost de cumpArAturA de la Ion Prajescul vornicul i de la Foca
1 de la alti raze1. (Surete ms. XXII.90),
In 24 Mai 7219 (1711) divanul domnesc intArete vanzarea Ruginoasei i a Saoanilor i iscAlesc aceti boeri : Nee. Cf,stin vel log., Luput Costachi vel vornic tarli

de jos, lordachi Rosa biv vel vornic (loan Sturza vel vornic tarii de sus era cumOrator), loan Neculcea hatman, in locul lui Antioh Jora, mazilit pentru cA-1 Ora la
Mosk (Let 112,305), Gheorghie vel spatar, Costantin Ruse! vel paharnic, Hie Catargiul

vel visternic, Sandul Sturzea vel stolnic, Costantin Costachi vel comis, Vasile HobOescuI vel medelnicer, $tefan Catargiul vel clucer, Adam Luca vel sulger,Sandul
Crupenschie vel jicnicer, Gligori Beldiman 3 logofat, Vasile Rojnildi Bejan Huchci
vornici de poarta (Surete ms. XXI.92)
5. Familia Domnului. Cronicaril vorbesc i de doamna lui Dumitraco Von, care
a avut sa indure vremile tulburi i a pricinuit nu putinA grijA lui Voda Cantemir sa
o salveze de Turci. Duna ce Voda ii randuise tara 1) i divanul Inca de la 13 Dec. ;
peste 10 zile i a sosit in Ia1 doamna Casandra iarA Decembrie In 23 zile au sosit in
lai i doamnalui Dumitraco VodA, anume Casandra" (Let 112.90). Casandra era fata
lui Serban Vocla Cantacuzino i s'a fost maritat Ina din 1699 Mai 9 cu tanArul print
Dumitraco Cantemir, in vrastA de 26 ani.. Doamna avea 8 copii toti mici : Maria (1700)

Smaragda (1703), Matei (1704), Costandin (1706), Antioh (17070 Serghie (1707),
Petru (1709), i loan (1710); de aici grija de siguranta doamnei. Intdi in lai la sosirea doamnei erau 3000 de Lei din armata lui Halitki, care nu putinA zarvA i nelinite fAceau capitalei. Si in Decc mbrie i in !mule Leii stt tun In Iai Incvartirati. A-

bia la Februarie au plecat Leii din Iai spre Nistru sA se impreune cu Tatarii la
Soroca, dar fiind ger mare multi au inghetat ; iar cate sate au fost intre Prut i Nistru In 4 zile ce au trecut Leii pe toate le-au mancat, de au ramas pajite (Let 112.90).
Al doilea zarvA In targ. Pe Ion Buhu biv vel log., fiind om bAtran i cam bolnav i
neavand cai In grabA sa purceazA sA facA pod la Oblucita peste DunAre, s'au nianiat
1

1). Intre alte mAsuri luate de domnie pentru tarA au fost : a scAzut un fert la
banli steagului, din doua ferturi, ce erau la sama lui Neculai VodA ; ceia ce face 3000
galbeni mai putio ; la mazili le-a scizut dajdiile pe j nu tate ; i boerii sA nu dea de-

setina, cum nu Incepuse a da de cat de la Mihai VodA Racovita 7212 (1704): [Let
112.302].

www.dacoromanica.ro

IAS11 tN CRONICARI

291

Durnitra0co Vocla 0i a pus copii din cascl de l'au seas din tdrg numai pe un cal
calare fan)" slug!, Ord nimica (ocarnica fapta pentru o pricini mica a ()carat pe un
boer mare I) (pg. 91) ; de aid zarva intre boerii prietini lui Neculai Vodg. Al treilea,
lucrurile tbate erau nea0ezate: i lipsite; domnia nova dar era p-ea in val 0i in supArare, 01 era prea greu de indeplinit poruncile imprate0ti, tara fiind stricata inainte
de vreme (Let 112 303). Al patrulea; trimeterea de sarg la Poarta a o sama de boerl
cu Ora contra lui Neculai Vocla, intru cari Ion Sturza vornicul, Manolachi Ruset biv
vornic, Dabija banul, Gheorghita biv vi:ternic, V Haba0escu1 me delnicerul, iar pe Lupul
Costachl l'au Arimes la Bender, la Kar Mehmet Pa0a seraschierul. Ce au patit boerii
la Poarta vorbesc cronicarii, ca de 01 au ap:ins rogojini in cap, n'au putut caViga
nimic, fiind vizirul dus la Odriu, 01 el ii era prieten lui Neculai Vocla (112.92,303), 01

Inca mare noroc au avut ca nu i-au apucat pe acolo vestea precum s'au hainit Dumitravo Voda asupra imparatiei, ca n'ar mai fi vazut Moldova in veci ! Delegatia a
purces din Iasi la 13 Februarie 1711, 01 apuzase a se intoarce prin Mai, cand iscalesc cartea domneasca de intaritur lui Ion Sturza vornic in 24 Mai.
6. Relafiunile cu Rusii. Ia ii au avut cinstea de a fi vizitati de Petru cel Mare
in Innie 1711 ; dar pentru aceasta se incepuse tratativele cu R vii. Inca din 6 Ghenar
1711 Petru cel Mare protestase in scris la Sultan de gazduirea ce face craiului Carol
XII. Turcii drept raspuns inchid pe solul Rusiei in Edecule, Pacea s'a rupt Ru0ii s'au
fost scoborit cu armata in jos spre Nistru : Ticalauca, Ra0cov, Tighina i Bugeacul.
In aceste buclucuri, Dumitra0co Vocla a trimis sol la Tar pe Stefan Luca treti logofa!

tul, cumnat cu Ion Neculcea i l'a gash la Iaroslav, in Ora le0asca, la nunta unui domn
mare leah (112306 ; la Iavorov sci ie N. Costin 112.92). Ponturile tractatului secret le
cunoaste Ion Neculce 01 le da pe larg. Cel mai insemnat punct, care a starnit proteste

a fost domnia ereditara a neamului Cantemir".

7. Corturile la mdmIstirea Balica. In zapaceala produsa in Ia ki la vestea el Rusii
au trecut Nistrul la Soroca, Vocia Cantemir pe ziva de 20 Mai, la Duminica Pogorarei Sf. Duh, a dat poronca lui Ion satrar al doilea sa scoata corturile pe Bahluidin
A3-os de mormintele jidovesti, scrie Nec. Costin, adica din jos de abatorul de azi ; iar

I. Necul:ea scrie, ce au socotit de au scos tuiurile i co.turile afar din Iasi spre
Balica, unde sun! acmu curffle domnesti (copia lui Hurmuzachi) ca sa mai chivernisasza lu:rul (112.99.307), adica la manastirea Frumoasa de azi Asta arata a tot 0esul Bahluiului era ocupat de armata

8. Turcii la Aroneanu. Dupa Virile primite de la Mogalde sardarul de Orhei,

01 de la Timotei capitanul de Prut la Tutora ca vine un turc mare cu 30 oameni, de
olac /a Iasi, V a au mas la Aroneanu, s'a facut spaima In tdrg. si Turcii balgil au

cautat a fugire din Iasi, care in cotro; i au pornit Vod6 si pe doamna la Cetaluia. Dar in inva1mA0ala aceasta cei 2 croticari se complecteaza : N Costin scrie, cA
Dumitra0co Von a purces de cu sara cu Ion Neculce hatmanul i cu Banariul ca-

pitan cu 100 slujitori la mdrastirea lui Aron Vodd; 01 aflandu-i pre acei Turd de-asupra Stancei... i-au lovit noaptea l pe 2 Turci i-au omorat pe loc ; un Turc, zice Ion
Neculcea (11300, 308).

lar Voila s'a mutat la CetrYfue de edea, iara slujitorii ce avea edea la corturi.
Turcil din Cdra6sdrie erau du0i la iarmaroace la otace ; iara altli dad au vazut ca
s'au bejenit Iasii s'au incarcat 01 s'au dus in gios (112.100).
Dumitrapo Vocla vroia sa-si trimit doamna impreuna cu giupanesele de la Cetdpia pe Oituz impreuna cu lordachi Ruset vornicul ; cum inea nu platise lefi la slujaori, ce-i avea supt corturi, s'a fost facut zarva mare la Cetalue, Ca insu0i VocIA a
trebuit sa omoare vre-o doi capitani cu huzduganul i pe altul l'a taiat ; dar n'a mat
www.dacoromanica.ro

09. GHIBANESCU

292

putut pleca nici doamna spre Oituz, nici el spre Husi, In gios, ci s'au oprit la Iasi, cA
se apropliau Rusii.
9. C'ropot brigadirul la IVA Dumitrasco Von vAzind starile nesigure In Iasi a
trimes In tainA pe Dumitrie agA de darabani, pe care II suduia In gura mare sa faca
pe Turcii din Iasi s ere adA cl VodA,nu e cu Rusii, i pre Pricopi capitanulslugile
luI credincioasesA ro,ge pe Seremet sl VnA de sArg la lasi ; aceasta intre 20 Mai si
1 Iun1e cci la 1 lunie drept 2 Vinerl desdedimineata VocIA intelegand ca vine Cropot brigadirul cu 3000 rui, 1 Chilghechl cu un polc de 500 Moldoveni, a esit din Iasi
la Zagarancta pe Prut, si a dat poroncA lui Ion Neculce hatmanul s dea jac in Turd
Indati au jAcuit toate chervdsdriile ipre Turci ii purta tot legafi pe ulifi, batandu-i
80-91 spue banii pe unde taut." (112.100)
larA Dumitrasco VodA a venit cu Cropot brigadirul pe Prut in jos pe Jijia, pAnA
au trecut Jijia si Bahluiul, i l'au lasat pre Bahlui fn gios la podul lui Bolcd 1 acolo i-a pus obuzul ; si a doua zi a venit si Cropot brigadirul In la0 (2 Iunii 1711),
cu Ufl steg de draguni si l'au umblat prin toate curfile domne0i i prin meindstiri,
de le-au vazut, I sara s'a intors la obuzul sou la podul lui Batcd." (112.311).
Dumitrasco VodA stAtea in Cetatuea, uncle ii era doamna, lasatA in paza lui Ion
Neculcea hatmanul, de teams sA n'o lovrascA vre-un podgheaz de Tuici.
lar la 5 lunie a sosit si Seremet Boris Feldmaresal cu 30000 oaste si Doloruchi
si 1anos general ; iarl Dumitrasco VodA si cu loan Ne,ulce 1 cu Stefan Luca vist. i
cu C Ruset paharnic le a esit inainte la Prut, Ia Zagarancea. (Ill 101,312.
10. Inscrierect la oaste. Doamna si-a mutat-o In Curfile domne0i i 1-a lAsat
un polc de Cazaci spre pazA. lar In targ s'a organizat armata. I s'a fost dat lui Dumitrasco Vocla 100 pungi de bani sa faca armatA pAnA la 10 000 soldali. Nec. Costin

scrie cA au dat Ifi ate 5 ruble de om pe lund cari fac 50 lei pro0i (recta 8 lei)
fi un lull [1. e. 40 bani;] (112.101) ; iar Neculce e mai lAmurit : a dat de tot polcovnicul
ate 100 ruble, de rohmistru cate 30 ruble, de Kihal si de stegar ate 10 ruble si de
tot tovarAsul ate 5 ruble. Iar din banil zaherelei s'au cumparat vite, cafe 4 tel vaca.
lar in targ aflandu-se de leafl nu numai slujitorii se scriiau, ci si mazilii boeri foarte
putini de n'au venit sA se scrie, ci si clobotarii, si croitorii si blAnarii si carciumarii
1 slugile boeresti isi lasau stApanii si se -scriiau la oaste cu leath, oaste de strAnsurA
din targ, mai multi fArA de arme de cat cu arme ; si se fAcuse pana la 17 polcovnici
si 170 rohmistri cu steaguri In 15 zile". (112.313).
11. Petra cel Mare paspete Iaiior trei zile (25-27 lunie). 24 lunie SambAtA a
sosit Petru ImpAratul Moscului la Tutora si a venit si Savin Banul sl PavAl RuginA
sulgerul, pribegi, Acolo i-au esit inainte Ghedeon Mitropolitul si lordachi Roset vorniculcA VodA Dumitrasco era cu Seremet In Braniste la Tutora, si blagoslovindu-i
cu cruce si cu aghiazmA. i-au sarutat man toti boerii.
larA ImpAratul numai cu Curtea lui au venit la Iasi, and apunea soarele si a
mers in Curtea domneasca, iara in urmA, ca la un ceas de noapte, au sosit si impArAteasa lui Ecaterina.

12. Dumitrwo Vodd si Petru cel Mare. Apoi au sosit i Dumitrasco Vocla
Inca mai tarziu ; ce acmu ImpAratul venia de la feredeu, 1 in curie la scani s'au adunat cu impAratul, de i-au sArutat maim si ImpAra ul l'au Arutat pe cap, luandu-1 in
brate i radicandu 1 sus cu o mana, fiind Dumitrasco Von om scund si imparatul om
de fire intru tot fifaW i Doamna lui Dumitrasco VodA atunci se adunase cu in-

parAteasa, si i-au dAruit ImpArteasa un left de aur cu lantuh si cu pietre szumpe de

1-au pus in grumazi". Asa scrie Nec. Costin (Let 11'102). lar Ion Neculce mai adauga :
Ana marele Petru Alexievici? impAratul Moscului? trecand Prutul pe la Zagaranceal

www.dacoromanica.ro

IASII IN CRONICARI

293

au venit dreplfn tdrgul Iasi lor, inpreuna cu imparateasa lui, anume Ecaterina in cur-

file domnesti, iara caimacanii impreuna cu all! boeri pi orseni bdirdni mai de
cinste . si cu Ghedeon Mitropolitul si cu tot clirosul bisericilor i-au epit tnainte,
ajara din Iasi ; i frumos tampinandu-I l'au primit cu toata inima 1 i s'au Inc hinat eu
mare bucu le, ca unui imparat cretin, and laucla lui Dumnezeu ca doar ii va cerceta
cu mita sa i-i va scoat de supt &gut robiei Turcilor". (Let Ii2.314).
Acestea au fost Sambata spre sari in ziva de 24 Iunie, Selnzienele I -cAnd Impratul a luat un feredeu, dupa atata drum i trucla I
13. Mars de la Curtea domneascd, 25 lunie, Duminica $i i-au Mut Dumitrasco Vocla masa mare imparatului si au ospatat pe toti generalii call se intamplaseCe Petru imparatul n'au vrut sa eaza in capul mesei, ce au pus pe vizirul sat' pe
Gavril Holovcin, carele acela nu manca carne, fiind post. larA din dreapta pe scaun
au Sezut 1 imparatul ; i mai sus de cat sine pus'au in capul scaunului pe Dumitrasco
Vocia. I cand au vrut sA saza i-au sarutat mana imparatului ; iarA imparatul Inca l'au
sarutat pe cap 1 *i la paharul dintai, and i- au inchinat Dumitrasco VocIA ; iar asa au
facut sarutare. De la imparatul al treilea mai gios au sezut la masa si- Toma (Cantacuzino ) spatarul lui Basarab Vocia, do mnul Muntenesc i langa dansul ait boer al
Muntenilor, anume Gheorghe Castriotul, comisul : 51 asa inteacea zi s'au veselit fa casa
cea mare cu toll cu tabulhanaoa! Si imparatasa asitderea cu doamna lui Dumitraco
Voda (doamna Casandra) in casa cea mica s'au ospatat. Acestea le scrie Nec. Costin
(Let 112.104 lar Ion Neculce e 1 mai precis in descrierea banchetului pol tic dat la
curte : Dumitraco Voila a facut imparatiei masa frumoasa In curfile domnesti In casa
cea mare cu cind; WA and a fost sa aza imparatul la masa, n'au vrut sa laza in
capul mesei, ce a ezut in scoun ldngd masa; WA in capul mesei a pus pe Dumitraco VocIA, dupa dansul 1 pe Gavril Ivanovici Golovkin, apoi pe alti generall mai
gios, anume Dolgoruki cel mijioclu, Miii. Galicin cel mic, Sava Rogojinscki mimistru, $ejer ministru adica visternic, Ren Ghinarar, Vejhah Ghinarar, Toma Cantacuzino spatar, ba L tunce fugise din lam Munteneascd, si jeciorul lui $eremet

i allii din brigadieri i po;covnici pi se ospolau sl se veseleau prea frumos cu

Din de Cotnari si laudau vinul loarte si incd si mai bine le pldcea vinul cu pelin,
cei mult se merau cum spre partea lor nu se face vin cu pelin asa bun.
Dupa ce s'au sculat de la masa, au venit i boerii tarii de s'au impreunat, ile-a
dires imparatul cu nlna lui tuturor cate un pahar de yin.
Imparateasa 1 cu doamna i cu giupanesele cate se tamplase in Iai Intl edeau
la masa in casa cea mica de se cinsteau". (112 315). Cetind pe aceti 2 cronleari II lasa gura apa, i de 1 nu spun ce fel de mancaruri au mancat, dar nu ulta de
felul bauturii, curat vo: ba cda : nu-Inc-arca 1-0 judulie bautura iaste ce laste 16 Asa si
.Neculce nu uita vinul de Cotnar, i vintkl pelin!
14. Portretul lui Petru cel Mare. Ion Neculce cu talentul lui de scriitor, u puterea lui de reprez. ntare vizuala, ne face un portret al marelui Petru, care ra nane o
bucata clasica in literatura noastra ca 1 caracteristica lui 5tefan Vocia cel Mare, facull de Ureche cronicarul : Imparatul era om mare, mai Malt mai de cell tofi oame-

nii; lard nu gros ; rotund la fold si cam smad ; oaches pi cam arunca cdte o data
din cap fluturdnd, si nu cu morire multd si cu pohvald mare ca alli monarhi; si
umbla de multe ori precum si numai cu doao trei slugi de erau de grija trebilor
si fmbla pe gios jard de alaiu, ca un om prost; iard atelta dragoste arata imp&
ratul aka Dumitrapco Vodei, unde a velzut ca s'a inchinat de bund voia sa, tin(lea ou amcindoao manule

fi Ii

cuprindea pe Durnitrasco Vodei de grumaz, si-1 sa-

www.dacoromanica.ro

01-1 GHIBANESCU

294

ruta pe laid, pe cap, pe ochi, ca un pdrinte pe un jiu al sdu. Aceasta era caul
s'a inpreunat in casa cea (Med. (Let 112 31 6).

15. Vizitarea lapilor. A dca zi Lunt dimineag-26 Iunieau esit imparatul

fAr veste pe poarta despre grajdiuri singur pe gios si a mers pnd a Trei sjeth
tele, de s'au Inchinat in minAstire, sarutand sfattele icoane, i moaptele sjintei Prapadoamel Paraschivei (Poarta despre grajdiuri, clAclea in podul gunoiului, azi strada
Palatului). Acolo atunce s'au tamplat si Mitropolitul Ghedeon 5i-I poftea pe imparatul
sa sha in scaunul cel domnesc ; i n'au voit ; ce tot in picicare au stAtut 'Ana ce au
caqtat psaltii (peavelli) axionul si ectenia. Esind din bisericA s'au suit la trapezarea
egumenulut ; atunci au sosit i curtea lui cu un povodnic si apoi sosi si Dumitrasco
VodA cu curtea lul. DupA ce au mancat duke ti esind din trapezdrie. larA Dumitrasco
VodA acmu si tocmise de au fost stand dearand toti polcovnici si vahmistrii, ce-i fAcuse Dumitrasco Val din Moldoveni I Si trecand Imparatul printre clansii, aratandu-i
Dumitrasco VodA i impAratului si spuindu I cA-s cu leafA si i- au sArutat man imparatului toll de-arandul.

De a :olo au mers cu totil pe gios peind la Mitropolie de s'au hichinat ; si au

mers i la casa Mitropoliei De acolo esind au Inca lecat cu totii si au mers In Golia
de s'au inchinat, de acolo invArtejindu-se au mers i la sjdntul Neculae 1 apoi la
Curte. (Let 11 102).

Ion Neculce scrie mai .pe scurt intr'o zi de dimineata numai ce au esitpe poarta
despre grajdiuri pe gios numai cu trei slugi ofiteri si au mers 'Ana in mdndstirea
Trei sjetitile tot pe gios ; si intrand in biserica de o au vAzut, inclata a sosit Careta
impArAteascA cu tot alaiul pre obizeiu .! Si esind din bisericA din Trei sfetitele au purces de au vAzut l celelalte mAnAstiri toate ; . si din toate i-au plAcut mAnastire Goliei
zicand cA are trei feliuri de mestesuguri : lesesc, grtcesc si moschicesci Si mult lAuda
imparatul lucrurile, chipul i toate oblceiurile moldovenilor si Inca si dobitoacele acestui Ornant, zicand ca sant frumo3se 1 (Let 112 315)
Asupra acestei vizite, cronicarul Nec. Muste, dlac star (batran) de divan face aceste reflexii : ImpAratul a venit pi in 1a0 cu putinei oameni, impreuna cu impArAteasa ce avea, si au mas in curtile domnepti, 1 a doa zi a imblat pre la toate bisericite de le-a vAzut
,Frumos lucru si cu minune era tuturor a privire atunci impArat crestln aice la n oi
Si f Ara de nici o mandrie grAia cu totii. Mers'au intAi la Mitropolie de a vAzut biserica i casele, si au sezut catva de a vorovit cu Mitropolitul Ghedeon, ce era pe acele

vremi ; apoi au mers pe la fade blserIcile 1 trageau clopotele pre la toate manAstirila. Si mergand el prin targ esia norodul de-I privia, muItAmind lui Dumnezeu cu
multA bucurie, ca le-a trimes impArat crestin, nAdajduind cA vor esi de supt giugul
paganilora, (Let 1112.46).

Alex. Amiras e de tot scurt : lara imparatul moschicesc a venit in lapi infro
zi cu putinei oameni si a imblat pre la toate mAnAstirile ; si a doua zi a purces la Prut,
unde era oastea lull. (Let 1112.118)

lar D. Canternir in 1st. Otomana zice pe scurt Si s'a dus impAratul Petru cu
cativa comandanti ai sAi la !apt, unde a stat fret zile, vizitand cu religiositate maulstirile l bisericele". (pg. 789).
16. Bisericile dm kph Fiind prilej de a vizita mAnastinte din Iasi, dintre cari
Peh u c 1 Mare a vizitat numai 4 : Trei sjehtele, Mitropolia, Golia, i Sj Neculai, e

locul de a arAta ate biserici erau in Iasi in 1711. D. Carttemir in Descrlptio

Moldav'ae atirmA ca in lasi se numAra intru dansul mai mult de 40 de biserici, care prea frumos sant lucrate atat de piatrA cat si de lemn" (Editia Iasi 1851

www.dacoromanica.ro

i6t

IASI IN CRONICARI

pg. 22). Cred ca D. Cantemir se apropie de adevar. lata dteva din vechile biserici
ale lasilor : Biserica Armeneasca 1395 ; sf. Neculai gospod 1495 ; bis. Dancu 1541 ;
Golia 1572 ; Galata 1576 ; sf. Vineri 1595, Aroneanu 1594 ; sf. Sava 1612 ; Barnovschi
1617 ; Sf. Ion din mgji 1634 ; Trei Sfetitele 1639 ; Talpalarii 1639 ; Sf. Atanasie, Copou 1642 ; biserica Gheanghei (sf. Ilie) 1620 ; biserica Anastasia Doamna (Mitropolia)
1668 ; biserica despre Doamna (sf. Gheorghe Lozonschi) 1640 ; biserica de pe Poarta
(la Curte) 1616 ; Barboiul 1624 ; Vovedenia 1660 ; biserica lui Solomon Barladeanu
(sf. Teodor) 1662 ; sf. Atanasie 1670 ; biserica Lucai parcalabului (sf. Neculai cel sarac) 1672 ; Prapadoamna veche 1680 ; Curalarii 1650 ; bis. Banulu11704 ; sf. Spiridon ;
1710 ; sf. Lazar 1704 ; Blagovesteniile 1680 ; biserica Alba 1670 ; sf. Voivozi Rosca
1630 ; man. Socola 1564; Cetatue 1669 ; Hlincea 1640 ; biserica Balici (Frumoasa)
1618 ; biserica Catolica 1572.
Nu erau in Iasi la 1711 urmatoarele biserici de azi : Sf. Neculai de pe sosea
1804 ; sf. Costantin 1760 ; sf. Andrei 1795 ; bis. sf. Gheorghe (Mitropolia veche) 1750;
sf. Dumitru Bals 1718 ; Prapadoamna cea nota 1730 ; Vuipea 1780 ; sf. Haralambie
1834 ; sf. Treime 1852 ; biserica moara de vnt 1850 ; paraclisul Razoaei 1770 ; sf.
Vasile Tatarasi 1800 ; sf. Vasile Galata 1850 ; sf. Pantelimon 1760 ; bis. 40 de sfinti
1758 ; sf. Voevozi Rufeni 1758 ; sf. tefan din Ticau 1816.

17. Plecarea din lafi rTulora. In sara zilei, Luni 26 lunie a purces jar la obuz la Prut de ceia parte de Tutora, cu imparAteasa cu tot" (Let 112.103). lar Neculce

scrie : a treia zi imparatul a purces din Iasi 14. Prut la oastea sa si a poftit si pe
Dumitrasco Voda sa vie cu dnsul si sani ia cu dgnsul 15 boeri pe can ii vor piacea lui, sa-i cinsteasca acolo ; si sa meargl si Mitropolitul tarei sa slujasca acolo leturghie in biserica de cort" (Let 112 318) ; si Mustea scrie si intru una zi s'a dus
paratul iara la obuzul lui la Tutora si a Mut masa mare acolo in ziva de sf. Petru
cu Dumltrasco Voda si cu toti boerii mari". (Let 1112.46).

18. Scumpete In Iasi. Scoborndu-se armata in jos spre Movila Rabaei, si la

Lunca Banului si la gura Skald, Tatarii tAiau din urma drumurile i impedecau apiovizionarea armatei si a lasilor... Ajunsese la Iasi sacul de Mina 10 ruble, cum e la noi
10 ughi ; iara la obuz 'Arm de 60 gramuri 6 capeice adica 12 'moil'.
Mai sus, vorbindu-se de lefile ostenilor, se arata ca 5 ruble fdceau 50 lei (recte
8 lei) i un tult. Un tult valora 40 bani ; deci 1 rubl ar fi valorat 10 lei i 9 bani II
Aici cronicarul egaleaza rubla cu un ug, adica cu un galbgn unguresc. Pe vremea lui
Cantemir galbanul avea 200 bani, sau un leu si 80 bani. Rubla avea ILO capeici
sau 200 bani. Avem a face aici cu o grosolana cetire a editorului, cad in slova veche
8 (n) se putea confunda cu 50 (n). Asa a 5 ruble faceau numal 8 lei si un tult, sau
exact 1000 bani ; In 8 lei avem 960 bani i cu 40 ban! tultul, tAman 1000 bani
19. Ia.i. In loud luptelor de la Prut. La 27 lunie Marti Vocla Dumitrasco si cu
15 boeri mari a plecat la Tutora, unde la 28 lunie s'a dat masa cea mare de Imparatul Petru Moldovenilor lui Voda Cantemir, care desi intr'o Mercuri i ia. postul Sanpetrului au mancat cu totii came 1
In Iasi zarva mare cu inchiderea lui lordachi Ruset vornicul cuscrul domnului,
pe motiv cA l'ar fi park pe Von la Petru imparat. 50 de dragoni i cu steagul lui
Neculai vel armas l'au rgdicat pe lordachi vornicul din lasi i l'au dus la Svroca Oar
de acolo mai apoi la Kiev 1
Cum Tataril Mine drumul de carat provianturile la armata, venise in Ia)i ca la
3000 carute cu zaherea, si au tabArAt supt curtea domneasc pe es, pdnd la pod
la Bahlui. Iar pe lAnga doamna lui Dumitrasco Vodg, care era in pozitie, lasase pe
polcovnicul Gingaul si pe un maior (rohmistru) cu vre-o 180 cazaci Horodovii
1

www.dacoromanica.ro

011. GHIBANESCU

296

niste seimenI de ai targulni Jailor; mai sosise i o sama de muscall. Toti acestia au
stat in Iasi pana la intorsul obuzului din gios. (Let 112105).
La 30 lunie s'a !Mors Dumitrasco Voc11, s'a tocmit cu boerii si cu Mitropolitul
1-au facut scrisori la mana 1 au iscalit toll si imparatul si au purces la Iasi cu Simion Sava Rogozinschi i cu alti boeri ce nu fusese la Prut, au intrat in b(serica
domneascd de pe poartd i au cantat un paraclis, i dupa paraclis s'au cetit catas-

tiful cel de tocmala, ce au facut Dumitrasco Von si au primit toll boiarii O. au isalit toll pe toate ponturile cele ce le-au trimes Icrpratu1 pre Luca visternicul (Let
112.319). Mai pe larg scrie Nec Mustea : *i dupa ce cetea logolatul un pont, Intreba
DumItrasco Von pre boiari: bine iaste acest pont ? Et ziceau bun; iar care pont nu
era bun pre voia bolarilor, ei raspundtau cA nu-i bun ; si de asa stau !Ana asezau
cum va fi mai bine" (Let 1112.47).

Alta intocmire a facut Vocla Dumitrasco cu Golovkin si Sava senior Rogojinschi

in casele Dediuluigazda lorlanga curtile domnesti S1-- au desbatut ponturile.*i auzind boerli acestea toll s'au inchinat si au primit ; iarA lordachi Ruset vornicul cu
ceata lui a inceput a strigare ca nu-i bine sa fie tot de un neam domn, ce sa se schimbe
domnii". (Let 112.316).

Doamna lui Cantemir Vocla ramasera singura in Iasi si cu toate svarcolirile fa-

cute de Von si staruintele ui pe langl imparat n'a fost cu putinta si o radice

In

tofu! luptelor (Let 112.325), intre 7-11 lulie (SambataMercuri).

Iara Joi pe amiazazi, lulie 12 au lova TAtarii intai Iaii cu prada si multi
oameni au robit de prin Tatarasi ; i dob toc cat au gasit pe sesul Bahluiului tot
l'au cules ; l lovise cativa Tatari i In Brosteni, unde era zahereaoa moschiceasca

cele 30 0 carute.Atunci din targoveti au sarit vre-o trei patru oameni si au prins
doi Tatari i 1-au adus fn curie la Moscali. Ce numai Dumnezeu a }era tdrgul Iasii,
ca au fost ploi pe tot ceasul, neparasite si zi si noapte, ca de ar fi venit numai vre-o

500 de Taloa ar Ji ars lasii toll de Jac! Cad Tatarii de ploi au zabovit de n'au
venit (Let 112.109)

o saptamatia ploioasa in toiul verii a scapat Iasii de jariste a si prada Tatarilor;

in vara lui 17111

20. Plecarea lui Dumitrasco Vodd din ifi$i. Fiind Inca pe drum la gura
Dumitrasco Vocla ail din gura lui Tudori Ciuhoranul et pitanul, luat rob de 1 atari ;1
slobozit de oastea Moldoveneasca ce se intorcea de la obuz, dnpA ce au omorit pe
toll Tatarii, cA alp 'Mari afara de acela n'au fost prin Iasi ; luand atunci 200 dragoni cu sine plea spre Iasi sa-si ia doamna l sa lasa-inaintea obuzului hoschicesc
la Zagarancea pe Prut.
,Jara Dumitrasco Vocla a intrat in targ in Iasi lulie 14 zile, Sambata la apusul
soar elui si au stat in Iasi i Duminica par a s'au gatit. larA Luni lulie 16 s'a radicat
si Dumitrasco Vccla cu toad casa lui si cu o sama de boeri sfetnici de ai sal anume :
Neculce halmanul, Savin Zmuncild postelnic, Stefan Luca visternicul, Sturza vet
stolnic, RugInd Del comis, Iorga Aristarho veluseriu, Gheorghild Mitre vel spatar,
si alti boerinasi de casa lui. (Let 112.110).
lar Ion Neculce spune : Dumitraico Von sosind in Iasi zabovi 2 zile (Sambata
14 st Duminica 15 lulie) pana s'au gatit ; I purcegand din Iasi a trecut Jijia pe la
Popricani, i s'a talnit la Zagarancea la Prut, de ceia parte, cu obuzul Moschicesc (Let
112.331) ; iar pe la
tefattest1 a trecut Prutul ; iar de acolo la Moghilau la Nistru. lar
all Mud lista celor ce au plecat cu Von Cantemir de 24 nume de boeri (Let112.3321,
21, Iasii dupd plecarea lui Dumitrascu Vodd. Besleagd staptin Iasilor ; Craste
www.dacoromanica.ro

1A$I1 TN CRONICAR1

297

vornic Iasi lor. Aici in Ia0 in targ erau mandstirlle pline de oamenl, 1 la mare grijA
cAzuse cA nici un cap de boer nu rAmAsese aici. Muscalil se strecurase ; Turcii Inca
nu sosise... $1 atuncea un Leah, ce fusese beleagA la Dumitraco VocIA, i se turcise a-

pucase el monarhie in curtea cea domneascd: i cu vre-o 2 turci lazi, ce szApase din
beciurile CurlIi la plecarea Muscalului ; incepuse a face rautAti prin targ 1 jacuri ; cA
o saml de seimeni ce era se pusese supt poroncile lor i au jAcuit pre multi. VA zand
Egumenii 1 negutitorii cA se ingroaA lucrul, s'au sculat cu tolii i au mirs la Curte
si l'au scos din Curie alard, zicand cA l'or ucide, i puse pre Crelstea uornicul sd
lie cap tdrgului, panA and vor sosi de la Turci cineva.
Calaraii trimei de CrAstea vornicul targului la Lupul Costachi sau la vizirul au
hAlAduit 6 tile (14 Iulie-20 Itfie) frA nici un rezultat, tara de gios fiind robitA de
Tatari. La 21 tulle. SambAtA a venit Curt Mehmet pasa cu 20 Turci i negulitorli
i-au esit Inainte de laturea tdrgului de 1 s'au Inchinat. Deci arzandu-se Kurt in
curtea cea domneascd... lar mai apoi a dat poroncA lui Grigorie Bazagiul vames, Crastea vornicul i AnastasA vornicul sA se grijascA de jarA. El gandia In mintea lui sA lie
socotitor Wit Moldaviei, i nimenea nu putea ei din targ fArA pecetluitul lui. Pe *feta(' beiul de Orhei l'a pus sardar cu 10 slujitori pe langA dansul ; 1 el cu alti Turd
fdcea strajd. de pAziau noaptea la drumul de laturea teirgului, 1 cine veniau la kirg
Ii prindeau si le luau caii Apoi ceru prin scrisoare el el e la Iasi in scaun. De altA
parte- a strans mehteri 1 tabulhanagii 1-1 puneau 1 bateau chindie in toate zilele In
curte. (Let 112.112).

22. Divanul lui Kurt Mehmet pasa. $i Incepuse a boeri boeri : Bazag1 Oglu vel
postelnic, Darie Donici hatman, Diani comis, Iordachl uier mare, Vasile Adam agA,
Neculai negutitor vame mare. $1 a i luat cate 60 ughi din fert a doua zi chiar.
Pe feciorul lancului CApitan l'a tAiat; pe egumenii mAnAstinilorli inchidea i ii lua banl I
(Let2.112.339).

23. Lupul Costachi vornicul caimacam 40 zile Kurt stAtuse mare 1 tare la 1a1
zdce zile, cAci la 31 tulle Marti a sosit in Iai Lupul Vornic caimacam cu randuiala
Vizirului ImpreunA cu Bekir, aga, Idlhdcciu impArAtesc. Opt zile s'au trecut cu aezarea tArui despre Vizirul. Acesta ImbrAcand cu caftan pe Lupul vornicul i-a zis : iatA iti
dau tara In sama ta : isit Lupul, ghiozun aci: sa-ti deschizi ochii foarte" (Let 112.113).
Lupul vurnicul ii luA coleg pe Ant:ohie Jora hatman 1 pe Macsut postelnicul pen-

tru limba turceascA pe la agi, ce veniau la lai. Pe bejenari diu larA a pus dare cate
2 tel de cap ; apol a scos 100 cArute ate cu 4 cai pentru pornitul Craiului Svezesc.
La Barnova s'a shafts zahereaua Craiului de a putrezit 1
In Iai adusese veste un aga de la PoartA cA nu ar mai fi domn la Moldova, ci
un paA ; larA in tdrg In Iasi numai tdrgovelii erau toji acasd, cAci boeril tArli Inca
nu venise nici unul la la11
Prin Iai nu umblau alt1 bani de cat copeice l duke de cAte 4 bani, i timfi
de cd noi moschIceti.
Lupul vornicul a stat caimacam de la 31 tulle la 9 Septembre=40 zile, and
Deliba5 aga Vezirului, eise din Curtea cea domneascd 1-au poprit 1 l'au pus in lanturi impreunA cu Antiohie lora 1 Maxut i i-au dus la Varna, de unde dupA 2 ani I-a
scApat cu viata C. Brancovanul VodA cu 300 lei ce a dat mai marelui cetAtil (Let 112.116).
Ion Neculce spune mai multe Lupul Vornicul venind in Ia1 la 31 tulle a popo-

sit la mdndstirea Balicdi (Frumoasa) 51 cu mare greutateamenintandu-1 cu vezirul

a scos pe Curt paa din Iai. CA Antioh e Jora hatmanul era vAr cu Lupul Costachl
vornicul, de aceia l'a ales siei caimacam. lar in targ in Ia1 noul caimacam a pus
bani pe targ, pe negutAtori, pe breslai, 1 a pus ca tot bejenarul sA dea ate 2 lei,
Buletinul Muzeului Municipal ean Neculcea lal.

www.dacoromanica.ro

33

298

OH. OHIBANESCU

de i oamenii n'aveau ce manca, ci ajunsese sAcuorul de fAinA 15 lei, .I nici aa

nu se gAsia. (Let 112 340).

24. Bekir Aga caimacam. Acesta ramane singur caimacam de la 9 Septembrie

1711 ; a doua zi la 10 Sept. aduc pe Ghiorghill Apostol biv vel visternic, caimacam.
Acest Bekir agA, tAlhaciul vizirului a stApanit Iasii 17 zile, cAci la 26 Sept. Mercuri, 7210 (1711), veni Ion Mavrocordat terzimanul, fratele lui Neculai VodA, caima-.
cam din partea fratelul sAu. La 29 Sept. s'a radlcat Bekir aga din Iasi ; si asa a stat
Ion terzimanul caimacan panA la 25 Dec. cand Nec. Von veni domn a doua oarA
la Moldova.

In nici o epocA n'au trecut Iasii prin atatia fiori ca In vara lui 1711 1 5i au tinut acesti fiord de la 23 lunie la 29 Septembrie.
25. Iasii dup.:I Dimitrie Cantemir Dumitrasco VodA, dus in Rusia ajunge istoricul
Dumitrie Cantemir, cu reputatie. EuropeanS. El a scris mult si multe si a dat si Iasilor
partea sa de contributii culturale.
IatA cateva din vederile lui Cantemir istoricul asupra Iasilor :
a). In Descrierea Moldovei, vorbind de Iasi scrie ; Acesta este scaonul tArii, pe
carele la mutat $tefan Vodd din Suceava, ca sA poatA apAra tara din mijlocul ei de
nAvAlirile Turcilor si ale TAtarilor, pentru cA el prea bine vedea cl nu putea sA se apere asa lesne din Suceava, fiind ca este depA rtat de hotarul turcesc.
Mai inainte de aceasta tArgul Iasi era un sat prost, intru cari abia se asezase
trei patru gospodari si avea si o moarA, in care era un morar bAtran, care se numea
loan (sau dupA cum il zic, laii). Numele acestui om l'au dat domnul acesta orasului
ce l'a f Acut, intru carele a zidit intAi si o bisericA, intru cinstea sfantului Nicolae, care
iaste acmu biserica cea mare, si alte palaturi pentru dansul si pentru boerii lui. Radul
VodA il Imprejmueste cu zid ; are 40 biserici ; are 12000 case ; a suferit mai multe
focuri. In Iasi locueste si Mitropolitul Sucevei, cAci in Iasi mai inainte era numai un
protopopP (pg. 22).
Motivele aduse aici de Cantemir, le ia aidoma B. P. Hajdeu, dar le dA pe sama
lui Ion VodA cel Cumplit in 1572. Capitala a inceput a se muta la Iasi, Ina din a
doua domnie a lui Petru \Todd Rares, care si-a petrecut domnia mai mutt In Ora de
jos ca i Bogdan VodA. Ilie I tefan pun parcalabi la Iasi, semn de capita% ca si
parcalabii de SuceavalAceleasi cuvinte cari au silit pe Voevozii Munteni sa-si fixeze
capitala la Bucuresti, din Targoviste, au dictat si Voevozilor Moldoveni sl-si fixeze
capitala dela Suceava la Iasi : sA fie mai a proape de Turci, din Bugeak, sl in pazA de hainie 1

b). In Istoria leroglifd Cantemir numeste lasii .locul tntinsori".

Antiohie Vodd luand poroncl pAnA In
Filul luand mreaje panA in zece zile
zece zile pre Mihalachi Racoultd Vodd
pre Struto CdmiM vAnA. Rsul, carele in
munti pAzitoriul Struto Cdmild era, pentru rnreatia, ce se impletise mAcar cum
scrie neluand, fArA de nici o grijA la barlogd 1 se aflA ; lad Uliul de impletirea

sA prind, Mihalachi Roset care In munti

era pAzitorullui Mihalachl Racovig Vodd,

mrejii intAleend, cum mai curand Corbulul in Vire fAcu, carele mAcar cA de
lucrul peste nAdejdea lui tAmplat nu putin se tulbura, insA nici moale se purtA,
de vreme ce pAnA a nu agiunge mereaea la locul tatinsoril, cu doao zile mai
inainte de la Corb la Pardos,ilaalalte

casa sa se aflA ; iarl Stefan paharnlcul

ce pArA a nu ajunge poronca la Ia$1, cu

jigAnil cumpAtoare vestea mreajel agiunse ;

2 zile mai Inainte de la Breincouanul Vodd

pentru porunca ce se ImpletisA, mAcar

cum scrie neluand fArA de nici o grijA la

de impletire poruncii intelegand cum mai

curind lui Brdncouanul Vodd in tire
pAci', carele macar cl de lucrul peste nA-

dejdea lui tamplat, nu putn se tulburA,

MO nici moale nu se purtA ; de vreme

www.dacoromanica.ro

IASII IN CRONICARI

atunci Pardosul, Hameleonu(, Veverlja,

Guziul cel orb 1 alalti pre langa clanii toti In toate partile se impratias,
aa cat pe toti de o data mreaja a-i cuprinde nu putu". (1st. leroglifa 361).

299

la lordaehi Rose! oornicul i la altiboert

moldooeni rugatoare vestea poruncii ajunse. Atunci Iordachl Roset vornicul,
Scar lat Rose!, Manolachi Roset I Dediul spatar i alalp pre land clan4ii toll

in toate partile se impratiara, cat pre

toll de o data porunca a-iprinde nu put.
c). hi Istoria Imperiului Otoman, vorbind de Suceava, zice ca despoil! Moldoveninu precizazi Ca acesta a fost 5tefan cel Marepentru a fi mai aproape de frun-

tarile Turceti pi-au mutat tronul la Ia0. lafii nu e cetate mare, dar e tare prin
naturd i arte, si memorabile plind In ziva de astdzi pentru ruinele pala(ului de
acolo. Intre alte lucruri demne de memorie, ce se gasete acolo, nu este in Moldova
ajard de Ia0, in care sa se gasasca vre-o inscrippune sau vre-un semn macar despre numele fundatorului sau antichitatii ei. In murla IaOlor se gdsWe un monument
Wet Intro piatra mare, reprezentand 7 turnuri, deasupra carora 2 lei tin radicata o
coroana imperiala ; in jos la picioarele acestor turnuri se vede un camp i in acest
camp 2 peti solzoi, incruclati unul peste altul cu capetele in jos i cu coadele in
sus, sub ei un cap de bou avand in frunte o stea cu 6 raze. Insa chiar acest
semn din urma arata ca acel monument nu e pus acolo de cel dintii fundator al cetatii, din cauza ca capul de bou a inceput cu mult mai tarziu a se pune intre insignille

taw. (pg. 274 note 39).

Gh. Ghibnescu.

Felurite acte din Arhiva Soutzo-Karadza

publicate de Constantin I. Karadja
1). Bruion de cerere edtrd Agenlia Austriacd dela Iai. (A fost intrebuintat ca
inval pentru un dosar de acte de mole).
A l'honorable Agence Impriale et Royale d'Autriche.
Mes longues contestations avec les sujets autrichiens Doxachi et D;ogenidi doivent avoir convaincu l'honorable Agence de (Inconsequence des raisons dont ils s'tayent, pour se justifier dans les procedures, qu'ils m'ont injustement intentes au sujet du magasin que je- me trouve leur avoir loud pour trois annes par un contract,
dont je joins A cette petition une copie fidelle et authentique. La seule lecture de cette

piece aurait d leur faire sentir la reciprocit des engagemens, dont on y est convenu et achever de les persuader, que de meme qu'il ne m'eut pas te permis de les
expulser de ce magasin avant le terme stipule dans le contract, ils ne deuvent a leur
tour l'abandonner avant le terme, sans s'exposer A de grosses responsabilits. Les pretextes dont ils se prevalent, pour s'autoriser dans l'infraction de leurs engagemens,
sont d'une inconsequence, d'une absurdit trop frappante pour pouvoir en r en nuire a
mes droits dans cette cause ; d'abord parceque ne leur ayant pas garaLtl ancune des
qualits du magasin en quest on, je ne puis raisonnablement etre rendu responsable de
celles qu'ils lui supposent pour l'aban lonner, et ensuite parcequ'il serait absurde de
prtendre qu'ils ont ignore le dgre d'humidit d'un edifice qu'ils ont non seulement
soigneusement visite, avant que de m'engager A le leur ceder, ma's qui a aussi servi
pendant plus de deux annes de dpt a leurs marchandibes ; intervalle dans lequel
cette prtendue humidit devait necessairement diminuer et non augmenter. Des recherches plus circonstacides mettralent encore davantage au jour (Inconsequence de
www.dacoromanica.ro

300

COSTANTIN I. KARADJA

leurs allegation dans cette affaire, mais Kate ne pas m'engager dans des details trop
minutieux, je me, borneral A observer, gull n'est aucunement vraisemblable qu'un btiment contigu plus de sept autres, situe dans le meme emplacement, !All en meme
tems et dans la meme forme, ait seul une humidit, qu'aucun des autres, n'a notcirement pas. Ce qui rend cette difference encore moins probable, c'est qu'ancun des locataires qui ont precede les Srs Doxachi et Diogenidi dans l'habitation de ce magasin ne lui ont jamais impute une humidit, qui le rend inhabitable, et gulls ne lui
ont pas eux-memes trouve pendant les deux premieres annes et un mois de troisieme. Mais cette qualit, qu'il n'avait sfirement pas d'abord, que les Srs Doxachi et Diogenidi ne lui ont pas suppose que lorsqu'ils crurent pouvoir s'en passer, et au moment oh, par l'expiration du terme fix pour le bail d'clIfices pareils, je n'tais plus
A la port& de le ceder a d'autres, Ii peut l'avoir gagne maintenaut par l'arrestation
de Pair, le defaut de communication, l'abandon et la fermeture des avenues, dbouchs, portes et fenetres du magasin, tellement que les chicanes de ces ngocians, en
me privant des rentes annuelles que j'en retirais retirais aunuellement, m'expostnt
la volr aussi dans la suite considrablement endommag. Ce n'est qu'eux seuls que
je puis et dois consquement en rendre d'autant plus responsables, qu' un grand nombre de locataires viennent de se presenter pour Pacquisition de ce magasin que par
pur esprit de contestation ils se refusent constamment de balller a d'autres. Strict observateur de mes engagemens je ne puis m'arroger la moindre autorit sur ce bailment, ni la ceder A d'autres avant l'expiration des trois annes, dont je suis convenu
avec les sujets antrichiens susmentionns, mais au bout de ce terme je me reserve de
faire apprcier par d'experts =cons les endomm agemens que mon edifice peut avoir
soufferts par ce long abandon, afin de pouvoir en rclamer Pindemnisation conjointement au prix de Location pour la troisieme anne, aux frais des procedures et autres.
Si A la suite de cette exposition, Phonorable Agence ne juge pas A propos de
contraindre les susdits Doxachi et Diogenidi A me satisfaire dans le plus court Mai
possible, je La sppplie instamment de bien vouloir leur faire du moins part de la responsabilit que je mets sur leur compte afin que, en tems et lieu, ils ne puissent pas
s'appuyer du prtexte d'ignorence de cause.
respere que 1' honorable Agence se prtera a mes instances avec sa bont ordinaire et j'ai l'hounenr d'etre avec le plus profond res pect.
De l'honorable Agence Impriale et Royale
Le tres-humble et tres-obeissant Serviteur
G:goire de Ghyka Wornic
lassy ce 10 mars 1814 n/s.
pe dos : A Phonorable Agence Impriale et Royale d'Autriche dans la Principaut
de Moldavie, Jassy.

2. Frain Baciteville la Ia0 (1817).

Intr'o mica revistA, moartA in copilArie, Spicuitor In Ogor Vecin", I 4-12 (1920),

am dat un rezumat despre ce spune un cApitan francez de tara noastrA. unde se refugiase dinpreunA cu fratele sAu, de urgia cAlAilor lui Ludovic al XVIII-lea in anul
1817. Erau condamnati la moarte din cauza fidelitAtei lor pentru Napoleon, cum ne
povestete autorul.
Revlsta susnumitA fiind greu de gAsit, cred cA n'ar fi fArA de folos sA redau capitolul despre Iai in limba originalA, aceasta cu atAt mai mult cu cat acest cAlAtor fu
scApat cu vederea de cercetAtoril notri i cartea este foarte greu de gsit, fiind probabil tiparitA Intr's editie micA,

www.dacoromanica.ro

IAIl IN CRONICAR1

301

Iat titlul:

Voyages I des I Freres Bacheville I Capitaines de l'ex-garde, chevaliers de la

Legion d'Honneur,1 en Europe et Asie, I apres leur condamnation par la cour pre.vtale I du Rhne en 1816. I Paris, Chez le Capitaine Bacheville, Correard, Ponthieu, 1822. Imprimerie de David. 1 vol. 8 VIIH-402 pp. cu 2 portrete i o compozilie In litograf.e. Mai existA o editie a cicala revue et augmente", cu acela titlu
i an. Editorli sunt insA Bechet Athe 1 Capitaine Bacheville. 1 vol. in 8 XI1+432
pp. +1 f. Portretele nu mai sunt reproduse, ci numai compozitia. Pasagiul despre tara
noastrA este aproape la fel in ambele editiuni, dui:4 cum am controlat in exemplarele
din biblioteca mea.

Costantin I. Karadja.

Ed. 1. P. 205. Chapitre XXI.

IASSY.

Le noble Moldave qui vint si genreusement a notre seeours, et qui nous recut
chez lui avec tant de, bont, nous fit conduire jusqu'd lassy, capitale de la Moldavie,
ofi nous arrivAmes la 22 juin 1817.
Ne sachant A qui nous adresser, nous descendtmes A la premiere auberge qui
s'offrit A nous, en attendant que le hasard \tint nous aider a trouver des renseigneje fus reveille a la pointe du jour, par un
mens sur l'objet de notre voyage
officier du prince, qui nous donna vrdre de le sOvre chez le spadar (sic I), chef supreme de la police et de la force armee. Interrogs sur ce que nous voulions, nous
eilmes bientOt la triste certitude que nous nous &ions abuses : 11 n'tait nullement quesInstruit de notre arrive, le contion d'organisation militaire en Moldavie
sul de France voulut nous faire partir sur-le champs ; mais le prince, mieux inspire,
demanda l'avis du Gouvernement turc, attendit ses ordres, et nous permit d habiter la
ville en attendant qu'il fat statue sur notre sort. Le consul prvint aussi l'ambanadeur
de France A Constantinople pour qu'il pat intervenir, selon qu'il le jugerait A propos,
dans la decision que le divan allait prendre a notre gard Deux mois s'coulerent sans
reponse ni du Grand-Seigneur, ni du marquis de Riviere.
Dans la cruelle alternative ou nous nous trouvions, sans pouvoir nous occuper
d'aucun travail qui assurat notre existence, n'ayant plus d'argent, et ne sachaut oft nous
en procurer, nous vendimes, une partie de nos effi ts, et sans en demander la permission A la police, nous rsoltimes de partir pour Constantinople.
A peine on nous vit sortIr de la ville, qu'on nous arreta par ordre du prince.
On nous conduisit devant lui: J'ai crit au reis-effendi (= ministrul turc al afacerilor
strAine) pour savoir ce qu'il voulait que je fisse de vous, nous dit-il ; vous ne sortirez de Jassy que quand j'aurai recu une rponse.Prince, si vous ne nous permettez pas de sortir de vos Etats, lui rpondis-je, donnez.nous les moyens d'y vivre"
C'est trop juste, ajouta-t-il, retirez-vous ; demain vous aurez de mes nouvelles." Nous
le salumes respectueusement ; le lendemain nous apprimeas qu'il avait donne l'ordre
de nous compter a chacun cinquante francs par mois, et une ration de vivres
La Moldavie, situe entre les monts Krapacka et la mer Noire, est enclave dans
lesEtats d'Autriche et de Russie. Cette dernire puissance en possede dj deux cinquiemes, qui lui furent cedes par le trait que la Porte eut le malheur de signer en
1812, au moment oU les armes franaises portaient le coup de mort a l'empire des
Czars.

La religion grecque est la seule du pays : ii y a un patriarche (sic 1) et un dere

nombreux, qui possedent des biens d'une grande vak ur ; un nombre considerable de
couvens riches, que l'on rancontre souvent pour venir au secours de leurs fteres de la
MoNe. Les boyards, qui composent la noblesse, forment la partie la plus nombreuse
www.dacoromanica.ro

302

COSTANTIN I. KARADJA

de la nation (sic I); ils possedent les deux tiers des terres qu'ils afferment aux paysans, depuis que ceux-ci ne sont plus attaches A la glebe.
Cette province, arrose par le Danube, le Pruth, le Dniester et une infinite d'aufres rivieres qui descendent des monts Krapack, eet extremement fertile ; car, quoiqu'elle ait t depuis pluseurs siecles le theatre de la guerre entre les Osmanlis et les
Chrtiens ; quoique le Gouvernement despotique et son horrible cortege la cupidit, la
fraude, la corruption, l'gnorance, le fanatisme, la desolation, les confiscations regnent
sur ce malheureux pays ; malgr, dis-je, une foule d'abus dont l'numration serail trop
longue, l'exportation &passe encore l'importation d'un quart.
Cependant ii n'y existe amine manufacture ; le luxe des boyards y est pousse
aussi loin .que possible ; les femmes surtout y sont d'une recherche excessive dans leur
toilette ; les cachemires de l'Inde et les soies de Lyon, leur sont indispensables ; les
voitures sont aussi necessaires : Vienne en expdie par le Danube, plus de huit cents
cheque anne ; mais pour compenser tant de dpenses, la Moldavie fournit du yin aux
Russes, des bestiaux aux Autrichiens, du We, du sel, des cuirs, du miel, du bols, etc.
aux Tures de Constantinopole e t aux Grees de la More. Ainsi, malgr les dsordres

d'une detestable administration, ce pays est encore un des plus riches de l'Europe.
Jassy, qui en est la capIale, renferme environ quarante mile habitants, quantit
d'glises remarquables, beaucoup de maisons en pkrre, construites a l'italienne, et un
nombre considerable clt cabanes en terre. Les rues, payees avec lOuqs madders de
chene, sont d'une extreme malpropret en hiver, mais les boyards ne vont jamais qu'en
voiture.

II n'existe point d'arme moldave ; le prince a deux cents Arnautes pour sa garde ;

les boyards, suivant leur grade et 1 eur rarg, ont de deux jusqu'a vingt soldats de la
meme nation. qu'ils achetent pour leur servir de gardes domestiques ; ces durs esclayes d'Albanie demeurent chez leur maitre, et l'accompagnent partout ; leur uniforme
ressemble a celui de nos mameluchs ; ils manoeuvrent bien leurs chevaux, sont arms
de pistoles et d'un grand baton qui leur sert de lance.
En fin, apres quatre mois d'attente, ernes ordres de nous rendre A l'audience du
prince Callimachi. Son Altesse assise sur son it-6'n% entoure des membres du divan,
nous communiqua la lettre du Grand-Seigneur, qui portait ; i ce sont de mauvais
sujets, faites-les partir ; si ce sont d'honnetes gens, quelles-que s (lent leurs opinions
politiques, donnez-leur asile. N'ayant point de reproches a vous faire, nous dit ensuite
le prince, voe,s tes libres d'habiter cette partie de la Moldavie, aussi longtemps qu'il
vous plairac,le spadar visa ros papiers, et des ce moment nous, fames libres dans
une province du Grand-Turc.
Nous chechames alors A nous occuper. en attendant des nouvelles de notre pauvre patrie, dont nous n'entendions plus parler, quoique les boyards parlassent presque
tous frangais. Mon here, dont l'ducation avait et plus soignee que Ia mienne, donnait
des legons de mathematiques, tandis que je montrais des armes.
Quelque temps apres ; je fis la connaissance d'un boyar avec qui je signai la
Cananou), Spatar de Moldavivw et
convention suIvante : Entre M Jean Cananot
le Capitaine Bacheville.
M. Bacheville entrera ch. z M Cananou pour enseigner la langue franaise A son
fils ; il sera traite av, c tous les gards que l'on do t a un veritable ami.

M. Cananot donnera a M Bacheville le logement, la table, le blanchissage, un

domestique uniquement A son service, et douze cents piastres (la piastre turque vant
fr. 42 c ) par an, payables d'avance par trimestre.
Les parties se prviendront trois mois d'avance, etc. etc. Fait double, etc. Jassy,
le 26 Octobre 1817.
1

www.dacoromanica.ro

IAW TN CRONICARI

303

Nous arrivions an chateau de M. J. Cananot, a q daze lieues de lassy.

La re eption fut bienveillante ; la maitresse de la maison, qui savait assez de
francais pour se faire comprendre, m'assura que j'aurais peu de choses a desirer.
Toutefoli je ne pus me dlendre d'un certain scrupule, en songeant que je me
chargeais d'enseigm r ce que je savais A peine, et avant de commencer mon mtier de
professeur, je reprsentai encore une fois a M. Cananot, car je le lui avais dj dit,
que je ne me sentais pas capable d'instruire convenablement son fils : donnez lui
l'ecluzation d'un officier de la garde imperiale, me rpondit-il et ne vous inquietez pas
du reste, il en saura toujours plus alors que tous les boyards de la Valachit`.
Cette reflexion qui tait vraie sous plus d'ug rapport, vainquit ma repugnance.
et j'entrai en fonctions. 1).
Mon eleve montra d'abord de la ,bonne volont, puis se relcha, s'ennuya, et
m'envoya promener. Son pere &ant absent ; fattendis son ret,ur pour me plaindre, et
nos etudes reprirent leur cours, mais sans faire de grands progres au pet t boyard.
Ceptndant, malgre tons les gards de M. Cananot et de sa femme pour moi, j'eus
quelques desagrmens dans les premiers jour,s de mon arrive; qui faillirent me faire
quitter la maison. Une querelle que j'eus avec les Arnautes qui leur servent de gardes,
faillit me cater la vie : ces barbares allaient se jeter sur moi, une douzaine, le sabre
a la main, quand M me Cananot vint calmer leur fureur en me prevant sous sa pro.

tection spciale.
J'eus aussi a me plaindre du maitre- d'htel et void comment :
Except dans les principales villes, il n'y a point d'auberg:s en Moldavle. Quand
les boyards voyagent ils font comme les cures de mon pays, qui descendent chez leurs
confreres, de village en village. Jamais ils ne se font annoncer ; il y a toujours dans

les chateaux qui se trouvent sur la route, du pain, du yin et de la viande a discretion.
Ainsi que la noblesse franeaise, le plus abject boyard moldave croit avoir le pas sur
tous les nobles du monde ; a plus forte raison devaient-ils l'avoir sur moi, qui ne leur
tais prsente que comme un maitre de langue.
La premiere fois que je me trouvai a table avec plusieurs de ces hommes privilegies, suivant la methode polonaise, le maitre-d'htel prsentait les mets a chaque
convive ; quand il tait pres de moi, il passait a un autre, ne m'offrant rien que quand
il avait servi tout le monde. Dans toute autre circonstance, je me serais mis au-dessns
d'une telle inconvenance, mats j'tais proscrit, et selon moi, les malheureux ont le droits
d'etre exlgeans ; je m'en plaignis donc avec amertume a M. Cananot, qui dit en dant :
Je vous donne carte blanche ; ils sont grosslers tchez de leur apprendre a
vivre, vous leur rendrez service et vous m'obligerez. Je me promis d'user dela permission a la premiere rencontre.
L'occasion ne tarda pas a se presenter.
Une douzaine de boyards, a longue barbe, la tete couverte d'un lourd bonnet
d'astracan, et le corps envelopp d'une tunique de soie, attach& par une large ceinture de cachemire, vinrent se mettre a table chacun avec un domestique derriere soi.
Selon sa coutume, le maitre-d'htel passait devant moi sans rien m'offrir ; je le pr.s
p5r la barbe, et lui intlmai l'ordre de me servir a mon tour, sons peine du baton :
je buvais du yin rouge, et j'avais un grand verre ; mon yin plut a un boyard, mon
verre convint a un autre ; je ne comprenais pas ce qu'ils disaient, mais j'entendis gull
s'agissait de quand ils prononcerent le mot cascalo (=dascAl), maitre de langues. Je
me mis sur la defensive ; deux valets vinrent pour m'ter, run mon verre, l'antre ma
1). Acest pasagiu lipsete in ed. I.

www.dacoromanica.ro

COSTANTIN 1. KARADJA

304

bouteille ; j'avals A la main un couteau A long manche, et je leur en donnai sur les
doigts, de fagon A leur faire perdre l'envie de revenir A la charge. A l'avenir je n'eus
pus A me plaindre de pareilles impertinences.
Quelques jours apres, je regus de Jassy la nouvelle de la mort du respectable
M. Maurojini (Mavroyeni) chez qui mon frere se trouvait depuis peu.
. . . M. le hettman D. (Hatmanul Constantin Bogdan Pal lady), gendre du prince
Calimachi, le pria d'accepter un logement dans son palais, le prsenta a la cour, et
prvint M. Negri, consul de France, que dsormais nous porterlons nos decorations.
Quant a moi, je jouai le role d'instituteur, tent bien que mat, jusqu'au printemps,
heureux de vivre ignore dans une compagne, o je serais peut-etre encore, si les mauvaises af fakes de mon patron ne l'avaient contraint de vendre sa terre, et de me congdier. . . . Mon depart pour Constantinople fut fix au 18 avril. . . . J'arrivai malade
A Bucarest, quatre jours apres mon depart de Jassy. (lin officier de la maison du Prince
Caradja a pitie de Bacheville et lui envoie son mdecin). Mon brave protecteur, a qui
j'avais t recommand de la part de M. hettman, gendre du prince de Moldavie, me
prsenta, peu de jours apres, au fils du prince de la Valachie (bunicul meu, beizadeaua
Constantin I. Caradja n. 1799+1860) qui me recut avec une extreme boat& Son Altesse m'engagea A rester A Bucarest, en m'assurant que je n'y manquerais de rien.. .
Son Altesse me fit present de plusieurs objets estimes A plus de vingt-cing louit, et
donna l'ordre de me laisser continuer mon voyage. . . . Le 18 mai 1818 je partis pour
Constantinople.

. . .

1652, Aug-Sept. Nunta Ruxiandel filca. tut VasIle

Lupu, cu Tranu htm. Cazacitor.

AugustSeptembre 1652.
Beschreiburg der Solemniteten, so
bey der Hochzeit des Chmielnizken
Sohns, Timoszeck, mit des Hospodarn
in Wallachey Tochter vorgangen etc.
Nunmehr ist es vollentzogen, wass, entwe-

der ob Gott von Ewigkeit Her, es mit

des Hospodarn liebster Tochter also verordnet hatt, oder ob dass unvermeident-

Descriirea solemnittilor, cari au a-

vut loc la nunta lui Timus, fiul lui

Hmielnitchi, cu fiica Domnului din

Valahia [= Moldova].
Acum, ori ca aa a fost randuit, din
venicie, de cAtrA Dumnezeu, cu cea mai
iubitA fiicA a pomnitorului, ori cA nu putea
sa fie scapat de aceasta, din pricina soartei

den knnen, dass es der Hospodar, nach

der Zerstrewfing des Polnischen Heers
unter Batow unnd nach der Belagerung
der Veste Camienicz, in keinerley Wege

de neinlaturat, s'a inplinit ceia ce Domnul nu mai putea cu nici un chip sa inlature, dupa risipirea armatel polone, sub
Batow i dupa asedierea apusului Camenitel, flindca Hmielnitchi, indat, trimise,

umbzugehen vermochte, sintemahl Chmiel-

deacolo,

niski alsofort von dannen seine Abgeordnete an den Hospodaren mit diesem Begehren abgefertiget, dass er seine Tochter, vermoge der lang gethanen Verspre--

cererea, ca sA-i dea, fiului sau Timu,

ca tovaraa de viata 1 pat, conform cu
o fagaduinta de demult facuta, pe fiica
sa, ceia ce Domn'torul nu de buna vole,
cat de nevoie, a trebuit sa primeasca i
sa faca i a trimis repede pe Hui fratelui
sau, ca ostatec, la Hmielnitchi, la Zehrin.
Dupl veti lungl 1 felurite, cad au avut
loc tntre danii, asupra acestei casatorii,
s'a aproplat, tnsfarit, Timu, la 16 Au -

liche Verhangniiss nicht Oberschritten wer-

chilag zum Lebens unnd Bettgenossen

dessen Sohn Timoszek geben wolle, welches derselbe non tam libenter quam re-

verenter annehmen unnd thun mtissen,

unnd dannenhero alsobald seinen Brudern-Sohn nach Zech run zum Geysel ge.

www.dacoromanica.ro

solul su catra Domnitor, cu

\LASH IN CALkrORI

sandt. Nach langen unnd vielfaitig un-

ter Ihnen tiber dieser Heyrath hie und

'Wieder abgegangenen Bcttschafften naherte sich endlicb der Tymoszek den 16
Augusti nach lampol, zu dessen Eopfangung der Hospodar, alss ein kluger Herr,
denn Herrn Thoma, einen vornehmen
grossen Hoffman, mit einem Theil seines
Heers nach Soroki abgefertiget, unnd eine
Carosse mit sechs.Pferden dabev gesandt,
danebst auch alien Vorrath an Wein, Mart

und and andern dazu nothtirftigen Sachen, dahin bei Zeiten zu verschaffen an-

befohlen, damit er ihn alss seinen Schwieger Sohn daselbst tractiren unnd von
dannen biss in die Residcnz lasy ihm
auffwarten und den Vortrab halten solte ;

indessen, was thut Timoszek ? Er beschicket denselben Hoffman unnd lest ihn

von Soroki zu sich bitten nach Jampol,

unndt, da derselbe seinem Willenn nicht
zu wiederstreben, sich hintiber jenseit der
Dniester zu ihm verftig, t, helt er ihn bey
sich an und auff. well er sich einziger

Verratherey besorget. Dieses aber war

ihm noch nicht genug ; sondern er schrei-

bet fort an den Hospodarn, damit selbiger ihm auch seinen Brudern, den Feldherrn, mit zum Geysel abordne, welches
derselbe auch thun mtisscn, dass er also
denselben, wiewoll nicht ohne machtigem

Verdruss unnd Verbitterung, an ihn fertigte, worauff Timoszek, sobaid nur derselbe Feldhaubtman in Jampol angelanget, mit seinen Voickern sich am Dienstage, den 26 dito, von dannei erhoben,
und sich .diesseits der Dniestr tibersetzen

lassen dass er am' Mittwoch zu Belce

und am Donnerstage tiber Pruty in Skzycani (Sculeni) genachtet am Freytage vor
Mahlzeit ist er in die Residenzstadt lasy
eingezogen kommen ; welchen libel will
kommenen Schwiegersohn zu empfangen
unnd einzuhohlen, der Hospodar mit den

VA

gust, de lampol, si pentru primirea acestuia Domnitorul, ca un intelept, a trimis pe dumnealui Toma, un boer mare,
de seama, cu o parte a ostirei sale, catra

Soroca si a Mai frimis acolo o trsura

cu sese cai sl pe langa asta a poruncit
s se ingrijeasca, la timp de tot felul de
provizii de vin, de bere (?) si alte lucruri trebuitoare, cu care el trebuia sa 1
trateze, in acest loc, ca pe un ginere al
sau si de acolo pana in capitala, in Iasi,
sA-1 serviasca si sa tie avangarda. Intre
aceste, ce fa:ea Timus. El trimite sol Ia
acelas boer si il ruga sa vie dela Soroca
a lampol si fiindca acesta nu putea sa
se inpotriviasca vointei sale, tre,u dincolo, decealalta parte a Nistrului, la dansul si Timus 11 opri la clansul si intarzia,
fiindca el singur se temea de trdare. A-

ceasta insa nu- i fu destul, cad el scrise

Domnitorului, ca sa-i trimita, ca ostatee,
si pe Tratde sat], conducatorul ai matei,

care t-ebui s'o fad si pe aceasta, cad

el i-I trimise, desi nu fail suparare mare
si amaraciune, dupa care apoi, de Indata
ce acest Comandant de armata ajunse in
lampol, Timus-, cu multimea sa, Marti,
in 26 a zisel luni, [August] se ridica de
acolo si trecu dincoace de Nistru, Miercuri a fost in Balti (Belce) si Joi a inoptat peste Prut, in Szulani (Sculeni ?), Vineri, inainte de pranz, era gata de a intra in Iasi ; Domnitorul, pentru a intampina si priimi pe acest, neplacut, si bine
venit ginere, i-a iesit inainte calare, cu
dumnealor boierii si opt mil de oameni,
din oastea sa, si fnaintea lui trimise ca.
jari opt calareti inpunatori, inbracati turcete, echIpati cieplin si inpodobiti splen-

did, cu tot felul de podoabe de calarie,

caci el voia sa se infatiseze ca un minunat monarh si potentat, a carui bravura eu nu ma simt in stare s'o descriu,

H rrn Bojaren und acht Tausend Mann

seines Heers entgegen ritte, und ftir sich
acht stattliche tiff Turkisch ausgekleidete
unnd vollmontirte, auch prachtig mit alter
Hand Reitschmuck gez'erte, Cavallier voliuletinul Muzeului Municipal _loan NIrcult e 14,

www.dacoromanica.ro

39

305

M. COSTACHESCU

rre:ten liesse, dass er aiss (sic) ein wiArdiger Monarch unnd Potentat, dessen Tap-

Astfel Timus cu 3000 Cazaci Zaporogeni,

Stadt le mehr unnd mehr sich naherte,

und nach dem sie seines Theils in dem

cari, iu adevar cum spun ei, erau alesi

in chip de osebit, i totui cand te uita I
la dansii foarte cheli, se apropia din cd
In ce mai mult de ora i dnpa ce ajunsese in vale, la departare de un sfert de
milk de drum, oamenii Domnitorului, asezati in rAnduial, in doul slruri, de a mandoua laturile i Timus, astfel incunjurat de groaza necurmata cobora dealul,

Thal till eine Vit rtel Melt, Weges sich ge-

ca si cum s'ar gasi intro expeditie,

nahert haben, dess Hospodarn Volcker

awe), Reigen von beiden Seiten in der

stiegen sie von den Pferden ab, unnd

ordona, si ordona soldatilor sa ante mu

zica. Caud s'au intalnit amAndoi, au descalicat de pe cai, si s'du intAmpinat : Timus cuprinse de dupa gat pe Domnul,
socrul sau, numai pe jumMate, dar acesta
ii saruta pe clansul, ca un tata si-i vorbi
el intai, aratandu-i, ca se bucura d ji suflet, de sosirea sa. Timus insa nu i raspunse nici o jumatate de vorba, ci sta

empfingen Bich elnander : Timoszek 11111-

ca un idol si mut ca in extaz si isi su-

bhlsele den Herrn Schwiegervater nur

halb, aber derselbe ktissete ihn, als ein
Vater, unnd redete Iho zum ersten an,
mit Bezeigung dass er sich herzlich ilber

gea si rodea buzele ; in locul lui, Wychowschi dAdu raspunsul. Calaretii lui
1 imus dei erau zdrentarosi l slabanogi,
erau totusi inbracati foarte scump si bogat, cativa cu aur, altii pe cai inpodobiti,
cu ele i stt fe, brodate cu perie. El insusi era inbra cat cu o haina ro ie carmAzie, si pe deasupra cu omanta de ca-

ferkeit ich nicht wtirdig genugsam tu

beschreiben vermag, ausszoge. Da denn

der Timoszek mit 3 m. Saporowischer
Kosachen, weiche zWar, wie sie sagen,
besonders auserlesen, und dennoch da-

her sehr kohl anzusehen wahren d r

Ordnung geschlossen, und der Timossek,

o mit steten Furcht n umbgeben war,

kam, alss wenn er immer In der Expedition wehre, vom Berge herab angestrichen, unnd hiess die Soldaten Music erschallen. Alss sle nun beysamen gekommen,

seiner Ankunf ft erfrewete. Dem aber Timoszek nicht ein halbes Wort zum Bescheid ertheilete, sondern wie Gotze und
alss enzucket stund, unnd die Lippen bebilise (sic) unnd nagete, fUr weichen a-

ber der Wychowschii die Antwort endlich thate; des Timoszken Cavaicata Waren, wenn lumpene und magere, aber sonst
sehr kostbahr und Rich bekleidetes ezfiche mit Gold, andere mit Perlen ges-

tifea de aceias culoare, captusita cu samur, care haina, frA indoiala, nu fusese
fAcutA pe trupul sAu ; un flack' tartar,
str.cat de varsat, nici decum- mic, ci cam
puternic I grosolan.

tickten Satteln unnd Zeuge, aussgeputzte

Pf-erde. Er selbst war mit einem Cramoisyrothen Rock unnd einem sammeten, mit Zobein durch unnd durch geLtterten Ueberrock oder Mantel derselben Farbe angethan,

welches Kleid woll nicht ilff seinen Leib

gemacht worden ; ein junger pockennar-

bichter Kerdel, ni.ht gar klein, sondern

zindlch starck unnd grob. Hatte zwey
Rittwagen von Fichten-Holz, einen Rust wagen unnd annderer schlechter Wagen
vier hundert, worauff sie Salz nahmer,
vteleicht ihren Gewinn damit zit suchen :
die andere Obersten sassen uff gutten

www.dacoromanica.ro

IASI

307

IN CALA I ORI

Pferden, und wahren alle auch uff pol-nisch mit Silber unnd sonst gekleidet, aber derer wahren auch nicht viel, sondern die m, isten allerhand Gattung. Ritte
demnach Timoszek zur Seiten des Hos-

Avea dottA trAsuri nobile de lemn de brad, o

trAsurA de arme i patru sute de altetrAsuri
ale, In care luau sare, poate cu asta fi cAutan cltigul lor; ceilalti fruntai erau cAlArl,

podarn in die Stadt, da, zu seiner Ein-

moda polonea, cu argint i altfel dintre

acestia nu erau multi, ci cea mai mare

hohlung din Stticke geloset worden, unnd

die Feld-alss andere Musicken, insonder-

h e it der Truck- n unnd Zygayner erschollen unnd ftihrete ihn der Hospodar
in seine Gemazher, d.e stattlich unnd prachtig bekleidet unnd geziertt waren : drinnen er ihm seinen Sohn Steffen praesentirte, unnd viel mit ihm redete, mit
13:.cieutung dass er Ober seiner Ankunfft
recht herzlich erfrwet w, tire ; aber Herr
Tymoszek bllebe, nach eine r alten Weise,

immerhin einen Weg ; w:e den andern,

stumm : nur muste der Wychowilci allzeit
ftir ihm reden und dass Wort fhren. Die

Jungfrewen fiengen in Gemach bey der

Braut anzutanzen unnd die Zygeyner straNen off ihren Instrumenten. Der Hospo
chr aber begab sich zu seinen Gemachern, unnd riethe dem Brautigam, dass

er, nach so vielen aussgestandenen Ungemach unnd Verdruss von der Reisse,

aus,ruhen unnd den Stat.b von Wege

abwaschen mochte ; ordnete auch auss
seinen Cammer-Junckern Ezliche, damit
sie ihm dienen unnd auffwarten solten ;
unnd waren zu seinc r Assistenz Herr Wychowski. Herr Fetera unnd andere seiner
Camme di ner, auch ezliche alte fiirnehme wallachische Bojarn, welche der Timoszek, a:ss wie ein Wolff im Gestrauch

ansahe; nach mahln kehrete er denen

selben den Rucken zu, unnd zog sein Mes-

ser auss, unnd schnied ihm die Nagel

abe (sic) in Gegenwarth solcher vornehmer Le uthe alss der Wallachischen Bojarn, Obersten und anderer Officirer. Die
Losementer wurden in der Stadt ange.
zeichnet, unnd die Bediente zugeeignet ;
auch allerhand Notturfft gereichet. Dass
kosackische Heer lag unter Winogrod
unnd thaten den Einwohnern in lasy grosses Schaden, fr welchen sich die Jtiden
versteckten ; denn, die sie ertappten, mus-

pe cai buni 1 toti erau InbrAcati, dupA

parte din tranii erau imbrAcali In felurite chipu 1. Timu intrA calare alAturea
cu Domnitorul, in ora i aici, la sosirea
lui, se dAdu drumul tunurilor i muzicile
militare, ca 1 celelalte, afarA de a Tur-

cilor i a Tiganilor, cantarl, i Domnul

II duse in apartamentele sale, care erau
mobilate i inpodobite frumos 1 luxos:
aici in prezentA pe fiul sAu Stefan i vorbi

mult cu el (cu Timu), cu intelesul, cA

se simte bucuro ., din tot sufletul, de sosir a lui ; dar Domnul Timu rAmlne,
ca si mai Inainte, pe tot drumul, ca i
ceilalti, mut ; numai Wichowschi trebui,
tot timpul, sl vorbeascA, In locul lui, i
sA conducA vorbirea. Fetele incepurl al
joace In odaia miresei i Tiganii scartiiau
din instrumentele lor. Domnul se duse In
camerele sale i sfAtui mirele ca sl se o-

dihniasa, dupl atat de multe

supArAri

i neplAceri Indurate, cu cAlAtoriea 1 sl

se poatA terge de colbul dramului ; porunci la iativa din copiii din casl sl-1
serviascl ; 4i erau pentru asistenta sa
Domnul Wichowschi, Domnul Fetera i
altil din camard nerii sAi, pe langa cativa
bAtrni boeri moldoveni, de searnA, care
se uitau la Timu, ca la un lup, din stuf4 ; dupA asta el le inturnA -spatele, 11
scoase cutitul i f?i tAie unghille in pre-

zenta unor astfel de oameni de seamA

cum erau boerii moldoveni, eel mai marl
ki alp ofiteri. Gazdele furl Insemnate in
orai 1 li se dAdurl la IndAmanA slugi i

orice fel de trebuinte le

www.dacoromanica.ro

furA

Inplinite.

308

M. COSTACHESCU

sten sich bey ihnen weidlich ausskauffen

unnd ronzioniren; zu denen 5 tosste noch
eh Geschwerm Kosacken, wel, hen auch
Mier Vorrath unnd Losementer gegeben
worden. Alss es nur zur Taffel angefertiget war, Hess der Hospodar seinen Eydam zur Mahlzeit einladen, welcher sich
aber nicht bald ankleidete, also dass der

Oastea cazaceasca e ra tabartt sub vii i

Wu mari pagube locuitorilor din Iasi,

pentru care Evreii se ascunsera, cad pe
care puneau mana Cazadi, trebuiau sa
se rscumpere cu pret bun ; pe Evrei ii

lovi Inca o ceata de Cazaci, carom le

dadura tot felul de proviz i sl locuinte.
Cand fu pre gdit pentru masa, Domnitorul

Hospodar lang uff ihn warten musste : endli-

pofti pe ginerele sau la pranz, el insa

ch kam er in andern polnischen Kleidern

nu se Inbraca repede, astfel ca trebui sA-1

astepte mult ; In sfar9it veni la masa, in-

angethan zu Tische. Den der Hospodar ne

ben sich setzte: da begunnen sie zu essen,
Gesundheit zu trincken unnd wurden Stileke darauff geloset, E ber Herr Timoszek blieb immerfort lohannes in eodem, welches

den Hospodarn sehr verdross unnd hohnte. Die Wallachische unnd Turckis:he
Musikanten spielt ten, unnd stellettn die
Tarcken allerhand Frewdensplel vor, so
biss in die Nacht wehrete.Folgenden Tages, am Sonnabend, macht sich Timoszek zur Copulation fertig, warumb er denn
nicht zur Taffel kam, mit dem Hospodarn
zu speisen ; alle Bojarinnen unnd Wal-

laehische Jungfrauen, sehr kstlich unnd

prachtig geschmficket, tanzten im Schloss

unnd Herr Timossnek soil im Fenster

Mr alien Lenten, Rauchtaback, unnd sahe
dem Wallachischem Get anze zu. Am Sontag fate, tanzten abermahl die Bojarinnen

unnd dass Wallachische Frauenzimmer

unnd hernach mtiste de r Hospodar mit
seiner Gemahlin Dumna lhre lit bste Tochter Resanda dem ungeschickten unnd
unbehbelten groben lumpenen Kerdtl,
m t unertraglichen Schmerzen tibergeben :
darauff er zur Kirchen ritte uff seinem
Turckischem Gaul, mit einem grossen Federpusch, unnd In reichen kostbahren

Kleidern, so ihm der Hospodar geschenckt batt, angethan ; den zwey Bojaren, alss
elnen feinen erbahren Menscher, von beyden Seiten begleiteten, unnd ihm darauff
Glck whnschten. Da sie nun in die Kirche kommen, knieten beyde Hochzeiter
uff einem Tepplch nieder, und schwurn

bracat in alte haine poloneze Se aseza

Una Domn, incepura sa manance, sa inchine in sanatatea for se cladu drumul
tunurilor, dar domnul Timu ramase mai
departe mut, ceia ce Domnitorultd- ii fu
foarte neplacut si insultator. Lautarii tr. oldoveni i turci cantau i Turcii reprezen-

tau tot feint de jocuri de veselie, carora

le pune capat noaptea. In ziva urmatoare,
Sambata, Timu se gatete de nunta, pen-

tru care nu veni la masa, sa manance cu

Domnitorul ; toate jupanesele si fetele mol-

dovence, inpodobite foarte scump i frumos, jucau in curtea castelului, 1 demnul Timus, la o fereastra, fuma tutun,
pentru toti oamenii, si privea la jocurile
moldovenesti Duminia, des de dimineata,
jupanesele si fetele moldovence jucara din
nou si apoi Domnitorul 1 cu sotia sa
Doamna trebuira sa dea pe fiica lor inbita, Rusanda, neindemanatecului i nelustruitului, netrebnicului Haan grosolan,
cu durere insuportabila ; dupa aceasta el
porni spre biserica, Ware pe calul lui
turcesc, cu un surguciu mare si 1mbracat
in haine scumpe, pe care i le daruise

Domnitorul ; doi boeri si cate un copil

din cask 11 insotesc, deamandoua partite,
dorindu-i fericire.

einander die Ehe und Traw ; damit also der

fdne Brautigamb mit Frewden auss der

Kirdreg nach clem chloss sich begabl
www.dacoromanica.ro

lAll IN CALATORI
unnd die Braut ktisste, welche eine grosse
Menge Volcks anzuschawen zulieffe, unnd
wurden die Stficke geloset. Auch spiele-

ten din Musikanten frisch auff, aber des

Hospodarn Tochter vergass Trahnen iiber dem, den sie z vor mit Verlangen erwartete unnd desswegen sie auch allzeit
kosackische Lieder ihr vorsingen lassen :
darauff -sassen sie zu Tische, unnd ward
eine Karrethe nach den Nadterinnen unnd
Schneiderinnen gesandt, welche aber in
ihren Losementern n:cht angetroffen worden, sondern in der Karwa serie, dass ist
Im Wirthshause, uff Brandwdn aussgangen wahren. Die brachte man nach
Schloss gefiihret : sahen wie die Gespenster auss, unnd dass wahren des Chtnielnizken Bluttsverwandtinn, hessliche, graw-

liche Weiber, in Judischen Rocken uifti

schwarzen, doch mit Zobeln gefuttert,

(19

IntrarA in bisericA i amAndoi mirli Inge nun-

chiarA pe un covor 1 igijurarl unulaltula

credintA ; cu asta gingoul mire iei, cu bucurie, clic' biseria gi se duse la castel l sArutA mireasa, carelucru era IngAduit sA fie

privit de marea multime a poporulul, gi

se dadu drumul tunurilor. Muzicantii cantarA din nou, dar fiica Domnitorului Incepu sa plAnga, ceia ce de mai inainte atepta cu dorintA gi de acea puserA sA

ante antece azAcegti; apoi se agezarl

la masa gi se trimise o earetA, dupA cusutorese i croitorese [= drugte] care nu
furl gAsite la gazdele lor, ci au lost aflale, in CarvasArie, adeca o carciumi, la
rachiu. Ele au fost aduse la caste! : semAnau cu nite stafii i ele erau rudele
lui Chmielnitchi, nigte femei unite arunte
cu haine negre evreiegti, aptugite cu soboli gi cu gulere mari : se pare a voiau

unnd mit grossen Kollern : scheinet, dass

sie sich der Wa,lachischen Manier haben
accomodiren wollen, von welchen denn
viel zu schreiben noch wehre, wenn der
-Scham nicht solches verbothe. Diese alle

sA se accmodeze maniere or rnoldovenegti,

tractirte die Hospodarinn in den andern

Gemachern Der Hospodar hinwlederumb

Timug ca sA mAnAnce, sA beie gi sA fie

vesel atuncT, pentru intAla oara, incePu

Lotigte seinen Eydam Timosseck, dass

acesta sA vorbiasa, se plea cMre Dom-

er essen, trincken unnd frohlich sein solte :

legte sich auf f den Herrn Konarski, unnd

redte ihm helmlich zu : Dziekuie wielce

nul Cotnarschi gi-i spuse Ince tigor : MuttAmesc foarte mult Doosnitorului, e ban
totul, ce trebue mai mult. A dat Dumnezeu, sA aud un cuvAnt bun, de aceia sa

H I. M. iest wszegho dostatek, czego

ante muzica turceasa, sA bern pentru

bulsze, trzeba dal P. Bog, dobre stowo uszlyszec. Muzyka Tureczka trzeba grac, za
zdrowie ChmlelnL kiego y za Conjunction
domowa ? plc z Dzial naradosc bk.." (dass

sAnAtate a lui Hmielnitchi

da fing derselbe erst an zu reden, unnd

despre care ar fi multe de scris, daa

nu agi fi oprit de ruiine. Pe aceste toate
Doamna le trait, in alt camera. Domnitorul iaragi se nevoi cu ginerele sA u

i pentru legAtura caselor noastre gi ca semn de bu

curie sa dea drumul tunurilor.

ist : ich bedencke mich sehr gegen dem

Herrn Hospodarn ; es ist alles wollauffl
Wess &Men wir mehr ? Gott hatt mich
ein gutt Wort horen lassen, drumb lasst
die Tiirckische Music aufspielen, uff des
Chmielnizken unnd unserer Hauser Conjunction Gesunheit trincken, unnd zum
Frewden-Zeichen die Stucke Ibsen"). Schlckte auch drauff nach seiner Music : einen

Organisten, dreyen Violisten, einen auch

mit der Bassviol, unnd einen Posaunisten,
welche ihm uif polnisch uffspieleten : da

www.dacoromanica.ro

310

M. COSTACHESCU

wrd er erst recht lustig, und h iess die

Kosacken

tanzen, die denn, wie dassVieh

in Morast, sich herumb warffen. unnd

soffen biss eine Stund in die Nacht. Die
Nadtt rinnen und Schneiderinnen aber wur-

den ehrbar beyzeiten davon geftihret, weil

ihnen die Bojarinnen was vorgerfickt hatten : eine aber auss den kosackinnen, mit
nahmen Haska Karpicza, die zimlich

uaverschambt war, stosste diese Worte

zu den Bojarinnen auss: Czyna lupies-

twa my do was przyiachali, lubo wy

pyszniessze ob nap, aszem wy Doczkie
za Kosakem daiete (dass ist :" sindt wir
zu euch auch auf einen Raub hergefahren ;

ob ihr gleich fiber uns hoffartiger seydt,

so habet Ihr doch einem Kosacken ewre

Flirstinn gegeben"), unnd wie von der

Huff abgehen will, fellt sie umb und umb

herunter, denn sie war fett unnd Ltte

sich besof fen, dass man sie kaum in die
Carrethe leiten kundte. Die andere stunden denncch auff ihren Filssen, unnd hielten sich, dass sie also in der Carethe in
die Losemente gebracht wot den. Nachdem auch der Brautigam rafft sich vom
Tische auff, und geht in seine Gemachre
unnd danncn in die Schlaffkammer (ubi
de forLna et integritate sponsae actum
est). Folgenden unnd drifted Tages, ist
der Herr Tfmoszek nicht auss auss seinem Losement kommen, sondern am Mittwoch ist er ins Feld spazieren aussge-

ritten. Am Donnerstage, haben der Hospodar mit seiner Gemahlin Dumna, die

junge Ehefrau Rosanda unnd Herr Ti-

Trimise apoi dupa muzica sa : un orgarist,

trei viori$11, unul cu basul $1-un tramaita$,
cari ii cantara poloneVe : acuma pentru intaia$ data se inveselcpte,cu adevarat i che a-

ma pe (Azad sa joace, care se invarteau, ca

tki$te vitt in mocirl $i baura, pang la un

ceas de noapte. DruVele furA duse, in

chip onorabil $i la timp de acolo, pentruca jupanesele le-o luase ceva inainte:
una insa dintre dru$tt le cazace, numit
Has ca Carpita, care era cam nertlinata,
spuse aceste vorbe jupaneselor ; am Arena la voi pentru pracIA ; de$i santeti mai
mandre dct noi, totu$i ati dat pe Domnita voastra unui cazac, $i cum voia fA
piece de de curte, cazu rostogolindu-se,
caci era grasa $i beata, a$a cA cu multa

greutate au putut s'o dna in careta. Ct lelalte se tineau pe 'picioare i a$a au

fost duse in carete, la gazda. Dui:4 asta
mirele se scula repede dela masa $i se
duse in camerele sale $i apol in camera
de culcare. A doua zi $i a trda zi, Timu$ n'a mai e$it din camera sa, dar Miercuri a e$it calare, in primblare, la camp.
Joi, Domnitorul, cu sotia sa, Doamna,
tanara sotie Rusanda $i domnul TImus,
boerii $i jupanesele an mancat, inpreuna,
In catncra : aici deabea putea sa patrunda
cineva, pentruca set viau f tele din casa,
chiar I insu$i Domnul, cu Doamna. Dupa
asta Ti nu$ cu iubita sa incepura sa joact ,
in t mp ce Wichovschi $i ceilalti a iteptau
apoi Domnitorul clarui ginerelui, pentru

osteneala o monecla de aur, el in:A nici

nu putu, cu adevarat sa se incline.

moszek, wie auch die Bojaren unnd Bojarinnen, in Gemach zusamen gegessen :
da aber kaum Jemand eingelassen worden, well dass Frawenzimmer auch der
Hospodar slbst mit seiner Gemahlin bedient haben. Nach deme gieng Timoszek
mit seiner Liebsten tanzen, deme der Wychowski mit andern uffwartete : drauff
schenckte der Hospodar dem Eydam fr
die Miihe ein Stfick Goldstrick, der sich
aber warlich nicht neigen kundte. Damit
auch Timoszek die vornembste Bojarem
beschenckte, unnd zwar dem Hospodarn
www.dacoromanica.ro

IASI' IN CALATORI

verehrte er ein Zimmer-Zobeln, seiner

I angel] Ehefrawen ein adamaschkenes ge-

futtertes Zobelnes ROck.hen, den Bolirn

jedeni zu hundert Le Wen Thalern, die es
alles aber nicht achteten. Hinwiederumb
gab der Hos podar selnem Schwiegersohn
vier Pferde, alss zwey Ttirckische mit
Sattel unnd Gezeug ganz ausgeputte,
unnd zwey Wallachtsche Rumaken (sic),
unnd dem Multanischen Hospodarischen
Gesandten, der sich auff die Hochzeit
auch hatte eingestellet, auch ein Turckisch voll montirtes Ross, arm' den andern
des Timoszek Gefehrten und Of ficirern

verehrte der Hospodar wegen der Tochter stattliche Geschencke, welche auch
die Kosakischen alss e ne Schuld selbst

311

Timu facu daruri i el, apoi, celor mai de

seama boeri, 1 afar be bomnikor da.

rui cu o blana de Satbur. tinerei sale soclarui o haina de adarbasc, captuita

cu samur i fiecarui boer, ate o suta de

fei-taleri, cari, insa, nici n'au luat In seama
acest lucru. Apoi iarAi Domn,torul dada

ginerelui sAu patru cal, doi turceti, cu

seaua 1 frau!, cu total inpodobiti, i do
moldoveneti, i solelor Domnulut Man-

t nrsc, cari i el luasera perte la nunta,

deasemenea un cal turk.ese, pregatit cu
total 1 celorlalti tovarai i ofiteri ai lul
Timu, le dada Domnitorul, pentru fiica
sa, daruri splendidP, chiar i MOO Ca2zacii pretinsera, ca o datorie. Vineri, a-

Lame in 6 Septembrie Timu a plecat,

forderten. Am Freytage, nemlich den 6

September, ist der Timo zek auss lasy
wieder abgereiset, weL hen der Hospo-

tads!, calare, din lal, i Domnitorul 1-a

pet: ecut 'Ana in local unde it intimpl-

dar biss an den Orth, da dr ihm emp-

el, mers ra i Doamna i boerii. Aici s'an

fangen unnd willkommen geheissen, abermahl begleitet hatt, mit welchem die Hos

dat jos de pe cai 1 i-au luat ramas bun

unul dela altul i atata vreme cat Domnitorul a vorbit cu ginerele sat!, tanara
casatorita tinu de dupa gat pe mama sa,

podarin nebst den Bojarinnen auch fuh-

ren. Wie sie nun von den Pferden abgestiegen, haben sich einader gesegnet,
aber so!ang der Hospodar mit seinem
Eydam unterredet, so lange hielte die
junge Ehefraw ihre Mutter, die Hospo-

nase la venire i-i urase bun venit ; cu

Doamna, 1 plan se amar ; dupa care, 41

lua i ea limas bun de la panntil sal,

beyde Eheleute einander, unnd zeigten

ein ,froliches Gesichte, aber dass betritte

Domnitori, insurateii se sarutara i chipuri:e lor aratau veselie, dar inima trista,
nu ingAdui tinerei sotii sJ spue vreun
cuvant despre durerea eCApoi, la urma,
bo rii, jupanesele, cu Timu i Domnul
statura cu capetele descoperite, icu asta
se despartira, unit de altii, i Domnul sca-

Herz !less der jungen Ehefrawn nicht zu,

band de un oaspete aa inpovorator, se

dass sie fr Schmerzen ein Wort reden

intoarse iarasi in 1a1.

darin, umbhalset, unnd weinete bitterlich :

nachdem, wie sie auch Ihrn Herrn Vattern,
den Hospodarn, gesegnet, ktissten sich die

thurfte. Endlich lezten, sich auch die Bo-

jaren unnd Bojarinnen mit dem Timoschken, unnd der Hospodar stund immer
mit entblossetem Haubte, damit sie von
einander geschieden, unnd der Hospodar,

so solches beschwerli,hen Galtes loss

worden, nach lasy wieder gekehret ist.
[Textul german, la N. lorga, Acte 1
fragmente 1, 208 i urm, ; rezumat in N.
lorga, 1st. Rom. p in ca Mori II, 9-13].

Comunicat de M. Coslchescu

www.dacoromanica.ro

H.

Partea admknistrativA ; ciesbateri si Cothursicfiri

(sria VI-a)

71). In 16 Noembrie se tine edintA plenarl a comitetului Muzeului ; se primesc

diferite donatii de calf ; aa d. A. D. Atanasiu daruet! 4 carti vechi Bisericeti, intre care e 1 Biblia romaniascA editia Petersburg 1817 ; iar in schimb se .primesc 11
bropri din partea Muzeului National din Montevideo.
D-1 Preedinte comunica ca a asistat la Inmormantarea regretatului loan Ursu,
profesor Universitar, pe care l'a parecut la groapA toatA studentimea nationalista, raposatul Hind un fervent aparator cu scrisul i cu cuvantul al chestiilor marl Nationale.
Ion Ursu a murit in nrma unei intoxicari alimentare la Pite0, cu prilejul unui
examen de bacalaureat i moartea l'a surprins in toiul aavitatii sale 1iterare. Ultima sa
ucrare $tefan cel Mare arata cat de solla ii era pregatirea sa istoricA i cat de sistematic tia sA expunA chestiunile istorice. I. Ursu a lasat un gol in seria cercetMorilor istorici romani, iar Universitatei din Bucureti ii lipsete un profesor emerit.

Inuentarul documentelor uiei dela Copou, vanduld de Prinlul N. Soutzo dmsale

Pantelle Hracovici.
No. Data actelor.
1. 1789, lunle 8. Zapisul lui Vasi1e G dersa, prin care vinde viia lui Proca
Bacalu.
2. 1808, lunie 13. Tidula Vorniciei de Aprozi catrA Costandin telal baa pen-

tru vinderea acestii vii.

5. 1809, Sept. 22. Zapisul lui Dumitru fiiul lui Proca Bacalul pentru vinderea
yid- catra Domnita Ralu Cantacuzin.
4. 1809, Oct. 26. Actul egumenului mAnstirei Trei Erarchil prin care recunoate
aceastA vanzare cu plata einbaticului de 100 lei pe an [originalul este in limba greceasca avand traductie MO dansul].
5. 1810 Genar 15. Cartea Divanului Knejiei Moldovii intAritoriu acetii cumplraturi pe numele Domnitii Ralu.
6. 1836, Feur 10 Zapisul mAnAstirei Neamtu pentru vanzarea acestii vii ce i
eau Mat danie de Domnita catra Monahia Sofia i fiilor ei.
7. 1836 lunle 18. Tidula egumenului mAnAstird Trei Erarchi prin care recunoate
vanzarea acestii vii de manastirea Neamtu
8. 1838 Febr 23 ( Doua scrisori a monahiei Sofia una catrA preotul Neculai
9,
w
w (
w
din Conteti 1 alta catra preutul Teodor din manAstirea Neamtului, prin care instiintaza CI au gasit cumpIratoriu viei pe
luminarea sa Printul N. Soutzo.
10. 1838, Feur. 27. Invoirea mg tAstirei Neamtu pentru vanzarea acestii vii.
11. 1838,
Zapisul numitei Monahii i a fiilor ei legallzat de Giudedtoriel distrLtului Eii sub No. 431 i 1859, pdntru vanzarea
viel cAtra Printult N. Soutzo.
.

www.dacoromanica.ro

D'ESBATEM $1 CoMuNICAM

313

Actul egumenului manstirei Trei Erarchi prin care recunonte

trecire acestii vii catra Printul Soutzo, tot cu embaticul de
100 lei pe an.
0
condicuta doveditoare pltii embaticului cati1 manastire de
13.
la 23 Aprril 1849 pan la 23 April 1859.
Adeca triisprezeci bucati, osebit de traductia in dos artata catra aceste s'au mai
predat actul cumparatorului Hracovici din 5 April 185$ : precum i patru adeverinti
sub No. 311 i 282 din 860 i 252 : 285 din 1861 a admini,tratiei Monitorului Oficial, doveditoare platii a patru publicatii in catime de 271: lei peste tot.
12.

Comunicate de C. I. Caragia

Academia Roman& si documentele ce vorbesc de Iasi

(seria VI-a)
1). 7130 Mai 13 (1622', la0 Zapisul lui Oheorghita Piroca, care vinde un loc
de cas in lai. (CXVII.25).
2). 7178 (1670). Scrisoarea lui Ifrim Curgios catra vel logofat pentru locul sat,

de casa din 14. (CXVI1.2).

3). 7212 August 3 (1704) loV. MAricuta lui lane Tiganul, ce a fost staroste de
blanari i cu feciorii ei lorga, Va silachi, Costachi i Dochita %/And 5 locuri de dughen
pe podul Hagioaei intre Costantin negutitorul i intre dughenile man. Cetatuia, ale lui
C. Barbosul, lui lane Catichi blanar, i Axiniei cu fiul ei Ion. (CXX1.122).
4). 7213 lunie 2 (1705). loan Betelie vinde un loc de casa in lai In gura ulilei,
(CXVII.53 L

5). 7227 Mart 28 (1719), Axinia Surdoaea lasa danie unei nepoate a sale Frasina o dugheana in targul de sus. (CXXI.121).
6). 7235 April 26 (1727). Costantin i Dochita \rand Axiniei, sotul lui Nicolae
vtav de calvra0 de Tarigrad 5 hirte vie la Cetalue. (CXX.104).
7) 7235 Julie 30 (172 7,. Zapisul Tofaner pent u un loc de casa in gura utilei.
(CXV11.53 b).
8), 7236 Noembrie 30 (1727).

arte de blastam de la mitropolitul Gheorghie,

prin care afurisete pe cel ce ar prapt di dugheana de pe podul HagioaeilngA Chirill blanar, ce o are loana zestre de la malca-sa Frasina. (CXXL123).
9). 7243 April 13 (1735), la(. Gavril arma sin lane Leondescul i cu Sanda
solul sari 1 cumnatii sal Andrei i Dima valid lui lonita diac de divan o casa cu locul
ei in ON Fnriei, ce se megieeite cu casele balgibap Braila i Gligoraco cupet
(CXXI.133).

10). 7248 August 2 (1740). Zapisul lui Tanasa Daraban pentru o cas,. (CXVII.96).

11). 7251 Mai 25 (1743) lonita diac de divan vinde lul Andriei Lepadatu un
loc de cask cumparat de la Gavril Arma5u1 i de la cumnatul Sall Andrei, fecior lul
Ene Rusul vornic (CXXI.126).

12). 7255 Dec. 6 (17461, Jai. Teodosia, femeia lui tefan potcovar, vinde lui
Lazar arman Soronar, fiind sarac de s tul ei, cu 3 feti i 2 fete, o vie (CXV 73).
13). 7256 Dec I (1747). Andrie Lepadatu arma i Sanda vand lui Artene Rade 1 sotului sAu Catrinei o casa cu pivnita i cu dugheana pe ulila Fn6riei. cump irat de la Ion Tarlic, ce a fost diac de divan (CXXI.128).
14). 7265 April 1 (1757), Artene Rade i Catrina sotia lui vand lui Ene Chisstruiul cupet o casa cu pivnita, ce o avea cumparata de la Andrief LPpadatul.(CXXI.150).
buletioui Muzeului Municipal ,loan NecuILe Jcii.

www.dacoromanica.ro

40

Ma

bEAATERI

1 COMUNICARI

15). 7265 (1717). Ene Pistrui cupet vinde spatarului Vasile Roset casele sale cu
locul lor, cumparat de Racle Artene. (CXXI.13.).
161. 7270 Mai 12 (1762). Tofana Marica face danie lui Ionitk diaconul de la stele

Dimitrie o livada din dealul Coroiului pe mosia Socolei. (CXV.61).

17). 1762 Dec. 7. Zaplsul lui Toader Butnarul clucer pentru o vie la Miroslava
(CXV11.162).

18) 7272 lanuar 11 (1764). Iasi. Lazar armanul din Iai vinde

lui

Lavric din

Bucium o vie in dealul Coroiului (CXV.72)

.
19). 7274 Mart 13 (1766). Toader Donici i Safta i cu fiul lor Costandin vand
lul Gavr 1 talpalariul o vie tn dealul Coroiul pe mosia mon. Socola (CXV 71)
20). 7274 lunie 30 (1766). Darie vornicul de la Bucium i sotul sau Catrina %/And
lui lonita Hermeziul vtori camara o vie in dealul Coroiului pe moia Socolei. (CXV.63).
21. 1767 Mai 4. Cartea boerilor mazili data in judecata lui Ion vtori usiiar cu
Stamate bulucbaa sin Costandin, pentru o vie din dealul Cetatula, cumparatA de Ion
uierul de la SImion Checa uricariul.
22). 1771 Noembre 30. Nastas vornic din Socola se invoete cu lonita carami-

dat sa-1 stapaneasca o vie de pe Socola, care a fost a unui copil a verii sale Stanca.
CXXI .119).

23). 1773 Feer. 25. Maria femeia lui Gavril talpalariul vinde o vie in dealul Coroiului pe moia Socolei catra Aidrei vornic de Bucium (CXV.66).
24 . 1774 lunie 2. Vasile Potorachi vinde o vie lui Coste staroste de placintari
(CXV.81).

25). 1774 lull 12. Vasile Lupul i Irodia, soti, i cu fratele Irodiei Costandin vnd
o vie pe deah_l Coroiulul pe moia Socolei, lui Negel blanariul (CXV.88).
26). 1776 Mai 9 Anita fata preutului Dum. Ursu de la sfntul Me vinde preutu-

lui loan de la Talpalari un loc de casa pe ulila Sdrbascd de Inga Sf. Me din lai.
Casa o avea danie de la Dum. Mustea diac de camara (CXV.62).
27). 1777 Mai 27. Sotii Coste placintarul i Anita impreuna cu fii lor lor lonita
1 Gheorghe vand lui Mihai placintarul o vie in dealul Coroiului, pe moia man. Socola. k CXV.70).
28 . 1778 Mai 15. lonita Hermeziul biv vel j cnicer 1 Catinca

soti dau soacrei

lor Ilinca o vie de la Socola pentru o vie de la Odobeti (CXV.78).
28 bis). 1778 lunie 13. Porunca vel log. V. Razul catra Gr. Beldiman vornic de
poarta sa aleaga locul de casa in Fanaria veche, dat man. Sf. Spiridon de Ion Racle
(CXYL127).

29). 1778 lulie 1. Teodor Casian cupet se invoete cu man. Sf. Spiridon sa-i ia
un loc de casa in ulita Fanariei vechi, unde au fost casele lui lonita Racle i sa-i
faca casa, urmand a da bezman cate 8 lei pe an (CXXI 1321.
30) 1781 April 21. Panaite Pascali vinde lui lonita blanariul o vie. (CXVI11.7).
31). 1785 Febr. 4. Egumenul de la Sf. Sava, par. Vrnav imparte tiganii cu Vasile Neculce stolnic (CXXI.13).

32). 1785 Noemb. 20. Aceia zapis pentru impartal de tigani. (CXXI.14;.
33). 1785 Noemb. 21. Vasile Neculce stolnic cimpara tigan rob de la Dumitraco
BAdarau vatav de copii. (CXX1.15).

34). 1786 Sept 30. Marturie hotarnick a vornicului de poarta pentru alegerea unul loc de casa a Mariei Croitoritet in mahalaoa Edndriei, impresurat de man. Sf.
Spitidon, iar locul il tinea cu bezman Toader ceausul de negulitori. CXXI.124).
35). 1789 August 29. Zapis de invoiala intre lonita Botez post. i baa Zota Panalte pentru o vie de pe molia man. Socola (CXV.79).
www.dacoromanica.ro

DESBATERI SI COMUNICARI

315

36). 1790 Aug. 23. Zapis de asezare pentru plata bezmanului unei vil 1ntre Zota
cupet ot Iasi si man. Socola, pe a carei mosie era via. (CXV.64).
37). 1794 Noemb. 8. Petre izba0 i sotia sa Stefana vand preutilor Andrei si
Gheorghe o casa ce este la margina tn mahalaoa Muntenimei de sus ; casa a fost
a rposatului Simeon dascalul (CXIV.117).

38). 1795 Julie 28. Hie Ungurul si Safta soti \rand jupanului loan niste case din
Iasi in mahalaoa Muntenimei de sus, ldng drumul Pcurarului de la vale de Bahlui (CX1V.109)

39). 1796 Febr. 20. Alex. I. Calimah Vocia judeca pricina dintre Mih. Razu biv

vel caminar si lordachi A,lan biv vatav de copii pentru un loc de cas tn Muntenimea sus (CXVI,13).
40). 1800 Dec. 24. Epitropii averii raposatului Ion Bacalul catolicul din Iasi %/And

lui Iftime Busuioc diac de visterie, casele ce le avea 'in Muntenimea de sus, !angel
drumul Pdcurarului (CXIV.152).
41). 1801 lanuar 5. Mime Bosuioc diac de visterie vinde banului Giurgeachi Su-

meri casele sale din Muntenimea de sus, ce le avea $i el cumparate de la epitropia

casei raposatului Ion Bacalul catolicul (CXIV.140).

42). 1801 April 6. Gheorghe Rusat vinde lui Stefan Ungurul din Bucium o vie
de pe mosia man. Socola pe dealul Coroiului (CXV.151).
43). 1801 Noemb. 16. Cartea divanului prin care se Intareste cumpararea ce a
facut banul Giurgerachi Sumeri a unor case in Muntenimea de sus de la Iftime Bosuioc ot visterie. (CXIV.146).
44). 1803 Dec. 9. Vasile dascalul cu fratii sai vand lui Teodosie: barbier si 1lenei o vie pe rod la Socola (CXX 115).
45). 1806 Mart 25 Catrina din Buciumi, sotia lui Stefan Ungurul, si cu fiul ei.
Panciul vand cuscrei lor Maria, o vie la dealui Coroiulul, pe mosia man. Socola (CXV.87)
46). 1806 Dec. 15. Sofronie arhimandritul Mitropoliei si egumen Socolei adivereste ca caminarul Icrdache Bucslnescul a platit bezmanul unei vii. (CXV.129).
47). 1806 Dec. 19. Panciul feciorui lui Stefan Ungurul vinde lui Hagi Ion the o
vie de pe dealul Coroiului la Socola (CXV 147).
48). 1808 Janie 10. Zamfir blanar face jaloba Mara sale lui Von pentru o vie,
ce are pe mosia man. Socola (CXV.74).
49). 1808 Iunie 15. Carte de judecata a marilor boeri pentru 5 firte vie la deatut Coroiului la Socola, cumparata de 1-11agi Ion de la Ilina barbierita, si Intre Zamfir
blanariul din Iasi, ginerele Casandrei b anArita (CXV.181).
50). 1808 Julie I. Diamandi Ferole se Invoeste cu Epitropia sf. Spiridon sa plaeasel bezman pentru locul caselor din uliia Edndriei vechi, ce le-a fost cumparat de
a manastire si casele au fast zidite de Toader negutitor din Tdrgul de jos (CXXI 177).

51) 1808 lulie 3. Cartea Epitropiei sf. Spiridon prin care se invoeste cu Diamandi Ferole sa plateasca cate 40 lei bezman pe an pentru casele din Fdndria veche,
drgul de jos (CXXI 178).
52 . 1808 Julie 16 Adresa logofetii marl catra Vasile Bucur vornic de poarta sa
aleaga locul de caaa al Solomiei monahia din tdrgul Fdlnei, zestre fiicei sale Maria,
a lui Enachi Strat (CXXI.65).
53 . 1808 August 3. Adresa divanului Cnejiei Moldaviei catra vornicia de aprozi

sa randuiasca pe Telalbasa sa strige la mezat vinderea unui loc de casa in idrgul

Fdinei vechi, a Solomiei monahii, dat zestre fiicei sale Mariuta a lui Enachi Strat
(CXX1.173).

34). 1803 August 6. Porun.ca vorniciei de oboie catra Costantin Talalbasa sA

www.dacoromanica.ro

316

DESBATERI

l COMUNICARI

strige la mezat un loc de casA din Iasi, tdrgul Finjj vechi, pe care Solomia monahia 11 dase zestre fiicei sale MAriuta sotia reposatului Ianachi Strat (CXXI.160).
55). 1808 Aug. 10. Zapisul Soltanei pentru o vie la Cetatue (CXVIII.131).
56). 1808 Oct. 28. Divanul Cnejlei Moldaviei intgreste stapanire serdarului lor-

dachi Vartolomei pe locul cu casa In tdrgul F6inei vechi al Solomiei monahii, cum',kat de la mezat. (CXXI.167).
57). 1809 Dec. 22. Caminarul Bucsenescul vinde lui Hagi Ion i Hagi Hie o vie
in dealul Coroiului pe mosia man. Socola. (CX V.176).

58). 1810 Aug. 12. lordachi Negel vinde o vie din dealul Coroiului pe posia
man. Socola Jul Hagi loan, Hagi Ilie. (CXV.145).
59). 1811 Mart 14. Jalba lui Durnitru Potcapleru catrA divan contra soacrei sale

Paraschiva pentru o dugheana cu loc lang6

telrgului de sus, zestre sopei sale
Maria, fata rAposatulul Dima Casian, ce s'a poreclit Berea. (CXXI.173).
60). 1811 April 23. Diamandi Ferole cla in chirie pe 3 ani lui Grigore Anghelichi casele sale din la0 ldngd bissrica alba. (CXXI.174).
61). 1811 Mai 15. Cartea divanului in judecata de socoteli intre Paraschiva Beroae vichil fiilor sai Gheorghe si Costantin, ce locuesc la Crdm, cu ginerele sau
Dumitru Potcapierul (CXXI.175.)

62). 1811 Mai 20. Cartea de judecata a lui Bali vet logofAt in pricina dintre
Paraschiva lui Gavril ciobotar din Iasi si intre Paraschiva Beroae, femeia lui Dima
Casian pentru datorie. (CXXXI.176).
63). 1811 Oct. 13. Cartea divanului Cnejiei Moldovei cAtre is. de Iasi pentru o
vie la Cetatue (CXVIII.143).

64). 1811 Oct. 13. Cartea isprAvniciei Iai pentru o vie la Cetatue. (CXVIII.142)
65). 1811 Noembrie 3. Iordachi spatarul vinde lui Ion Hagi Hie o vie din dealul
Coroiului pe Socola. (CXV.173).
66). 1812 Oct. 2. S:risoarea staretului Ion de la man. Neamtului si Secul catra
pAr. Grigore vechilul manastirei iii pricina caselor afierosite man. de banul Gheorghe
Sumeri. (CXIV.148).

67). 1812 Oct. 25. Scriso area lui Grigore vichilul mAn. Neamtului si Secul cAtra
C. Calierghi le fAcuse danie mosul sAu ban Giorgiachi Sumeri man. Neamtului. (CXIV.148).
68). 1813 April 27. Cartea ispravniciei de Iasi pentru o vie la Cetatula. (CXVIII.150)

69). 1813 lunie 12. Jalba cAtra divan a sulgerului lanachi Adam pentru o vie la
Cetatue. (CXVIII.151).

70). 1814 Febr. 16, kW. lordachi Catargitil biv vel postelnic vinde lui Magardici
Hagi Caracas arman neguptor din Iasi un loc de casA in ulila podului vechiu. (CXVIII.152).

71). 1815 Dec. 21. Porunca logofetiei mari catra lonita Modan vornicul de poarta
sA strige la mezat casele din Jas1 ale rAposatului Vasile Herteziu fratele pah. lordachi Hermeziul si ale lui C. Calierghi, cumnatul paharnicului (CXIV.150).
72). 1816 Mart 9. Cartea lui Sc. A. Calimah Vocla catrA A. Ghica vel vornic de
aprozi sA puna pe Telalbaia sA strige la mezat casele din Peicurari ale lui lordachi
Hermezin si ale surorii sale Maria Hermeziu (CXIV.149)
73). 1818 Oct. 24. Vasile Pogor vinde neguptorului Ion Bogdan tufecci trei dugheni cu locul lor si o crasmA in tdrgul Fdlnel, ce-i zice acmu tdrgul Cucului, rAmasa clironomie de la fratele sAu sardarul Tudurachi Pogor. (CXXI.166).
74). 1820 Julie 16. Pdh. M Veisa pretelueste dughenele I lucrurile lasate de raposat preut Stere lui Anattasa Grebenciu (CXXI.159).
75). (1822 Oct. 14. Marturia ce dau Manole, preot 6ligore si alp la mana lui

Radu Frangoie pentru 9 vie 14 Woo 000. (CXV.128).

www.dacoromanica.ro

DESB ATERI SI COMUNICARI

317

76)41823 Janie 28. Cartea lui C. Timircan vornic de poarta, prin care se alege
locul de dugheni de pe alga Hagioaei al negutitorului D. Potcapier, zestre de la soacra-sa Paraschiva sotia lui Dinu Bere, vecin cu negutitorul Toader Merla. (CXXV.129).
77). 1823 August 4 ChWrOu. Cartea pe care Alexandru Gane fiul raposat .Atanasie Gane o cla cumnatului sat Anastasa Grebencea sa fie epitrop purtator de grija
pentru o vie de la Socola, data zestre raposatei sale mame Elena (CXXL163).
78) 1824 lunie 2. jalba lui Anastas Grebencea catra K. K. aghentie ca sa-1 radiche sechestrul pus pe via cumnatului sat] Anastasa Gane supus rosienesc, partea
mamei sale, cum si o magazie de la Galata a parintelui sAu XXXI 170).
79). 1824 Mai 4 Jalba caminarului Tudorachi Aslan pantru mosia Slaniceni la
Dorohoi i pentru case din Iasi (C XX, 35.)
80. 1827 Mart 16, (Jh. Radu vatav m6soara locul cumparat de Ivanciu Svetcovici, ginerele Mariei Sarbe, de la Enachi Carbune pascar in Iasi, fa mahalaoa Brcqtenilor sub sf Lazor, pe mosia sL loan Zlataust (CXXI. 89).
81). 1827 April 17. Stere fiul lui Serban Gherman vinde jupanului Dim. Pascal o
casd ce este pe local visternicului lordachi Roset. (CXXI. 90).
82). 1827 lunie 10. Dim. Pascal vinde Saftei Bodescd o cas cu dugheana in
mahalaoa potef, pe locul visternicului lordachi Roset. ce o cumpArase de la Stere sin
Serban Gherman (CXXI. 93.)
83). 1827 Julie 28. knife!' Sandal Sturza V oevod numete pe lordachi Catargiul biz) vet visternic, pe Ion Neculce biv ye! vornic. pe Alex. Calimah bia eel
vornic i epitrop podurilor, pe Petra Roset biv vet spatar si pe lordachi Buc0nescu biv eel spatar sd facei to/i parte in comiteiul ronduit pentru buna Ingrijire
a oraului $i punerea la cale a siguranliei obtiei. (CXXI. 95).
84). 1827 August 10. Anaforaoa catra Voda a Comitetilui randuit pentru ingrirea orasului si punerea la cale a sigurantei obstiei prin care, propun a fi numit spatarul Nec. Roset ca meimerbaa al breslelor de teslari, petrari, carmidari i alte bresle,
cum si pe comisul Gh. Asachi la ingrijirea orasului (CXXI. 97)
85). 1827 August 11. Anaforaoa Comitetutui relnduit pentru buna ingrijire a

oraului Jai cOtra domn, ca sei porunceascei agiei poliliei Ia0 so opreascd dIn
lucrare pe cei ce au inceput se-pi _Med dugheni din lemn, cu pOrelii In paianturt si
nuele, iar dughenile ce au ars la 19 Julie so' nu se mai Med decdt de piatro. (XXI. 98).

86). 1827 Sept 2. Porunca vorniciei de obste catra tealal basa sa strige la mezat casele din torgupr, de la cerdacul lui Freng pe mosia man. Galata, ale sotiei
raposatului lonita Eremia (CXV. 97).
87 , 1827 Oct, 30 Jal ba catra domn a Mariei sotia mortului lonita Erimia din
torguprul Geildki in prima ce are cu Ion Klai supus austriecesc. (CXV 98.)

1836. Jalnica tragodie a lui Alex. Beldiman

D-I Akx Roica, profesor de flaut la Conservator'. l de muzica j declamatie din
Iasi, mi-a incredlntat un manuscript al operei clasice a lui Beldiman. E un frumos volum legat in piele si cu scoarte rosii. Format mare in folio Titlul e acesta : , Tragudiia,
sau mai bine a zOce jalnica Moldaviei tntdmplare dupd rOzvr011rile Greciior,la anul
1821.-1861735." Ms. cuprinde 168 fete (84 file), din care 164 fete stau scrise, iar ultimele
4 sunt albe, In josul fetei 164 sta scris notita : sjeir.Vte la anul 1836 luna lui August
25 zile.m Gheorghe sluger."

Scriitorul are grija s se iscaleasca si in josul altor pagini. Asa el a inceput a

scrie Jalnica tragudie Inca din 1835 lulie 6, cad imediat dupA titlu scrie : 186/735.
www.dacoromanica.ro

DESBATERI 51 COMUNICARI

318

Cele 4266 versuri, carl ocupa 131 fete au fost scrise mai mult de un an, caci la star-

litul versurilorfata 131sta scrisa aceastA insemnare : slosrOte anul 1836.

TOhndelrea Nairnelli (sic) tine filele 131 133.
Jurnalul mergirii boerilor diputat la Tarigrad, ocupa fata 134-154, iar la urmA pe

fata 154 se iscaleste : Gheorghe Capsa stager'.

Tractaturile prin care sau inchinat tara de catra Bogdan VodA, domnul Moldaviei, Imparatiel Soltanului Baizat al doilea, ocupa filele 155-164, i aa gAsim o altA
notita : ,S.Idrsltd la an..I 1836 luna August 25 zile. Gh Kapsa sulger".
Deci scrierea acestui mare ms. s'a fAcut intre 6 Iulie 1835 i August 25 zile anul 1836, adica un an i aproape 2 luni de zile. Sunt mai inulte condee, cari au ajutat pe Gh. Caps sulgerul cu scrisul manuscriptului Asa un al doilea condeiu a scris
fetele 67 I 68 ; un al treilea condeiu a scris fetele 61-96 jos, cand tot condeiul lui Gh.

Capsa mai scrie pe aceiasi pagina 10 stihuri :

Ms. A avut si un cititor asiduu, care a fncercat a corecta versurile ; pe fila intAia stau scrise aceste versuri :
0 1 Filarete sarace!

Vezi vreme cum sa priface,

Ca o roata sa'nvarteste,
SA schimba si sa clateste
Nu mi-ar fi trecut prin gaud,
SA ma uiti aa curand,
Dupa dragoste ce mult,
Ceau fost intre noi crescuta

Ca am stat si am privit
Si m'am pliroforisit

Cd dragostei jimeesti,

Sd nu le ndddjduep,
Cd dragoslea jimeiascd
Ca parola franfuzascd.
Pre mult s'arata cu dor
Si cu ravna spre amor.
lata versurile dupa numerotatia din Letopisete III, 337. seqq.
1. Ci necaz ! ci osandire I vai mii ce foc amar !
2. Ci trAsnit, si ci lovire I ci otrAvitori pahar

3 Cine au socotit vro data ciniau putut pune'n end

4. Jalnica tarii stricare sa o vaza asa curand
5. In ci stare, amar mie, te cJtremuri and privetti (M. K. gdnde0i).
6. A lacramilor nAvala chip nu este so opresti...

vets 18. caci viiata stari toata in primejclie o privesc (M. K. primejthi).
40 Partile Turkii toata diodata razvrAti (M K. de o clatd a rdzvrdti).
, 45 dia lor planuri n'am tiinta si nici pot a zace ceva (M. K. potu zice
ceual

43. Dar urmare pin Moldova nici de frica poate sa placa cuiva
[ III. Dar lucrarea nici de frica nu poate plAcea cuival
47. Caci fiproasta fArA temeiu, nici de cum mai la urmA sA videti
[111. ProastA j temeiu nici unul. mai la urma sa videtil
89. ( Intrigant de cii de frunte si din eel mai lAudati
If
, 90. ( Cu poitelnicul Costachi, fi pare cum ca sunt frati.
[M. K. III. IntrigantA, vicleanA si zacAst, lumea de putea manca
Zftmbindli si si spuinduti glume, nesimtitil te dezbraca]
www.dacoromanica.ro

t14

DESBATERI $i COMUNICAR1

vers 96. Un Levidi Neculachi sullet scarnav si crunt (M. K. RI. si urdfu)
124. Aliii a lovi Bei licul in cat pot sa nevoesc (III scYrguescM
294. Si se randuesc si ejuri (M. K. III. si ejori) dup'a printipiului plan.
249. Tuturor le dau corde (M. K III. cocardc) pe totl impodobescti
252. Falanghele eteriei cu atata numai nu sa plinesc (III. cu atata nu s implinesc)

255. Eforii dau poruncd la viiata, pren raspantii le lipescu (M. K.

III

proc-

lamafii)
282. 0 voroav (III a vorovi) dinpotriva samtind Ica-i chivernisit.

271, Un negutitoriu saracul ceva pentru c'au grail (III. grdsita)

312. Dupa ce au asa voe, apoi se mai intrebati (III. asteptafi)
332. Acil nevoesi saracii cu spaima la el mergea (M. K. jugea)
372 Si mai bune si mai proaste, ori cum era culegea (M. K. III. era n'alegea)

462. Si de acolo alaiu s sa faca au poruncit (M. K. III, jacd ln sfdrsitu)

Pe calaul legaturii in piele sta imprimat : Poezii, anal 1821"
Provenienta rnanuscriptului, dupa explicarile date de d. A. Roscca, este el a
apartinut bibliotecei tatalui drusa'e, rposatul C. Rosca, fost presedinte curtii de cornert
la Tribunalul de Galati : C. Rosca s'a Omit la 1821, chiar in toiul eteriei si a murit

a 1900, in vrast de 79 ani. Fiul lui Rosca din lalomita, a mai avut o soil, pe Elena
maritatA cu Stefanescutatal vestitulul geolog Gr. Stefanescu, fost profesor univers tar
Nu Vim sa spunem cum de la neamul sulgerului Gh Capsa a trecut la C. Roica, prin
mostenire, ori prin cumparatura.

72. In sedinta de la 30 Decembre .s'au luat mai multe masuri administrative, fiind
sedinta de inchiderea anului bugetarl 925.
Primaria com. Iasi comunica ca s'a aprobat de consiliu contul de gestiune pe
anul 1924,Cum buletinul nu ajunsese cu tiparul de cat la coala 42, s'a dispus ca
suma prevazuta pentru colaboratori sa se plateasca pe exercitiul 1926, la incheierea
contului publicatiei buletinulni. Se sporeste jetonul de prezenta la 100 lei ;se acorda
mai multe bonificatii servitorului, intendentului muzeului si una mie lei lucratorilor tipografi, ce culeg la buletin,Se face inventarul buletinului [N. 1 (310). II (336), III'(81)
IV (212)]

Bilantul anului bugetar 1925

a) venituri ; prevederi 59549.20 ; tucasarl 102178, excedent 43629.70.
1) cheltueli, prevederi 58549.20, cheltueli 73372.00, deficit 14822.80.

Facandu-se bilantul iese un excedent total de 2886690. Acest excedent se va

rece ca sold pe exercitiul 1926 D-1 Caster arata in ce se MIA d pus acest excedentt
Comitetul aproba acest bilant, si roaga pe d. Casier M. Costachescu sa intormeasca
bilantul anului 1925 spre a inainta cornisiunei interimare spre aprobk re si descarcarea.
contului de gestiune a Muzeului.
Comitetul cla insarcinari presedintelui s continue in aceleasi demersuri spre
a capata subventiile necesare si pentru anul 1926 ; ler d. Casier e autorizat a face
fata platilor curente pana la intocmina bugetului pe 1926.

Moartea lui Alex. Rowulescu

D-1 presedinte cornunica ea a luat parte la inmormantarea batranulul Alex,
Roiculescu, cunoseutul Caligraf si paleograf, care a fost un artist desavarsit in arta
desenului si a scrierei. A vorbit chiar la mormant scotand in eviclenta meritele acestul
modest, dar apreciet artist In arta scrierei.
www.dacoromanica.ro

DESBA1 ERI 51 COMUNICXRI

.320

A ctele caselor Colonel Veisa, 1ai strada Carol N...

1) 1828 lunie 24.
Dimitrie Ghica biv vel vist. incredintaz prin acest zapis al meu ci dau dmsale
Remon Malles (Pimvi In tritc) daseal franluz. ca sa fie stiut cA avand eu despartit

un colt di loc alalure cu drumul ce merge spre Pacurari pisti drum de casele
Racoviloae, din locul meu, in marimi de doaizaci stanjeni la MO uliei l coada
locului din dos ingust numai de trii patine, lam vandut de veci dmsale cu toate heiurile, ci are pe dansul in pret de 15000 lei adica cincisprezAci mii lei, din cari bani
am primit acum 7623, lei adica sante mii sasa sute &Azad si trei lei, iar 7377 lei, ci
mai r man spre istovire sa alba a mii raspunde randuri in vremi cand sA vor ceri,
deci de astazi inainte si in veci va stapani dmlui i urmasii sal aratatul loc in paci si
nesupArat de cAtrA nimeni si spre tiintA iam dat acest zapis urmator cu a me iscalitura.
1828 lunie 24.
Dimitrachi Ghica vist. adiverez
Alexandru Gkica martur.
Divanul judecatoresc al Cnejiei Moldaviei.
InfalosandusA zap'sul acesta in divan carele fiind supt adevarata iscalltura dmsale
vist. Dumitrachl Ghica si a fratilor dmsale, spre vanica stapaniri cumpAratoriului si

a mostenitorilor sai din niam in niam sau adeverlt si de catra divan,

Canta logof t, Andronachi Donici logofM, Vasile Miclescu vornic, Dimilrachi Beldlmen vornic, V. Bal vornic, Canta postelnic.
1828 Aug. 11.
'Ex Tv aExaniv-ce 7.0,tawv ipooiwv ..711; a.cOorvta; Tot, .r10.ivroc Warcvn'ou p.ou Osaliov BiADtcc
zataxt; CyBovra ypoata, Tet & eic7a i'co; lip ii.V,pwatv 7v CExalT.EVIE. ZtAtiBtov yposiwv api54to
Ep.co, viva Aoorcv ei;
i';';; 4 ccapar,:x vI za?.Eto; ari
y'r,v Talarica To5 cer.oaciioviao5 M .
'TO

ce.rxe.) Tcu Ocritr,Tiou zopic vi C7Flica. OPoACv

1831 p.ap7101) 12.

zat

pc Vast;tv koeuvivop.at
47)11.4.rpio;

rrix2 Ptcroipr,c;.

in dos nota, zapisul raposat v16t. Dimitrie Ghica, prin care vinde dascAlului Rei-

mon caiele aceste la 1828 luni 24. No. 1.

2) 1828 Julie 3. IaA

Explication tenant lieu de contrat entre M. Reymond

et son 'pouse, ne Sophie Frauts.
Les deux poux soussigns ne firent point de contract a l'occasion de leur mariage, comme d'aucun des deux cts. ii n'y avait ni meubles, ni immeubles, ii tait
simplement entendu que le mari, selon ses moyens, entretiendrait sa femme et pour-

voirait a sa famille. Quelques annes aprs, les deux epoux trouurent a propos
d'tablir Lin Institut pour l'ducati on des demoiselles, il fut convenu, alors,
que le mari et le femme travailleraient, chacun de son Ole, pour employer ce
qu'lls pouvaient avoir de talens, et que, hormis les dpenses personnelles, comme vetemens etc, la dpense et la recette seraient partages par mottle entre les deux poux ; teltfut le seul contrat de mariage qu'il y eut entr'eux: encore jusqu'aujourd'hui,
cet aranjement n'avait il pas t mis par crit.
Mais comme les circonstances ont favoris l'tablissement susdit de maniere.qu'il
parvint a acqurir un immeuble assez considerable, c'est-a-dire la maison presentement
occupea par les epoux soussigns, et simplement vendu a mari par monsieur le vestiar Demetrius de Ghyka, les epoux soussigns ont trouve prudent, convenable et tresjuste de mettre par crit l'arrangement ci-expos, voulant, run et l'autre, que la prowww.dacoromanica.ro

DESBATER1 $1 COMLNICAR1

31

prit de cette maison leur appartienne par moitie ; qu'il en soit ainsi, a l'avenir,
pour toute acquisition d'immeuble tant que durera le present arrangement, et que le
present crit ait force de contrat pour le passe meme, comme s'l avait et fait la
veille de notre mariage.
Fait et signn double A lassy
la 3 Juillet 1828.
Matthias Raymond (pecete in cearl role)
Sophie Victoire Reymond (idem). ne Freauts.
Article additionel. Les eppox susdits ont egalement trouve juste un reclama-

tion de la part de l'pouse, qui du prix de sa harpe vendue, varsa dans

la caisse
commune, cinquante ducats d'Hollande ; il est recennu ici que le dite pouse sera
renbourse de cette somme, A tirer de la caisse commune.
Jassy. ut supra.
ut supra M Raymond.
Sophie Victoire Raymond
tn dos nota : Inscrisul de alcAtuire urmatA intre vAnzAtoarea caselor dumneaei
Sofie Reimon, i solul ei Matias Reimou. 1828-lull 3 zile.

3) 1830 Iulie 3. Liege,

Devant Mr. G. I. Dusart nota're A Liege, ville et province de meme nom, Royaume des Pays-Bas, soussign et en presence des Sieurs Jean Guillaume Corbusier,
tailleur d'habits et Barthelemie Comte, aussi tallleur d'hahits, d meuran't toys deux en
cette ville, temoins requis et aussi soussigns.
est comparu
Monsieur Francois Florion-Ftis Raymond, lve en pharmaciet majeur d'Age, demeurant a Liege, sur la march& Lequel nous a clezlare renoncer nuement et simplement A la succesion de Monsieur Mathias Raymond, son pere, deckle A Jassy, Capitate
de la Moldavie, le douze Octobre Mil huit cent vingt neuf, et en tant que de besoin, II
donne pouvoir A tout porteur, d'un expedition du present acte, de reiterer cette re.
nonciatton devaut tous juges, greffiers, ministres de justice ou autres officiers et au.
torits tablis en Moldavie, et competant, pour recevoir la dite renonciation, passer

et signer tous actes0 cit gard.

dont acte.
Fait et pas4 a Liege, en retitle du notaire soussign, rue Feronstre ran -mil
huit cent trente, le trois du mois dv Juillet.
Et apres lecture faite un comparant, il a tign avec les temoins et le notaire
(signe). Francois Raymond, 1. G. Corbusier, Bmie compt, G. I. Dusart.
Enregistr A Liege le sept Juillet mil huit cent trente fo/io quinze verso case
trois volume cent nonante, contenant trciis quarts role sans renvoi, recu pour dro;t
principal quatres vingts cents et pour add-me vingts-huits cents. Total uu florin hull
cents. Le receveur de l'enrig. (sign) Lavalleye.
pour expedition coutorme
G. I. Dusart.
pecetea : G. I. Dusart notaire A le residance de Liege.
vit par nous president et greffier du Tribunal de premire Instance seant IA
Liege pour legalisation de la signature de maitre 0. 1. Dusart, notaire en cette ville
'apposed ci dessus.
Liege le huit Juillet 1800 trente
L. G. Fabri pdt
A. Thomas greffkr.
pecetea : Tribunal 1-re instanze seant a Liege.
Buletinul Muzeului Municipal Joan Neculce Ir vi.

www.dacoromanica.ro

41

DESBATERI 5i COMUNICARI

Vii par nous Conseil ler d'etat, gouverneur de la province de Liege pour legalfsation des signatures, ci-dessus, de MM. L. G. Fabri, president et A. Thomian commis
greffier au tribunal civil de Liege.
Liege le 8 Juilllet 1830.
Sandby
pecetea ; Conseiller d'etat, gouverneur de province de Liege.

EnregIstre A la Chancellerie du Consulat de France en Moldavie, !lyre N. 2. cote

C. sous la no. 53.

Jassy le 19 Aont 1830

le drogman Chancelier.
Raimont.

v0 pour legalisation de la signature ci dessus de M. Raimond drogman du Consulat de France.

Jassy le 17 Aoilt 1830
Le vice Consul gerant de Consnlat
L. Moisson.

I. p. : (consulat de France A Jassy )

In dos nota: formalnic act a ocArmuirii Liegii (%infa) din Peiba (rango), prin
care sA face tiut c filul rAposatului Matias Reimon sA depArteazA de a clironomisi
pArintele sAu Matias, a cArui sotie au vAndut casele prin mezat 1830 luli 3. N. 3.

=1MM

4) 1831 Mal 3 Iasi.

Vornicia de aprozi.
CtrA dmlui Neculai Stamate telalbap.
PrimindusA la cinstit divan hudecAtoresc adresul cinstit departament a pricinilor

streine de la 9 zile a trecutii luni Mart supt N 177, hi urmare notii consulatului Ga-

liel supt N. 36 ca sA sA punA in lucrare cereri supusului rantuzeisc, madama Raimond,

de a sA vinde prin mezat casele sale cu locul lor de aice din Es, i cercetAndua de cAtrA cinstit divan titlurile stApAnirii acelor casA ce au cerut numita madamd
sA sA vAnzA, sau vAzut zapisul dsale vist. Dumitrachi Ghica dia anul 1828 lull 24,

prin care vinde acele casA cu locul lor dascalului franluthsc Reimon Maties aldture
cu drama! Pdcurariului i cu locul lor in mArime de doaozAci stAnjeni fala la ulifd,
iar celalalt capAt numai de trei palme, cum pe larg aratA zapisul acesta incredintat i
de cinstit divan. DupA care vazAndusA vAnzare acestor casA fAcute pe numele barbatu-

lui numitei madame, cinstit divan prin otnoAnie de la 26 zile Mart, supt N. 1426,
am scris cinstit departament sA cerceteze de poate Madama Reimond a vinde aceste
casA fiind cumpArate de barbatul ei, i de urmeazA altA vreo osAbitA pricinA ImpedicAtoare mezatul, I. i la 28 zlle a trecutii luni April sau primit la cinstit divan adresul
cinstit departament supt N. 1050 in alAturare I in copie de pe nota consulatuluiGaliel supt N. 44, din care luandusA pliroforie cd nu urmeazA prizinA impedecAtoare ceririi vAnzAtoarei la aceasta.
Drept aceia in urmare adresui cinstit divan supt N. 2158 sA scrie dtale sA
strAgl la mezat casAle arAtate cu taut lor in putere documenturilor ei pe toate ulitile
oraplui i in divan, in hotArAta vade de 40 zile cu ne contenire spre intiintare celor
ce vor fi muiterel sA cumpere, i cu pretul mulAmitor vAnzAtoarei i sA facA hareclu
In cinsit divan asupra mutereului ce va ff, cAruia pe 1AngA zapisul de veZnicA vAntare 1 scrisorile ce se va lua de la vAnzAtoare i sA va intari stApAnirea prin cartea
cinstit divan,
1831 Mai 3.
Cagta postelnic.
www.dacoromanica.ro

DESBATERI
Lei
1000

l COMUNICARI

323

evel mezat

adicA patru mii de lei lacovachl Roset.

10000 adicA zece mii lei Manu hatman.
25000 adicA doao zAci i cinci mii lei cu pretul acesta a rAmas asupra mea fAcAndusA
hareciu in presusfiia cinstitului divan.
Manolache Manu hatman.
Divanul giudecAtoresc a printipatului Moldaviei
4000

Cu pretul de dogzeci i cinci mii Id in presustvia acestui divan, au luat sfArit prin mezat vAnzarea acestor cad cu locul lor in putere scrisorilor, cu toatA
multamire vanzAtoarel Madam Reimon, prin imputernicitul ei vechil Ember Drot, hareciluindusA asupra dsale hatman Emanoil Manul, drept aceia sau incredintat i de CAtrA divan.

Grigore Ghica vornicNec. Dimachi vornic,Catargi vornic, I. Cantacuzin, Dimitrie Bran comisChirica -ban.
dir ban Enachi Stamati.

sectia I III,
partea 1.
N. 2502
1833 April 28

ef. sectiei. pall. Vas. Luzarich

reghistrator loan CAmpan

in dos nota : Tidula mezatului a caselor din 1831 Mai 3 prin care sA face ha-.
reciu asupra rAposatulul meu pArinte la 1833 April 24.N. 4.
5).

1833 Arpil 29. 4-os iscAlita Madam Sofiia Raimon, fac tiut i facreclIntAz prin

acest zapis de veenicA vi zare a casAlor mete- cu locul lor din targul Iaii, cA In urmare jalobii ce am dat prin Consulatul Galiei, cu cereri de a sA pune in lucrare vAnzare prin mezat acestor casA, pe care acel consulat pe lArtgA nota sa de supt N. 36 o
au trimis desflintatului departament al pricinilor strAine spre punere la cale, i acel
departament prin adresul sAu din 9 Mart 1831 supt N' 577, au scris desfiintatulni divan giudecAtoresc, ca sA pue in lucrare cererea mea, unde cercetAndusA titiurile proprietatii sau vAzut cA aceste casA sAnt cumpArate pe numele rAposatului meu bArbat
Raimon Mateias de la dmului vist, Dimitrle Ghica, pre cum adivereazA zapisul ce este
din 1828 luli 29, i acel divan vAzAnd cA zapisul cumpArAturii glAsuqte pe numele
sotului meu, prin adresul sin din 26 Mart acela an supt N. 1426 au cerut de la departamant ca sa. cerceteze de nu urmeazA vro pricinA impedecAtoare mezatului cerut
de mine, fiind cumpArate pe numele barbatului meu, 1 acel departament la 28 April
tot acela5 an, pe lAngA adresul sAu de supt N. 1052, alAtureazA acelui divan i nota
Consulatului Galiei cu N. 44 din care au luat divanul pliroforie cl nu urmeazA nici o
pricinA ImpedecAtoare asupra acestei vAnzAri, pe temeiul drora prin tidula divanului
giudecAtoresc de supt N. 2158 cAtrA vornicia de aprozi i prin osAbitA taduld a vorniciei
din 3 Maiu 1831 supt N. 167 poroncitoare cAtrA telalba5a .ca sA publicarisasca vAnza-

rea prin mezat a acestor casA cu locul lor in puterea scrisori,or in curgere de 40 zile
cu necontenire pe toate ulitile oraplui 5i in divan spre tiinta celor cc vor fi muterii sA cumpere 5i acum dupA noul at zAmAnt publicarisindusA 5i in toatA tara i urmAndui facerea mezatului cu necontenire, pretul cel mai de pe urmA i mai bun de
douzeci i cinci mii lei lau dat dmului boerul Manoil Manu hatman, care fiind i cu a me
multamire prin imputernicitul meu vichil d-1 monsio Ember Drct In predsustfia d vanuui giudecatoresc sau fAcut hareciu asupra dmsale boerului cumpArAtor, cum sA aratA

www.dacoromanica.ro

324

DESBATERI

I COMUNICARI

ce sau trecut la tidula mezatului, cal e Eau adeverit si de cAtrg divan. Intracest chip cu toatA multamirea me luAnd sAvArsire prin mezat vgnzare
acestel casA cu locul kr in puterea scrisorilor, si priminduml si toll banii deplin de
la dmlui boerul cumpgrgtor, iam dat si eu impreung cu zapisul acesta iscAlit de mine
si toate scrisorile acestel casA cu locul lor, si de acum inainte in putere mezatului si
a zapisului acestuia, sA aibl dmlui cumpgrAtorul i u: masii dim ale, a stgpAni vanic
pomenita casA cu locul ei, cumpArat fiind cu bunA credintA si a me multamire.
In Iasi 1833 April 29
Sophie Raymod (1. p ) declare avoir vendu A l'enchere publique, par cet acte de
vente, sa maison sise A Jassy quartier de Copeau, a Monsieur le hetman Manuel
Mano pour vingt cinq tmlle (25000) piastrt s ; qui selon notre arrangement font sept
cents cinquante (750) ducats de Hollande, que j'ai rccus de lui. En foi de quoi j'ai
signe et appose aussi le cachet de feu mon mari.
Divanul gludecAtoresc a Print. Moldaviei
VAnzarea acestei casA cu locul ei cuprins in zapisul acesta, avAndus pornitg lucrarea ei prin mezat, dung cercetarea desfiintatului departament al pricinilor strAine,
Intemelat pe nota consulatulul Galiei, in putere scrisorilor vechi si nog, cum sA cuprind la tidula mezatului de supt N. 2158 cAtrA vornicia de aprozi, si a vornicit i cAtrg telalbasa din 1831 Maiu 3, publicarisit5 pin tircularnice, si in tot cuprinsul acestui
printipat, si dupA instiintgrile priimite di pe la Itinuturi la 23 a curgAtoarei luni, cu
multamirea dmsale Madam Sofia Raimon, prin imputernicitul ei vechil dmnului 1mber Drat, cu formalnicA vechilime din 28 a curggtoarei IncredintatA si de Consulatul
Gallei in prediustvia acestui divan, sau fAcut tiara casAle ardtate cu locul kr in puterea scrisorilor asupra dmisale boerului batman ManoilManu, cu cel mai dl pe urmA
multAmitor pret de dogzeci si cinci mil tel ce lau dat d. boeriul cumpArgtor, cum sA
arati la sAvAriirea vAnzAzei ce sau trecut la tidula mezatului, care sau adeverit si de cgtrA divan. Drept aceia spre a fi cunoscut cA vAnzarea acestii case cu locul ei sau urmat dupl toate legiuitele forme in puterea scrisorilor, sau adiverit si de cAtrA divan,
neivindusg nici o pricing.
in Iasi 1833 April 29.
Grigore Gh. vornic.
I, Cantacuzin.
Nec. Dimachi vornic.
Dimitrie Bran comis.
tefan Catargi vornic
Chirica ban
N. 2107
(I. p.) director ban Enachi Stamati
sectia al 3 a
sef sectiei pahr. Vasile Lazarachi
Pecete : Printipatul Moldaviei,
reghistrator loan CAmpan
Partea I.
tournez S. v. p.
tribunalul giudecAtoresc 1832.
(sil vous plait).
N. 116. Vu en chancellerie de France pour legalisation de la signature ci contre
de Mme V-e Raymond. Jassy le 9 I 21 Mai 1833. l'agent cons, de France.
A. V. Duclos. (I. p. consulat de France a Jassy)
fn dos not(' : zapis prin care dmneei Sofia Reimon incredintazg cA pArintele meu cumpArAnd de la sultan mezat casele ei, ramAne deplin sthpAn pe iale, primind de la dmlui toti banii dupl mezatul sAvArsit la 28 April 1833 N. 5.
6) 1833 Julie 21 IcW.
IntAriturA de mezat
Confirmation d'enchere
Asupra raportului marelui logofAt al
Sur le raport du grand logothte do
dreptAtii de supt No. 4534 cu cuprindela justice sous Nr, 4534 portant que la
la sAvArsirea vAnzArel

rea cd casdle de aice din oraful Efil

maison situee sur la rue dile Munleni-

www.dacoromanica.ro

DESBATERI SI COMUNICARI

325

cu locul lor di la ulya Muntenimei de

sus. scoasa In mezat dupa cerere dsale
Madamel So Pia Raimond au rAmas cu
disavariri in divanul giudecttorescu a-

sous de la ville flush mise aux

enclthes sur la requisition de la dome
Sophia Raymond a t adjuge par devant le divan de la haute Moldavie au

supra dmsale hatmanului Emanoil Manul,

htman Emanuel Manno dernier enchris-

carile au dat cel mai multamitor pret i

seur pour la somme total de 25000 pias-

esti cel mai de pe urmi mutereu cu

tres.

me de

En vertu des art 379 et 380 du Rgsoma intriaga di doazeci i cinci mii lei.
lement organique, la susdite adjudecation
Deci dui:4 art. 379 i 380 din regleest confirme.
mentul oganicesc, sa intarete desavariit
Le vice prsident
mezatul pomenitelor cask
Mircovitz.
C. Sturza vel logofat procit
N. 180.
cercetat : D. b. Rezmerita
1833 lnz. 21.
No. 2. a logofetiei.
secretar de sectie Beldeman.
In clag nota: actul intaritoriu in cumparatura caselor din 1833 luli 21. Eli N. 6
7).

1833 luli 16. copie.

Caminarul Costachi Carp

ienul giudecatorii put

Iaii

N. 24
Cdtra cinsfit giudecatoriia Jin. Ia01
1833 luli 16
Divanu de apelatie al tarii de sus prin adresul cu N. 692 triimitand la aasta
u d ecatorie jaloba ce au dat d Manoil Manu, pentru impresurare locului de casa
al dsale cel are cumparat impreuna ci casMe dmsale Madamii Remon, incredintaza
judecatorii ca impreun cu un 'elen al munitipalii sa i se faca cercetare impresurarii
locului, drept aceia judecatoria prin otnoenia sa cu N. 27-r7 din 5 ale acetii luni
luli anului curgatoriu 1833 scriind munit'palitatii de sau oranduit 6Ienul sat', pe d. Andriciu Vizantie pune insarcinare asupra me ca impreuna cu dmlui mergand la stare
locului sa faca cercetare i scoatere de supt impresurarea locului dupa scrisorile ce va
arata d. hatmaa intiintand i giudecatoriei raspunsu di lucrare ce vor face. Deci eu
in coprindere otnoeniei cinstitei judecatorii, mergand la stare locului impreun cu
dmlui numitul oranduit denu munitipaltatii, i mai intaiu Wand cercetare cine se afl
megle cu acel loc, am aflat ca in partea despre amiazazi i despre rsarit sa megleete cu ulitile, far parte despre apus cu locul dmsale vornic Neculai Confa, i in parte
despre miazanoapte cu locul dumisale marelui logoft Teodor Bal, 1 vazand ca despre megie1 nu sa urmeaza nici o impresurare locului dsale hatmanuitri de cat numai
din partea ulifi, ramaind a mal trage 5 palme spre implinirea documentului ce au
igfatoiat dmlui hatmanul dln 1828 Julie 24 In masuri de stanjeni, dat de catra dmlui
Dimitrachi Ghica biv vel logofat, am facut masuratoare loculul cu stanjen gospod in
fiinta dsale hatmanului i a randuitului din partea munifipalitapi dmlui Andriciu Vizantie, care palma stanjenului sa insamneaza aice pe margine incepand eu mai Mai din
tumerugul zaplazului dmsale marelui logofit Teodor Bal?, dinspre miazanoapte la vale
s pre amiazazi spre a indeplini locul dupa cuprindere documentului ci au infatoat i
partea acia despre rasarit fala la ulila 'sau aflat 20 stanjeni cu acele 5 palme, ce rA.

man a sa mai trage spre thdeplinire acei sumi, fn cuprinsul ogrzii dmsale, din
ultta ce merge spre Peicurari, ramaind ca largime ulitii lndeplinita la fata precum i
la dos, far in lungime fata la ulita sa af14 54 stanjeni i 6 palme, parte despre amiazawww.dacoromanica.ro

DESBATER1

326

I COMUNICARI

zi pana In locul d-msale vornicului Nicolaiu Canta, iar in parte despre apus sau aflat
numal 3 palme dupa glsuirea documentului dsale, i in parte despre miaznoapte alature cu locul dmsale marelui logofat Teodor Bal sau aflat 51 stanjeni 3 palme i
5 parmace. i cu aceste 4 masuri sau Incunjurat tot locul, iar peste tot suma stanjeni,or fac 126 stanjeni 1 palm 5 parmace i de urmare i cercetare ce am facut la star e
ocului cu cinste pristavlisasc cinstitei giudecatorii.
Iscaliti Costachi Carp caminar ; i Andreica Vizantie.
giudecatorlia tinutului Elii
Copia aceasta poslacluindusa din cuvant in cuvant cu orighinalul, 1 fiind intocma se incredintaza i de catra giudecatorie supt N. 939 i punere pecelii ei. 1833 Septembrie 13 zile.
L. Cantacuzin. C. Carp caminar.
director Casaian.
I. p. judec Atoriei.

fn dos nola: pentru masurarea i hotaratura facuta lo:ilui caselor potrivit

cumenturilor ce pastram. N. 7.
8).

do-

1858 lull 17. Copie.

Catra Eforia orAAneasca
Andreicu Vizanti Zlenul ei.

In urmare poruncei acei eforii cu No. 1361. pectru de a merge cu un Lien a giudecatorii tanut Eii la cercetare ce are a se face pentru 4 pal palme ce ar fi

gasit mai putan din 10 stanjeni a caselor ce au cumparat dlui hatman Manoil Manu,
de la dumneaei Madam Raimond, dupa poronca dipartamentului cu N. 389, pe temeiul caruia am mers la fata locului i dupa masuratoare ce sau facut de catra Elen giudecAtorief in fiinta me s gasesc 5 palme domneti, loc drept a dmisale, ce sau fost
lAsat cu nebagare de sama afara de ingraditura spre hudila, unde spre temeiu
I dovada se gasete tocmai la implinire a 20 stanjni cuprini prin ecriEcare Cmisale
i smn o piatra mare hotar ingropata In parnant indeplinindusa cerere dsale prin inchipuire pe unde are sa traga ingraditura i sau facut 1 cunoscut, de care urmare nu
i ipssc a rAportui.

1837 luli 17.

avapbcoc igivrto;).

1846 Febr, 4. regeste.

...2-a. Casele din Iasi atat acele noao cat i acele vechi cu locul i toate inzestrrile lor i pojijia parintasca din iale, precum 1 vie ot Copou de astazi inainte
!Antall in veenica proprieta a dsale aga- Manolachi Manu, socotindus aceste toate de
noi in pret de 3000 galbeni blanco."
Din Buletinul, foae oficiale an XIV N. 13 din 14 Februarie 1846, jos :actul comisiei epitropiceti supt N 187, prin care declarA a Savel Manu e major i-i vate
chivernisi sIngur averile. Erau si 4 surori maritate,
Fratil Manoil Manu aga i Savel Manu aga, iau moiile Cucoranii, Loetii, o cincime din Ipoteti. un loc in Botoani.
Mama lor era Sultana nascuta Mavrogheni.
9).

10).

1838 Marl 9. Iasi.

Zdelca

Prin care supt scrisa Ana Bal, sotie raposatului consilier de curte

cavaler
Coslandin I3a1 fac 1iut ca prin bt 11 aid Nile Si \ ArkilA intre imbibe pArti am cuinpa.

www.dacoromanica.ro

DESBATERI 51 comuNiCARI

rat de veci de. la drnlui marele varnic M inolachl Ma tu casale dmsale

27

de

a'ce din

Capitald de pe alga mare ce merge la Capon, cu toate heiurile i tot locul lor in
pJtere documenturilor, dupa care urmeaza panica stapaniri supt urmatoarele de mai
jos conditii 1 indatoriri :

1) pretul cumpararii fiind dupa tocmala de 5400 galbeni adica cinci mii patru
sute galbeni zimti, eu ma Indatorescu al raspunde prin chipul de mai gios 500 galbeni drept arvona acum, Indata dupa iscalirea zdelcei, pe care iam i numArat dmsale
marelui vornic, i ramaita de 4900 galbeni in zioa de 8 Mai a curgAtorului an, negreit i fart cea mai mica zminteala sau pricinuire.
2) fiind ca aceste cast. de mai multa vreme sant scoase de dmlui la mezat de
bunt voe, fart a sa ivi In termenul de 40 zile a publicatiei nici o reclamatie asupra
fondosului ; de aceia dmlui este datoriu a starui la divanul de Intarituri spre a sa Inaiota in asamine caz legiuitele lucrAri ale mezatului ; i prin Indeplinire tuturor formalitatilor a sa harellul asupra me cumparatoare pe pretul titat mai sus de 5400 galbeni
dupa-alcatuire.

3) In privire cA dupa pontul IntAiu istovul plAtli banilor are a sa face de catra
m ine la 8 a viitoarei Maiu, de la sine sa irrfaiege ca tot atunce urmeaza a mi sa slobozi pe
langa tidula mezatului i zapisul de vanzare, Informaluit dupa cuviinta, precum f toate

titlurile proprietatii ate sa gasesc in pastrare dmsale vechi i noao.

4) Eu ma indatoresc la intrare in stapanire in zioa titata de 8 Mai panA ;and
dmlui marele vornic este dator a deerta castle i a mi le teslitra fart a 'care dmlui
vreo donna pentru acei 500 galbeni ce iam numArat arvona, sal raspund restul de
4900 galbeni arAtati la punctul I.
5) Tocmala de fata fiind savariita pe temeiul 1176 1 1210 dli Condica vita Ii are statornica ei putere i lucrare i la orice caz de Impotriva urmare 1 la
calcare a vreunii indatoriri din parte uneia sau altei Orli, se vor aplica cele rostite
prin 1228 din aceiail condica.
6) Legiuita cheltuiala a timbrului va privi pe imbele parti cate in giumAtate.
7) La Intamplare and la mezat nu ar ei pretul cu care neam alcatuit de 5400
galbeni atunce eu nu voi pute face vreun scAzamant din legiuita suma, precum de asamine i dmlui vornicul intamplandusa a e1 mai mult peste acel prep, iara1 nu va
pretinde de cat numai pretul cu care amandoa pArtile neam invoit f spre a cArora
tiinta i intocmai urmare facandusa doA asAmine zdelce, priimind ci eu alta Intocma
anul 1858 luna Mantle 9 zile.
de la dmlui.
Anna de Balsche Doumbraveny.
Asachi martur. Dr. Zis martur
V. Petrovan martur.
coala : timbru domnesc 20 parale.
sissalitials
11). 1858 April 11 lafl.
Onorat divan a IntAriturilor
Ana Bal de Dumbaveni

Fiind ca astazi urmeaza mezatul In a:el onor divan pentru vanzarea de veci a
caseior dmsale vornic Manolachi Manu, pentru care sant ci eu muctereu, i In privire
CA nu ma pot inftto,a la acel divan eu singura In persoana, insarcinez din partemi pe
dmluf spatar doctorul Dimitrie Zisu ca sa artedisasca la mezat din parte me pana la
pretul ce dmlui va socoti i a iscali 0 in tidula mezatului care va fi i cu a me primire. Despre care Incunotintez prin aceasta pe onor. divan 1858 April 11.
Anne de Balsche de Doumbraveny .
coala timbru domnesc 20 parale.
www.dacoromanica.ro

3h

I5ESBATERI Si COMUNICARl

1838 April 5 (timbru domnesc 20 p.)

Onorat Divan de intArituri
Spre regula divanului in lucrArile mezatului caselor mele de aice din Capita lie,
declar CA vanzarea o lac fArA nici o pricinA in conformitate cu 5 din anecsa al II
din codul civil pentru lititatie 1858 April 5.
12).

M. Manu vornic.

Obs. In copie adiveritA de divan scoasA in 28 April 1858 n. 1535 sectia II iscAcAlesc membri ai divanului: Gane, G. Balica, A Papadopol Calimah, dr. C. Dumitrlu,
5ef mesei I. Corne.

14 1838 Mai 8.
adeverinta

33 lei adicl treizeci 1 trei lei sau p iimit in cantelerie divanului de intArituti de
la dmlui vornic Manolachi Manu banii cuveniti timbrului djii acta vAnzArii caselor
dsale precum i pentru publicare adresului cAtrA redactie.
1858 Mai 3.
G. Callnescu.
14).

1859 Dec. 10. Tai.

Onorat Curti de confirmatie

Anna Bal Dumbravano.
CumpArand de veci casele de la dmlui vornic Manolachi Manu potrevit adresei
onor. Curte,N. 1608 car:le se vade publicat in Buletinul oficial N. 45 din 5 luni 1858,
fiind trecut termenul de 6 luni. precum 1 acele 15 zile, rog pe onor. curte a legaliza
actul 1 statornic.

Anne Balsche Dembreveny.

Iai 10 Decembrle 1859.

15).

1858 luni 5. (Buletin Oficial N. 45. anul XXVI, Iaii Joi in 5 lunie 1858.)

,,N. 1688 de cAtrA, acest divan legalizandusA supt N. 68 la 3 Mai trecut actul
pan care dlui vornic Manolachi Marm cu forma mezatului de bunA voe au trecut in
Onzare cAtrA del Cc. Ana Bal de DumbrAveni casele cu locul lor aflatoare aicea in
capitalA, la ulita mare, mahalaoa Muntenimel de suelcu pretd de 5401 galbeni, sA publicA spre obteascA tiinta cA de la data actului amncei Kk Ana Bal de DumbrAveni
este desAvarlt proprietara asupra arAtatelor case cu locul lor pe puterea documentelorl
1 fArA de pricini."
16).

1858 April 14 lai. (timbru de la 1800001a 200000 L.N. 570 1853 Avg.8).
Actu de veZnicA vanzare

Subscrisul vornic Manolachi Manu, face cunoscut i incredintazi cA produsu

fondosul casAlor cu locul lor ce le am aice fn Capitalie la ulita mare mahalaoa
Muntenimel de sus, vroind a le vinde de veci prin mezat de bunA voe, i divanul
cercetnd titlurile proprietAtii sau incredintat cA arttatele carA cu locul lor sant drepte
a mele, au fncuviintat varizarea lor pe puterea documentilor 1 ,prin buletinul oficial
cu N. 69 din 30 August 1853 au publicat la toti acei ce ar avea vreo pretenp asupra acestti vanzAri sA se arate cu reclamatie la giudec. competentA ii termin de 43
zile, (land In

tire 1 divanului, far doritorii de a le cumpAra sA sA infltoeze la el dupd

indeplinirea titatului terrain, In zilele de mezaturi ; de la care vreme implinindusA acel
termin cum 1 osebitele 15 zile legiuite prin deslegarea de la fata 61 tom, 11 a colectiel In lAuntrul lor nu s'au ivit nici un caz impiedecAtor vanzArii, divanul indemnat de

www.dacoromanica.ro

b8gBATER1 $1 COMCNICAR1

Vo"

39

cererea ce iam Mut de a sa da sfarit mezatului, au inflintat foae supt N. 0258 din
11 April corent, spre urmare strigarilor 1 adgiudecatiei aratatelor cas cu locul lor
pe putere documentelor i fall de pricini, urmand ca cumparatoriul sa se siguripsasca
de la mine pentru cuvantul ca vanzarea o fac WA de pricini conform 11 din anexa
al II a Cod. civil. privindul si plata timbrului, si in acea zi in urmarea staruintli mete
de a sa da sfarit mezatului vanzrii caselor cu locul lor arMate mai sus, facandusa
in seansa divanului si prezenta me destule strigari, dintre toll doritorii ce au fost de
a le cumpara, dmnelui doctorul spatar Dimitrie Zisu au dat pretul cel mai folositotiu
suma de 5401 galbeni pentru dmneel Cucoana Ana Bal de Dumbrveni, cu care pretu
multaminduma s'au facut adgiudecatia aratatelor casa asupra dmsale spatariul Zisu,
pentru dneei Cucoana Bals, dupl lamuririle 1 conditiile de mai sus. Asa dar priimind

eu de la dumneei Cucoana Bals intregul pretu a vandutelor cask am dat dsale acest
act subscris de mine si legalizat de divan potrivit formelor precum si toate vechile
documente in puterea carora atat dumneei cucoana cat i tuttasii dsale din neam in
neam vor avea veenica si peed A stpanire asupra aratatelor ,casa cu locul lor pe
puterea documentelor 1 fail de pricini ca o proprieta a sa cumparata cu buna credinta de la formal mezat.
Manolachl Manu vornic.
anul 1858 luna April in 14 zile. Iasi!.
Divanul intariturilor
In priivirea indeplinirei formalitatilor descrisa pr in actul de mai sus 1 a multAmirel dmsale vornic Manolachi Manu cu pretul de 5401 galbeni ce l'au dat dlui doc-

tor spatar Dimitrie Zisu pentru dmneei Ccoana Ana Bals de Dumbraveni la str Odle
urmate Iii seansa divanului adjudecandusa proprietatea fondosului caselor cu locul lor
atlatoare aice frt Capitalie la ulifa mare mahalaoa Muntenimei de sus, asupra dmsale
doctorului pentru dmneaei Cucoan Bals, dupa cum face dovada adeverirea in foala mezatutui supt N. 1258 din 1 I Aprilie trecut ca au ramas in divan, si in priivire ca dmlui

vanzatoriul pr,n actul de mai sus incredintazi ei au priimit intregul pretu a vandutelor casa, divanul cunoscand de astazi inainte pe dmneei Ccoana Ana Bal de Dumbravent, de proprietara desavarsit, asupra aratatelor casa cu locut lor in puterea documentelor si WA de pricini, intareste acest act spre ve'dnica i panica stapanire a
dsale Kknei si a urmasilor dsale.
aga D. Gane
aga A. Papadopol Calimah. Vuluta, G. Balica spatar
Dir. C. Dimitriu sef sectiei Greblis.
Secsiea II (N. 68) 1858 Mai in 3 zile Iasii.
pecetea : 1101111iI,MIATIM monAcsRFH. AIaHSII M aurnspirrspi 1851
in dOs : Documente meines Hauses.
Oh. Ghibanescu
17:.

1765 Jeird lund

Dima Suiulgiul i apa la lai

Corn. de d. Trojan Ichim

Cu mila lui Dumnezau Noi Grigorie Alexandru Ghica Voevod Doma
tarii Moldaviei

Facem stire cu acest Hrisov al Domniei Mele tuturor cui FA cade a sti ca- lata
au venit inainte Domniei Mele i inainte a tot Ffatul nostru sluga noastra Dima Suiulgiu i niau al-Mat un hrisov d la Domnie sa Grigorie loan Voevod din let 7272 Septembrie 17 scriind ca &and 11-..mniel sale jaloba aratand ca fiind el om strain 1 flindca sau aazat aice in Moldova ca unul din pamanteni si neavand moiii cum si aitele
ca sa poata WI, au cersut dela Domnia sa prin jaloba lul ca sa fad mila sal mlluBuletinul Muzeului Municipal Joan Neculce 14.

www.dacoromanica.ro

42

3(:)

DESBATERI SI COMUNICARI

lascA cu vreo mosie Domneasca care sal fie de chivernisala i asazare lui aice In
tarL Deci gasind Domnia sa cA el de atatia ani fiind adus aice in Moldova inca de
fericitul intru pomenire rAposatul unchiul Domniei Me le Domnie sa Grigore Ghica voevod pentru paza si facutul haznelelor a orasului acestuia si de atunce incoace la vreme
tuturor lumivatilor Domni au csarduit sl pu purtat de grija haznelilor de sau aflat tot
narodul indestulat de apa, cat si Domnie sa cunoscand a lui dreapta si incredintata
slujbA socotitau si cu cale au gasit ca dupa cerere lui sal miluiasca cu vreo mosie
Domneasca i cercetand ca sa gasasca vreo mo5ie domneasca nedata nimarui de alti
luminati Domni nau g1sit Domnia sa alta fara de cat IostiintaudusA pentru o mosie
anume Cotofanestii ce este pe apa Trotusului la tinut. Putnii care fiind a unui Ferate
doftor ungur i fugind acel ungur larasi la Ora lui i mosia fiind aice in tarn, dupa
dreptate au ramas pe sama domneasca i vrand ca sal miluiasca Domnia sa pe mai
sus numitul [Mina Suiugliu cu aceasta mosie si pentru ca sa fie dania acestii mosii
cu alta pricina i supararea vre unora din lacuitorii de acolo, nau putut Domniia sa
da credinta pana nau; scrisu Carte Drunniei sale catra al sari credincios boeriu Feodarachi biv vel Comis cel aye Domnie sa le ace vreme staroste i dregator tinutului
aceluia- a Putnii ca sa cerceteze i dupa cum va af a pentru stare acestii rnosii sa instiintaza pe Domnie sa ; dela care numit boeriu arata ca au vazut Domnie sa i marturie incredintata de cercetare acestil mosii scriind cA dupa poronca Domniel sale
chemand oamenl batrani de acolo au cercetat si intracest chip. au aflat cum ca mo 5ia aceasta CopfdneVii au fost cumparato un Dima Parcalabu dela razasii de CotoMuesli 1 Dima Parcalabu au fostu dato zastre fiicei sale Saftii ce au maritato dupa
un Toderasco mazil 5i dupa moartea lui Toderasco incapand Safta intro pricina la vremea rApousatului M hai Vocla sau sculat ea dimpreuna cu un fecior al Dsale Dumitrasco 5i au vanduto lui Ferati doftorul i atunce iau dat si zapis de vanzare dimprcunA cu toate scrisorile mosiei la maim lui Ferati doftorul, dupa care zapis i sau dat
sl dresa domnesti i asa au ramasu mosia dreapta a lui Ferati 51 au luato la stapanire lui, si stapanindo catava vreme, apoi iarasi s'au dus acel Ferati la tate ungureascA 1a locul lui de unde era venit. Si de -nolo din tara Ungureasca cat au trait
Ferati trlimete r)m alce in tart de lua dijma de pe aceasta mosie, cum si dupa moartea Jul Ferate trimete feciorii lui de lua dijma i incredintandusa Domniia sa de
pricina mosiel acestia intracestas chip sl cercetand si insusi Domniia sa din preuna
cu tot sfatul Domniei Sale, ea sA afle cum este cu cale a sa urma pentru aceasta mosle, ce un om care va lipsi din pamantul acesta si va merge intralta tara i iar ramane mosila lul alce, Asa au glisit ca este cu dreptate ca fiind el dus in tara Ungureasca la locul lul, nici de cum nu s'au gasit cu cale ca sa saza el acolo. Ne purtand
nicl o nevoie sau greutati a pamantului acestula, $i sa trimita peste hotarul tArit sa
StapaneascA mosie aice si sa ia venitul, Si aceasta,numai pentru un strain ca acesta
carile au cumparat mosie aice fn tara, si de 36 ani mai.bine sa intorsu la tara lui sa
urmeaza fnteacesta chip ce tccma si boerul pamantean or mazil sau ori cine ce sa va
instraina la alta tara si va ramane mosiia aice, Acelula mosie ramane pe sama dom.
neasca si Domnil cum vror volnici sant a le da si a le afierosi. Cercetand Domniea
sa sl urmand si dupa ponturile sfintei Pravile la carja arhiereilor la slova Nas uncl e
/ice ca un om strain ori cu ce chip va avea o mosie or de daru or de danie ori cu
viclesug ori cu bani de va cumparao 51 va Ilpsi de pamantui acesta i va trAi intralta
tara straina atata ant, moslea si locul acela va ramane lii sama Domniei. Cum 1 la
Matvl Vlastar la slova pocoi0 capitolul 12= unde zice : lucrurile celea nemiscAtoare a acelor de la o Ora intralta Ora, sau de la o eparhie intralta sa strAmuta, ad ea se aseaza la alta tara stralna, rAman supt stapanire stapanitoriului, asijdere si
www.dacoromanica.ro

DE,SBATERI SI COMUNICARI

331

codul Arminopolu cartea A. E. titlul D. acei ce pribegescu ci au trecut de la un loc

la altul sau de la o tail la alta ci sA vor acAza acolo, lucrurile acele nemiccatoare
rAmAn supt stApanirea stApAnitoriului." Si Intracest chip dovedindusA ci rtmaind m oOa aceasta dreaptA domneascA fArA de pricinA, Dcmniea sa Grigore loan Voevod mllostivindusA prin hrisovul Domniei Sale au dato danie si miluire Dimii Suialgiu, insA
acum In vremea Comniei mete dupA ce sau luat Cotofanectii lui Ferate doftorul pe
sama domniascA ci sau dat ci danie cu hrisov slugii noastre de n ai I us Dimii Suiulgiului, au nAscut oare care pricinA cAci sau sculat nicte oameni ce sau rAspunsu
cl din vechi se tragu rAzAci de satul acela Cotofanestii. Andrei feciorul lui Ion Munteanu ot FAntanele, ci tonna feciorul lui Tanasi Hagiul ci Sandu feciorul lui Ion Turaliu ot BacAu, Zicand cum cA ei se trag din niamul acela, de la care au cumpArat
Dima pArcAlabu mociea cercand oarecare parte din aceia Cotofanectii, at-Aland cA este
a lor ci mai cuprinsA lu vanzarea pArcAlabului Dimii, adicA di 16'12 bAtrani ce zic el
cA au adiverit cA umblA mociea CotofAnectii. cer trei bAtrani la care mAcar cA dupl

cum mai sus sa zis. Domnia sa Grigorie loan Voevod. and sa dat mociea aceasta danie Dimii Suiulgiului s'au facut atata cercetare, numai tot socotind Domniea
me ca mi cumva cu daniea aceasta a numitului Dima Suiulgiu sA se pricinuiascA oamenilor acestora--chip de strambatate. De iSnoavA iam oranduit Domnlia me cu giudecatA la Dumnealor velitii boeri cA sA cerceteze zisile ci jalobile lor ca- sA vazA ce
dreptate au a cere parte dintraceastA movie. Si stand Dumnealor velitii boeri de au
cercetat pricina aceasta ci intrebandu- i ce dovadA au la zisele lor cum cA au vroo
parte de movie acolo El nice o dovadA nau arAtat, farA de cat numal o terfeloagA
de mArturie veche de la un clucer Zaharia ce scrie ci aratA cl au avut pricInA cu
Dima ParcAlabu pentru cAi trage pe niamul acestora la vecinAtate ci pentru cl au avut pricinA cl pentru nicte bani de datorie ce le cere. lar alte scrisori mai temelnice
ci vrednize de dat credit*, sau stApanire cor ft stApartit vreodata, acolo de 60-70
mai bine de ani nau arAtat, fArA de cat numai cu gura trAge parte :dintraceastA mo-

cte, ci sa cunoscut cA nau nici o dreptate de vreme cA mociea aceasta sa doved,t

cl au fost driapta acelui Dima parcAlabu. Si de la Dima au talus zAstre la fiecAsa
Safta. ci de la fieAsa ci da la fiziorul ei Dumitracco au cumpArat'o Ferate doftorul,
ci tot din manA In manA au umblat la-atatea randuri de oameni ci jAluitorii acectie el
sau niamul lor nici odatA stApanire acolo nau avut ci diau ctiut ca au vreo parte
dreptate, fiind traitori aproape ci a valoma nu sau cAutat. nici cau cercit vreo giugiudecata intratata ani pAr acum ci mociea au privito la stapanire lui Ferate doftorul
si a feciorilor lui panA acum ce sau luat pe sama DomneascA Cum ci la stApanirea
pArcAlabului Dimii ci a feciorilor lui mai inainte de Ferate i mai vartos dovedindusA pricina aceasta ci dintrun suret scos de pe un ispisoc de la domniea sa rAposatut Mihai Racovita Vnevod. Ce sau vAzut la mana acestor trei oameni jalobaci ce
sant numiti mai sus, scriind cA sa inchht t*satul in 16 pol bAtran la stApanirea tut
Ferate doftorul si sau ci hotarat si sau stalpit care dovezi ce liau vAzut numitil oameni cA le sant In potrivA, sAnguri ei au venit la cunostintA cA nau avut nici o dreptate
a cere parte de mocie din hotarul acesta Cotofanectii Si sau plecat la dreptate de au
dat pace mociel dand ci szrisoare lor incredintatA aice In divanul Domnescu de pace de
acAzare la mana Dimii Suiulgiului, dupA care cercetare a Dumisale velitilor boeri am vAzut
DJmnlea me ci anaforaoa Dumilorsale in ce chip au r.er cetat ciau aflat pr,cina. Da cu toate
aceste sangur Dima Suiulgiu vAzand rugAmintea lor, de bunA voe lui sau prilmit ci liau dat

acestor trei oameni cheltuiala ce au rAspunsu ei ca au cheltuit umbland dupA pricina

aceasta cu care ei au rA -nasu priimiti ci multemiti. Deci cercetandusA ci de cAtrA Domniea me daniea aceasta ci ne mai flind nici o priciqA despre vreo parte sau gAsit cA
www.dacoromanica.ro

DESBATERI SI COMUNICAM

332

si cu dreptate sa dat aceast mosie si sau afierosit numitulul Dimii Suiulgiu, pentru
a lui de mai de nainte vrednica si credincioasa si de folos slujba ceau slujit Domnilor si tarn, care si Insumi Domniea me cunoscand a lui cu silinta si cu dreptate slujba
ce au fault, acmu In vreme Domniei mele la adusul apelor haznelilor ce sau mai a-.
dus si sau Mut aice in orasul Evil spre mai mare Indestulare a tot norodul de obstie dupl
cum sant vazute t viderate. Tata dar ca si Dornnie-me asamine niam milostivit asupra numitului slugii noastre Dima Suiulgiu si f dtm si de la Domniea me si intarim
stpanirea pe zisa mai sus mosie Cotofanesti ce este la tanutul Putnei ca sal fie de
la Domniea me lui si ficiorilor lui si nepot lor si stranepotilor lui driapta ocina i mosie si uricu si Intaritura cu tot hotarul si cu tot venitul neclatita i nerasluita nici odinioara In veci. Si poftim Domniea me si pe alti luminati Domni care dupa vreme
vor fi in urma noastra miluiti de Dmzeu cu domniea Orli acestia au din fiii si niamul
nostru, sau dintru altii, sa nu strice sau .s stramute aciasta pulana -danie ce sau facia acestui mai de sus numit slugii noastre Dimii Suiulgiului ce Inca cui le va da
mina sai si mai adauge si sai Intareasca pentru a Domniei noastre vecinica pomenire. Si spre aziasta este credinta a insumi Domniei mele Noi Grigorie Alexandru
Ghjca Voevod si credinta a prea iubiti f iii Domniei Mele Dimitrie Voevod si Alexandru Voevod si lacob Voevod i credinta a cinstili si credinciosi boeri cei mari ai Divanului Domniei mele, Dumnealor Stetan Roset vel logofat. loan Paladi vel vornic de
tara de sus. loan Cantacuzino parcalab Sucevii. Dimitrachl Sutu vel postelnic, lordachi Costachl vel vistier. Neculae Ventura vel spatar. lordachi Hrisoscoleo vel Ban. Manolachl Bogdan vel Paharnic. lordachi Bals vel Stolnic. Paniotie vel caminar. Alexandru vel comis si credinta tururor boerilor Domni el mele mari si mici, si sa serfs hrisovul acesta in scaunul Domniei mele In Orasul Eii intru intaea Domnia noastra in
anul al 2-le 1765
lw Grigori Alexandru Ghica Voevod. (I. p.)
Stefan Roset vel fogofat.
*) Din actele mosiei Cotofanestl Pachetul 14 doc. 13. Arhiva sft. Spiridon.

Documentul a fost publicat si In Ispisoace si Zapise vol. IV p 2 pag. 133. (Gh.)

73). In sedinta de la I Februarie se inscriu mai multe achizitil pentru muzeu.
S'a cumparat cu 3000 tel un tablou, ce repn zinta 1all in 1842, de la d-na Nat. Bucicom, a carui sot a fost pe vremuri intendent al domeniului Sturzesc, Flginauzi (Botosani:. Tabloul reprezinta o vedere a Iasilor luata de la palatul domnului M. Sturza
dela gradina sa de la Socola, cu Watt!! domnesc. In fund se vede spre stanga Cetalute, Galata, ulita Niculina, tot in fund spre apus Copoul, cu Iaii i Mitropolia care
era zidita, dar prabusita. Tabloul poarta aceasta iuscriptie lassy, dedi a son Altesse
Serenissime d'Aofit 1842 par Adolphe Krantz Uerger, peintre de Thatre.$
potphe Krantz Uerger, peintre de Thdatrr
S'a mai cumparat de la anticvarra Saraga o sabia turceasca cu manerul de os
negru. Pretul e 495 lei.
D-I Presedinte comunica ca a capatat urmatoarele subventii 5 6000 tel de la
Banca Nat;onala, prin guvernatorul ei d. Oromolo, 5000 de la ministerul de Interne
10003 tel de la ministerul Instructiunei.

Bugetul muzeului municipal pe 1926

A. Venituri
1.

Soldo

2. Subventia Primariel Iasi

28806.90

20000

B. Cheltueli
1. Local si Intretinere
2, Carti, obiecte de artA

www.dacoromanica.ro

2000
10000

DESBATERI SI COMUNICARI

3. Vanzarea Buletinului
4. Subventlt i donatil

20000

20000

5. dobanzi la capital

119310

Total 90000 lei

333

3. mobilier
4. Cancelarie i transport
5. Scoala de Epigrafie
6. TipArirea Buletinului
7. Colaboratorii
8. Jetoane de prezentA
9. tipArirea arhivei Muzeului
10. extraordinare

1000
1000

1000
50000

5000
6000

10000
4000

Total-90000 =
adicA noulzeci mii lei la venituri i la cheltueli.
Cu tipArirea Buletinului se comunicA de preedinte cl s'a ajuns le coala 45
i CA vor incepe recenziile.
Pentru a se face fatA cheltuelilor se admit cateva virimente de fonduri, dela
unele paragrafe spre a se face plata colaboraorilor buletinului.
In aceastA edintA se fac mai multe comunicAri :

a) La Blti
Cu prilegiul conferentiArii la BAlti, in numele Universitatei Dere din Bucureti
i a Ministerului Intructiunii Publice, d. Gh. Ghiblnescu a fAcut i o mica explorare
arheologicA la cele 2 biserici din oraul Balti ; Conferinta d-sale s'a tinut in sala Teatrului. Un public foarte numeros a asistat la conferinta. Sublectui tratat a fost $lefan
cel Mare 0 Basarabia. Conferentiarul s'a Introdus cu o privire istoricA asupra viii RAutului

pe locul de azi al Baltilor 1 dupA doc. publicate de d-sa in vol. IX al Suretelor, reiese c tot pAmantul de aici era pustiu i slujia ca loc de pAune pentru epele 1 oile
Tatarilor din Bugeac. Pe la 1560 LApuneauu VodA Wand de la Gura Cainarului In
sus spre BAlti, o scutArie domneascP, oamenii domneti au izgonit din vre-O 12 silite, carora domnul le-a dat loc pentru loc pe valea Cainarului In sus. Petru Schiopul
dA lui Andrei batman I portar de Suceava locul vechiu al Zduedinilor, pe distantA
cam de 12 kilometri i aa apoi a trecut moia la socrul lui Catargi, i a rAmas apoi
la CatargietI i Crupenscheti pAnA astazi, iar mai larziu C. M. Cehan RacovitA VocIA

dAruete sf. Spiridon partea dincoIo de Mt.

Trecand la subiect a arAtat cA Stefan cel Mare a stApanit cea mai mare parte
din Moldova de la Pocutia la Milcov i din gura Some ului mic la Nist u, cu cele 2 cetali. Dar de aici i-au venit marelui Voevod primt le rAluiri de teritoriu cu pier& tea
CetAlii albe i a Chiliei. Aceasta a schimbat firea combativA a lui Stefan 1 l'a fAcut
ca din ofensivA sA treacA in defensivA i sA clAdeascA biserici multe ; aceasta dupA 1490.
Apoi In 1538 a venit rAluirea Bugeagultd cu Tighina i ascultare lAril de paa de

Tighina 1 hanul de Clueni. In 1678 se ia Hotinul cu raiaua Tui. Astazi Basarab a simte
cea intal bucuria CA s'a Intregit Moldova lui Stefan, d n Nistru la Mare ; Statuea de

la ChiinAu nu ni-I aratA pe Stefan ca domn agresiv i combativ cu buzduganul In

manA, ci domn resemnat, credincios, stand in defensivA i mare ctitor de biserici multe
i insemnate.

IatA cAteva inscriptii i notite de carp :

111, Biserica Buna Vestire din Slobozia B011ilor. 1911. Pe un monument tn cimitir.

a) pe latura de nord : eraom I npfc(r)00% 1 1742 = (aici a fost) vechiul pristol 1742.
b) pe latura de rAsArit cni nawk I THIIKK noecToAd coopSatinz nrutiom atip,A,aaimx fI AFIMHTIII-IMK ILIALIIIONIS II WO I mama I f4l-1104% I NiAPAAPKOMX I 1911 rom.
acest monument al pristolului, s'au radicat de cAtrAlivan Mardarie 1 Dimitrie
Balan i fameaia lui Elena Mardarie, la anul 1811 :
I

www.dacoromanica.ro

DESBATERI S( COMUNICARI

334

2). 1892 Mar lie 23. Car lea pastorald de sfintirea bisericii. Sf. Sinod dupA ,recomandarea arhiepiscopului de ChisinAu eta voe a sA sfinti b's. Sf, Neculai din Slobozia BAltilor, facutA di nou din piatrA.

3) 1908 Ovt. 1, Pe o IcoanA a nasterii Domnului prin usurdia poporAnilor bis ericii."

4) Ford dald. Pe o icoanA argintatA a lui Is. Hr (ruseste) : chipul cel nelucrat
de maul de om a domnului nostru lisus Hristos."
5). 1814 Avg 3. Pe un Ohtoic, RAmnic...: Adasta sfantA carte ce se numeaite I
Ohtoih sau cumparat I de satul Battik peste RAut I cu pretu de 40 lei I adicA pattuzeci
lei I sau dat I sfintei biserici in satul Baltile I ci sA cinsteste i sA praznueste hramul maicii Domnului I Bunei Vestiri, spre pomenire mosilor I si ar-) strAmosilor si fidor
I nostri neam de neam a sfintei I biserici sA ramae care din I unii sat pus i numele.
losif crAsmar, Simion starostele, Ifteme vornicul I anul 1824, August 5 zile I nevrand
nici unul dintre clerici am scris I cu zisa poporAnilor. Dumitru dascal,
Mai sant Triad. Buc. 1798; Evanghelie Buda 1812 ; Catavasier grecesc scris,
cu cirilice, si la urmA cAntece de stea :
Steaua de sus rAsare
Ca o tainA mare
I

Steaua strAluceste

Pe Hristos vesteste

63 B Biserica SI. Necului din

BdI(i.

6). 1819 Februarie 1. Pe mormAntul ctitoresc in fata bisericii: aice I odthnesti

robu lui I Dumnezeu. Alexandru I Panaite comiss I ctitor acestui start I ts locas, mutAndusA I dins viata adasta I la veadnicile lAcas I uri 1819 Fevruarie 1 wpatu BISAH,HM.
Pe alkY latunY: 30.1ACk nOKOHTC* npar. I onrammucoRn I allpiH ILIHMITOHOH poic
Mimi I KOCTMO I WKOH9AKIllfHCA1 31 AH111414 = aice odihnesc rAmAsatile pahArnicesei Maria Panaite, nAscutA Costachi, sAvArsitA la 31 Decembre,
I

7). Pe acela$ monument: AtTH nom* ( Una

uui

LtH

HitTdOISH

ALLIMH/11,8

I KAHZ. A AihCailkOKS. H CY I HHI{OilitH I iA I Vkl-6 WTI% poAS = copii pamesnicului Nicolae Catargiul: Ivan (la 4 luni si cu Neculai de 14 ani de la nastere".

8). 1807 Mai 9 Pe un mormAnt: smcs

uxofil

HOHARAC I pass&

*f

Aopion TFca,t-

ploA I poKs 1807 I Kim 9-AA ANA = aice odihneste robul lui Dumnezeu Feodor testariul la anul 1805 Mai 9 zile.

9). 1707 Julie 8. Pe o piatrd mormdntald in cimitir: Is. I Hs. aide , wodihneste
roba lui Dm I nezeu Mariia I soiia lui Pdn I teleimonk, Dobrin, starosts I de neguti-

tori de I Ciut. mutAnduse la vesnica locuinta .

10). 1862 lanuarie 17. Pe o alid piatrd mormntald (n c/a-3111r aice odIhnesti
rmaltt1e protoereului Avraam Antonovici care a trecut din viala la 1862 lanuaria 17,
I

avAnd de la nasterea sa 67 ani. Odihneste nepretuitele rAmAsiti pad la dimineata bucuriei (Ao pnAoci-thiro irTH.

Pe Triod (rupt) rupt I rupt rupt I rupt I rupt Andrei eobotaia.a dat
dat 30 parale I SA se stie c acesta triod sau cumpArat
de noi satul SfarcAut1 care santem mai 0,os iscalitt si am dato sfintei bisetici la care
11).

1 leu I Stefan Baros a

sA prAznueste hramul mai marilor Voevozi Mihail s1 Gjvril ; si oricine din neamul nos-

tru sA naibl a sA scula al4straca liar eine ar indrAzni al lua cu vre-un fel de viclesug
sa fie supt blAstam I rupt I rupt I Gheorghe a Elenai a dat 3 parale I Ursachi
www.dacoromanica.ro

bESBATERI $1 COMUNICARI

dat 5 parale I rupl I Ion Botl au dat 10 parale I Gligori vatav au dat 10
parale I Toader HAdrAngl a dat 10 parale I Vasi le dascal au dat 10 parale I Nicoll de
la Hotin au dat 10 parale Dumitran vAcar au dat 20 paraleAncuta au dat 5 parale
Ion feZorul Tanei au dat 30 parale I Zaharia au dat 7 parale I Petre Colocul au
dat 15 parale Anton au dat 5 parale Toader:CAptariu a dat 20 parale I Gligorie Cojocar au dat 20 parale I Petre LeicA au dat 5 parale BuruianA au dat 10 parale I Nechita au dat 5 parah I Gheorgho HAdrAngl au dat 5 parale II SAvoaia au dat 2 parale I Mat rAndul I Vasile Cojocariu au dat 5 parale I Neculai tiganul a dat 10 parale I Alexandru Rusul a dat 10 parale I lonitA Bor au dat 10 parale Toader PopAscul
a dat 10 para'e PavAl zet Dornea au dat 5 parale I Mat I lspas NeghinA au clat:5
parale I Mihalache Gorghe au dat 5 parale I Sandul a dat 30 parale I lonitA a Popii au
dat 32 parale I SAmion Chiper au dat 20 parale J Nechif or $tefanucl au dat 20 parale I
Gheorghe Durne au dat 10 parole I Mhai au dat 10 parale I Ion Trohin au dat 5 parale Gheorghe Muhoarce au dat 20 parale I SA sA tie cand I au aposat preutul Sofronie I din... I thetsa zicA Dumnezeu ; sAl ierte.
12). Pe un Penticostar, Buc. 7276. (1768.
SA se tie de and sau nAscut fiica noastrA Ilinca In luna lui Mai 21 zile umbla
vdeat 7275 i fiul nostru Neculai sau nAscut la luna liii Dechembre zi intAi a luniii.
et. 7277.
13). Pe un Penticostar Bucuresti 1800: AceastA carte este a preutulufr Neculai de la biserica din 134 cu hramul sfAntului Neculai.
14). 1837 Oct. 18 Pe 1 Ceasoslov, ChiinAu 1817 (7325), April, Indiction 31
Acestu taslov este drepta al mieu dAru t de cAtrA J Preaosfintiia sa al Sinodului
Exarh i cavaler I Kiriu Kiriu Gavril Mitropolit ChiinAului I i Hotinului i oricui sA
Zanta au

va intAmplA a ceti pe ace atia 1 sAi aducA amintei de al Inaltului stapAnitor I I nimene
sA nu fie volnic de-al slApAni I sau al instrAina ce numai eu i urmaii miei i penI

tru ca I BA nu fie nici al meu nam uitat ci am iscAlit cu maim me I pre:uviosul protoereu Onofrei Baltag I octombre 18 zile 1 eu am serfs cu blagosloveniia I sfiintil sale
pArintelul protopopului Onofrei BalragA I din satul Miletii tinut HotArnicenil 1 spre a
nu mi se uita I i numele mieu am iscAlit loan Bogdaproste dascal,
I

b). Actele caselor lui C. Sava, staroste de blnari,

de pe podul Hagioaei, Iai
arhiva prof. Velichi, GalaIl

1) 1783 luli O.
Facem tire cu aZastA mArturie a noastra hotarnicA, cA din luminatA poruncl pre
InAltat domnul nostru mAriia sa Alexandru Cos:andin VocIA, Hindu randuill de dumneafui Costandin Roset vel logofAt, ca sA mergem sA alegem 1 sA hotaram un loc de casA

a lui Costandin Sava staroste de blanari care lac este aice In Esi din sus de biserica Vovidenii, din vale de ulija Briihdriel pe din sus, care loc cu casA lau curnpArat Constandin Sava starostele de la Mirk* fata Sandului Timu Magi care casA 1
loc a lui Costandin Sava mai fiind o bucatA de loc despre soare rAsare a ZmArandel,
Jau tinuto intAi, Costandin fi'Or tut Adam, nepot lui Athanase i a Tomd lui Alivra,
a cArue loc- fined scrisorile pusA amanet de numita Zmaranda la Costandin Sava cAtiva
ani- pentru datorie de banl, sau tocrnit acum Costandin Sava cu numita femee. 1 a
cumparat fiind rAze dupA cum pre largu aratA zapisul de vAnzare ce este din anul acesta 1783 lull 29 i mirturia hotarnIca, care sau fAcut din poronca dmsale vellogofAt
www.dacoromanica.ro

bES13ATER1 $1 COMON1CAR1

iarA1 de nol, 1 fiind cA locul casii lui Costandin Sava nu era hotArat cu pietre, au
cergut ca sl s mAsoare cu stanjeni ce sau rr Asurat locul Zmarandei i locul_casAi sale
i al s stalpascA cu pietre, ca sl s tie paste tot locul cel vechiu al casii i cu locul
ce lau cumpArat acum de la ZmAranda calf stanjeni s'nf. Deci dupl poroncA mergand
la locul casii lui Costandin Sava staroste 1 strangand mahalagii am inceput intAi a
mAsura din 2 pietre hotarA chiotoarea locului Zmarandei ce sant d.nainlea 'portii lui
Costandin Sava, i hike soare apune alaturi cu drumul pcYncY in coltul zaplajilor
dmsa!e logofetesei Catrinei PalAdoea, unde sau gAsit 1 hotar vechiu a locu'ui dmsale
logofetesel, langA care am pus .5,i noi altA piatrA hotar, care cautA inapoi la cele 2
pletre hotarl a locului ce lau cumparat de la Zmaranda 1 sau implinit noao stanjeni
i 2 pa'me farA trei degete i cu noao pol stanjAni ce au eiit la numArAtoare curme-

ziful locului tot aleiture cu ulita Bthhariei, pre care lau cumpArat de la Zmaranda,
sau implinit peste tot 18 stanjeni ki 6 palme farA trei degete. i din p'etrele hctarA
ce sant in coltul zaplazi.or dmsale logofetesei PAItcloaei rr /swat d in sus alAture cu
zaplazii 1 cu locul caselor dmsale logofetesei Paladoaei, WA in locul caselor lui Sterie bacalbas i aflandusl asAsprezece stanjeni cinci palme i trei degete, sau pus acolo in coltu 2 pietre hota-A chiotoare care una cautA inapoi la cele doao pietre hotarA, din coltul zaplazilor dmsale logoLtesei PAlAdoaei i alta cautA dea curmeziu1 alAture cu locul lui Sterie Bacalbag -1 cu locul lui Toader Carp ot vist p erie I ; din care
pietre ce sau pomenit mai sus mAsurand fundullocului despre Sterie bacalba i despre
Toader Carp ot visterie, pAn intro piatrA hotar al locului ce lau cumpArat Costar-Ain
Sava de la ZmAranda sau aflat 11 pol stanjeni f/LA un lat de manA, i cu noao stanjen1 2 palme ce au esit la mAsurAtoare tot fundul locului ce lau cumpArat de la Smaranda, sau implinit peste tot doaAzAci stanjAni i .asA palme ; iar lungul locului a caselor lui Costandin Sava, alAture cu locul ce lau cumpArat de la Smaranda pAnA In
pietrele ce sand denainte portitAi de unde am inceput a mAsura intAi, sau aflat 17

stanjAni, cum i lungul locului ce lau cumpArat de la Smaranda, adicd margine despre ulita Hageoaei sant 19 stanjAni. $i intracest chip cu masurtle stanjAnilor al loculul casAlor lui Costandin Sava precum sau arAtat mai sus 1 cu mAsurile stanjenilor a
locului ce lau cumpArat Costandin Sava de la Zmaranda, pe care are osAbitA hotarnicA,
sau fAcut acum tot un loc. Drept acea am dat de la noi aceastA mArturie hotarnicA
dmsale Costaudin Sava, staroste de blAnari, intru care iscAlindune am pus 1 pecete
poriii domneti.

1783 lull 30

Costandin Botezatul vornic de poartA

Nicula cup* martur

5erban logofAt de tainl martur
Nicola! Cojoce blAnar martur

Eu Tanasl aprod, marturz

Apostul diac za divan martur

Andrei biv izbaa mam tamplat

,,aasta mArturie hotarnicA am scriso eu
fiind i la hotlrat, lonita Condicar.
I. p. porili gospod 1782.

Eu Toader 5icanu

Eu Costandin $icanul mazil mam 1scAlit crrEpEog Mavour,X napeo

$i eu preutul Dumitrasco ot Vovidenie.

mam intamplat.
Obs. Palma insennatA pa hot irnicA are 0 25 tn. lungime ;Hotarnica locului spre
hanul Zoe. Hotarnica de casA cu locUl ei ce am cumpArat de la MAriuta fata Sandului Timu.
Eu Petre SArbit abAgeru mam iscAli

www.dacoromanica.ro

DESBATERI $1 COMUNICARI

311

2) 1787 Mai 3.
Adeca eu Petrea lui Lacatus. adeverez cu acest zapis al mieu la maim dmsale
lupanului Costandin Pascal neguritor, precum sa s tie el pe locul ce are dmlui de
la vale de tdrgul de sus la ulila mdjei, avand dmlui locuri de dughene alaturea cu
alta dugheana fgcuta a kupanului Costandin Pascal, $i de la deal de dugheana dmsale,
filnd doaw dughene facute de Toader Barbierul $i de sotul sau Nastasie ce sdnt ptin
in ulicioara ce merge spre Vovidenie, care dughene flind ca cu buna invoiala l tocmall dughenele amandoaw learn cumparat de la numitul Toader barbier $i de la sotul Nastasila cu 240 lei dupa cum scrie zapisul ce meau dat de vanzare, l Hind ca
locul acestor doaw dughene cat iau dat dmlui $i mai din dos au lost cu bezmon16
lei pe an, dupa ce am platit binaoa adea amandoaw aceste dughene cu pretul acest
de sus aratat 340 lei, am facut de iznoava tocmala cu stapanul locului cu dmnealul
4-upanul Costandin Pascal, ca aceste doaw dughene sa le aibu intru a mea stapanire,
si eu sa platescu bezmanul cate $asprezece lei pe an, dupa cum miau dat i dmlui
osabita adeverinta la maim mea, si eu indatorit sa fiu ace$ti cate 16 tel pe an bl OAtescu dmsale hupanului Costandin Pascal tot la 1nceputul anului deplin frA nici o
urneala, i sa ma odihnescu i eu cu pace. Avand $1 aciasta tocmala ca on In cat
voi tine dughenile aceste doaw sa nu ma scoata atat pe mine cat i pe alte neamuri
$i urmatori ai mei, cum $i dughene sau pivnita sau beau de piatra, 6i zidire sa flU
fac, ca nam avut tocmala, numai dughene $i cu gard sau zaplaz pe cat im va arata
dmnelui atata sa fie. A$ijderea fiind cei eu m Ohl om sudit i de sor tampla vreo-

data a sa cere bani de agiutorinta sau alte angarai pe aceste doaw dughene de la
upnuI Costandin i iar lua ceva tocma de pe aceste doaw dughene, dator sa
fiu a plati banli acel ce .ar da dmnelui, ca a$a am avut tocmala $i are sa s urmeze
de catra amandoaw partite $1 mam iscalit poftind $1 pe alti oameni de cinste de sau
1787 Mai 3.
iscalit marturi
Stefan polcovnic martur. Mihalache (iheorghiu martur
iscalitura greceasca
Petter Lun
lacob Pieper als Zeige
Acest zapis lam scris eu cu zisa dmsale Petrea Lunu lcAtu $ si martor.
Apostol diac za divan.
In dos nota: Hotarnica.
3) 7232 lunie 13. (1724) IaW.
lw Mihai Raaovit Voevoda. bojiiu milostiu gspdrs zemli Moldavscoi. faamm $tirx,
cu aaasta. cartm a domniei miali. precum sau OW de fat Innainte domnii miali $1 a
I

tot svatul nostru Iwnit nAgutitoriuI. $1 cu Stefan fiaorul lui CostantinArbanaplui aau
fostu aka de T ar igr a du pentru un loc giumatat -! d.n dugan kc stdrpu em esti pi

podul Hagixam din kos de locul lui Costan I tin Arbanaplui 'Jana in dughenile lui
DAnil Ildovului cum lozz lau I cumparat lonit de la Avram jidov dreptu 60 lei bani
vechi de doi ani. i lui I Avram jidov. iau fost cumparatur de la un Nastasie WOlab cuz lu Mirauti I caldarariul. i Stefan dedm sam cum ca Iwnit and au cumparat
aaRtl loc de dugan nau fostu fat. cad lar hi cumparat el filnd cumpadtor mai vechiu de pia paring j lui iar lonit a dus fat i pe Avram jid. vanzatoriul abalui loc si
au luat I I. cu suflitul sau AEVE AVII cum ca cand au vandut el locul aam I de du_
gheni nu lau $tiut ca esti Stefart raze $i cumparator mai vechiu de cat jidw. iar
pststea doaa I luni de dzALA afland ca este cumparator mai vechiu de cat dansul lau
spus de loc I cum a lau vandut lui lwnit, iar el au fost dzas cum ca nare atunEA bank
sa rascumpere I iar cu vremia cand va prind(i) la bani hiecand lar rascumpara de la
hvnit. iar Iwnit I vrndu sA fad dugan pe loc i n vrandu Stefan sal las sau jeI

Buletioul Muzeului Municipal Ioan Neculce` Iai.

www.dacoromanica.ro

43

13ESBAtER1 $1 COMUNICAR1

Wit dumsali lui vel logofat. dmnlui au trimes pat vornicii di poarta, cA sA masurA
a &I loz I pre:um vadzum marturie vornicilor cum au miarsu acolo 5i fnpreuna cu cam nil bunl uli.iani au socotit 2 l locz de dugan (Oral) a lui Iwnit 5i lau masurats
esei pa$1 fd'r un lat I
si sau allot In jrunie despre Podul Hagioaiei din fat
ds meln ci pasul pas palme, far din dos 5 pa5 1 doaa palmi 5i I un lat de manA
ei sau af at cu bunA dreptte I hotarul cum ca love,t, I den streina i prispa casei lui
Stefan, deci acmu vracd Stefan sA fntoarca banii lul Iwnit 51 acmu fiind cu totil MIA
la divanu marturisindu 51 jidovul precum instmniadza mai sus cum ca Stefan la acla I
una vrem(e) nau vrut sa fntoarca banii Iui 1wnit pe aseAl loc de dugan I am giudecat
domnie me 5i impreuna cu sfatul nostru ca sa5 stapaneascA lonitA locul precum scrie
marturie vornicilor 5i sai faca dughianA (A:4p1* iinsA hotarul locului macar ca love?th ne3 s1re5ina 5i prispa I casai lul tefan darA asia am socotit domnia me ca sA
a ba paci I O. nu strAci I )nit nizio strecinA nici prispa casei lui Ste I fan cad el iasti
cumparator mai vechiu de pe parintii lui I ce precum nici alit raze mai de demult
nu iau mai dzasx nimicA I a5ia si de acmu sA aibA paci de cAtra Iwnit, iar lonita
ca sa aibh ac stapani locul pe zapisul de vAnzarea sa5 facA I dughiana, 51 sa aibA
paci de catrA *tefan 511am dat domni I ia mea rAmas pe *tefan din toat giudecat terai
5i aeastA I par sa nu sA mai pArasca in viaci, passt,x carta Domnii miali I aZata scriem.
n las lt 7232 lunie 13.
I

lv Mihai RAcovit Voevod

I. p. ro5i
lw anK OK KR 1703

cap de bou
Neculai snh lui Axintie uricar I

4) 7262 lunie 28. (1754) IaV.

Hu) Matel Ghica Voevoda, bojiu mlstiiu gspdrx zemli Moldavscul, facem ctire cu

aeasta carte a domniei meale. ca iata au vinit, innaintea domniei meale, 5i a tuturor
boiarilor no5tri a marl 51 a mid, lenache Grecu bAcal ginertie lui Pascal GolAianul
din la,i, 5i niau aratat, o marturie, de Ii Tanasa Meleghe 51 de la N-2culai Tiron
vornicii de poarta cu pnete portil i cu iscalituri e lor din valet 7262 lunie 23, seriind cA din porunca domniei meale iau oranduit cinstit 1 credincios boierul domniei
meale dumnalui Radul Racovit vel logofat, de au mersu la un locu de dugheand a lui
Gligora Casianu din Tdrgul Fdlnii ce I lau dat danie Catrina polcovnicita fata Botioae 51 avandu 51 un zapis de danie, darA avandu-51 lanachi Grecu Mal 2 locuri de
casA cumpArMura i un loc de la Nastasie fata lui Gligorie 5i alt locu de la lonita ci
Vasilie feciorii lui Lupaco Cioara, care loc 51 lor liau fostu cumparatura de la Pascal
Golianul, socrul acestul lanachi Grecu bAcal, 5i mai avandu lanachi 5i 2 dughene de
dzestre de la so -rusau Paveal tot acolo in randu, 51 avandu pricinA cu Gligoral CAsiian fiind acel loc de dughiana a lui piste ul ta de la vale despre lordachl BAibaracarlul, gi mArgand vornicii de poarta acolo i intrebandu pe Catrina polcovnicita 51
asa au marturisit cu sufletul ei, a mai mult loc de catu de o dughiana, pe pivnita
veche nu iam daft!. 51 au Intrebatu ci pe loana sacrgita, u avutu casA pe aceal locu
de dughianA, 5au traitu 25 de ani pe acel loca 5aa mArturisitu 5i Sacagita, larA5i cu
sufletul ei, cA mai multu de cat fi tine casa cu prispa nau avut locu, 51 au mAsuratu
locu cu stanj-n de optu palme, din paretele casei lui lordachi Balbaricard ce iaste
cumpAratorA de la Butioae 51 pa A In dughenile lui lanachi blcalul 51 sau aflatu 7
stanjini l kurnAtate, 5i au lasatu locu In latu de dughiana lui Gligora5co Casian, ca s

www.dacoromanica.ro

DESBATERI $i COMUNICARI

339

fie de patru stanjeni poi, iar Ire/ s(npni sd r6mdnd alga pAnA in dugh
lui
Inna hi bacalu, cu locul lui lana;hi bacal, sau masurat cu pasul de Os pa [me 1 sau
aflat lotul dispre ilita dzece pai, iar dosul sau aflat optu pai i lung rl sau aflatu
doisprdzece pai l sau hotarat cu 2 pietre hotara, una din sus dispre dita, i alta
din 0,-os, iar dispre ulita, d pa cum arata mat-LA-la vornicilor de poarta, cu pecetea
portii i cu iscAliturile lor 1 a mahalagil ; deci dupa marturie vornicllor de poarta am
d ,tu i de la domnia mea Li lenachi Grecu bacal 1 iam intaritu pe aces e dugh ne
cu tot locul lor 'eau av,.t de dzestre i de c, rr.pf,rAtura ca sai fii lui i feciorilor i
nepoti or i stranepotilor i de la domniia mea drepte ocine 1 moii i urizu cu tot
venitul i c a tot hotarul neclatit a, ner,.eitu statator in veci, i altal nime sa nu S mai
amest ce piste aensta carte a domniei meli.
u las valet 7262 lunl 28.
peccte domneasa in tu ro
Radul Ricovita vel logofat
lw &rem l'111:g1 Msf110,1,4'. 13}4titO AMC.' Tis. rerrAps :own Ai ;11,1,dit cli011 17:1.3
cap de bou, pasere.
5) 1797 April 30.

De la Agie
Dupa luminata poronca a pre inaltat domn lui nostru Maria sa Alexandru loan
Calimah Voevc d ci prin tidJa d,n 6 Oct. a trezutului an 179i sau dat cati agie ca
sa sa faca publicatie pentru o cascY cu locul ei vie! in orasul Iasii din sus de biserica Vouidenia, din vale de ulita Hagioaei,care au cumparat'o Costandin Andoniu
dascalu de la Catrina sotie al doile a lui Panaite Mitacsa drept 2700 Id randuind_se
pe Gheorghe Telalbap diau facut hotarata publicatie in curgere de 6 luni de zile atat
la starea locului cat i in tot ora;u1 i trecand i peste vada i nimene nu sau arMat
sa ei protimis ea rasa! npere Drept ace a sA adeverete numitt lii cumraratoriu prin
aEasta sa poata face i fataritura domneasca.
Constantin vet aga 1797 April 30.
Trecut.

6) 1797 Mai 22 Iasi.

Noi Alexandru loan Calima Voevod, cu mila lui Dumrezeu domn larii Mo david.

Facem tire cu aasta carte a do.nniel mcale ca ii anul trecut 1796 Sept. 15
Constantin Andoniu dascal prin zapis au cumparat o casa cu locul ei aicea in orasul

Iasi din sus de biserica Vovidenia, din vale de ulita Hagioaei allurea cu uhla
Brdhariei pe din sus, de la o Catrina solie al do lea a liii Panaite Mtaxa de aicea
din E cu pret doe mii apte sute lei. Apoi tot in trecutul an Oct. 6, dupa jaluba
ce an fost dat catra do nniia mea, catra al nostru credincios boiarlu dmlui Costachi
Haret ye! aga ca sa pue sa facA publicatie atat la starea locul 1, cat i pretutindtne
in tot oraul spre intiintarea tuturor acelor ce cu dreptate le va da protimisis a
rascu npara, de la care nu I it boeriu a:mu au ad.'s numitul Constantin A, doniu carte
de marturie catra chm iia mea, prin care arata ca dApa porun :A sau urmat Woe rbai
facandusa dupa randuiala pazita legiuita publicatie pretutindenea in el rgert a th base
luni i mai bine dupa hotararea hrisovului, i nimene rascumpara tor nu sau aratat, cum

pe larg arata aceiag marturie care sau vaz A de al nostru cinstit i credincios boeriu
dmlui lordachi Canta vel logofat de t rra de gios fitnd din anu acesta 1797 April 30, din
care incredintandune Domniia mea cA numitul cumparatoriu au impArtit datoria sa cu
www.dacoromanica.ro

DESBATER1 SI COMUNICA RI

340

facerea publicatiei dupa hotArarea hrisovului gspd. ci este facut cu sfatul de obstie.
latA dar prin aceasta a noastrA domneascA carte dam si IntArim stApanire lui Costandin Antoniu dascal pe arAtata de sus casA ca sA alba a o stapani ImpreunA cu tot locul
el cu bunA pace in veci atat el cat si clironomii sAi ca pe al sAu drept lucru, si carte
aceasta a domniei meale sA fie de IntariturA statornicA neclAtitA si nerusAit niciodAnioarg,
care sau IntArit si cu domniascA noastrA pecete -4-44-43 Mai 22,
IF if-, 9,411-113
Pecete in tus ros 1w I an I lw J
procitoh vel logofat

7) 1799 Mart 31 1W.

Caimacami

Dtale Gheorghe forgo vornic de poartA sA mergi la locul ce aratA jAluitorul, unde
strangand pe toti rAzesii i megiesii mahalagii cu toate scrisorile, fatA fiind si jaluitorul
cu hotarnica ce ar fi avand cat si cu alte scrisori cat si cu marturii acei iscaliti la
hotarnIca ce ar fi avand jAluitorul sA fad cercetare cu amanuntul i dovedindusA cu
bunA incredintare cA arAtatul loc pAtimeste impresurare, atunci sal scoti de supt toatA
impresurare i pe la locurile ce vor fi lipsind din pietrele hotarA urmand intocmai
hotarnicii vechi sA le pui la loc dupA care sd dai i marturie de curgere pricinii
iscAlitA pe obiceiu, far nAscand pricina despre acea parte, piatrA sA nu pui, ce Wand
mArturie si hartA inchipuitA de stare locului sA vii sA ne arAti.
Nec. Roset logofAt
1799 Mart 31
loan logofAt
D. Sturza vel logofat
Dimitrachi Canta logofat
Sturza vel visternic
Rovcrcavtoog
V. Razu batman

Jaiba in greceste pe aceiasi foae de hartie din 1799 Mart 31 a lui Constandin
Antonlu dascal.

c) La Heleteni (Roman)
Dl. Gh. Ghibanescu, fiind invitatul d-lui G. Strat a vizitat Helestenii in vara anului 1926 si a putut cerceta bogata arhivA de doc. ale mosiilor de la Suceava, Roman
i Bacau. Cum pentru mosiile de la Suceava, Vascanii, dl Radu Roseti, istoricul, a
publicat In memoriile Academiei o bunA parte din documente, au limas nepublicate
actele Helestenilor cu trupurile sale si a mosiilor de la BacAu pe valea RAcAtAului. D-sa
a luat in studiu acasA actele mosiei Otesfi, pe RacAtAti, movie vecinA cu Ninestii si Horgestii, si reiese ca din Otesti e originar Towa hatmanul, ajuns apoi tulpinA de domni, iar

din NAnesti au eit S1urze0ii, cad au dat domni in secl. XIX. Probabil cA doc. Otestilor si ale Horjestilor vor forma un corp intreg, si se vor publica in volum aparte
supt auspicille d-nei Strat, nAscutA Sturza.

DI. GhibAnescu a decalcat inscripliile de

la biserica dii Helesteni si si-a luat notite de pe cartile din biserlcile din trei sate din
jurul Helestenilor.
Aici la Heletenii Movileni era vestita movilA de strajA a tArii de sus. De pe movilA

ai cea mai larga vedere spre rAsArit. Se vAd Iaii i dealurile Basarabiei, iar spre
apus se vAd muntii cu CeahlAul. Movila e un corp masiv radicat pe o lungime de
peste 50 metri i o inaltime de circa 20 m., la capAtul de nord e o movilA tuguiatA,

iar la capatul de sud e o scobitura, cu un copac secular si unde straja Ii avea bordeiul sat,.
In ogoare la un chilometru spre est de movilA e o mare piatrA mormantala,
scrisA in slavonete din vremea domniei lui Vasile Luna. Siovele sant Verse si stricate de vreme.
www.dacoromanica.ro

DESBATERI SI COMUNICARI
74.

341

In edinta de la 8 Martie se comunicA de d-1 presedinte cl s'au incasat ur-

mAtoarele subventii : 25000 (ministerul artelor), 5000 (ministerul sAnAtAtii), si 2300 lei
(10 abonamente ale Prefecturii de Roman), Se dispune plata colaboratorilor in comitet
la suma de 3000 lei alocatA intru aceasta.

Note si inscriptii de la Leuseni, de peste Prut

Pentru adunarea materialului istoric, ce s'a publicat in vol. XVII al Suretelor
dl. GhibAnescu a vizitat satul Leuseni, din fata DrAncenilor 1,acolo
a cules dela biserici i pe WO mai multe note, cum urmeazA :
Preut in sat a gAsit pe bAtranul preut N. Perclun, seminarist de la 1872, preutit
la 1875 ; nu Via o boabA rusete, dei este preut de 50 ani. Biserica de piatrAcu hramul Sf. Voevozi.
(Husi, 1927),

Pe un mormant: POTIMIICTPS I

AHMHTpHE ME414EKH1111 I KIVIETOKO

podi, 31 Mawr 1850

13 anp 1895 I nuipz nom( Teom$ I .

Pe alt mormant : CV:WHIMS rpuropig MdpKORHtl. poA. 1860 dint. 14 ; CK 1892.
Carji : Psaltirea (Iai 1835 de Gh. SAulescu), Ceasoslov (Neamt) Triod (Neamt)
Molebnic (ChisinAu 1835), Cazanie Miniat;Penticostarion (ChiinAu 1863). Ohtoic (ChisinAu 1862), Apostol (Blaj 1802), Ohtoih (Buda), Leturghiar (ChiinAu 1815), PenticosCK

tarion, Strastnoi (Blaj 1804), Leturghiar (Sibiu 1806), Evanghelie (Sibiu 1806). Evanghelie rusascA (Moscova 1896), A ntologhion pe tot anul, cu randuiala i slujba Sf.Ioan
Apostol (Iai 1835) : acest
cel nou de la Suceava, care a stat la Poloni 74 ani"
slant Apostol este a bisericei sfintilor mai mari Voevozi din sat Leueni, pre carele se
adivereste l cu pecetea satului 1861 Mart 28 nnELIETE CAT8/18H ilamInu 1857 touSTS4
KaKS4 No. 89 I ,

Preutul dispune de o bogatA bibliotecA de carp vechi, din care semnalez : Evanghelie (Ramnic 7254), A ghezmatar (Iai 1832 ; in 1877 era a lui I. Oltenescul de la
Topor)", Penticostar (Bucureti 7272) Leturghie (ChiinAu 1825), Leturghie (Iasi 7267),
Molitvelntc mare popa Enachi ot biserica din VamA ca sA fie lui si feciorilor") PanahidA, Molitvelnic (Ch1inAu 1820) Catechis Tipic (ChiinAu 1823). Datoria i stApanirea blagocinilor (Iai 1791): aceastA cArticicA rniau dato pArintele Amvrosie arhiepis-

cop J de la tam Rosiei si lam miluit si eu cu In leu 1 am serfs 1792 I lerei Apostol
ot *iscani", RugAciuni romaneti (14 1809, arhiepiscop Gabriel Bodoni) Tipic blseI

ricesc (ChiinAu 1820 sau dat dascalului Toader ot Leuani cu plata 3 lei. Vasile David)
Catehiz (Chisindu 1843) Molebnic (ChiinAu 1815, acest molebnic este drept a parintelui Stefan Grigora din satul Leueni la anul 1851 Mai 5 zile), Psaltire, Trebnic
(Chisiwu 103) Ceasoslov (ChiinAu 1817).
In arhlva bisericel se pAstreaxA mai multe vidomosli, din care citez date din cea
de pe 1836.: Vidosmostie de ispovedanfe de la biserica cu hramul Sf. loan BotezAtorul din
satul Calmatui, uezdul Orheiului pe anul 1836." in C6Imelfui: 3 fete duhovniceti cu
14 nume : preut Ion SAlevestru, dascal C. Gavrilovici ; 31 sAteni cu 116 numere, 2
burlaci cu 9 numere ; peste tot 278 suflete, din care 145 bArbatl 1 133 femel ; din
aceste sau ispoveduit 139, rest..I pAnA la 278 fiind copii supt 7 ani (139i.)

In Lewni preut era Ravencul Lefterion. dascal C. Gavril, 1 T. Macarie, ponomar 1. RAileanu, iar peste tot 434 suflete, din care 214 bArbati, 220 femel. De la 1838
Lettenii 1 CalmAtuiul au trecut in uezdul ChIsinAului.

InvAtator in sat am gAsit pe tandrul Radu, din Hurduci (FAlciu) fostul meu elev.
DupA datele nouA satul Leuseni posedA 1300 suflete, cu 220 capi de famille si 250
contribuabili, cat am stat la masg, am lucrat cu InvAtatorul schita de plan a satului,

cu ulitele satului, casele con yin una langA alta i am scris numele tnturor casarilor ;
210 case au Leuenii
Surete ms. XLV 581 (plannut), XLVI1496, lista sAteniksr).
www.dacoromanica.ro

342

DESBATER1 SI COMUNICAR1

75). Proces Verbal dln 13 April 1927 (N. 75). D-I Presedinte prezinta colegilor
sal N. 5 din Buletin. E un volum de 402 paglni cu 2 tabele genealogice D-I Caster
prezinta contul costului N. 5 din Buletin in suma de 93260 le1,; din acestia 10000 tel
privesc exercitlul 1924 ; 56500 lei privesc exercitlul anulul 1925, lar 26760 lei privesc
exercitiul anulul 1926.

Se discut modaltatea public Arei arhivei istorice a muzeului inteun volum

deoseb t. Cu fntocmirea i aranjarea materialului se fasarcineaza d. M, Costachescu,
spre a lua contact cu tipograiia Viata Romneasca i a fixa pretul unitar al unel
coale (it tipar.

D-I Cas!er pre/inn b lantul casel pe trimesiul kW, 1 se constata ca la yenituri s'au fncasat 64363 lel, din cari : donafii 56400 lel, din vanzarea buletinulul
8163 lei.

Se prl nese la directie mat mune publicatii istorice, americane.

Se di,cuta cuprinsul No. 5 din buletin, cum 1 data inceperei tipardui i se
,fixeaza ce materil au sa intre.
lntre comunicarile prezentate In aceasta sedinta notim urmtoarele :

a) Condica general& a sf. mandstiri Agapia

Cu prilejul vizitei facute in anul 19.16 manastlrii Agapia am putut utiliza framoasa Candice!' generald I a I sfintei mndstiri I Agapia I contlnand numele prea
fericitilor fondatori, inclestra

torilor i a tuturor offeritorilor de ornamente, servicii i

bani 'Ana la offrande de una suta lei vechi estras I se din condicile vechi ale monastirel, i arangiata I precum se vede dupe cerere superioarei actuate I Shimonah a Tavitha Ursachi I 1870 1

Urmeaza apoi o precuvdntare a staritei Tdvitha Ursachi catre ,surorile sale in

Chrlstos. Pe verso filei 2-a sta scrts : Agarrx KOHAUKA C.IS rIASIIAT AVM ,l'kilf MIL 4.111..
1,161T um cuquc aina I ASnot icSal cy, wk,v. Ai ct; e no, s t C*II. AI '1%1311IS 1. I Gherman lonescu arhimandrit (m. p.).
Condica e un gros volum legat in pide, marginile hartiei aurite ; Scoarta in piele
poarta acest titlu : condica I ctitorilor kfintii I monastiri I Agapia I 1869.
Pe calcaiul legaturii stg scris: ctitorilor I condica I sfintei I monastiri I Agapia I
.

1860 I

Colturile scoartelor cu alama i incheieturi ca la Evanghcliile ferecate. Condica

pastreaza
inteun toc carton gros, scris deasupra : monastirea Agapia fad.
se
Neamtz.`
Condica cuprinde 270 file, e snuruita i pecetluita ; numerotatia si sigilarea s'a
facut in 14 Sept. 1870, iar cancelaria Sf. Mitropolii o legalizeaza in 13 lanuar 1874.
cu N. 59.:
lata cuprinsul pe scurt:

a) Prea fericifii domni i doamne : Bogdan Von si Mada doamna, 1569 (cla
Grasii i Balosenil. Petru VonSchiopul Elena doamna 1576 f,Selitea),Aron Voda
Alexandra 1591 (Vicolenii) ; Ieremia Movill Voevod--Elisabeta doamna ; fil Constantin. Alexandru. Scarlat Voevod, Melania, Ion Von i lanai Von 1595 (Hilioara
Ceahlaestii, lcuenii), I Gavril Lupu batman cu,Liliana 1644 (Gqmanii, ladomiretii, Far-'
tigani Bodeti, Postiana), Safta fata lu. Gavril hatmanul;Vasile Voda Albinitul 16,5

(tigani). Stefan VonMaria Doamna (tigani) ;--Duca Von albanitulAnastasia doamna

1669 ; Mihai Racovita VonAna doamna 1704 ; Ion .T Calimnh Von 1758 (Poiana
lui Ureche) Alex. Morez VodaZoita doamna, fii Constantin, Dimitrie i Neculai 1792 ;
Scarlat Calimah Von Smaranda doamna 1806Ion Sandu Sturza VonEcaterina
www.dacoromanica.ro

DESBATERI $1 COMUN1CARI

343

doamna 1822Gr. Ghica Vodg din BucurestiEcaterina doamna 1828 (250 lei) ; Mih.
Sturza VodgSmaranda doamna 1834 (1000 lei) Carol I-- Elisabeta doamna (o cruce,
2 medalii)Alex. Ion Cuza VodiElena Doamna ; in fine Alteta sa Regal principele
mostenitor al Suedei si Norvegiei Gustav 1879 (o icoang a lui Hristos imbrAcatg cu
argint).

filele 6-17 albe.

b) Prea sfintii arhierei : Ghedeon, Nicanor, Serafim (Rgdguti) Silvebtru, Veniamin Costache cu Grigorie, Maria Mathei, Chesarie, Elisabeta, Elisabeta sliimonahg,
lustina, Costantin, Vasilie, lancu, Maria, Costantin, Lascar shimonah, Filaret arhiereu,
Evghenia, Seta. loan, Maria, Ion, Gheorghe Ecaterina (adure aluggritele de la Socola
in Agapia, se duc caluggrii la Neamt) ;Grigore Mitropolit Ungrovlahiei, Gherasim (Roman), Meletie (Rcman), Filaret Beldim in arhiereu, Varlam Cuza, Veniamin Roset (Roman), Chid! patriath Erusalimului 1871 (and starita Tavitha, tace o cglAtorie in orient
si capng o gramot patriar hala 1871 aug. 16), Melhisedec (DunArea de jos), Dionibie
(Buzeu). Meletie mitropolit, lustin arhiereu, Sofronle mitropclit 1854, Calinic Mitrcpolit,
losif mitropolit Ntnescu ; losif (Husi), Pimen Mitropolit (filele 18-27)

Mete 28-43 albe.

c) Prea cuviop arhimandrUi : Primii stariti ai man. Agapia de cgluggri au fost
Rafail, Teoctist, Paisie, Misail, losif, Timotei, loanichie, Macarie Sofronie (filele 44-56).

filele 47 55 albe.
d) Clerul monahal (filele 56-64.)
filele 65-81 albe.
e) stariple 17)&16'st/di: Nazaria 1803, Ellsaveta Costachi 1806, Sevastia Munteanca 1835, Epraxia Buznea 1883, Anfilohia Mortun 1843, Tavetha Ursachi 1858-1883
lanuarie 16, Elisaveta Cerchez 1883Epraxia Demi 1913, ma ica Cozmescu 1915 ; Efilele 84-98 albe
praxia Demi 19.16 a doua oarg, maica. Macri 1926.
f) Maicele (filele 98-133). lata cgteva famili : Atanasia Beil6nescul, Asineta s5iirb6f, Sofia Pantazi, Safta Brancouanul, Elefteria Mooil,Elisabeta Canta, Agafia Canta,
Elisabeta Cazimir, Fevronia Cazimir, Epistimia Greceanul, Elisabeta Cuza Evpraxia
Vdrnav, Veniamina lstrati, Agafia Cerchez, Magdalina Morlun, Euirosina Lefler, Sofia Miclescu, Asineta Bondrea, Agafia Vell$cu, Serafima Gane, Scfia Ciuhureanu,
Asineta Negre, Migdonia Buzne, Minodora Bolan, Rahila 1s6cescu, Serafima Stamati,
Glafira Eni, Xenia Ghenovici, Magdalina Tomazi.
filele 124

155 albe

g) genercqii boerii pi piopii cre$Iini de loate Write (filele 156-203) ; familile

Sturza, Pascanu, Bal, Ghica, Paladt, Canta, Milo, Cerchez, Mortun, Roset, Hrlsoverghi, Sutu, Miclescu, Botez, Veisa, Nacu, Bran, Gherghel. Ene. Codreanu, Beldiman,
Haretu, Zarifopol, Crupe nschi, Holban, Caz;mir.

filele 204-227 alba.

h) Clerul mirean (filele 228-231).
i) E'xtracte (filele 232.(255) i anume : fondarea mgastirel. (232-233), Hrisovul
lui A. C. Moruz Vocla din 1803 Sept 1 ( filele 234-239) ; Anaforaoa Mitropolitului Venamin (f la 229 241) din 1803 Sept. 28. ri geste de pe hrisoavele vechi ale Agapiei
(fila 241.242); viile, or-flamer te, evonghelii, sfesnice, candele, chivote, inscrlptille,
(filele 242 255) date la locul cuvenit in a cest numgr.
Mete 256-274 albe

76). Proces-uerbat N. 76 din 5 Mai 1926.Se comunicg c s'a pus supt tipar
N. 6, pe ziva de 1 Mai 1926 ; primul articul este Procopie din Cezarea, studiu postum
al profesorului de bizantinologie de la Bucuresti C. Litzica.

www.dacoromanica.ro

DESBATtRI

244

l COMUNICARI

- Se dispune a se comunica toate datele cu referire la existenta 1 functionarea

muzeului municipal, cerutA de Institutul international de cooperatie intelectualA, de pe
lAngl Liga Natiunilor.

- In privinta tipArirei Arhivei muzeului se constatA cl muzeul posed/ 246 documente vechi, din care 5 (secl. XV), 13 (s. XVI) 227 (s XVII). Se vor scoate copil
de pe alte acte vechi particulare, ce ocazional ar capata muzeul spre a spori depositul cu copii i fotografii.
- P. S. S. lacob al Huilor face donatiuni 17 documente ce vorbesc de moia
Oceni (14) 1 de cAteva case din Iai (Meleghi i hatrn. V. Razu. Documentele au lost
puse In plic V. .donalluni diverse N. 64-80.
- Cum buletinul Ion Neculce este o pnblicatiune periodicA anualA, i are 6 ani
de existentA, sa intervenit spre a se acorda un permis pe C. F. R. pentru prepdintele muzeului. Cu toatA Intervenirea oficial fAcutA consiliul administrativ a refuzat cererea.
- Primria cont. Iai mandateazA plata subventiei de 20000 tel In 2 rate, a 10000 tel
77). Proces-verbal N. 77 al edinfei din 11 lunia 1907.- Cu tipArirea N. 6.

din buletinul loan Neculce s'a ajuns la coala 6.

- S'a cumpArat de la debitantul Melinte 16 doc. 1 26 Orli, ce au apartinut
def. Alecu Ropulescu, 1 cumpArate de el cu toptanul odatA cu mai multe obiecte.
Toate acestea au fost trecute In inventarul general al Muzeului.
- Comitetul deleagA pe d. Gh. GhibAnescu sA facA o explorare la Tribunalul de
ChiinAu, unde s'au aflat In pod cAteva mii de documente istorice, mai ales cl preedintele Curtil rugase prin scrisoare pe d. Ghiblnescu sA vie si sA cerceteze depozitul de documente.

a) Documentele de la.Chisinau
D-1 lonescu Darzeu, primul preedinte al Curtii de apel din ChiinAu, a gAsit In
podul Curtli mai multe lAzi cu documente i dosare vechi de acte. DupA lege tot acest material a fost predat arhivei statului din ChiinAu, iar d. Boga, eful a lucrat cu
o rAvnA de lAudat sA catalogheze i sA facA opisul mare al tuturor actelor. latA un
mic regest de cele mai vechi acte. In Condica de Procese-verbale erau inregistrate
2200 documente, dintre cari : 1610 (secl. XIX., 389 (secl. XVIII). 186 (secl. XVII). 20
(secl. XVI). 2 (secl. XV).
1. 6928 April 23. Alexandru VodA dA lui VanA vornic satele Corneti, MiclAueti, Lozova, SecAreni, Vorniceni, Dumesti, TigAneti, etc. (suret).
2. 6987 Aug. 11. Stefan VodA pentru MAneti i Serbacauti (pergament).
3. 7003 Febr. 5. Stefan VodA pentru Rezeni (pergament).
4. 7015 Febr. 26. Bogdan VodA dA lui Cozma moia TrAstioanea (pergament).
5. 7036 Mart 17. Petru VodA dA danie LucAi satul Suriceti (perg. slavon.)
6. 7056 Mart I. Min VodA pentru jumAtate Hreatca (pergament slavon).
7. 7080. pergament, deteriorat.
8. 7081 Mai 27. loan VodA Imparte moia intre feciorii lui BAlo paharnicul
(slavon).

9. 7084. Petru VodA IntArete lui Vratco lonita moia Rezeni (slavon.)
10. 7085 April 20. Petru Von IntArete vAnzarea satului Holoboreni cAtrA ChiriI5,
11. 7085 lunle 20. Petru VodA pentru vAnzarea satului Holoboreni de Moroanul.
12. 7085 lull 20. Petru Von, pentru vAnzarea satului Voloboreni de Patraco sin
Grozav (slavon).
13 7086 Oct. 4. Petru VodA, pentru vAnzarea satului Voloboreni de Sofranco comis (slavon).
14. 7095. Stefan VodA cAtrA Petru CarabAt DrAgupni (slavon.)

www.dacoromanica.ro

DESBATERI $1 COMUNICARI

845

15. 7095 Mart 30. Petru VocIA pentru Holoboreni. (pergament slavon.)
16, 7096 Febr. 21. Petru Von pentru Horobinestl lui Gavrilas log. ( slavon.)
17. 1590 Oct. 8 Zapis pentru Ciminclutl,
In totul se gasesc 43 doc. slavone, pergamente i hartie ; afara de 17 pergamente
false, cari constitue o laturA originalA a tezaurului de documente de la arhiva statului
din ChisinAu.

I.

Mihail de la Dorohoi i satele lui

Unul din cel mai mari boieri moldoveni, din intAia jumatate a veacului al XV-lea,

e Mihail de la Dorohoi. Asa se numeste in general, pentru ca, cum vom vedea mai
jos, in aceste pArti erau multe din satele lui 1), dar, poate, si pentru cA in Dorohoi va
fi avut o oarecare insArcinare administrativ5,2) pe care n'o cunoastem. In divanul Domnilor, in afara. de numele de mai sus, apare i simplu ca Mihail, sau Mihailas i poate

ca e acelas cu Mihal, dela slirsitul veacului al XIV-lea)3). latA documentele, in care

apare acest insemnat boier :
In 1400, nam MHKAHAMBOKA
(genetiv); in 1407, Mart 15 i 1408, Sept. 16: Mihailaseva (gen.) ;5) in 1407, Oct. 6 : mn)tanno AoporlilnkcIac; 5) in 1408, Oct. 8: mnynno
Aoporsncluon '), in 1409, Ghen. 28 : Mihailasev (gen);') asemenea in 1409, Nov. 18 0);
1410, Fevr. 15 ":, 1410, Mart 15

09, 1411, April 14 12) ;

in 1411, iunie 28, apare ca : Mihai.

1) Obiceiul acesta de a se numi cineva, dupl locui unde isi ave casa 1 mosIa,
era intrebuintat uneori in Moldova noastra veche : Ex. ulanAPA tVT ANWOHM. in 14611
Ghen., [Ghibanescu, Uricarul XVIII, 21-26]; Onicica din CarligaturA 1427, 1501, Dec,
14 [Ghib. Surete XVIII, 20, 21, Bogdan, DSt. II, 183]; Balla dela Racova, 1487, Oct.
15 [Bogdan, cit. I, 355]; RAcila de la Mileatin, 1490 Mart 16 [ibid I, 429]; Marmure
dela BarlAzel, 1467, Ghen. 10 [ibid. I, 118] ; Oana dela Moisa (pe Trott's), 1488, Apr.
5 [ibid. I, 344]; DrAgoicea dela CarligAtura, 1493, Mart 26 [ibid II, 26, 27]; Cremene
de la lalan, 1500, Mart 25 [lbid I, 175] etc.
2) Ghib, Surete XII pg VII; cp. cazuri ca urmAtoarele : Isaia de la Neamt. Icmni
lifMERKOPO, gen. 1458, April 12,- neam WT li*M11,3, 1458, Oct. 26,- fsaia parcalab de
Neamt, Icdin napicamna nememdro, 1458, Nov. 11 [Bogdan, DSt. I, 11, 20, 25]; Zbiarea
de la Cetatea Alba, 1469, fevr. 9, 1469, lunie 5, 1470, April 1, 1470, Mai 7 [14t. I,
134, 136, M6, 1481 i Zbiarea parcalab de Cetatea Alba, 1463, Sept. 24, 1469, Oct. 20,

1470, Fevr. 8,1470, Mai 28 etc. [DSt. I 130, 139, 141, 150]; Goian de la Chilia, 1470, April 1,

1470, Mai 7 [DSt. I, 146, 148] si Goian parcalab de la Chilia, 1470, Fevr. 8, 1470,
Mai 28, 1470, lulie 18 [DSt. I, 141, 150, 1561; Gangur de la Orhei, 1470, Mai 7, 1470,
Iuli 18, 1472 April 25, 1472, Iunie 5 [DSt. I, 148, 156, 170, 172] i Gangur parcalab
de la Orhei, 1471, Aug. 13, 1471, Sept. 10, 1471, Oct. 24, 1473, Sept 3 etc. [DSt.
I, 157, 160, 164, 182].
3) In 1395 : nu moraine. [Hurmuzachi, Doc. I, 2. 817, Ulianitchi, Mat. 9 ; o planA

in Album paleographique moldave, Jean Bogdan, IV], sa nu se confunde cu

minx

mnx-anknoirrx comomnx (pan Mihal, fratele Domnului), din acelasi document; pan Mihal
1395, Urlcariul III, 67, piano III, doc. 2, in Album pal. cit ; cp. si Uricariul XVIII, 454.

4) Uric dela luga Voda, 1400, BM. Ion Neculce, fasc. V (19254 333.
5) In 1407, Mart 15 Melchisedec, Cron. Husilor II, 3-6: aici Mihail Seva ; cp,
si Uricariul XVIII, 454 ; aimeenea in 1408, Sept. 16, originalul doc, era la Acad Rom.
pec. 137, a fost publicat de Melchisedec, Cron. Romanului I, 101-2 : aici gresit, irKtlibla WIKA, ceia ce a fAcut pe d. Ghibanescu, Surcte XII, pag. VII, sa creada ca sant 2 cuvinte.
6) Hurm. Doc I, 2, 827.
7) Hasdeu, Arh ist, 1, 1, 132.

8) Originalul era la Acad. Rom. pec. 1.

9) Wickenhauser, Moldoviza 56.
10) Wick. Mold. 57.
I I) Traducere la Acad. Rom. 22. 1 LXIII
12) Wick, Mold, 57-59.
Buletinul Muzeului Municipal ,loan Neculce lai.

www.dacoromanica.ro

44

DESSATERI $1 COMUNICARI

346

Nevolnicul (MHXAHAA IlfROAIIHK0'); In 1411, Sept. 22: Mihailaseva (gen.)2), in 1412, Apri133),
1412, April 51: MIIK4111%.1 (gen), in 1414, Aug. 2 5), 1414, Dec. 20 8), 1415, April 137), 1419,
April 88), in 1920, April 2.39); in 1421: MHKANAO ,A,OpOIVICKKIH10); Mihail, in 1422, Mart 1211),

(gen) in 1423, Mart

1214), in 1423, Mart 31 '5); Mihail, in 1424, Foil'. 16 "); Mihail Dorogonskgo (gen.),
in 1424, Aug. 2617); Mihailasa (gen,, in 1425, Iin. 50 13) ; mfixanaa Aoporsnrioro, In
1425, Mai 12 19) ; Mihail, In 1427 Aug. 18, ) ; Mihail, in 1427, Oct. 25 21); in 1428,
In 1422, Aug. 2012), in 1422, Dec. 25 1s) ; amptaan Aoporyncicor

Few. 16; 22), 1428, April 1523), 1428, lulie 8 24); In 1423, Iulie 24: Mihail Dorohunschii 22) ;

Mihail, in 1928, Aug. 17 " , In 1428, Dec. 427), 1428, Dec. 28 28), 1429, Fevr. 1

29);

Miipume AoporSucKoro, in 1429, April 17 30) ; Mihail 1429, iunie 1,3') 1429, Sept. 1 32.;
1430, Fevr. 21 33) ; Mihailai, in 1430, lulie 7 34) ; Mihail 25,, 1431, Fevr. 6. 36) DacA

tot timpul domniei lui Alexandru cel bun ocupA, in divan, loc de frunte, tot asa si sub
domnia lui Ilie Vod, ocupA primul loc. Asa: Mihail, in 1432 S. 1433, Ghen. 4 37)

Originalul la Muz. Mun. Iasi, publicat de Ghib. Sur. I, 195.

Ghib, Sur. 1. 1.
3) N. lorga, Studii V, 531-532.
4) Hurm Doc. I, 2, 832.
5) Traducere, Acad, Rom. 1 I LXIV.
6) Ghib. T. Codrescu I, 65.
1)

2)

7) Acad. Rom. 41 I LXXXV.

8) Hasdeu, Arh. itt, I, 1, 110.
9) Venelin, Vlohobolg. Grom. 60-2, Ghib Surete XVIII, 15

10) Hurm. Doc. I, 2, 833-4 Ulianitchi, Mat. No. 25.

11) Arh. stat. Buc MAn. Neamt. (aici sA nu se confunde cu Mihail Popp).
12) Hasdeu, Arh. ist I. 1, 132.
13) Ulianitchi, Mat. 27.

14) Ghib. Sure te I 19J-202.

15) Ghib. Surete I, 21.
16) Ghib. Surete I. 14, 1. Bogdan, Analele Ac. Rom. s. II, tom. XXX, 356-7, sA nu
se confunde cu Mihail Popp, de aici.
17) Arh. stat. Buc. Cond. Asachi I, 545 verso.
18) Hurm. Doc. I, 2 836-7.
19) Acad. Rom. pec. 144.
20) Wick Woronetz und Putnn 146 7.
21) N. lorga, An. Acad. Rom, Mem. sect. ist. tom. XXXVI, 131-132, GhibAnescu,
Arh. soc. st. si lit. Iasi, XXV (1914), 175-177, Surete XVIII, 18.
22) Ghib. Surete V, (data gresitA 1423, Fevr. 17), Wick. Putna II, 199.
23) Ghib. Uricariul XVIII, 1.
24) Hasdeu, Arh. ist. I, 1, 121.
25) Uricariul II, 2, 251-252.
26) Original la d. Sever Zotta, Iasi.
27) Ghib. Surete V, 110-111.
28) Ghib. Isp. I. 1, 3-4 si altul, in Wick. Homor, 83-84.
29) Wick. Woronetz n. Putna II, 147, Sc. Onufri, 171-172.
30) Ghib. Surete VIII, 86..
31) Hasdeu, Arh. ist. I, ', 122.
32) Ghib. Surete XVIII, 24 27.
33) Wick. Sct. Onufri, B. I. Urk. 172-3.
34) V. A. Urechr, An. Ac. Rom. s. II, t. XI, s. istoricA, 144-5.
35) Ghib. Surete XVIII, 29-32.
36) Hasdeu, Arh. ist. 1, 1. 122.
37) E. A. Kosak, in Archiv. f. sl. Phil. XV, 07-8.
1

www.dacoromanica.ro

DESBATERI $1 COMUNICARI

347

1433 (?) (ihen. 17 1) 1433 [Ghenar] 28 2) 1433 Fevr. 26 3) ; iunnutiLt A000rt:FicKoro in

1433 iuni 15 4). Tot astfel la inceputul domniei lui Stefan. Aa : Mihail, lu 1433, Nov.
9 5), in 1433, Nov. 16 6, ) 4111KAIIA0 AOporoyuCKK1, in 1434, Ghen. 13.; 7) Mihail, in 1434
Ghen. 29 8, Aceasta este cea de pe urma oara, cand Mihail de la Dorohoi apare in

divan, dui:4 uricile, ce-mi sant cunoscute

Curand dupa aceasta data, apare ins ca fiu al popt i luga, un alt Mihail, gramaticul,
logoftul, vestitul logofat, al tuturor Domnilor, !Ana la Stafan cel Mare, cu care nu
trebuie confundat Mihail dela Dorohoi, precum nu trebuie confundat nici cu Mihail
Popa, care apare, de multe ori, in divan, alaturi cu el.
Pentru ce st deoparte, nu-mi pot explica, dar in 1437, Dec.20, I se intaresc multele
sate, de care vorbete documentul ce urmeaza :
1437, Dec. 20 Ilie si *tefan Vyzi Moldov11 tntSresc lul Mihail dela Dorohoi satele sale.
t Am(c)Tito 9) 6;11410 A161 HAM Koutom rocnomps 36A1A11 MC (A)AANCKOH H upit(T) r(c)Ka
1306KOM 411 11 NMI SHAM EHHTO HCC*M7. H4IIINA11 AUCTOA16 oyrkAtz. I KTO HA HK

A111 CT645A(H

ONIE TOTS HCT1111 11 kl 11 son-km-um Hams tckpuitt lia(u)

AutKattito A011 01'SHCKI1 CAS111(A) eTonotmluoMS min I uittuemoy npattoto Et Ettpuolo caoyat-

eyspHTZ, HAN Kro oyCilhl HINTS LITS11f1

K010 a AHE(C) CASNiNTI HAMM IIPANO 10

K010

11

K*1111010 CA$31 K010 AO 111,1(C

CA111 Kmoy H 110110KHAH

CTO I

11

Ickfl 11010

I NUAOKAA11

6CA111 N KOTB311A1111 11

CA8311010. T*A1 8 And 101A t11111H 31'0 ilpa

Kcitut two OCOKHO 10

HAL11610

A1A(C)T11 10 N AdIAll

MIA Kro H npuEtude eNce NOV K(CT) MAK

notumularo pomiTK(A) 11.1(111). HA HA1* MO KHHAH(H)11,11. N MO r-kpit-k HA npoTsi oy

KENAAORA ClA0

MO I'M

11 I 11:14101111,11. H MO 011T1111 HOE11,11.

rm III 11310

IR F1(A),

11116 CEM,

SH11 OK RP.

11 MO OIrCT4(11). H CIAO I HA POKHTHA. Egli

CIAO KOTEMKA. 11 MO INHATIMOK11,11.

flilf MO

1416 MO rAF tut(n) mdiul(q) or atSpKEttut.

f 111 f MO

HK(41) Aparommfm. A1KHAPH4HHIS.

1 14/ 6

Olc ClIA110. ILNI CGIO CAMPLIff. MI6 CIAO KrACTIIH RH. IV CfA0 I'M nETpuulops cuAn(4) oy Etoum,K Aonxt I KS. NH MO nc(A) atz.>KKo(u) rm ANtrostupt cumi(T). Elio CEA0 A0,11-1 Hit KOTH
HT01106KH,11. A CEA paAoKRII. a CIAO 1111 HI 11 PIK RN H CE/0 114,A.) 11 HCTI1H 19 4111(1)1111(14 I lip e MO

rm Koyeto KK(a) FINE CCAO PAI KAPArtill NNW, f141 1 MO HA HACAAK4 NOV Alali HA. NH CEA0 KA 11011.0

Tint*. E1411 MO oy ata(qculua. FivE ClA0

AmpHuituRa. FIVE ono rm 1101111K011 H CM rm RH(4)

KAtumErkil, NH MO TfpflUIBR11. EWE Cf(10 rm porno(n). Aolut oy CHM& H MO KotadpE I RIO. A APOVrOf Ma Komiqu no(A) SHIIIKA. H CEA rAE toen(q), Elm cm nov(A) 1011(1.
NCH 110A1K I'M C11111*1 (11) Etwk(u) oy mop dIkoKoSinu. Elm MO no(A) Kapaatu I 110A1Z AOupotrilm.

H MO no(A) KapoKHuolus mopAKtiun.

EtvE

CM() KOH 113C6

nioMettua no(A) KaihoKuttomz Fla

Aocitoyinu. rm eS(T) KOMI 1111M. UPI CEA0 WAE11110 I KI1 no(A) Kapiottituoms. fIllf ClA0 11A KfOKK
p63H11 Itl rotE 11,HI'Alll eumt(T). mil MO HA PERTH VAE K(cT) K4411E1411 [c])oy(A). 11 KOKIIIIIK
KAA1CHLWO

spoAS HA PEKTH(31) 01r KO I NINA CTIIIK11. FINE ChM HA PEKTI1 l'Af WH(Il). 61116

MO oy 1111/KH111 A101aTHIIN

rAi

11 11KIITA

If

Cf10 l'Af romiottio cuAm(T). oy KIIII/Ilill

K011f 11,1

ICSAHCEICA. I'M P4A0V(A) CHAHN. 6141 6 ClIAHIP I rm eTa(K)110 Carottio(m) pwro(m) ('m CHAN KIWI

1) Ghib. Surete II, 163-5,

2) Tocilescu, in Rev. p. ist , arh. i fil. VII, 370-1.
3) Uricariul, XX,96.
4) Ghib. Uricariul XVIII, 50 1 Ispis, I. 1., 6.
5) Wick. Putna, 148-9
6) N. lorga, Studii VII, 72.
7) Hurm. I, 2 850
8) OrIg. a fost la Arh. stat. Buc.
9). Am pus in ( ) literele cari, in original, sint scrise deasupra cuvantului
10). Poate fi i ri11 (A)Iiuvepti.
11). Poate fi i kxkiwitz.

www.dacoromanica.ro

DESBATERI SI CO.V.UNICARt

348

C11010, 11/11 C1111111/11 noy(4) MZIATIIHaM11. I'M pOVKH((l) CNA/1(T), H O

KOCKOKI1

laTH(11) CiM III0

K011f11,1

rititu,c(K)

KIAVIIHIFHA Kh1/41. H 011

Fla K411111

KH11110.11

A110

rpanottn CMO I'M CTA(11) CHAN(T) H oy KIIIIIHIH

H 110(A) KHCOK010 A011110K010 I'M AIIIKAOSIIIK

A1t10611 cnAwrz

CtAIK AOKOACAX 1AS H AA'

TIMIS 11'0 N OVOILIATO(M) fro I Fl tirkoynt3thrro(aa) fro it nirktp8p-kTo(4) fro ii HA1I/A11)141161101( IIMAU1110 frO KTO KOI(AI(T) Hf/10/38111fH0 HA1Z FIFIKOAHME Ha K*Kilt1 ickqlIhJla. a xoT
T-k(M) Chlaa1K 1{3SC*MK KI+1111f1114Cal1k1() A4 KOVASTZ CZ KISC*MH CT41ltIA111 C13.011111H KoTaltaln
CHAH(T).

Th1 11

RICH Fih1111111111C411k100 IHTO SKI EMS 01(1111(K) C

KSAA ilaKtKa meneamt. a Ila TO ((CT) Kiva

KI0111f1IFICalltla

1'0 11C)Ita AIN Haiti

130f130AKI II

K*P4 Etta r a r(c)&amu CT4a114 KOFKOAM H ictipa cua r (*am,' 110.114114 11 Fdipa exrkps AkTIN HAMM. K. II. NISPICA I $NITOKCISA H AtTNI El'O. K. II. KItla/111. K. II. Haul, K. II. IlfTcla
11A1144 AKOIIIIHKA, K. II. CTAHA KhlilAtiga, K. H MIKA I HAA 110111111 H A.kTfn fro, K. H. 1.11f$01(.1.1 HcoymxTaTntia H Uparil WO Nana AIKIHAPN, K. II. A01(.'41.1 111-1.11EZA011,16KH/14 H I41LtT4 I fro
11.1Ha mnpint, K. II. 4436p4 11 KPATA fro /1411a CT411,101(44 110CTfAHHK4, K. H. niaTotta 11 AtTftt

11'0, K. IL Aoymitt Aeottint I Ka H ,4,-krrett fro, K. H. IIIITOATa H ArkTfH fro, K. H.

AfiThl fro, K.

II.

KZA0111,1

Na1111111Ka, K. H. efpfttA*

411+111ZIt4 H

la CTOAHHKA, K. n. M41101144 l'PKWHIA, K.

H4141114 ClIaTapii. K. II. CT4IItIU KOMEICA H Klip4 KICC*KK NOMA 114111HpS AINIALIKCKkl(K)
KfAIIKkl(r) H M44lt1(X"), 4 110 HaLLIELIAZ NIFIKOT* KOIV Klk H311/11(T) roctioAaimms KltITH Olt
11.

1141111H 3fM411 M4.44ICKOH Flail 1I(T) K4TIH [11411111(V) H4HJ U (T) ArkTfll 11.1111H(V) HAN K-i(A)

KTO 1141(T) HalllfrO HAMM TOTS Kl1

moir nfitopoyuniar. manure Aaallia AM1 matt faaoy oyTK e1,a,q4) J ii otocp-krutivs 34 Hoysice Anal 6C.11H emS 34 ero ickpnoyto U npauoyto cnftsolf. A
11.1 LOAIIIKE HOTKEPKENIK TOM01( liZCEMS RItIllIf

FIFICallHOMOV IIKAAH ECA11-1 cas-k natufmS,

K *1)116.148 natioy Aiwntscoy aoroAemoy HHC4TI1 H 1101,1kT) HAWK riptletorrn Kcf4(8) I ancToy
natiumoy. titt(c) 114111K0 oy CO(4)1* FIA(T) SHAH A(K) K AHZ.

Din mila lui Dumnezeu, Noi Ilie Voevod, Domn Tarii Moldovii i fratele Domniei
mele Stefan Voevod, facem cunoscut i cu aceastA carte, tuturor cui vor cAula spre
llama sau o vor auzi cetindu-se, ca acest adevarat boer al nostru, credinciosul pan
Mihail dela Dorohoi, a slujit slant raposatului parintelui nostru cu dreaptA i credincioasa slujbA si astazi slujeste noua cu dreaptA i credincioasa slujba. De aceia, noi
vAzindu-1 pe el, cu dreapta i credincioasa slujbA catra noi, I-am miluit pe el cu osebita
noastra mild 1 i- am dat 1 1-am Inoit si Intarit satele lui 1 privilegiut ce i I-a dat
sfant rAposatul parintele nostru, anume satul Chindintii i satul Gheartea pe Prut, la
Pecialov satul Pe cialautil si satul UgrinAutii 1 satul Ustav i satul la Rochitna 1 Inca
satul unde a fost Dragomir Mandrici i Inca satul Coteleva i satul Milianauti i Inca
satul uncle a fost Sizcu si Inca satul Zinautii i Inca satul unde a fost Malici la Giurgica
i inca satul la Simca 1 Inca satul Saficee i Inca satul Crastintii i -Inca satul unde
a sezut Petrior la capAtul DoljcAi 1 Inca satul de sub Ujcu, unde e de Dragomir i.
Inca satul in vale pe Prut, Itovoeti, 1 satul Radouti si satul Viniuti i satul pe Dnistru,
Lipnic i Inca satul unde a fost CusearA si Inca satul unde-s Cara gunicii i Inca satul
la moara lui Neslavciu si Inca satul Pavustinea si Inca satul la Macsim iInca satul lui Mirisce
1 Inca satul unde este Nogulcoi si satul unde a fost Cleatinea si Inca satul Tereseuti 1 Inca

satul unde e Rospop In vale In Bineva si satul Cuhareuti si a.t sat Cunicee sub Bineva i
satul unde e Tarvici 1 Inca satul sub Caragine, uncle ebte Simeon cneaz, in varful Dobruei
si Inca satul Dobrusa, sub Caragine, si satul Mordvina. sub Caragine, si Inca satul mai jos
de Mordvina, sub Caragine, la Dobrusa, unde sant Fantanele si Inca satul lui Olecu sub Caragini 1 Inca satul la varful Rezinii, unde 5ede Tiganul 5i Inca satul pe Raut, unde este vadul
'). I. Bogdan. Dupre Cnejil, 29; greit

HOCKORN.

www.dacoromanica.ro

bESBATERI SI COMUNICARI

349

Pietr HI) ci mai in sus de Vadul Pietrei, pe Rut, la capAtul Stancii, ci Inca satul de
pe Raut, unde-i moara ci inca satul la Moiatinii de jos, unde e Nichita ci satul unde
ced Graboutii, la capatul de sus a Culisevei, unde a stat Radul ci Inca selictea unde-i
helecteul pe Cornul Bagului, unde au fost cezut fii lui Coscol, ci inca selictea de sub Ma-

iatini, unde cede Rujici ci la Moiatinii de sus, satele ce au fost ale Doamnel i la
Grabove, satul unde cede Stan ci la capatul de sus al Grabovei pe Baceu, uncle cede
Matei ci sub Dumbrava inalta, uncle cede Mielauc. Toate aceste mai sus scrise sa-i
fie lui uric, cu tot venitul, lui ci copiilor lui ci nepotilor lui ci stranepotilor lui ci rAstranepotilor lui ci neamului lui mai deaproape, cine va fi, nestricat nlciodatA in vecii
vecilor. lar hotarul tuturor acestor sate mai sus scrise sa-i fie cu toate hotarele sale
cele vechi, pe unde din veac au umblat. lar la aceasta este credinta mai sus scrisului,
Domniel mete Hie Voevod ci credinta fratelui Domniei mele Stefan Voevod ci credinta fiului Domniei mete Roman, ci credinta tuturor copiilor noctri, credinta panulai
Giurgiu de la Fratauti ci a copiilor lui, cr. p. Valcea, cr. p. lsaia, cr. p. Petru Gudici
dvornic, cr. p. Stan Barlici, cr. p. Mihail Popca ci copillor lui, cr. p. Steful JumAtate ci
a frateiui sat] pau Mandrea, c. p. Duma Limbadulce cl a fratelui sail pan Mircea, cr.
p. Lazor ci a fratelui sail pan Stanciul postelnicul, cr. p. Plata ci a copiilor lui, cr.
p. Duma dvornic si a copiilor lui, cr. p. Vitolt ci a copiilor lul, cr. p. Farau ci a
copiilor lui, cr. p Baloc ceacnicul, cr. p. Berendeiu stolnicul, cr. p. Manoil Grecul, cr,
p. Hie spatarul, cr. p. Stanciul comis ci credinta tuturor boerilor nostri moldoveni
mari i mici. lar dupa viata noastra, pe eine va lege Dumnezeu sA fie ca Domn in
Tara noastra a Moldovii, ori din fratii noctri, ori din copiii nostri, ori pe cine din
neamul nostru, acela sA nu strice dania noastra, ci sa-i imputerniceasca i intareasca,
pentru cl i am dat, pentru a lui credineioasa si dreapta slujba. Si spre mai bunA intaritura acestui de mai sus scris, am poruncit slugii noastre credinciosului pan Dionis
logofat sa scrie ci pecetea noastra sa o atarne cAtra aceastA carte a noastra.
A scris Pacco, in SuceavA, in anul 6945, Dec. 20 zile.
4

Obs. Originalul pergament, cu pecetea cea mare atarnata, era la Acad Rom.
0 planca in Album palographique moldave, Jean Bogdan, XXXIII. Citat in I. Bogdan,
Cnejii 29, R. Rosetti, Pamantul 34.
Nu e de loc ucor de identificat, cu cele de astazi, satele dela Alexandru cel
Bun, can, in 1437, se intaresc lui Mihail de la Dorohoi. Aca : 1) Chindintii sant

Candectii, din corn. Dersca, jud. Dorohoi [Dict. geogr. al jud. Dorohoi 42]. Satul a
mai fost clupa aceasta, prin cumparare, al Maruccai, fiica lui Steful JumAtate ci jupaneasa lui Stibor, de la aceasta, prin cumparare trece la Petru BrAescul, de la care ml
moc`teneste fiica acestuia Nastea, sotia lui Duma clucerul, si fratele ci surorile ei
[uricul din 1480, Sept. 15, Bogdan, DSt. I, 245-247]. Alti Candeti sant in Bucovina,
I. Siretiului, alMurea cu Rugaceti cl Sinauti [DSt. 1, 414-415] si altii In t. Neamtului.
Numele vine dela intemeietorul Uncle. 2) rtpg-k, Gheartea la Prut, este sigur Herta,
targ in t. Dorohoi. In harta stat. major rus e nnmit repuo. 3) Satul Pecialautii la
fletlAith, suparare, tristete] va fi fost prin tin. Hotinului, fr sA pot hotAri
unde, intrucat nu-1 aflu pe hartA ci nici In diet. geogr. Cp. insa satul Pececti, din t.

Pecialov [rus.

Orhel [Diet. geogr. al Basarabiei, de Z. Arbure, 1621.-4) Ugrinautii [slay. Ugrin, ungur]
sant un sat In t. Hotinului [Bogdan DSt. 1, 1111. Alt sat Uhirnecti, Uhrinesti, pe Liccov,
erau langa Murgeni, t. Tutova. Alte sate Ungureni sant in t. Botocani [Dict, statistic

al Rom. 1914, 1 104. 5) Satul Ustav [slay. cTats, iaz, helecteu] este sau satul Stanceni, rusecte Stavceani, din t. Hotin [v. Harta stat. major rus i Diet. geogr. al Ba-

sarabiei 196] sau Stavceanii, Stauceanii, la 1475 proprletate a Humorului ci care la 1742/3,
impreunA cu Dvornicenii ci Glodenli, formau comnna Vorniceni, din t. Dorohoi, plasa

Baceul [Bogdan, DSt, I. 203, 205, 436, 438, 439, 441].-6) Satul la Rochitna este
1). Sau Vadul de PiatrA.

www.dacoromanica.ro

350

DESBATERI $1 COMUNICARI

RAchitna, din t Hotin, asezat pe paraul Rachitna [Dict. geogr. al Bas. 173 si Harta
stat, major. rus]. 7) Nu stiu unde va fi fost satul unde a fost Dragomir Mandrici",
cp. Insa satul Mandresti din cotn. Manstire i i altul In com. Vladeni, arnandoua in

tin. Botosani [Dict. stat. 102, 1121

8) Satul Coteleva [rus. KoTenz, tigaie, tingire]
este satul Coteleu, ruseste Cotilioff. din t. Hotin [Dict. geogr. al Bas. 76], Cotelevo Iii
Harta stat. maj. rus. 9). Nu pot larnuri unde a fost satul Miliantuti [de la MiIea. cp.
satul la Soholui in t. Covurlui anume Milesti, unde a lost Milea Uliul" [in 1502,
14 Martie, D$t. II 207, 8] si Milestii, din tin ChisinAu [Dict geogr. al Bas. 144].
10) Satul unde a fost Sizco este satul Siscauti, ruseste $iscovti, Iii , Hotin, langa paraul
Rachitna [Dict. geogr. al Bas. 203. Harta stat. maj. rus]. Inteuu Uric din 1456, iunie 8

se intaresc lui Sin de la Hotin ocinele femeei sale, nepoata lui Mihailas, i intre alte
sate si 111H3KOVOM unde au fost curtile lui lurie pe Prut.. .I 111H3KOVLIM rAe KOACIldit"
[cp Cony. lit. XXXV, 671]; alt sat $iscani este in t Chisinau [Dict. geogr. cit. 203],
altul $ascani, in t. Orheiului [Uricariul VIII, 2591; sate cu acest nume mai sant in t
Falciu si Putna [Diet. stat. I, 382, II, 740].-11) Satul DzinAutii nu stiu unde va fi fost.
Cp. satul Zanestd, din t. Neamtul, care la 1491, April 20 e daruit, cu altele, man. Tazlaulul [D$t. I, 453 464, Diet. stat II, 630.-12) nu pot Maud unde era satul unde
a lost Malici la Giurgica", dar cp. satul Malinta la t Hotin [Dict geogr. 139] si satul
Malesti, fost in t. Neamlului [D5t. I, 228, 229. 272-274].-13) S tul In Simca" nu-I
pot lamuri; cp. satul Sancautii de la Hotin, asezat pe paraul San caulul [Dict geogr.
cit. 185, dar acesta poate fi foarte bine in legatura cu ChIHKO, cunoscutul boier Sanco
Barlici si Sin dela Hotin [din 1456, lunie 8] ; pentru numele propriu Sirnca, cp. uricul
din 1503, Fevr. 2: ceno CTpeiluivi H CFO ovoglIK011eCa qi CHAUCA FIZKOHNHK Hd CHOHH
CIMPZTH. Mil .. 11T6HCKOW MOHACTHpS" (satul Stroestii si Urvicolesa, ce Simca raposatul... la moattea sa.. le-a &at... manastirii Putna) [D$t II, 215]; satul Strointii, Stroestii e pe Rachitna, In Hotinului 14). Satul Salicee va fi fiind satul Salcea din I.
Soroca [Diet. geogr. cit. 183], cp. si o vale, cu acest nume, In t Orheiului 15) Satul
..

Crastintii es0 satul Cristinesti, com Innesti, iud Dorohoi Pict. geogr. al jud. Dorobot 62 si Dict. stat. cit. 1, 360]; nu poate fi Crestinesti, din t. Hotinului {Dict. geogr.
al Bas. 78 si Harta stat. major cit.], Intrucat acestia [icaxeriauen)a] la 1433, Nov. 3
erau jumatate a Jul Mihail Crastianescul, care nu e Mihail dela Dorohoi; PIO Creste4ti
sant in t Chisinaului ; cp multele sate Crastesti, Cristesti, In Moldova [Dict. geogr.

al Romaniei].-16'. Satul unde a sezut Petrisor la capatul Doljcai va fi fost in apropierea satului Doljo din t. Hotin [Dict. geogr. al Bas. si Harta stat. maj. rus.1.--17)

Nu stiu unde a fost satul de supt Lijcu, unde sede Dragomir. 18) Nu pot hotarI
unde a lost satul in vale, pe Prut, Itovo-sii; un sat Itovaestii pe Berheci este pome-

nit Intrun suret din 1528, Mart 6, dela Petru Rare : Otoves
undi au fostu Certi
Stan", cumparatura lui Glavan pisarul, dela Necoara si sora sa Todosia, ficiorii Zahariei
Brahis, paharnicul Doamnei, iar lui Zahala Brahis au fost cumparatura, dela 'Musa,
fata iui Luca, Lucin", nepoata lui Mano la si dela feciorul Musei, Stanciui, din dresu
de la strAmosul nostru Alexandru Vvod". [Bul. Ion Neculce V (1925, pg 195]; dar
acesta este altul; acest nume ne-ar duce cu mi tea la Itovoi, Itu, din 1499, Aug. 31
lost. II, 132: satul Muntenii-Scutasi (din t. Rotnanului) unde au lost judet Itu
$arban ; dar In uricul, pentru acelas sat, din 1414, Augu. 2 [N lorga, Viata agrara la
Romani 70 -- : unde iaste cniazu Litu i $Arbani. 19) Satul Radovtii poate fi Radautli din t. Hotinului [Dict. geogr al Bas. 1731-20) Satul Visnivti era in t.
;
este pomenit litre satele ce se IntAres-, prin uricul din 1456, iunie S, femeel lui Sin
de la Hotin, nepoata lui Mihail dela Dorohoi [Cony. lit. XXXV, 671] i anume intre
eatele de supt Hotin : gamin-11,1[mo), ; intrun uric din 1447, Ian. 14 [Acad. Rom. 63/XXXI],
intre satele de pe Nistru, ce se intaresc lui $andru spatarul, este si c1314111H6RILHD

pentru un parau Visnivet, in Basarabia, cp. doc. 1470, April 1, 1484, lunie 8 [D5t. I,
145 9, 2871-21) Satul Lipnic -de pe Nistru e Lipnic I, din t Soroca [Dict. geogr.
al Bas. 1361. 22) Nu pot hotri unde a fost satul unde a fost CusearAD ; cp. MO
satul Cosernita din t. Soroca [Diet. geogr. al Bas. 76]. 23) Satul unde au fost Caragunicii nu-I pot lamuri unde a fost; numele e foarte curios si pentru el cp. numele
ce Grecii ii dau unora din Romanii de la Sudul Dunarii, cKaragunb [G Weigand,
Die Aromunen I, 274, 275, C. Jireeek, Geschichte der Serben I, 155: .Heute noch heisst
ein Teil der Makedorumanen die Schwarzrocke", in Serbien Crnovunci, in Albanien,

www.dacoromanica.ro

DESBATERI $1 COMUNICAR1

351

Makedonien, Epirus und Thessalien Karaguni,b 24). Satul cla moara lui Naslavciu
poate fi satul Naslaucea, rusete Naslavcea, din t. Soroca, pe Nistru [Dict. geogr. al
Bas. 149].-25). Satul Pavustinea e, cred, satul Paustova, din t Soroca [Dig. geogr.
al Bas. 162]. 26. 27. 28. 29. Nu pot lamuri unde a fost satul in Macsim,, al lui
M riste, satul cunde a fost Noguicol* i sa tul uncle a lost Cleatinea ; cp. insa satul
Maxinesti, din c. Bargauani, v. Neamtului [Dict. stat. II, 150]. 30) Satul Tereeuti e
satul TrsAuti, ruseste Tara sovii, din t Hotin [Dict. geogr. al Bas. 210] 31) Satul
unde e Rospop, in vale in Bineva, poate fi satul Raspopinti, din t HotIn ; un alt sat
Raspopeni e in t. Orhei [Dict. geogr. al Bas. 174]; pentru Bineva, cp. numele de
persoana Benea sau Binea, cp. Benea, din 1966 Aug. 28 . a. [D$;. 110, 420, II, 210].
32). Satul Cuhareutii este, cred, totuna cu satele Cuhuretii de sus i de jos, din t.
Soroca [Diet. geogr. al Bas. 80, Uricariul VIII, 287, 288].-33) cAlte sate Cunicee sub
Binevap cred ca e satul Cunicea, din t. Soroca [Dict. geogr. 82]; Bineva, de aici, ca
i cea de la No. 31, cred ca e o vale sau un deal; din felul cum se exprima, In uric
cdrugoe sela Cunicee pod Bineva (alte sate Cunicee sub Bineva)* se vede ca e o legaturA, ca nume, Intre Cunicee i Caraguniceve, de sub No. 23 (Caraguniceve= Cara+

Cuniceve); apoi satul poate fi unul sau mai multe, caci drugoe e singular, dar sela e
la plural.-34) Satul unde e TArvici poate fi satul Tara, din t. Soroca [Diet. geogr. al
Bas. 218],-- 35) 36) 37) 38) 39). Interesante sant aceste sate sub Caragine", care
trebue sa fie un deal [cp. numele Carage] in partile vaii Dobrua ; satul unde este
cneaz Simeon, la origina Dobruei a disparut, c, ci nu-I gasesc in Dict. geogr. al
Basarabiei i nici In Harta stat. major rus ; satul Dobrua sub Caragine, este satul cu
acela nume, din t. Orheiului [Dict. geogr. cit. 88]; in aceleasi parti ale Dobruei a
fost i satul Mordvina, sub Caragine, care 4i-a schimbat numele sau a dispArut ; 1 tot
asa i satul mai jos de Mordvina, sub Caragine, pe Dobrua, unde sant Fantnele ;
satul lui Olescu, de sub Caragine, e satul Olescanii, din 1. 0.heiului, pomenit in Cond.
Liuzilor, in 1803 [Uricarlul VIII, 275 i P. Pont, statistica Razesilor 37]. 40) Satul la
originea Rezinei unde sede Tigan nu mai este sau si-a schimbat numele ; cp. insA in
t Orheiului satul i manastirea Tiganeti [Dict. geogr. al Bas. 218]; un sat TiganetI
este pomenit !titre satele lui Vena dvornicul, in 1420, April 15 [Venelin, Gramoti 60
i Ghibanescu, Surete XVIII, 15]; Rezina e un parau ce curge prin t. Orheiului i se
varsa In Nistru ; pentru satul dela gura Rezinei, cp. uricul din 1495, Fevr. 5 [D$t. II,

70-721 41) 42, 43). Aceste trei sate de pe Raut nu le pot determina; un Vadul
Pietrii" pe Ciuhru, intrun uric din 1431, Iuni 15; pentru satul mai in sus de Vadul
Pietrei, pe Rut, la captul Stancii" cp. satul Stancauti, din t. Balt! [Diet. geogr. al
Bas. 202]; pentru Vadul Pietrei, vezi Harta stat. maj. rus Gura Kamenca, la cotul
Ratrului, aproape de Floreti ; toate trele sate isi vor fi schimbat uumele.-44) 45) 46).

Moiatinii, Mafia sant un deal sau o vale, ce nu o gasesc nici In Dict. geogr. al

Bas, i nici in Harta stat, major. rus ; era prin t. Orheiulul, unde in 1495, Mart 17, se
pomenete ,,un sat la Maiatini, anume Hirova, intre Dereneu i Griani (azi Hirieni)",
[D$L II, 82-83]; satul la Moiatinii de jos, unde e Nichita" era deci In t. Orheiului
i-si va fi schimbat numele; un sat Nichiteui e in t Dorohoi [Dict. geogr. al jud.
porohoi 249] ; cselistea de sub Maiatini unde ede Rujicb nu o pot determina, dupa
dictionarul geografic i harta stat. major rus ; cp. insa satul Rujnita, din t Soroca, pe
Ciuhur; care sant csatele la Moiatinii de sus, cari au fost ale Doaninei* 1 ale caret
Doamne, rAmane de hothrit. 47) Satul sunde sed Graboutiix, poate fi totuna cu satul
Hrabova, din t. Orheiului, citat la 1803, in Cond. liuzilor [Uricariul VIII, 277], cp. Insa
satul .Garbesti, din t. Vasluiului [Diet. geogr. al jud. Vaslui 89.-48) Satul cla capAtul
de sus a Culisevei, unde a sezut Radu') poate fi totuna cu satul Culisauca, din t. Hotin ;
cp. i Culisoara, vale, din t. Balti [Dict. geogr. al Bas. 81] ; intrun q ic din 1429, April
17, se intaresc lul Radul gramatic, pe Terebn'c, satele Zubricautii si IvAncAtiiii [orig.
la d. Ghibanescn, publicat Surete VIII, 86, 89 ; pentru sate cp. Dict. geogr. al Bas.
124, 211, 233]..-49) E greu de precint unde era selitea unde-i heiesteul pe Cornul
Bagului, unde au lost ezut fill lui Cosco"; singurul cu acest nurne, satul Cascoestl este
Un trup in satul Tangujel, t. Vasluiului, coin. Tangujel, pl. Fundurile [Dict. geogr. al
jud Vaslui 39, 186, 187] ; In uricul din 1483, Aug. 14 se vorbete de satul Garbestil,
pe sucovat, Tungujenii 1 Cascoesti ede la feeorii Cascoi, anume Necoara 1 Giurge
sl Torder", (dar aceti feciori ai lui Cascoi traesc in 1483), sate toate unul langA altul,
la fundul orl cornul unde se impreuna tinuturile Roman, Vaslui si CarligAtura. 50) Satul
www.dacoromanica.ro

DESBATERI $1 COMUNICARI

352

in Grabove, unde sede Stan" va fi fost in t. Dorohoiului sau Botosanilor; cp. in 1428,
Dec. 28, satte manastirii Homorului, unde a fost cneaz Stan [Wick. Homor 83, R.
Rosetti, Rev. noug 11, 71, I. Bogdan, Cnejfi 23]; acelas sat, e cel din 1475, April 25
[D$t. I, 203-205] numit Glodenii, a man. Humorului, si din 1490, Nov. 26, satul anume
Glodenii, unde a fost Stan, sub Stauceni" [D$t. I, 437]; satul fusese a lui Ivan Vornicul, [uric din 1429, iunie 3] de la nepotii caruia 11 cumparase $tefan cel Mare si-1
daruise Homorului; satul Glodenli, cu Dvornicenii i Staucenii, la 1742/1743 si 1785,
forma o comung, Vornicenii, in t. Dorohoi; satul lui Mihail dela Dorohoi trebuie sa
ft fost altul.- 51) Satul dela capAtul de sus al Grabovit, pe Baseu, unde sede Matei"
era langa satul Dobraceni, azi Dobarceni, din t. Botosani [Dict. stat. I, 1201; in hotarnica acestui sat din 1427, Oct. 15 [Ghibnescu, in Arhiva st. si lit. Ias1 XXV, 175 177, Surete XVIII, 18-20, N. lorga, An. Ac. Rom. s. ist t XXXVI, 131-132]; de
catra satele panului Mihail" ; un sat Mateieni este in c. Corlateni (fost corn Dimacheni) 1. Dorohoi [Dict. geogr. al t Dorohoi, Dict. stat. I, 358].
52) Satul sub
Dumbrava Malta unde sede Miclaus" e uor de determinat ; Dumbrava inalta e cea
din t Dorohoiului, unde e satul Vornicenii, caci doc. din 1475, April 25 aratand satele Homorului, Staucenii, Glodenii, spune despre Dvorniceni ca erau sub Dumbrava
fnaltA ; in uricul din 1428, Dec. 28 s_b Dumbrava Malta sant aratate satele: uncle a
fost vataman Minco, ApSroe ceno Olr 41)C CT tlitt1 [acesta este StAvcenii, din 1475, 1490]

si al treilea sat unde a fost cneaz Stan" [si Wick. Homor, 83-84]; in adevar, aici,

in t. Dorohoiului, langg Matieni, in corn. Corlateni, este satul Miclauseni [Diet. geogr.
al jud. Dorohoi 215, Dict. stat. I, 358].

Din cele de mai sus vedem ca cele 52 de sate ale lui erau cele m. multe in t.

Dorohoi, Hotin, Soroca 1 Orhei.

Care sant urmasii lui, rgmane de cercetat, de aici inainte.

II. Douii urice, din primul an de domnie a lui Alexandru cel Bun.
Din 6908 (1400), cunesc patru urice, dela Alexandru cel Bun: uricul din 6908,

Fevr. 11 '), cel din 6908, Sept. 11 2), cel din 6908, Iunie 29 si cel din 6908 Aug. 4.
Aceste douA din urmA le public, mai la vale.

1400, Innis 29. Alexandru Vvd. Moldovil intAregte lui Stroe gi Ivan doul sate : satul
Poiana, pe Tazfilu, lui Stroe, I satul GArtanul, mai sus de GArtan, Int Stroe gi Ivan. Se aratA
si hotareie.
t ilin(c)Tfeio

KSKI610 MEd MI dileKCAHAPI RO6K0A111 r(CA)Hlt 36M[AH ANOA]iOKC14011]

Kihrrh rcn(Ac)TRA MU moynnuk RorAam. autleNtO (114HIIMI. CHMh. HaIIIIIMIt

AOKilhIMIt

41c1110MK KTO 0411K

CASr4 H KOirk(341HK

1141111.

14

AlICTWAIII OIrCHMI.

oy3pur[k HIM 61'0 0] VCAKILDHTK LITSLIH MK6 TOTh HCTHUIIKIII

CT(106

H HUNK ClIOVE11111.

Hp1kail,06

Ht111111M1% 11P4R010 H K6PH010 CA60411010 II AH6(C) CASMHTS 114M4.

TAAOK6 I MItl RHAt141416

6r0 np4R010 H K6OH010

110,IHR11.114Mh.

npasow

porkliTe1EMIt

rrkpoolo

CA8>K6010

ClIOV(M)KOIr Ao 41,10 SKAAOKAA11 6CAIKI er [o]

1). Originalul se afla in Biblioteca nationala din Paris [C. C. Giurescu, in Revue
Historique du sud-est Europden, II, 42, 50-51]; o copie totografica la Acad. Rom.,
pac. 11, 23, daruita in 1903 de I. Tanoviceanu, care a facut o commicare asupra lui,
in An. Ac. Rom. II, XXV, p. administrativa, 62; o copie la Ac. Rom. mscr. 126, de 1.
Bogdan; a fost publicat de Gh. Ghibanescu, Surete VIII, 81-86 ; D. Olciul, An. Ac.
Rom. XXVII, sect. ist. 205, ii crede din anul 1401, socotind inceputul mufti dela Martie;

acelasi in cursul litografiat, din 1921, 307-8, ii socoate ca fals, din cauza ca seri-

soarea nu ar fi cea dela inceputul sec. XV ; de fapt, ceia ce face urhul pulin cam
suspect este lista boerilor marturi, putin diferiti de cei din alte documente, din acelas an.

2). Intrun perilipsis de actele Mogosestilor, tin. Vasluiului, la Arh. stat. Iasi, divanul domnesc, tr, 234, op. 258, dos. 72, fila 15, du data de 6908, Apt. 1 la [Bul.
loan Neculce, fasc, 4 (1924), 323] ; a fost publicat de Gh, Ghibanescu, in Arhiva soc.
st. si lit. din Iasi, XXV, 173, cu data de 1 Sept. 6950 si cu observarea ea PavAl Debrici
a citit slur =6950 in loc de str,tr = 6908; acelcsi Surete XVIII, 10-12.
3). V. pg. 347 nota 9.

www.dacoromanica.ro

bESSATERI 51 COMUNICARI

351

oycostIoto Ana(c)rito H ,21,44H 6CA11t1 eAA(8) oy HAMM 36M41-1 oy MOAAARCKOH g C6411 I 01(MIK6 Ck
OIrCeNtlt A0X0AWMI% 6AHO C640 HA HAL% 110/4114 [HA TA3Aowk tp]) Amt. emoy K06110Ad oycents

w(T) MAIM ($)Jui<i C oycfmk AoxoAomt, emoy H A*T6 I Au. ero H Otill0r16T0Mis ero H
npaoillorteTomz ero H npatnenop[eT]ms ero a Apoyrof ceno. HA HMI% rATAHlt 13k11116 rpsT4H11 110(A) Ilea 114

110011,H j

TO C6110 Adak goenom CTPOKKH H HIM101111 09dHKI, Ck 8C6M6

AOKOM(M) 0[V' Irkttkl} EttIllkl EMS H A*T6M8 eron.kath H Pin iSlieTo(M) 1) eront(m) tf
npASHSHero(st) erotrk(At) I H npawT8p-kTomt. erotrkmk. A KOT41k TH(M) C6AVV(M) HA *HANS
T4.., 8 noTotco(40- ropH AeAtv(AA) Aeatv(AA) Aon8 Aeno(A) nottme w(r) FlOatlIS HMK6 w(T)
noAHS AA I 114A6T6 114 HOTOKK AOAS BOTOKOMk AO T4340114 HA 118Th MOPHA4 [H Ilivksk]
7,43rto(n) Hd geMitcki n(T) mortuta ropH n$Te(AN) AO 116411Kkl WAS HA CIIOAK mortinkt I ropil
A6MV(411) AO 11'6p3H1111,4 ropH Klph3inivms Ao lik11111 nolvkitt; HA[ASG]k 2) HA morHAoy w(r)
noffkHoy 1101111.11K8 NA *HAN* MENCS AKA 11X.Tk Atortim TO I fmtoir HEM rOTAph IANOMS CIAOIr MTO

Aps,KHTE. OIrCERIE CTpOE w(T) H[KaHal a ApSrli13) KoTaps ApSromt; oat; w(T) oyrrif nOTOKtv(M)
pop"! no noTottu(u) w(T) I noTOKS va n-kitS pffi:S NA AtSnA MorHAS w(T) Atica f1onEpEKI1 Ha no._
Ov 1{(3)Amik Ao Assa MOrHAit Ha(A)1Wk thl H(B)MMI. Morita HO 10411 ASKOMI% I [101111. Afnumt.

Ha Ati:na w(T) MIL% ArtorHa, ropif A140) Ao ApSrm noTotot14) I Ao48 noToKtvAm Ao oycTim
114 [ . . . ] 114 nSTEath H [NO HST1AN.
AlorHAS H WT TOIl mornakt Ha ApSrom. (119:TYE noToKS MOrHAS. TO aTts HEM X'01'4AK THMK CEAWMK 4 114 TO !AAA M04 131011[11HCAN41'0M61] 441
I

44HA4 1101110Ak1.

Irkpa s[Nrra r(c)n(A)sa Mid] xanaua sorAm, c1pa oycHr. cowkot

11111P Af141'011M 1311T6

Ha-

I 34 H AtT1H ero, moyn4H4 AHApiAIIIA H 4,4TIH CrO, CTAHHCAdEla po[roM-

!LEM H A*THE ero, imam AROPHIN4 H &Wilt 61'0 tiAkrriH ero I Num Aparoa H A*TH fro, RIZAH
Kpl4OKCKOr0 H AATTH 61'0, Aoyma AllOPHIIK4 H AtTIFI 61'07 11,11G4H4 H A*T111 fro, Kopaluo

AIM H AlTiH Erw I IHAHApo w(T) TSAopa H A-Vript fro, A-4MM MICTHIHMK4 H AtTifi frO
[T]'&414WA CTOAHHICA H A*TH ero. MHKto w(T) MO4I1H11,11 H A*T114 ero. spill j AA CTpatiN114
11

61)4Till fro, ickpa oycnict. coirkpx H41IJHX6. a HO HAIIIIMIt HOIEtOT* KTO stiArrk r(c)!1(A)021

61M4H 4404A4KCKOH. AMA EMS 111110p8

W1146 114111k

14nHC

II

unit; n'kpli

CElk

ro MEW. A

KTO nopStu[wrk Ta]K0ght Att ECTI. NpOKAlTk (NIT) ra ca H w(T) nptiffirrkix ro AWN H %111(T)
[.1 114 KO4111] OV'TI TIII. CTkI(X) N(T)11,11 HHKEHCKk1(() H AA ECM 110AOCIIHKE apiS [H] 18At
K fIK,KAEHil KIAMH KINK! CAOIrSH 144WEM8 !WM IlpHKE I CHTH 1141115 KEN4Tk. MIC4111 Olc A*TO

SIM M(C)11,4 181114 Etz KA Atm. &Pro Ail OM MTN% H HARM.

Din mita lui Dumnezeu, Noi to Alexandru Voevod, Damn Tarii Moldovii 1 fratele Domniei mete Jupan Bogdan, cunoscut facem, cu aceast carte a noastrA, tuturor
bunilor pan!, care vor cAuta la dansa sau o vor auzi cltIndu-se, CA aceastA adevAratA
sluga 1 boerul nostru, Stroe 1 Ivan, au slujit mat fnainte rAposatilor parintilor notrI,
cu dreapta 1 credincioasA slujbA i astAzi slujesc nouA cu dreaptA 1 credincloasa
slujbA. De aceia noi vazandu-i pe damn 5) cu dreapta i credincioasA slujba, cMrA noil
i-am miluit 5) cu deosebitA milA 1 le am dat 5) in Tara noastrA a Moldovii, douA sate,

uric, cu tot venitul. Un sat anume Poiana, pe TazIdu, ce i I-a dat lui [----Stroe] Voevodid, osebit de Ivan, uric, cu tot venitul, lui 1 feciorilor lui i nepotilor i stranepotilor i rAstrAnepotilor la tar celalt sat, anume Gartanul, mai sus de Gartan, sub
padure, pe parlu, acest sat I-a dat Voevodul lui Stroe i lui Ivan, uric, Cu tot venitul
In veacul veacului, lui 5) 1 copiilor lui i nepotilor 1 strAnepotilor i ristranepotilor.
I). oy lipsete.
2). Dupa traducerea pitarului tonna Stemmatin.
3). Poate fi 1 ApSrtst.
4). Complectat dupa traducerea pitarului tonna Stemmatin
5) Originalul : vAzandu-I pe eL Si mai departe se intrebuinteaza singularul pentru plural.
Buletinul Muzeului Municipal ,Ioan Neculce lai.

www.dacoromanica.ro

45

DESSATER1 $1 COMUNICAR1

354

larhotarul acestor sate, la Filipe, apoi.,.. pe pftrAu in sus pe deal, pe deal in jos, pe deal
mai in jos de PoianA, in jos de PoianA, sA cadA in pArAu, in vale, pe pArAu, pAnA la
TazlAu, in drum, o movilA i peste TazlAu la drumul cel mare, o movilA, la deal pe
drum, peril la Vadul cel mare, la vad, movilele, in sus pe deal, pftnA la Berzint, in sus
pe BerzintpAnA mai sus de PoianA, la un [stejar] la o movil, din PoianA, in curmezis la Filipe, printre douA drumuri, o m ova Acesta-i este lui tot hotarul unui sat, ce-1 tine Stroe, osebit de Ivan. lar celalt hotar al celuilalt sat, din gura pArAului, in sus pe pArAu, din pArAu

In maim stanga la un stejar, o movilt, dela stejar in curmezis.... lzlii, pAnA la un stejar, movila Izlii, la movila Izlii, (sic) pe marginea luncii, in sus pe deal la un stejar,
din stejar la o movill, in sus pe deal pAnA la alt pArAu, in vale, pe pArAu, in gura trnui drum si pe drum la o movilA I dela aceastA movill la altA gurA de parAu, o mov11A. Acesta este tot hotarul acestor sate. i la aceasta credinta mea, mai sus scrisului Alecsandru Voevod, credinta fratelui Domniei mete jupan Bogdan, credinta tuturor
boerilor nostri, Dragos viteazul si copiii lui, jupan Andrias si copiii lui, Stanislav Rotompan 1 copiii lui, Vlad dvornicul si fratii lul si copiii lul, pan Drgoi si copiii lui,
BArlA dela 1-1ArlAu i copiii lui, Duma dvornicul si copiii lui, Tiban si copiii lui, Horaeta Micu si copiii lui, andru de la Tudora si copiii lui, Horaeta visternicul si copiii
lui, Tama stolnicul si copiii lui, Micu dela Molnita si copiii lui, Bratul Stravici si
fratil lui, credinta tuturor boerilor nostri. lar dupA viata noastrA, cine va fi Dortin Taril Moldovii, sA nu-1 strice zapisul nostru si credinta noastrA, fArA vina lui. lar eine
ar strica, unul ca acela sA fie blAstAmat de Domnul Dumnezeu si de prea curata lui
Maid si de 318 sfintl parinti, dela Nicheia, si sA fie asemenea lui Arie si lui luda.
Si spre mai bunA intAriturl, am poruncit slugli noastre, lui latcu, sA lege pecetea
noastrA. Scris in anul 6908, luna lunie in 29, ziva sfAntului Apostol Petru si PavAl,
Obs. Pergarnent, fArA pecete, la Acad. Rom. XLV j 150. 0 plansA In Album palogr. moldave documents du XIV-e, XV- e et XVI siecle, I. Bogdan, Nr. V ; o copie la
Ac. Rom, Timm. 126, de I. Bogdan ; o traducere a pitarului lonita Stematin, cu data
gresitA 6912 (1404) lunie... in zioa sf. Apostol Petru si Pavel" s'a publicat in Uricariul II, ed. 2-a, 250-251, de T. Codrescu ; un rezumat cu data 6905, iunie 12 a dile original se aflA drbAsc la maim rAzAsilor de PoianA" I cu mentiunea CA satul Poiana
e pe TazlAu, in Ont. Trotusulul, se aflA la Arh. stat, Iasi, Cond. Anaforale III, 23 vo ;
un alt rezumat mai dezvoltat, ince priveste arAtarea hotarelor satului, cu data de 6905
luni si 6905, iunii 12, cu mentiunea cA sa tele se aflA In 1. BacAului (la 1834, Dec. 30)
se aflA la Arh. stat. Iasi, tr. 317, op. 347, dos. 14, lila 61 si 119 [V. Bul. loan Neculce, fasc. 4 (1924), 323-4]. Satul Poiana trebue sA fie Poeana, de pe TazIAti, din
corn, Valea Rea, I. 13acAu [Dict. stat, al Rom 1915, I. 82]. Satul GArtanul nu si-a

pastrat numele. Poate si I-a schimbat in acela de Stroesti si va fi fiind satul cu atest nume, din corn Tetcani, t, Bacau [ibid: 821. Berzintul s'a pastrat in numele satului si prAului Berzunt, t Badu [ibid. 80]. Numele parAului Filipea s'a pAstrat intocmai si azi [ibid. 82].
2. 1400, Aug, 4. Aiexandru \Tvd. Moldovil daruefte lui Nicula I fraillor sal Toader
fi Mihail satul Bereft!. Se aratA 01 hotareie.

MHAOCT1t10 RONatIO Mid IW anincduApk. KOHIOM rOCHOAHHh 3E1tLIH MOMARCKOH H KWh

rOCHOACTKAMH MOIrnaHk COrAMIk SHAM()

(IHHHM111 CHM6 Ht1WHMk OVCH

illiCTOMIs OIrCHAik

W)KE TOTk HCTHHHkIH COI

HAIIIHMk fINIKONO Ii
H COATIHHIs HM116 HHKOIrAti MIMI-111h CUATOKO4HKIIIHM6 110AHTIMMIN
KipHOIO MIMES H AMC ClIOVICHTk 11411% 11(141i0I0 H KEpHOIO Ci101f MR010. [T-kM]!KE Mk! KHAARIIIE
IrO flPtIKOI0 H RIPHOIO enotpxsoy Ao !lac maitOltatth ICMk1 IrO WCOKH010 MHAOCTII0 H Mal ECMhI
IMO! Ov. HAMM BIMMI $ MOAAKCKOH a CIAO KfOOKO IMOir SpHKk CR OIrCIMIt AOKOAOMII EMOIr H
AospidAu% IldHOMh KTO HMIk OIrSPHTII HASH froj OI[CiiklalHT6

1).

Sic.

www.dacoromanica.ro

11T8*111

DESBATERI $1 COMUNICARI

355

MIIXAIIAk H KpAT 1S TOAMOK HOTOMI, H AtTill 61'0 H oviusyqe.romk KTO II 1111*

iiirkiirrsirkTomk ero e IckKkl Kt 4 MK. 4 KOTAPK eivoy err Ka MOPHAKI
1110 HA Ourox WT KOMI ['pour*, IIA AlOAAAKA WT
IllS HA t11011In IISTMIt HA Aptirou
AlorKIAKI HA K011611,1 1.1,40HII* WT TOIrk epovr-k HEPeC AKAA 110 LIKPeTiH TA HA CTAPOH MOrkinel 1410 HA KOVTII WT TOA IIPOCTH HA 'Wind HOTOKK TA 110 HOTOKS rep* Ao morrn
K

pdvr Als

OVHOIrIKTOSIK Kr.) 11

Apnromiipa upaelitirkpega WT Toro MOCTA IIPOCTH HA Mor[ithwy] HA KPAH !MIMI-16H AOYKPOKS

TA noleilail Ao Apovroli AwriNAlsi WT mrk nporrik tiepeck AomitioH Ao morkm[id rdo HaA
AKAOMI% a VVT ToAii 1.100C[T*..] MOAAMIO.. AoAor Ao [n]po-ni[ms morto]ki 1410 Nn tiSHrox- or

[lcpa]ii? T[o HM'A gem vrapk]. a HA TO wklin MA Kid RICKHCADI HOIrO ilAKKCAHAPA KOKROAKI
ii grklm Bigre] rocuoArrita Ath mSnited KOI'AAHA rrkpa otrolx. noirkpi. H4IIIHK ivkpd APAr011111
KIIT[6]3A. K. MiSKAHA AHAPLAKIA. K. CTAH HCAAKA POTAF.MKAHA, 1) K. &IAA AKOPHHKA, K. Aparor,e,
K. mm1;1.1111,1

IIIITE30, K. KPIAH KPXAOKCKOIV, K. ASA1K/ AKOPHIIKJ, K. !OMAHA, K. AMICK KopdtRticTeapethu, 4. TAMAIIIA C[TO]tHIIIKA li*PA14MKA WT

euvh, K. tualApo WT TSAOPKI. K. ropaem

MOMIHK,H, K.

B4TM eTpdmitia. g'kpa orott soirkpb, [HdLnu MonAmiceeK.

;KHKOT* KTO KOVAKTE,

rocnomps

MALIN AAOAAAKCKOII [KKI 641S HEKO]1OVIIIHA

A 110 H4U16]Ak

114116 %MICH

ii HALHOIr Ri0 66311 "ero KHHKI. I. KTO flo[P001111[Th TAKORKI AA ECTO KP0KA6T11 WI' I'OC.
nom Kora H WT liirktouTme ero AAATePh H WT TIll CKATKIK WTHIkk [H1111KHCKItIK H AA
ECT KOAOKIIHKI% APiH H 10A*. I. Hal KOmee orTKoacAeifie KCAKAII 6CAAKI C401rSH HAUICANS
idIKOKII KPIIKCCHTH EICLIATK. KUM% K. Al [0'1 SH,H arScra A ,a[s]me.

Din mila lui Dumnezeu, Noi, lo Alecsandru Voevod, Domn Tdril Moldovii i fratele Domniei mele, Jupan Bogdan, cunoscut facem cu aceastA carte a noastrd tuturor
bunilor pani, care vor cduta la dansa sau o vor auzi cetindu- se, cd aceastA adevdrati
slugd i boer al nostru, Nicula, a slujit sfantraposatilor notri pdrinti, cu dreaptd i
credicioasd slujbA i astzi ne slujete nova cu dreaptd i credincioasa slujbA De aceia,
Noi vAzandu-I pe dansul cu dreaptA i credincioasA slujbd cdtrd nol, 1-am milult pe el,
cu dcosE bitA mild i i-am dat lui, in Tara noastrd, In Moldova, uric, un saf Bereti,
cu tot venitul, lui i fratelui lui, Mihail i fratelui lui, Toader, apoi i copiilor lui i nepotilor lui i strdnepocilor lui i rdstrAnepotilor lui, in veacul veacului. lar hotarul lui este
la movila ce-e la Ciungi, din camp, drept la Moldova, din movila ce-e la Ciungi, pe
drum, la altA movild, la capAtul prinei, de acolea drept peste deal, dealungul Cereteilor, apoi la movila veche, ce-e la drum, de acolea drept la parAul Negru, apoi
pe parAu in sus, pand la podul lui Dragomir Brdniteariul, de la acest pod drept la
movild, la marginea dumbrAvii de sus, apoi pe margine, pand la altA movild, de acolea
drept peste vale, liana la o movild, deasupra dealului i de acolea drept... Moldova,..
la vale, pand in potriva moviki ce-i la Ciungi, la margine. Acesta este tot hotarul. lar
la aceasta, credinta mea, mai sus scrisului Alecsandru Voevod i credinta fratelui Domniei mele, Jupan Bogdan, credit* tuturor boerilor notri, credinta lui Drago Viteazul,
credinta jupanului Andriia, cr. lui Stanislav RotAmpan, cr. lui Vlad dvornicul, cr lui
Dragoi, cr. lui loani Viteazul, cr. lui BMA de la Harldu, cr. lui Duma dvornicul, cr.
lui Tiban, cr. lui Micu Horaetd, cr. lui $andru dela Tudora, cr. lul Horaetd vistiarnicul,
cr lui Tamn stolnicul, cr. lui Micu dela Molnita, cr. lui Bratul Stravici, credinta tuturor boerilor notri moldoveni. lar dupA viata noastrA, cine va if Domn Tara Moldovii, sA nu- i strice zapisele noastre 1 credinta noastra, fArA de vina lui. lar cine ar
strica, unul ca acela sl ,fie blAstAmat de Domnul Dumnezeu i de precurata lui MaicA
i de cei 318 sfinti de la Niceia i sA lie asemenea lui Arie i lul luda. $l spre mai
'Duna intdriturd, am poruncit slugii noastre lui latcu, sA lege pecetea.
Scris in anul 6908, August 4 zile.
1) Sic.

www.dacoromanica.ro

DESBATERI

356

L COMUNICARI

Obs. Pergament, pecetea cea mare desprinsa (c. 8 cm. diametrul) de ceara neagra sau verde foarte Inchisa, cu legenda : Imam iw onamApa lomeAss rua 3f NIA itM1011AMiCKOT. In dos notlta No. 19, satul Berovo" i CiortAnestii".-Pergarnentul e scris cu
semiunciall foarte mare. E foarte subtire si stricat In untie locuri. A fost a lui Gni-

gore Tocilescu [Cr. col. Ac. Rom. 1910, 263], de unde a trecut apol la Acad. Rom.
46 I CXXX1V. 0 copie la Acad. Rom. mscr. 126, de I. Bogdan.-Satul Beresti la 1803
era In tin. Neamtului, pe langa Carligi si Galbenii man. Precista [UricariLl VII, 272];
poate acelasi sl cu Berestii din 1634, Ghen. 25 [Ohlbanescu II, 1, 27, 76, 77] ; azi nu
se mai intalneste cu acelas rume, dar a fost sigur !titre Moldova i Valea Neagra, in
tinutul Romandui, de azi, in apropriere de satele BrAnitenii de sus si jos, pe teritorul carora e si Vale a Negra [V. Harta stat, major si Dict. stat. cit. II, 798] ; podul lui
Dragomir Branisteariul ne aduce aminte de satele Dragomiresti si Braniteni ; un sat
Ciungi este in t.Neamtului, dar in com. Bicaz [Dict. stat. cit. II, 638] ; sa nu se creada
cumva ca acesta este satul Hodciungii, din com. Porcesti. tin, Romanului [Dict. stat.
11, 800], acesta Hind la origina satul Hodciungi, satul lui Hodco, corn aceiasi origina
are satul Hotcestii, dela Strunga, din acelasi tinut al Romanului [Ghibanescr, Surete I,
380, 381]; Numele de Clortanesti va fi fiind in legatura cu neamul lui Ciortan, pentru care vezi Ghlbanescu, Surete 1, 230, Ispisoace I 1, 139-140.
Data comparam amandoul documentele, din punct de vedere al boerilor din divan, constatam aceiasi boeri, Mara de Ioanis Viteazul, care nu se gseste in uricul din
1400, lunie 29 Data comparam amandoua documentele, din acelasi punct de vedere
cu uricul din 1400, Febr. 11, boerii sant aceiasi, awl de urmatorii : in Febr. 11, gasim pe 5andru dela Hotin, ce nu-1 gsim in lunie 29 si August 4 ; in Febr. 11, gasim
pe loanis dvornicul, care e acelasi cu Ioanis Viteazul, din Aug. 4 ; in Febr. 11, nu gasim
pe Stanislav Rotompan, Vlad dvornicul, Dragoi si Sandru dela Tudor a, pe cari-i aflam
lin lunie 29 1 Aug. 3.
Data comparam, din acelasi punct de vedere, trustele documentele din 1400, ale
lui Alecsandru Voda, cu tele doua ale lui luga Voda [Vezi Bul. loan Niculce, fasc 5
(1925) 331-341] gasim o deosebire, dar nu mare: Dar faptul ca multi din boeri apar 1 in uricele lui luga si ale lui Alexandru, din 1400, ne face sa indepartam presupunerea, care altfel s'ar putea face, ca, In acest an, amandoi domnesc, In acelas limp,
unul lntro parte 1 altul In alta parte a tarii.
Daca comparam documentele lui Alexandru Vocla, din 1400, tot din punctul de
vedere, de mai sus, cu cel din 1403, Ian. 7 [I. Bogdan, Cony. lit. XXXV (1901), 3567] deosebirea este simtitoare, fiind comuni: Drago, Stanislav Rotompan, Vlad dvornicul, Barlea dela HArlAu, poate Mic dela Molnita (ori poate cel dela Horaeta ?), care
sA fie totuna cu Mic Albul (Biloho) din 1403, Horaeta visternicul, acelasi cu Horaiti
dela Hotin, 1403 si Bratul Straovici, incolo, din doc. din 1403, lipsind Andries, Dragoi, Duma dvornitul, Tiban, Horaita Mic (data nu curnva acesta este totuna cu Horaeta dela Hotin, din 1403), andru dela Tudora, Tama stolnicul, i avand in plus, beerii urmatori : Sin Barlici, Ion Batranul de la Vorona, Micul Sinovschi, Badea dela
Suceava, Barlea 5tefan, Negrea dvornicul, Girgiu Volhovetchi, Hodco Tiatinschi, Vlad
Tuclaischi, andru dela Neami, Ion Jumatate, Ravas Litovoi si Bratei logof Atul.

III). Doua urice dela Stefan Vodd cel Mare

1) 1490, Mart 15. Stefan Vvd. Mold. IntArete lul Isac vist. satul Fulticeanli, la Su.
muz, cumparat dela Neaga, I Buclumenil, cumpArat dela Aldruca, nepoata popli luga l
dela Drago StAnitescul, flu! lul Nan.

t Md,C)Til0
HH[T0]

1) VIC1.610 MK! CT6*(1(u) KO6F1C(M)

4111111(X1) HCC11(11) AliCTC(M)

r(e)n(A)as

SEWN N10(A)AMICKOH SHAME-

64WHAIII 117,Cia(M) RTQ 11411) 01/411(T) HAN 61'0 tiTOIr1H

1). Vezi pg. 347, nota 9.

www.dacoromanica.ro

isavissai

anoiNcivvoo

/SE

9VH011 (V)Ithi HWVII H (V)1161 HWHJA0 HWHITWH HWIINJIWYPOW .41403 4.H

vrnj Vah0Y VHHHVX ou Ha H0t190Y HV011 (1/11)115111H VH9HCAO1I0U31l V rinnlovH3HIJuHH II VKNOda
NOW olsavdi, S]1n11(1)11 (.10 nil-10[s Phi 119 VHIIHPX OHVa 01,93 CH 1,010WS111 VII FIACH -110*
9HCAI

(1)I1inPivJg

HIHP1)11.1.1/

S5WJH

PY.1

P.1.

141113,1y1

HH

PI (11)V411

H1NVH

11

HWVH

*HVX
r1iv*r.L3

AOW9MITH

01%3 CH (H)1'h11.1.11.110* (1)111

(f)oaloa rum

(V)12411 I1WHHIVH IIJP1011

iiwurnvu 3t/Plo1

(Y)I3q111

VH hOd.

(On

OV93

AOHV11

AOWOHt11.11

(/

(v)Ha.vvnpu

(IY)01130a

90.1.

nvrVoriu

(X)115110V.I.V.1. H 9nuw.L3A0 I (ni),u inu1.a (11)71I (11)V311.

V (a)141 PHM
HJA0 H.LOJ. [Hcq.uffli] :to HaScl 11111.1*H H8110Y 4.tivX

Oth (V)i1VH Hbal

911/111111thl

Pd.

(.07vE

SaHHI/t1J.31111 VE 1

4811FH1*.L

9h3ltlY11

(11)7.1.3

(V)1111

(34).,u. vvvY .k0

SI11/11

SNV1/1 -44..1.3H11

Jto INCW01 (J)Ch

VahoY

VNI11/10I/RIC

(Y),IHIPH klI)MNIAJI0 (.1)11

101/10I1

V1/./t0XIIIC

1Y/1011 [(V)1.1111
1/NSII.110 P11011 V.I01

C.I.3*0J0V

31110JVOY .1t0NO3[1111]zi3
(41 norisoV two] (w)uNith trumcsuoulu
(11)-00v11 (m),mohr.
r rurraormiliniu ii ovrtforlu 010113 ,msavoil hotitiop4m (.01,1 ,(.X): (X)Havthi (X)7midho vtro]
vffilh(Iul)Aod[xw 1,11011 H.I01 H (1)11 PaHCLII0 VI1A1 31110.1VdY VVA0)0311H11%.1.3 P11 4.vvii VHPH H
HVVIVI1 IIHm (.r.)m VYJ.V ommrir (.1.)11 Vir1(11)VV3VP (M)113011' Otedi 0V13 CH
31y111111d11311 Olh
*ICH HI1IIAV0lhit09 guti (a)711151V5(d r.i. ochl I HVPV lCd. OV1 JIOWIflIVH SW011d1.51 SHVII S4V3H

4HJ

V1

NI111151/113H11

ou

(L)7I/E

51[1:1]

HIH(H)V3H119111Pill HE1.11Ha

VIIOU

V.1.3* HaSHJI0
M-(111)110t/

1/.101

linewpdY orh

ommvu

(On rint(u)rpor

HIATPH H

(Y)Wda HWIIIIIPH

S.1.14,111'1;

PIW

(1I)/.1..1 Thhim,Zu

/to mrAoct orrroJvcrie

31.VHIMI1UVE

(IY)011/011

SVA03133111111S.1.3

HVVY

/13

11th

HL0.L

VVI3

11111311311COVAL1

C11

11

tov[OXza]

Swodr.La

11

`VdS.1(11)C.1

1/.10:1 I a

SdP.I.OX

5{CH1HJJ

ti

1/11A4.109

.11

EH

VYS51

NH/014

PYVVII

ii

HVIIIIINCM

11311./3

(IY)01:3011

rtqa

31110.1H/V `17NHIII/011.11

11 V31113dY(11)1'

VHVVV}HIVH

w5ch

`0J03011040.1.110h

`0.10}1J(V)14.10110H }1

II

drio3
a

11

VI/S*3th Van/VW/17U (1)11 'PHH.LO.X l

11

'Ilnw*H 'a

OISHVOH

(at)3Wa0.1.
SW31111/11

',Vase

(Y)tythi

Amvo[in11.9]

PH 1.ESWS111

IVJ (V)Hs

(N)11d.h0 u
(W),111.1.VhSHA0V11 Oda H

(.i)11

110W3
H

(J)1711

(tv)Hi. (w)uu(H)7niunittva (w)rt93 rV (13); (.On (X)rraho

vu(d3).1 o.inn(u)vauumnrira NW

iiw In1V(H)PUwv

Win

.-St111

5S3

8Vod 0.19 0.01 1.3 how; (a.))0TIGH HIHNCHvIIHVH 0HIEnsil0111H -NH

331H1/0a VH 'INI111.11 V dv.LoX

(u)od ou

(S)V11

HHJ.,Ha

4.W11 1111W1111.1.VS*

0.0

AOH, 91)M1IVII
WM1

9111'11

HaRd

.110

RtHpv0IhAOli lat1111 (H)VallaVYA WV (.1.)1t0

(W)335ta (W)1WOX0Y SW3 H (W)3.14Y 0.0 I
(W)M.LVhSHAO 0.13
(w)111,1.1.4[11

HIMICH HHM [VE1 301. 01/33 vu (11)IVIC0i1.1109

oral NW 3m24.Yria (J)N HOt/HOY HVON

uw HVI/V H HVHVYt/11.1.011
(.1.)N1 (J)VII

3dP10

HM4-'51{0311%1.

.110NV3H dnI.L3H11 Pi011

2101119.1

ImarI,Ao (H)ra (14)1,311 (a)1111d1...01111 V.I. (01-UM/USE

Nd (1),vs Jw H]HSd H11(1111):1061[W Ha(h)JV VV./10.141W 0.1011 -

(.Y)H8J017.1.V.I.

131

rr11.a

1J

111

[li

17]1.031111C

jodi

AORIISCVN

(La)]

(1)H]uovHows%el.du

`t-X)Ht111/11
61,111/1V4U/X

11

ox

VII

11411

.0

CHP11

VIUSSO3

'11

51

H (at)VY-

`11010V

villen1.15 olioanvpadru (.1.)11

PaVVVIldVII
'11

17503).]

(10111F43

nrinr, 'phievia

VHVILI

o.unwri

nrivi

'GOWN

o.L3

'0.10113113LJW
1

*11

11

(OW

Vt10Y(V)(011 11f14.13Ha VaH

[MU (111)1.1.(H)A015* `P1IIH(V)J.1.3 .31 11 I'dItHrlil VJHWON H VI1VI

(X)10.ho dnoH
(X)11111rH (X)IIMJIWYPOW o (X)HaliVia H .(.1)Ht/CW P] 011 (W)3111[VH 1..1.09Hat 0.141
(.1.)0/./t09 ild(Y)11(3).1 113MVH 111/W3E (.L)113
(X)umvu rum (On o.IIIIPI1 SVod H1/11 (Y)A09
V VII oisnwos
H
]
[ (t
(.1.0)A1111.61
5A1131t1tadILLOLI RIV0.L ft]WiaZa SWOHV3[11113111119 18
11

V1HHC3.1.3011 Vt/I.51]

iuj.Y

11VIA/

1111VJ3

SW31111q1

H.LHJ Si] [sVVIJ

no Rip

s.Onv
In!

SW0141.11 SH141

swifilrti

1,31111

`nazautuna loN

md(Y)inid. (N)pi.N Jto

H.I.G'31111

n3

.(I

31S.

.(Z

31S .

SMPH

1.11Hdu

uejal `ponaoA puma Ipd gliftOplOW 1n3S0nn3

peo Jon r}np3 el usupp nes o Jon pne
J
ueti
1n Join JoilJaoci
p4ou luanoplotu

plsene alieo pmeou

p
u ;pan ealuleul ilseou
`as-npun
Ina3

(.1)nou
1.1whs3 oxvm n5'us (d)w y

.110.1.1A05C1 110.1.3*0.1[OV

.(c Dis
07 an pup siai
nu a 2is 'In
*(g
.1.9

www.dacoromanica.ro

358

DESBATERI SI COMUNICARI

Neada, fiica lui Hane, de a ei bug vole, de nimene nesilita, nici asuprita, si a vandut a sa dreapta ocinA, din uricul tatalui sau Hane, un sat la Sumuz, anurne Fultice anti, unde a fost Stan PAntece, si a vAndut acest sat credinciosului nostru pan Isac vister-

nic, drept 200 zloti tAtareti. Si s'a sculat credinciosul nostru pan Isac visternic i a
platIt top aceti bani, in mAnele Neagel, fiica lui Hane. Si iarai acel privilegiu ce
I-a avut tatal ei Hane, pe acest sat, pe Fulticeani, dela unchii notri, de la Ilia Voevod si, de la Stefan Voevcd, acela de asemenea 1-a dat in mAnele panului Isac visternic, inalntea noastrA i inaintea boerilor notri. Si in acelasi ceas, asemenea, au
venit, inaintea noastrA si inaintea boerilor nostri, Marusca, fiica Mihului logofMul, nepoata popil luga, si Drago Stnitescul, fiul lui Nan, asemenea de a lor buna voie, de
nimeni nesiliti, nicl asupriti, 1 au vAndut a lor dreaptA ocina, din a lor drepte urice,
ale bunului Maruscai, a lui popa luga, sl din uricul tatAlui lui Drago Stanitescul, anume Nan, I privilegiul ce I-au avut ei de la bunul nostru, dela Alexandru
Voevod, un sat, anume Buciumeanii in jos de Radaani, i au vAndut acest sa t, credinciosului nostru pan, Isac visternic, drept 120 zloti tatarestl. ,Si sculAndu-se pan Isac visternic a platit si toti mai sus scrisii bani, 120 de zloti, in mnele Marustei. fiica
lui Mihul logofAt, nepoata popil luga 1 in manele lui Drago Stanitescul, fiul Jui
Nan. Si iarasi Marusca 1 Dragos, ce privilegii au avut ei, pe acest sat, pe Buciumeant, dela bunul nostru, dela Alexandru Voevod, inca le-au dat in mAnele lui pan Isac
visternic, inaintea noastrA si inaintea boerilor notri. Alta, noi vazand a lor bunA voie
1 tocmalA si deplina plata 1 not deasemenea 1 dela noi, am dat si am intarit cmdinclosului nostru pan Isac visternic aceste mai inainte spuse sate, anume Fulticeanii, la
Sumuz, unde a fost Stan PAntece, si Buciumeanli, in jos de Radasani, sa-i fie lui dela
noi uric 1 cu tot venitul, Jul si copiilor lui I nepotitor lul si stranepotilor lui si rastranepotilor lui si intregului neam al lui, cine I se va alege mai deaproape, 'nestricat
niciodata, in vecl. lar hotarul acestor mai sus scrise sate sa fie d,n toate partite, dupa
vechiul hotar, pe unde din veac a umblat. Si la aceasta este credinta noastrA a mai
sus scrisulul, Domniel noastre, Nol Stefan Voevod sl credinta preaiubilibor fii al Dcm
niei mete Alexandru si Bogdan Vlad si credinta boerilor nostri, credinta panului Neagu,
cr. p. Duma, cr, p. Gangur, cr. p. Drago dvornic, cr. p. Hra man, cr. p. latcu Hudie, Cr. p. Dajbog, cr. p, Steful pArcalab de Hotin, cr. p. Micota 1 a panului Reates pArcalabi de Neamt, cr. p. Andreica Clortorovschl. cr. p. Grozea pArcalab de Orhel, cr. p Ion Secara, pArcalab de Roman, cr. p. Clanau spatar, cr. p. Boldor visternic, cr. a. Eremia postelnic, cr. p. Fruntes stolnic, cr. p. Sandru comis si credinta tuturor boerilor nostri moldoveni 'si marl 1 mici. lar dupa viata noastra, eine va fi Domn
TAM noastre, din coplii notri sau din neamul nostru sau ori e eine... Si spre mal
mare Ode si imputernicire acestor toate mai sus scrise, am poruncit credinciosului
nostru pan TAutul logefat, sa scrie 1 sa lege pecetea noastra, catrA aceasta carte a
noastra. A scris Toader diac, in Suceava, in anul 6998, Mart 15.
Obs. Documentul fara pecete. 0 fotografie se afla la Acad. Rom. V I 36, cumparata dela E. Bratu, fotograf in Bacau, la 25 lunie 1914. Originalul nu se tie unde
se afla.
Un suret al lui Gheorghie Evloghie dascal. din 1785, lunie 11, e publicat in Uri-

caru XVI, 4-8. Traducerea lui Evloghie este buna. Dupa acest suret,.I. Bogdan, DSt.
I. 402, cla un rezumat, corectAnd, fara cuvand de dreptate, pe Hana" si pe Stan
PAntece", din traducerea corecta a lui Evloghie, in Oana" si ,,Oana PAntece". inchipuindu-si a e vorba de aceiasi persoana, Oana PAntece, cunoscutul boier. Se prea
poate ea Stan PAntece sa fie frate cu Oana PAntece Altfel, e foarte dreapta observatia lul Bogdan, cA de la porecla lui Stan PAntece, de Foltic" [din foale--pAntece) se
www.dacoromanica.ro

bESBATERI SI COMUNICARI

359

trage bumele satului Fulticenii, originea targului Fulticenllor de azi. [Vezi Harta stat.
major, pl, Falticeni] Daca Hane avea uric asupra Fulticenilor dela Ilia i $tefan Voevozi, apoi Stan Pantece, intemeietorul, e sub Alexandru cel Bun. Al Mud cu Fulticenii

e satul Buciumeni. D stApanirea lui popa luga i a fratelui sail Nan, ne vo[bete uricul din 1424 Fevr 16 [Uricarul XVI, 1-3, Ghibanescu, Surete I, 14-21, I. Bogdan,
An. Acad. Rom. seria II, torn. XXX, 356-7] ; aici, in hotarnica, gasim : i,c Aoporm
ijo RArrx w(T) cTima 40]3,11111, TA A0(10r010 AO lioToK,1 1110 HAIT[z] ii pamnia(H) noAAR
cTailfrx1" (panA la drumul ce merge de la Stan la Baia, apoi pe drum, la parAul ce
merge la RAdaeni, lAngl Staniga); Stan de alci este Stan Pantece ; StAnigA a dat numele satului apropiat Stanigenii ; in 1428 iulie 29, se intAresc numai lui Nan satele
Buciumenli unde este casa lui si St;nigeanii [eTzuoKtmirr]; in 1434, April 24 [Uricariul XVIII. 4-8, Hurm. I, 2, 852] se fntareste lui popa luga, pe lAnga alte sate i ,,satul Buciumeni, nnde-i este casa. ; tot in 1434, April 24, se intaresc lui popa luga, pe langa
alte sate, satul Buciumeani i... Radeania [Ulianitchi, Mat 42, Uricariul XVIII, 8,
Hurm. I
853] ; in 1439, Iuli 2, [Ulianitchi, cit. 57-8; Hurm, I, 2, 876], se intarete
lui popa luga 1 fiului sat' Mihail, pe lAnga alte sate, Buciumeanii pe $umuz; in 1442
Febr. 24 [Ulianitchi. Mat. No. 53, Hurm, 1, 878-9] fiii lui StAnigA (cHorie erainammil)
Vancea 1 Ilea, schimbl satul lor, ocina, anume Buciumeanii, cu Andronic 1 fiul su
Coste logofat ; e foarte curioasI aceasta schimbare de proprietate, in Buciumeni ; in
2,

alte 8 urice, de dup 1442-1455, in care se intaresc lui Mihail logofatul satele sale,
nu gasesc i Buciumenii. Sant deci alte urIce, necunoscute. Drago Stanitescul, fiul lui
Nan, i are numele de la satul StAnigeani, unde neamul lui va fi fost candva stapAn.
2. 1503, Sept. 18. Stefan Vvd. Mold. Inthreste lul Ion Talmaei satul Ruseani, la Tutova,
zumpArat, drept 250 slop tAtArAstl, de la Vlatl, fiul 1111 Stan, nepotul lui Rus Toader.
11/14cYrito 11 satino mkt c'14a(H) K0fRo(Ari) rOn(A)ps 3EM,IH Wm.:FROWN SHaMilulTo
4HHH(m) HCCH(m) mirrw(m) Haluil(M) RZcia(1) KTW Fin(H) WAapti(T) HIH qpsqii ro 8cAk1ll1H(T)

MHO flpIHAF 111341,) Hamil Fl Elpa(A) SCHA111 HM11HMH I mOnMRCKHMH ROWE Cara H411116 KAa(A)

cui

CTMilinh SHSKK fiS(C) T0AAE(1w(R) nO fro Aosim KOMI 1111KH(M) FliflOHS)KEHlt aillinpl1C11,10-

Rd(H) H frpw(41) ciioto npaKSIO wTHHHS W(T) citolro npasaro VP MA I EMI CMO 11A TSTOK'k
Ha HAM Ociattu cas-k Haulem8 hvnt; TailM4141'0 aa cH Bild(T) T4Tep7.K11(X).
8rritruun ita(tu)
11

Cara itV(H) T at%aid(4) ii Aandwrn(a) Sal T0TH Rh1111InHCM1111 FIHH'k3H I cil 3/1.1(T) TaT,1(p)CK11(x)
S fiSKiti CASs* lialurniS ronAS CHS CTMH1HS SHSKS NC) TOdArp.V(R) np-A(A) Ham H npia(A)

HmilliMH Romp:. HHO mid RHA*KIIIE HX2) Aospm KOAH TOKAE(K) 11 nonfat* 3411,141'8 I 4 Aim
TaKoK(A)(p H w(T) ria(c) Fcmiti AJAH H noTrpRAHM1 CASS* 11,1111FM8 Nita; TAAMAtiS Toe 11P/a(A)
cEtifilliol CEdO 1110 lid l'ST old: Ha iimm ISC*11H Kali0 AA 4(CT) Em8 w(T) Ha(r) Spu(K)
CR
KIcE(M) AO I KOAW(m) H A-ktEmit Er0 H 811S4ATO(M) frO H up* luSgarc(m) fro H np1416pkTW(M)
Fro H IczcimS poAS Fro Ki"o CA EA18 HUE p4Th HausAnatuill ufn018wFttho litmonnx HA WkItki.
x0 I Tglp% TOMS lutilliEnlicAHHomS CMS 1110 rid TSTOK'k HA HAM plc-knn A4 f(cT) 110 rrep)4.18 K0Tap'3 110 KV.A4 nas-kto onirsam. 4 Ha TO 1(C1) 11-kpa itainero r(cA)-ta FthilliEnHC4HH4r0 Mid
CTI4SAHri I ECOEKOAll H Wkpl npkill3MOKAEHHArO ella **a Mid normna ROEKOAH H R*p
11

Rorg()) Hdiffil(K), Ickpi new NIS(p)'lia AgOrilUd, K. n. 1414184a, K. U. T0AAEp.1 H 114114

Herp'hia naptcinanw(s) xoTu(n)CKI100 I R. 11. fp6Mia 11 nHt Aptronia nap :11114Kw(K) FIEM1ll,K1100

nonorpl(A)moro, g. n. /pOpi noprept cSgascKoro, II. II. KnhHRS

R. II. tuanApa nrptc4naKa
014Tnpl, K. 11. I tiaiKa RncTRpIHK4 K n. Ko3,1111 liipn HOCTEAIIHK4, 1. n. MorHAH 44111HHK4, K.
U. *0(411111a cTomiIIK,1, K. n. riETFIKa Komtica H wkp4 Rzci(x) Kora(p) liauin(c) monmscia(Y)
s1dumi;(0 n mannOc) a tIO alni(M) :KHKOT
KTO KVIrAl(T) r(C)411j[pe(M)] HAMM 31 MAN
w(T) AiiTEH 114111H(X) HAN w(i) HalliEro poA4 nal 1140 Kov(A) Kol'O Rh 11.1sfpf[Thl r(c)u(A)p(u) shiT,I iiaiiitii SEMall monAaRC1011 To(T) KW EMS I HenopSnin(A) imiEro Aaaliia H nctITRplq1A-

1).
2).

Vezi pg. 347, nota 9.

Sic.

www.dacoromanica.ro

DESBATERI $1 COMUNICARI

360
(A)111i4 dith a[61]

MAS STK p%AH(A) H

iro np[an]owkpisio

CAS(30S23 H 34

3.% HSHCI

A4414 H

neTrplAnnn

ECMItl ENOS 34

Wk3H. d Nd somasio
ICAI111 HAWEA48 trkp.lomS

ino vis(n) K8aH(41) COIN Sa CRON flu

Kpicnu(cT) U -noTapla{(01-lif TOMS HUMS h1111611HCM1 HOMS EiVklIH

mint; TRSTSnoita noro*rrs nnGrrti ii Haus nFtm(r) aaa-k[cirrn tc.cfmt; Anvil; NdllIEMS. 11Kcgd) itV(II) NON01314(4) Ain(K) 8 &AMMO RATW 34i ni(c)!Ja Cf( H)THIpi4 Hi AH h.
I

Cu mila lui Dumnezeu, Noi Stefan Voevod, Domnul TAril Mo!dovii, cunoscut facern 1 cu aceastA carte a noastrA tuturor cari vor cAuta la dnsa sau o vor auzi citindu-se, cA a venit, inaintea noagtrA i Inaintea tuturor boerilor notri moldoveni,
sluga noastrA Vlad, fiul lui Stan, nepotul lui Rus Toader, de a lui bunA voie, de nimene nesilit, nici asuprit, i a vndut a sa dreaptA ocinA, din al sAu drept uric, un
sat la Tutova, anume Ruseani, slugii noastre, lui Ion Talmaci, drept 250 de zloti tAtArei. Si sculAndu-se sluga noastrA Ion Talmaci, a plAtit toll aceti mai sus scrii
bani, 250 zloti tAtArAti, in maim slugii noastre, lui Vlad, fiul lui Stan, nepotul lui
Rus Toader, inaintea noastrA i inaintea boerilor notri. Alta, noi vAzAnd, a lor bunA
vole i tocmealA i deplinA platA i noi asemenea 1 de la noi, am dat i am intArit

slue noastre, lui Ion Talmaci, acest sat ce s'a spus mai inainte, ce-i la Tutova anume Ruseani, ca sA-i fie de la not uric i cu tot venitul i coplilor lui i nepotilor
lui 1 strAnepotilor lui i rastranepot lor lui i intregului neam al lui, clue i se va alege mai deaproape, nestricat nici odatA, in veci. lar hotarul acestui sat, scris mai sus
ce-i la Tutova, anume Ruseanii, sA fie dupA vechiul hotar, pe unde din veac a urnblat. lar la aceasta este credinta Domniei noastre, mai sus scrisului, Noi Stefan Voevod i credinta preaiubitului fiu al Domniei mele, Bogdan Voevod i credinta boerilor notri, credinta panului Giurgiu dvornic, cr. p. Steful, cr. p. Toader i c. p. NegrilA
pArcAlabi de Hotin, cr. p. Eremia i a. p. Drago, pArcAlabi de Nearnt, cr. p. Sandra
pArcAlab de Roman, cr. p. Arbure portar de Suceava, cr. p. ClAnAu spatar, cr. p, Isac visternic, cr. Cozma Sarpe postelnic, cr, p. MoghilA ceanic, cr. p. Fruntq stolnic,
cr. p. PetricA comig 1 credinta tuturor boerilor notrimoldoveni, mari i midi. lar dupA
viata noastrA, cine va fi Domn TArii noastre, din copiii notri, sau din neamul nostru,

sau ori pe eine Dumnezeu va alege sA fie, ca Domn, TArii noastre Moldovii, acesta
sA nu le strice dania noastrA i intAritura, ci sA le intAreascA 1 inputerniceascA, pentru cA i-am dat i i-am intArit, pentru & lui drept credincioasA slujbA i pentru cA el
1-a cumpArat, drept banil sAi, lar pentru mai mare thrie i intAriturA, acestor toate
mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru pan, TAutului logofAtul, sA scrie i
sA lege pecetea noastrA, cAtrA aceastA carte a noastrA. A scris Ion Popovici diac, in
Badeuti, in anul 7011, luna Septembrle 18 zile.

Obs. 0 fotografie la Acad. Rom. IV I 8, dAruitA de T. Pamfil, din BArlad, la 4

luliu 1914. Originalul pergament era la V. C. Nicolau, din BArlad.
La Arh stat. din Iai, Anaforale 19, f. 55 vo, se aflA urmAtorul rezumat al doc.
de mai sus : 47011, SAptv. 18. Suret di pl ispisocul Domnului Stefan Vvd. prin cari
intAreti stApanirea lui loan Talmaciul, pe intregul sat RusAnii, ci latj cumptrat cu 250
zloti di la Vlad, fiZorul hti Stan,. DupA acest rezumat, s'a dat cuprinsul documentului
in I. Bogdan, DSt. II, 229, cu citirea aVlai> in loc de Vlad cum e condica.In t. Tutova, corn. Plopana, snt 2 sate, at numele Ruseni : Rusenii Boereti i Rusenii RAzAeti [Diet. stat. al Rom. 1915, II, 974] In Anaforale cit. se dA i rezumatul unui uric de la Petru Rare, asupra acestui sat : 7037 (1529) Mart 17. Alt Suret di pi ispisocul Domnului Petru Vv., prin cart intAreti stApanire lui Parvul, loan i Niaca, fiii
lui loan TAImaciul, tot asupra satului RusAnii i satului Niagomiretii ; trli pArti din
Davidet1 pi Berheci i satul SAminetii, iar pisti Prut sat la Maluri, anumi Tometi,
cu moarl I un loc de pustie tot in Ont. Tecuciului, o sAlite pi Dimaci, cu moarA in
Dlmaci, I altA sAliti di pustletati in Ghent). Satul fit trage numele de Ia Rus Toader.

M. CostAchescu.
www.dacoromanica.ro

bESI3 ATER1 $1 COMUNICXRI

361

78. Proces verbal al sedintei din 12 lulle. Se aratA cA buletinul s'a ajuns cu tiparul la coala 7-a ; tot Procopie din Cesarea de C. Litzica. In urma intelegerli cu di rectia tipografiei Viata RomneascA s'a stabilit pretul unei coale de 8 pagini 2 000 le
pentru tipArirea buletinului.
Comitetul deleagA pe d-nii Gh. GhibAnescu sl M. CostAchEscu sA cerceteze

arhiva de doe. a d-nei Nat. Paciurea de la Cotnari i sA refereze, pentru a ti de

este caz de a le cumpAra. De la d-na Paciurea se cApAtase manuscriptul romanului
scris de bunica ei d-na Elena Hartulari, nascutA Plitos, care roman a incepnt a se publica in Convorbiri Literare. Cum insA doc. d-nei Paciurea, cateva sute la numAr, sant
in stadiu de transcrlere si coordonare, se va face o comunicare mai tarziu.
Situatia Casei pe jumAtate de an era aceasta, dupA raportul d-lui casier :
Venituri incasate 113.111 lei, NA cu 90000 lei prevederi.
Cheltueli efectuate 46465 fall cu 90600 prevederi.
Se realizazA dar pe primul semestru 23111 lei excedent la ii.casAri.
Pentru a da viata coalei de Epigrafie i Paleografie s'a dispus a se cere de
1a Bucuresti, de la d. Moisil, tire de cum functionezA coala de Paleografie pe langA
arhiva statului din Bucureti.
Muzeul nostru a fAcut un schimb de publicatii cu s( mine nil ce filologie de
pe langl Facultatea de Mere din Bucure0, de supt conducerea d-lui Ovid N. Densusea nu.

Se fac mai multt comunicAri :

a) 1796. Isioria rsipirii Ierusalimului (ms.)

PArintele Tincoca a bine volt a ne incredinta spre studie re un ms. pretios, care
cuprinde Isloria rdsipirei lerusalimului Ms. e un gros caet de 201 pagini, nenumero tate paginile, dar socotite quaternurile. M. numArA 25 quaternuri astfel numerotate : Primele 8 quatermiri a 4 file pe care sunt numerotate cu slove vechl chirilice :
ff. li, r, A, 6, s, 9! 11apoi s'a numerotat cu cifre arabe, insA numerotarea cu
4

-4

cifre aratl o altA manA mal neexperirnentatA, cAci nu tie intrebuinta ordinea coloanelor, ci transcrie ordinea slovelor in cifre ; i incepe numerAtoarea in continuare cu

cifre de la fila 27

8, 9

ii

10, 11

12,

i scri e'
apoi 3 si inainte cu cifre 4 4 14 4 ' 4 apoi
3
1
.
31, 41, 51 61, 71, 81, 91
in ordinea slovelor se scria astfel numele dintre 10-20 :
4

at, RI,

ri, Ai,

cu cifre

El,

4 4 4'
SI, 3i, Hi, 1, adicA intAi unit dIlle

apoi zecile. Apoi urmeazA tot

20' 21, 22' 23, 25, 26.101 file. Fila 101 e desprinsA.
4 4 4 4 4 3

Data. Pe fata intAi stA scrisA sus data in cifre arabe: 1796 Julie 31; iar pe fila
101 stA scris : si s'au scris agastA isforie in luna lui 0.:tomvrie in 28 la anul 1796,
9-aios i cu cifre i in slove.
Cel care a scris textul intrebuinteaza datele numai cu slove in context ; iatA bate datele
AFf, S, II.
,
In cifre prin ordinea cum se citeazA in text : K, X, R, Ke, u, r, L du%
datele TR1, --t.pe, w, -4.X, K.1, ii, S, A. -4J, KA, Ai, 3. -01-$3, -40-4
-Fara, SHA,
119

ir, = netiind cum sA scrie milio3nele le scrie in cuvinte :

a, -9", X, -141, X, -+E, -413, -+111,3, 11,1.1. hC, *,
Notila Pe fata 201, stau szrise aceste randur, care ne arat autorul ms.
Oh, grozav lucru este cele scrise prin Evanghelie, i infricosat lucru 1 amar
este trecnd cu vederea cuvintele lui Is. Hr. : cine va".
-topoA, -*wog, -4.K4s,

MlbliWnHe 111.ICZ CSTE AE AIN

11,114.

Buletinul Muzeului Municipal _loan Neculceg lapi.

www.dacoromanica.ro

46

btsBATER1

$1

COMUNICAM

.1844 Februarie in 16 zile am cetit aEastA carte ci este a mea, avand in priivire cu%/btu! lui Hs. ce au zis cAtrA ucenicii lui c nu va rAmanea piatrA pe piatrA 1i sau luat
rAsplAtirea pentru ceia ce au fAcut domnului, si dupA 40 ani sau irnplinit prorocire lui

Hs. precum au zis ceriul si plmantul vor trece, iar cuvintele mete nu vor trece, panA
ce sA va implini aceste toate.
Grigore Milicescu caminar.
Pe fata 102 versurile poporane :
FrunzA verde romonitA,
Ah I bAdita IonitA ;

De vrei ca sA mA iubesti,
SA nu mA mai pedepsesti.

Acad. RomanA posedA un ms. similar (N. 124), scris in 1782 luli 20 de leromonahul Nechifor ot man. Doljesti pentru pah. D. HArlescu, care a platit 120 bani, adied un leu vechlu. (Catalogul ms. romanesti, p. 283).
Spre confruntare cu alte ms. dam inceputul :
.Cand numai deacA au luat Vespazian cinste Chesaricestii vrednicii si fu intArit poruncitoriul a toatA lumea, IndatA in anul dintai a imparatiei sale, au inceput a
gandi pentru jidovii, carii mai rAmAsese de nu vor sA se inchine lui, si mult sfat fAand pentru aZasta au triimis pe Tit, fiul slu cu multe puteri ca sA risipeascA pre prea
slAvita cetate a lerusalimului.
b). 1808 lulie 21. lin act sturzesc. Tot Or. Tincoca ne-a dat spre copiare un
frumos zapis, prin care Ecaterina Sturza, sotia rAposatului biv vel spatar D. ;:.turza,
si cu fiul sAu Petrachi Sturza vinde prin D. Sturza vornic fratele Ecaterinei, ca vechil,
1873 stanjeni in curmezis si 1654 st in lungis din trupul a trei mosii de la Tecuci, pe
Zeletin : Trzii, DclmacWi i Scrojenii, cu 22000 lei ginerului el, Mihail lamandi
biv vel serdariu, Mihai lamandi serdar e Hui banului Toma lamandl, nepot jicnicerului
lonitA lamandi, stranepot lui lordachi lamandl post; rAstrAnepot lui Ionita lamandi vel
poatelnic din 1713. El are 2 frati pe Alexandru lamandi si pe Vasile iamandi stolnic.
Actul nostru ne lAmureste cA el era ginerele Ecaterinei i lui Dim. Sturza spatar, si
cumnat cii Petrachi Sturza (cf. Ispisoace V. 2, XXVII).
Spita SturzascA (Regne de M. Stourza par A. A C. Stourdza) ne aratA cine era
femeia lui Mih, lamandi serdar, Voichifa.
Toti Sturzestil se radicA in filiatiunea lor la Chiriac Sturza pah., singurul care
dintre 7 frati si surori a avut 7 copii la numAr. El era cumnat lul Gr. Ghica VodA
din 1660 dui:4 sora lui Maria.
latA incrangAtura in specie a celor 2 ramuri de Sturzesti.
Chiriac Sturza pah.
Alexandra Prajescu

Sandu pah.
= Parastheva
Vasile spatar
Soltana Costachi

Sandul spatar

= Maria Bogdan
Dimitrie Sturza spatar
Ecaterina Ion Sturza
log.

Voichita

a= M4h. lamandi post,

www.dacoromanica.ro

loan vornic
= Irina Buclum
Sandul Sturza log.

= fata lui T. Paladi

loan logofAt
Eudoxia Florescu

Dimit de, Ecaterina

logofAt = D Sturza
Sultana
Ventura

Petrachi Sturza
spatar

DESBA 1 ERI

I COMUNICARI

363

Deci Ecaterina I. Sturza si sotul sau D. Sandul Sturza erau veri al 3-le ?titre
danll; nu mai erau dar rude de aproape, fiind spita VIII de fnrudire.
79). Proces verbal N. 79, edinta din 30 Septembre. Cum a fost vacanta cea
mire i lucratorii de la tipografia Viati Romaneas:A au luat fiecare vacanta de ate
2 saptamani, s'a mers incet cu tiparirea buletinului, ajungandu-se la coala 17-a.
Se discuta chestia cumpararii doc. d-nei Nat. Pacturea, mai ales ca d.Preedinte
a comunicat el a mai capatat noi pachete mari cu vre-o 300 de acte, toate din
secl. XIX i ea le-a pus In lucru cu elevii sai de clasa V-a V-b spre copiare ; aceasta
II impedica de a putea spune pentru valoarea lot.; privind 'MA mai mult afaceriie materiale ale lui Gh. Hartulari au interes familiar.
In aceasta edinta se face urmatoarea comunicare:

Act ele de proprietate ale bisericilor Sf. Cheorghe si Vovidenia

din Botosani

Par. Irimescu paroh la bis, Sf. Gheorghe 1 Vovedenia din Botoani a Incredindintat D-Iui Gh. Ghibanescu 2 dosare cu acte vechi, ce privesc irnobilele celor doua
biserici.

Bis. Sf. Gheorghe e zidit de Elena Despotovna, doamna lui Petru Rare in 7049
luna Octombrle ,,K5S Aim renAmi lw GTE2ISAHA K0E110,1,1-1. a.0

Mcust

wvon,fia=tn zilele

udomniei liii Stefan Voevod, la anul 7049 luna Octombrie" (N. lorga, Inscriptii I. 220)
Domn este Stefan Lacusta, fratele natural a lui Petru Rare i cumnat deci Despotovnei.
Bis. Vovidenia e zidit In starea actual in 1834 Iunie (7342) de Grigore Varlaam,
fecior lui Manoli Varlam, nepot altui Manoli Varlaarn, care a facut o veche biserica
de lemn (idem I 224).

Dosarul Sf. Gheorghe cuprinde 47 acte, din cari numai 6 sunt anterioare

lul

1800, i le dam in intregime.

Dosarul bis. Vovidenie cuprinde 50 acte, din cari 8 sunt din secl. XVIII-a, i la
dam in fntregime ; deci In total 14 acte :
Pecetea targului Botoani o pastrau epitropii bis. Sf. Gheorghe, ceia ce arata c
municipalitatea targului Doamnei a fost strans legata cu epitropia bisericii Sf. Gheorghe, de oare ce nu oltuzii de tang pAstrau pecetea, el preutii bisericii domneti.Dam
1 o pecete a targului Botoani din 1780, alta de cat cea din Artur Gorovel Botosanii."
1. 7280. luli 4 (1772) Botoani.
Adica eu Iftimie femem Zaharii starostelui de locli. ot Botoani datam adivarat
zapisul meu la maim gineremeu lui Timoftie pentru ca iam vandut eu o casa lam avut

aice in tdrgul Botwnilor la mahalaoa lui Sfeti Gheorghie cari casa este facuta de
mine 1 de barbatul men. deci iam vanduto de a me buna voe. de nime silita nice
asuprita, ce de a me buna voe ca sa fie moie 1 dreapta ocina In vecl. dum. 1 copiilor i ne(po)t i stranepot pa(n) in veci. sl tocmala ne au fost una suta lei, i pe
tocnilA am avut ne au dat tot banii deplin si la agasta tocmalA sau tamplat targoyeti oatneni buni batrani i tineri cari mai

os sau iscalit I au pus degitile.

It 7280 lull 4.
Eu Eftimie femeia Zah(ar)lei staroste am vandut i am pus i degetul.
Eu Dorofteiu capitan mam tamplat.
Eu Nastasie sor Zahariei.
Eu Vasile sa(n) staroste de Cacti.
Eu Ion Stittie mam tamplat
www.dacoromanica.ro

DESBATERI

364

1 COMUNICARI

Eu lonita Casap
Toder Bunduc
Eu Constantin sin Simion Stihie
Eu Nastasie sor Zahariei
Eu Zaharie a Grecii.
Eu Costantin CenuA am serfs cu zisa lor
lsctliturA jidoveasca.
rIfilerf

TzprSASH :

gOT0111411j1-1.

1780. o pasere, stea.

2. 1787 Ghenar 20.

Filind ca la epitropia sfintei biserici ci sA prAznuete hramul sfAntului mare mucenic Gheorghie, de aice din Botoani socotindus sau ales i sau pus pe Costandin
sin Apostol ca sa fie purtator de grijA pentru toate trebuintele ce vor fi spre folosul
i podoaba acestii sfinte bisArici, la care fiind ca sl aflA afierosita I pecete targului
ci sa pune pentru incredintare la zapisAle de orice tocmalA ce sA fac aice atat pentru vanzare de casA cat 1 pentru schimbaturi i danii I alte tocmele ci sa intAmplA aa, pen-

tru care dau la sfanta biserica acei ce fac glad de incredintare veenicl; ate una
ocA de fare, sau dat i pecete aOsta a targului ca sa stee la mAna numitului Costantin sin Apostol epitropul bisaricii ce iaste de la aeastA peceati ; InsA sau poruncit lul Costandin i aZasta ca oricine vor merge cu zapis de orice tomala, ca sa pue
pecete targului spre incredintare, intai sA aiba a trimete acel zapis la vornicii de Botoiani, ca sA sa cerceteze de ata tocmala sA nu sa intample pe urma pricini i aduand rAva de la vornicii de Botoani, va pune pecete targului pe acel zapis, i va
lua venit svintei bisArici ate una oca ceara, far fArA rAva de la dnii vornici de la
Botoani volnic sA nu fie a pune pecete la nice un zapis, i sau dat aeasta carte ca
sa sa tie in ce chip are sa urmeze.
Manolachi stolnic beat -4411rn3 Ghenar 20.
3. 1790 Mai 19 BoWani.
De fat innainte noastra au avut ZudecatA Costandin Eanu cu losaf calugarul
Saponariul, pricina lor intraceastai chip au fost cA lftimie sot mortului Zaharie staroste de eocli mAtua lui Costandin Eanu avand o casa cu locul ei aice in Boboani fArA a nu ave Costandin nepotul ei Mai o tiintA au vandut lui losaf calugrul
in 140 lei 1 el ca unul ce nau avut nici o tiintA pentru vanzare acestii case au tras
la judecata innainte noastra pe numitul calugar cerand protimisari ca sA rascumpere casa, fiind drept nepot lftimiei sot mortului Zaharia, la cari intrebandusa pe losaf calugarul pentru ce nau intrebat i pe Costandin Eanu, fiind nepot Iflimiei niau
aratat cA la ace vreme and au cumparat casa Costandin nu sar fi afland aice; dar
cu aZasta nici o Indreptare nau putut gasi losaf cAlugArul, fiind cl trebnia sA atepte
sa vii Costandin, care de nar fi avut trebuinta Costandin pule atunce calugarul sA o
cumpere; osabit niau arAtat calugarul cA acum de o saptamana ace cas cu locul ei ar
fi Mufti danie la manastire sfantului Cheorghe, cari cunoscut este cft vazand cA Costandln vra sa lee protimisari, a rascumpara casa, au facut aeasta danie ; de cari nici
Costandin nu vra ca sA fie lipsita mAnAstire de aZastA danie, numai au cerut dupA
dreptate ce are ca sa rascumpere locul i sA fie tot danie manAstirii, insa fAcutA de
dansul pentru pomeniri parintilor sAi, ce sunt 1 mai denainte ctitori la ace mAnAstire.
Deci 1 de catra noi aa sau socotit a fi cu dreptate 1 am hotarat ca Costandin sa
intoarcA acei 120 lei calugarului losaf. i sa rAscumperi casa cu locul ei I calugarul sa
aiba a da scrisorile de cumparatura in mana lui Costandin, fiind ca au luat i toti
banii deplin inainte noastra.
1790 Maiu 29.
Dumitru Pisoschi.

Alexandru Sturza.

www.dacoromanica.ro

DESBATERI
4.

I COMUNICARI

365

1790 hada 15 Botwni.

AdicA eu Costantin Eanu care mai hos mam iscAlit datam adivAratA 1 Meredintata a me scrisoare la maim dmsale Kir Dumitru Gheorghiu ce este Epitrop bisAricii sfantului Gheorghie precum sA sA tie c vanzAndusA un loc cu casA a mAtuime
Iftimiel sot rposatului Zaharii staroste de Zocli, unui losaf calugArul Soponariul drept
140 lei, dar filndu cA eu la ace vanzare nu mam tamplat aice nici Dam tiut nimid;
ci viind i aflandu de vanzare aasta, dupA dreptate ce am avut a intra cu protimisire
sA rAscumpAr acel loc nu am avut bani, ci de vreme c i losaf cAlugArul au fost afierosit acest loc dupA moarte lui Sfantului Gheorghi l au eit din cuvnttifulf drept
aceia i pentru pomana pArintilor mei ce au fost poporani (ters epilropl) la ace bisericA, am fAcut invoiala cu dmlui chir Dumitrie epitrop bisAricei acetie r am luat
bani din banii bisAricii, di am rAscumpArat locul cu case cu dreptate protimisiril, ci
am avut prin hudecatA tot ca sA nu sA pagubeasca bisArica sfntului Gheorghle de nn
lucru ce au fostu afierosit, ii prin a me ostenealA el o am fAcut pentru powenirea pArintilor mei, i pentru ca sA nu sA pAgubeascA sfete Gheorghie am fAcut aEasta din
bun A voe mea. Dar prin aasta scrisoare a me tnA leg cA nici o data- zA nu WI scol
nici eu nici Mill din rudeniile mele cu vreun fel de chip sau protemisire a intoarce acel loc, cAci de sar i scula cineva nu poati sA intoarcA lucru afierosit bisAricii, dar
la invoiala noastrA am aAzat i aasta ca epitropii sA nu fie volnici a vinde . acest
loc, ci de vor vrea ori cu schimbu ori cu alt acaret spre mai bun folosul bisAricii
pot face pentru ca sl rAmAe odd i moie in veci neschimbatA i pentru mal bunA
incredintare mam iscAlit si am poftit 1 pe altii negutitori de cinste cari sau intamplaf
la aseastA invoialA de sau iscAlit.

Costandin Esanu.

1790 luni 25, lordaehi Popa mam intAmplat

^rtct.,t6Ni.toc papt+,;, 7E6pytc; p.r.umtAil p.ciptiptI 'circOasoAog navaittnri pptup6, 7E6pytoc NiptoXau
vatprryt7), Iktd; 'ABa. t papTup, wpaltupryli. alp:riTptoc 1`4ov6il

1793 April 4.
FiindcA Costandin sin Apostol asupra druia a fost datA purtare de grijA a stratisului venitului bisMcei sfeti Gheorghie de la pecete lrgului, sau intAmplat de au
murit, rAmAind pecetea in mAna lui Dumitru Micresa deau strnsu venitul pAnA acum
1793 april 4, carele dupA sama ce sau fAcut aflandu cl sau purtat cu randuiall i cu
silintA spre folosul bisArie, sau socotit 1 sau lAsat pecete tot in purtare de grijA purtndusA la toate intocma dupa urmare ce sA aratA printraastA carte, rnduindusA spre
aEasta din preunA cu Dumitru i pe Carste sin Anghel, atAt la strnsul venitului bisAricii cum 1 la epitropia bisAricii, purandusA amandoi cu toatA silinta spre Mosul biManolachi spatar.
sAricii.
in dos e nota din 1826 April 23 a lui Dumitru Micresa.
5.

De fall viind Costandin Esanu lam intrebat de este cu voe lui dat acest zapis i niau arAtat CA de a lui bunA voe lau dat i spre incredintare ath iscAlit.
Dumitru Pisoschi.
1700 lull.
Marn intamplat i eu, la aecastA scrisoare i am iscAlit
Ion Protopop Botoanl
i sau intArit i cu pecete tArgului (1780).
1793 Oct. 26.
AdecA eu Macovei dulgheriul datam adevArat zapisul mieu la mna dmsale epitropului sfntului Gheorghie precum sg s tie cl locul bisAricil din coltul dughenitor
cu pivnitA ce este fAcutA mi lau dat mie ca sA fac o dugheanA Cu toatA a mea chel6.

www.dacoromanica.ro

DESBATERI 1 COMUNICARI

366

tuialasA fie dugheana Nina sa fac grliiul (sic) pivnitei, sa grijescu pivnita i facandule sa le stapanescu ace ani i apol sa ramae a bisaricii de istov. dar cat vor
da altii chide mai volnic sa flu eu sa dau i sa o iii, MO ma mai indatorescu si

cu aZasta filnd ca bisdrica are trebuinld de Mud clopotnifd de lemn eu sa fiu

intaiul mester sa pui tot metersugul lemnului de la mine pAna o voi gatio cu
toata gatirea ei frA nici o plata, si osabit avand trebuinta de a mai face un cerdac
adeca pridvor asupra usai bisaricil iari eu iari datoriu sa fiu al face cu tot meterugul mieu, numai toata mater e sami dea atat la clopotnita cat si la pridvor si
pentru mai adevarata credinta miam pus mai gos degetul.
1793 Oct. 26.
Eu Macovei dulgheriul cu voe mea am dat acest zapis la mana Epitropilor.
Viind de fata Innainte noastt A Macovei dulgheriul niau aratat a de a lui buna
voe au Mut ae'asta tocmala i spre incredintare am iscalit.
1793 Noem. 2.
Grigore Caminar
Vasile dascal am scris.
in dos ; zapisul a lui Macovei pentru dugheana bisaricii

1796 Oct. 26,

1796 luni 24.

Adica eu Nita a Elenii ligan inpreun cu sotul meu Marie 1 cu fii noiri Nicolaiu, Dumitru, loan, adiverim printraasta a noastra scrisoare precum sa sa tie ca avand noi o casd cu locul et aice fn tdrgul Botosanilor fn mahalaoa figdneascd
care casa iaste parintasca si sa hotaraste dinspre rasarit cu Bogdan arman, iar despre apus cu fratemeu lane Far despre amiazdzi cu drumul ce vine din armenime i
despre amiaza noapte cu sorame Marica, l fiind eu cd mai mic in casa parinteasca
am ramas eu clironom pe casa parintasca dupa ce sIll luat toti fratil mei zastrile lor.
socotinduma augur cu sotul meu cA sa o dau danie pentru sufletele parintilor, si nic
snit nici asupriti de nimene, am dato bisaricii sfantului marelui mucenic Gheorghie,
unde sa aiba a sA pomeni sufletele raposatilor din tot neamul nostru i' nimeni sa nu
aiba voe a strica aZasta danie a noastra; iara sculandusa cineva din copii notri sau
din alte neamuri ca sa strice aciasta danie sa nu I O. tie in sama, ori la ce gudecata
i sA fie neertat de sfanta biserica 1 de noi ispre credinta neam pus numele i degetul.
1796 luni 24.
Eu Nita a Elenei adiverez.
Eu Maria sot lui Nita adeverez, i impreuna cu fii notri
si ieu Ilie preut am scris cu zisa lui Nita
Gheorghe preut mam intamplatPetre preut mam intamplat.
lordache pietraru mam intam plat loan stoleriu mam intam plat
de la vornicii de Botosani.
Viind si innaite me Nita a Elenei cu fameia sa i impreuna i cu epitropul bisarichi sfantului marelui mucenic Gheorghe si aratandusa ca de buna voe au fcut alasta afierogire, spre aceia am incredintat scrisoare aceasta i eu 96. luni 27.
Matei Milo stolnic
7.

8.

7262 Oct. 21 (1753) lai.

11w Matei Ghica Voevod, bojieiu milostiu gspdru Zemli Moldavscoi. datam carte

domniei mele preofilor ce sdnt Ia besearica lui Manole Cupef din Botosani. unde
sa cinsteste si sa prAznuiaste intrarea in Besearica a pre sfintei curatei Nascatoarei
de Dumnezeu, sa fie volnici cu carte domniei mete a stapani o casa cu tot locul casAi eat tine ograda din tarp din Botosani, de langA bisearica lui Manole cupel, "au
www.dacoromanica.ro

-DESBATE121 SI COMIINIC1sR1

M17

fostu a lui Aslanu armanul..dupa m Arturie Eau arAtat de la Costantin vornicul de Botoani din anii 7252 Fevr. 11. in care sau vAzut iscaliti i marturi protopop lordachie
de Botoani, 1 lane tau fostu vatav Mitropoliei, i Miron Gorovei camara de ocne,
scrilndu precum denaintea lor au mArturisit Agope popa armenescu din Botoani 'eau
fostu de fata au audzAt cu ureachile sale, dAruind Asian armeanul dina,ntea biscopului lor armenescu aa'astA casa cu locul ei cat tine ograda bisericii lui Mano le cupef. drept aceaia dupA mArturie acestor de sus scrii care sau vAdzut 1 sau cetit de
vet logofAt, sA aibA a stApani preutii ce vor fi rugAtori la aastA besearicA ala casA
cu tot locul casAi cat lane ograda cu pace, 1 altii sA naibA triabA cu casa. i sA le
fie i de la domnia mea intAriturA statAtoare.
1. p. tu ro.
7262 Oct. 21.
in dos : a lui Hagi Asian.
7270 April 19. (1762)
AdicA eu Antricu (sic) sin Gligorie Botezatul impreunA cu femeia me Marie cu
tot copii mei, datam adivarat zapisul meu la mama dmsale tj-upannlui Dlmii negutito9.

rului pentru cA iam vandut eu o casA a me care casa am facut eu om uddut (sic)
cu loc cu tot cat tine ograda tocmala ne au fost treizeci i dud lei pe tocmalA
6am avut me au dat tot bani deplin p cad am scos casa la vanzare. intAiu am intrebat tote rudele mele mahalagii mei nime nu sau aflat ca sa cumpere, dece onodusci (sic) dumnalui am vandut dmsde de a me bunA voe ca sa fie move i dreaptA
ocinA in veci. iar scillandusA cineva din rudile rnele sau dintralte neamuri ca sA rAspun da ceva cu mine sA Intrebe. iar dmsale sAi de bunA pace. sA stapanescA in veci

pentru mai mare credinta iam dat acesta adivArat zapis al meu ca sa sthpanescA cu
pace la aastA tocmalA sau tamplat oameni buni bAtrani targoveti de aici di targu
din BotAeni carii mai gos sau iscllt casa este la mahala lelng bisarica tut Manolii. langa PavAl Cray $ pentru credinta am pus degetile.
It 7270 ap. 19.
Eu Antricu sin Gligorii Botezatul am vandut.
Eu Maria femeia lui Antricu.
Eu Vasilie brat lui Andreiu.
PavAl Cray mam tamplat.
Eu preutul Dumitraco martur di la bisiarica lui Manole.
Dumitraco Bran comis.
-E

Eu Costandin Cenu am scris cu dzisa lor.

Eu Simion Stihie.
Eu Simion Botezat.
loan Protopop ot Harlau.
Ion protopop ot Botoani.
Pecete targului BotoAni, pasere.
10. 7273 Ghenar 21 (1765).
Adica eu Tudosi monah datam adevarat zapisul meu la maim dmisale lui PavM baibArAcar precum sA s tie c iam vandut locul cu pometi de langa zaplajii besericei lui Manole de bung voe me i cu voe sotului mieu Marii i pretul pu fostu zece
lei bani 1 iam dat sA stApAneasca in ve6 i el i filorii lul i nime din niamurile mele
sA nu aibl triaba. cAci cu tire tuturor lam vanduto 1 lui PavAl nici o suparare nime
sA facA ce cu nime Sisi intrebe oricine ce ar raspunde dar lui PavAl sAi de buni pace
cal dreaptA moie a me ce iam vandutu iar cine sar scula pe urmA I vor faci vreo
cheltuialA sau pilnealA sA fie toat dispre mine. cari mai gos mam iscalit.
et 72b3 Ghenar 30.

www.dacoromanica.ro

DtSt3ACERI $1 COMUNICARI

+
+

+
+

Eu Tudosi monah.
Eu Paval sin lui Tudosl.
Eu Marie sotul lui Tudosi.
Eu Gheorghi sin lui Tudosi.
Eu lordachi sAhaidacar mam tamplat.

Eu Chirilac GA lucA.

Eu lonita Donos am scris cu zisa tuturor.

Eu tefan au lei mam tamplat la aeasta vanzare.
1767 Mart 30.
Facem' tire CII aEasta carte a noastra de h-udecata precum sa s tie cA
au venit 1nnainte noastra dmneei Irina Manoleasa i zasa cumu ca fiind un loc
de casA a unui Tudos monah. care locu sA hotaraste cu locul bisaricii dmsale 1 vanzandu Tudos acel locu, unui PavAl baibaracar, drept 9 lei nu au intrebat pe dmnei Irina Manoleasa cumu cA vinde locu, Paval bMbaracar cum cAl cumparA. si mai pre
urma, 1ntiintandusa Dmneei Irina Manoleasa, COM ca au vandut locul JUi Paval iau
zis in doal trei randuri lui PavAl ca sAl fatoarca banii ce au dat pe loc, fiind dmneei
razei i el In tarie nu au vrut, i chemandul de fat lam intrebat cu stire dmsali I- rine! Manoleasa, au cumparat acel loc 1 nici el nu a tagaduitu, ce au spus cum cA fara
tire dmsale Mull Manoleasa, au cumparat acel loc pentru cari dupa dreptati fiind
dmei Irina Manoleasa razai, i cumparand locul far de tire dmsale iau 1ntorsu banl
dupa zapis cel de cumparatura 9 lei pe locu i 2 pol tel pentru gardul ce facusA in prejurul locului, i sau dat locul suptu stapanire dmsale i cu kasta am dat marturie
noastra la man dmsale Irinli Manoles ca sA stapanesca locul in pace. aEasta.'
11.

--i-alkas Mart 20.

Neculai Capitan
Grigora

In dos: locul de la bisArica lui Nth iapd.

7284 Octombre 29. (1775)
Din luminata porunca prea Inaltat domnului nostru manna sa Alexandru Costandin Vvod fiind oranduit dmlui paharnic lonit Canand ca sA cerceteze targurile don:12.

neti I locurile de pe la targuri atata cele ce sant date danii de luminatii domni pe
la manastiri I pe la boeri, cat i ceie cari le stapanesc-unii i altii far de a avea hrisoave domneti ; si la aasta cercetare fiind i eu randuit cu dmlui paharnic Canan,
viind i la targul Botoanii. la cercetare ce am facut targului, fntre lucruri ce saugasit
a manastiril I a boerilor sau gasit i un loc al bisaricii a sfintei curate nAscatoare
de Dumnezeu, care 11 are bisarica danie, de la un Asian arman, care cu locul ei cat Ii
tine ograda, de care loc au aratat o carte a mArii sale rAposatului Matei Ghica Voevod
din anil 7263 Oct. 21 Intru care scrie cA dA i volnicete pre preotii ce santu la
bisArica lul Manole Cupet din Botoani sa fie volnici cu cartea mArii sal e a stApani
o cast( cu tot locul casei, cat tine ograda cari au fost a lui Asian armanul, dupa marturie ce au aratat mArii sale de la Costandin vornic de Botosani din anii 7252 Febr.
11. I'd earl au fost Iscaliti marturi prOtopopu lordachi din Botoani i lane ce au fost
vAtav la mittopolie, 1 Miron :Gorovei camaras de ocna infra care marturie au fost
scrfindu precum denainte lor au marturisit Agona popa armenescu, din Botosani. ca
au lost de fata i au auzU cu urechile sale dAruind Asian arman denaintea biscopului
lor armenesct aseasta casa cu locul ei cat tine ograda. bisiricii lui Manole. i dupa
marturia acelora de mai sus aratati. Intareata Mariia sa Matei Ghica VocIA. stapa-

www.dacoromanica.ro

VES13ATER1 .$1 COMUNICAR1

369

nirea preotilor ce ar fi rugatori la aZa sfanta bisearica, sa aiba a stapani ala casa cu
tot locul casi cat. tine ograda cu pace i sA fie di la maria sa Intaritura stAtAtoare
1 altii sa naibA triaba peste carte marii sale. i dupa aceasta intaritura domneascA
care mai sus sau arAtat am ma surat acest loc cu stanjan gospod 1 sau aflat curmeziul 30 stanjani, fundul despre Tiron i Cazacliu pn In coltul gardului popei lul Dumitraco, i 38 stanjeni sau aflat lungul locului i pe aceasta masura i IntariturA domneasca Earn vazut care sau aratat mai sus am facut aZ'asta mArturie, Intru care mam
iscalit. 1784 Oct. 29 Costandin Stancescu vornic de poartA.

in dos : a bisaricii pentru locul cei afara

1787 April 6.
lordachi GalucA i Colacel sanAtate, In doaw randuri ati fost randulti prin tidula
de dmlor vornicii Zau fost mai inainte ca sa masurati 1 sa hotarati locul Floarei de
13.

catra locul bisaricii cum i locul bisaricii de catra locul Floarei i nu sa potrivesc aratarile ce
faceti in dosul tadulilor, sA fie Intrun chip 1 fiind ca Floare jalueste ca i _sau facut strambatate i impresurare locului ei ; lata de iznoava varanduescu sa mergep la stare locului, unde

fiind fata lordache Manole cu scrisori pe locul bisAricii ce va avea cum 1 Floare cu
scrisori ce va avea, strangand i oameni impregiurai, cari vor ii tlind staria locului si dupa cum veti adeveri din scrisorile i a o parte i alta i dupA semnele vechi
ce vor fi sA faceti mAsura locului Floarei ca inpresurandus locul bisAricii i dupa cum
yeti afla cu dreptate in frica lui Dumnezeu sA intiintatj. 1787 Ap. 6.
Mihalu stolnic

far cand din scrisori i din megiei Inpregiurai nu yeti putea adiveri cat este
locul Floarii, atunci sa faceti mg sura locului bisaricii lungul pe amandoaa partile cum
1 pe curmezi pe trei locuri, asa mine sa ma surati i locul Floarei i cap stanjen 1 sa
va afla atat la locul bisaricii cat si la locul Floarei BA ne Intintati. Incris.
Mihalu stolnic

Din porunca dmtale Cucoane stolnice, am mersu la locul bisAricil I la locul

Floarei, unde este pricina intre locul bisaricii 1 a Floarii i adunandusA 1 mahalagii
batrani cum 1 preutii bisaricii 1 facandusa cercetare sau &Hu tumurugii zaplajli pe
supt gardul Floarei i am luat cu masura din tumurugii ce au gasit a masura din
sus, 36 stanjeni 1 trei palme proaste i masurand fundul deFpre apus 22 stanjeni 1
doaw palme proaste ; masurand lungul de jos sau gAsit 28 st. Nina fti drumul despre
pitarul Peirachi, i masurand capatul despre locul Floaril despre rAsArit 32 stanjeni
i masurand i mijiocul 28 stanjeni. keasta mAsurA sau facut tintirimulul blsaricii, 1
din poronca dmitale am mAsurat 1 locul Floarii i am gAsit 25 lungul despre apus,
1 masurand i fundul din sus 19. O. masurand lungul dispre drum dispre rasArit 32
i masurand capAtul de (:)3 sau gasit 15 stanjeni 1 dupl cum am aflat prin dovezi
i prin mArturii a oameni batrani. Intitntam pe dmta i ce de pe urma ramane la Intelepciune dmitale.
+ Eu Neculal Muste
En Costantin Colacel
Eu lordachi Galuca.

1790 Oct 26.

Adica Hagi ValEu datam incredintata Scrisoare ma la mana dmsale Kir Teodor
Panaite precum sa s tie ca avandu eu o casa In mahalaoa de langd biserica VoDidenie aice in targu Botoanilor danie dela dmlui Hag( 4.upAnu Enciul am fault
schimbu cu dmiui Chir Toader, 1 miau dat alta casA cu tot locul el tot acolo la ma14.

Buletinul Muzeulul Municipal oan Neculce lagi.

www.dacoromanica.ro

47

bEBATEM SI .CONIUN1CA1

Y70

halaaa aEala sl miau dat i dot sute cincizeci tel bawl adaos. si eu Inca lam dat casa
Blast& a me ce sg numete mai sus cu tot locul ei 1 cu toate scrisorile pe dnsa. ce
santd Vechl, drept aceia fiindu cA alastA schimbatura sau facut de buna voe me,
zit SA fie dmsale drapta mole i ocina Nor, nepotilor si stranepotllor dmsale si sa
sit stgpaneasci cu btina pace i fara de nici o suparare, si azasta Casa ce iam dat
schimbo despre apusu sa hotatate cu lani Tinculet. far cu celante pr1i dinprejurul
sA hotdrdfle tot ell drumurile ce sat*, i pentru aEastA spre temelnica credinta am
!scant insumi cu man me.
Eu Hagi Simion adiverezu ce arata mai sus.
1729 Oct. 26.
loan polcovnic mam tamplat.
Manolachi Gheorghlu martur.
Mihalachl Neculau.

Costaddin Codrescu am scris zapisul cu zisa numitului mai sus,

1790 Oct. 26.

Datam atasta scrisoare a me eu cail mai gos main iscalit Hagi loan Nicolau, datam la mdna dmsale Hagi Simion Valciu, precum sa s fie cg fiindu aZastg casg din
mahakioa Idngd bisdrica ce sd nume0e a Manolesii miau daruitu raposatul Dima
Clocan frt-vreme dud au raposat, facandu epitrop pe mine Hagi loan Nicolau i pe
dumrleakil Hag1 lvanciu, si pentru osteneala ce am Mut neau daruit aasta casa ; pentru care casa arata 1 in diata ; si fiindu i dmlui Hagi Simion tovara intrace vreme
cu mine, au facut 1 dmlui osteneala la toate impreuna cu noi si pentru aceia lam datut sf noi aEasta casa cu tot locul ei, dupg cum au fostu daruita si noai prin
15.

diata de rAposatul Dima Ciocan, pentru carele sgi fie dreaptA ocing si rnosie sg o stgpineasci Cu pace. dmlui 1 copii dmsale. in veci de nimene asuprit In veci. I pentru

credinta iam dat aasta scrisoare la mana 1 am iscalit cu man me.

1790 Oct 26.
Hagi Enseu Neculau
Mihalachi Neculau am scris.

80% Proces Verbal N. 80 ; sedinta de la 24 Noembrie. Din buletin se tiparise

ooala 221 far muzeul primeste din partea d-lui Radu Manoliu o fotografie cu o vedere
.

a,. laiior din 1860.

1)-1 Preedinte comunica di a luat parte fa serbatorirea P. S. S. Episcop hi

Huilor Jacob Antonovici, pentru implinirea a 70 aril de vrgstg.
Receptla a avut loc la palatul Episcopal al Husilor. Un numAr festiv al Revistef
Episcopief de Hu1 se ocupa de viata sArbAtoritu'ui, iar cu acest prilej, s'a ImpArtit
la meseni vol. V din Doc. Bdrlddene, care cuprinde activitatea sa.ca preut, profesor,
arhiereu i episcop,
D-sa a salutat pe serbatorit in numele muzeului Muncipal 14, a carat membru
de onoare este 1 un asiduu donator de acte vechi, ce privesc orasul i judetul lasii,
Cu aceasta zi de serbatoare s'a deschis i muzeul arheologic din palatul episcopal, in odaia, ce sta deasupra scarilor de intrare. Acest muzeu meritg o cercetare deosebita, cad are odoare bisericeti, vestminte, i cArti vechi. Par. Ursacescu, proprie-.
tarul muzeului arheologic de la Curteni (Falciu) ingriieste de acest muzeu episcopal.
Notam o nabedearnit5, cusuta cu fir de aur, data de Lupul Coci hatman 1 parcatab de Suceave, in 7138 (1638) Episcopiel de Hui.
nczn ri1istopHH11"* Cr130011 nom I

4811841h, XETMAH1S.

twou 1.1 11.041.9SWIti WO I Tr$A0tlid. Ft AAA. EX ,efIli[CKO]r1111

www.dacoromanica.ro

Ft

115f3KAAA

w(T) wz(r)

nk atiaRCKH. CHK
RA. --f.ap.m,"

KSIIITH

DESBATERI $1 COMUNICARI

371

,,aceastA nedebearnitl a fAcut-o pan Lupul hatman 1 parcalab Sucevei, fiul lui
Cod. cu cneaghinea lui Tudosca i au dat-o In Episcopie din tArg. Hu1 la anul 7138
(1630).

- Pe o pecete micA (diametrul 0.025), gAsitA la Barlad stA scris In cirilice

ItZ1134136 10911,HA09. 1811: marca cap de bou.
Comertul de librArie era supus monopolului, i domnia dAdea acest monoppl cui
credea; i ca semn era pecetea ce se punea pe cArcile vndute : singur (are drept la)
vnzare cdrfilor 1811.
ckursp

81. Proces verbal N. 81; edInta din 23 Dec. 1926. Fiind edinta de incheere
de an financiar, comitetul dispune incheerea bilantuiul anului 1926, i d. Cassier M.

CostAchescu aratA situatia :casei.

- Buletinul N. 6 ajunsese cu tiparul la coala 25.

- Colabo;atorii se plAtesc din restul respectiv, pentru cele 200 pagint (25,
coli tipArite), sr- d. Gh. GhibAnescu oferA ca donatie din partea d-sale suma de 900
lei, parte aferentA cuvenitA d-sale.

Bilantul anului 1926

A. Venituri

B. Cheltueli

realizate
1). Soldo
28806 90 28806 90
2). subven. PrimAriel lai 20000 20000.3). Vanzare buletinului 20000 38171.4). Subventii i donatii 20000 59300
5). dobanzi
1193.10 1594.99 000.10 147871,90

plus la Incasdri 57871.90

1). Localul
2). CArti
3). Mobllier
4). Cancelarie

2000
10000
1000
1000

electuate
510.00
10965.00

1404.-

5), $coala de epi- 1000

fie

6). tipArirea Bulletinului

50000

7). Colaborare
5000
8). Jetoane
6000
9). Arhiva muz. 10000
10). extraordinare 4000

72760.5000.-

4400,-

3600.-

90000
6g-639.plus la cheltueli 8639 lei
D-1 Casier va Inscrie pentru anul bugetar 19.7 ca soldo in cas6 49232.90 tel
cAci plusul de cheltueli de 8639 lei sau luat de la plusul de incasAri de 57871.90 lei.

- Arhiva D-nei Natalia Paciurea. Actele oferite de d-na Nat. Paciurea in numAr de 156 au fost cetite I Mute regeste de d. preedinte i cum 140 din ele sunt
din secl. XIX-a nu prezintA un interes deosebit, aa cA d. Preledinte este autorizat
a-I mai oferi 1000 lei pe lAngA avansul dat In sama manuscriptului Elenco Hartulari
Istorla Vie/el mete", primul roman scris de o scriitoare romang.
- Cum pentru anul 1927 se simte nevoe de cApAtarea unor noi subventiuni de
pe la ministere comitetul roagA pe d. preedinte a face intervenirile necesare pentru

care I se Dor acorda cheltuelile necesare de deplasare.

Se fac comunicAri asupra documentelor date de Episcop lacob al Huilor.

Donatiunea Pr. S. S. lacob Episcop Hui1or

In plic V al opisului general donatiuni diverse" s'au incris cele 17 acte vechi
donate Muzeului Municipal, de cAtrA P. SS. lacob al Huilor (pr. Ion Antonovici).
www.dacoromanica.ro

DESBATERI SI COMUNICARI

372

1. 7211 Dec. 1 (1702). N. Ranghinit dg daniie nepotului sgu Meleghi pgrtile sale
din Ocenl.
2, 7214 lull 3 (1706). A ntioh Vodg Cantemir da rgmasi pe Ion i Costantin In
privinta unui sednic de peoe fgcut pe mosia lui Meleghi stegar. 1 a Mgrzacului stegar.
3. 7215 Noem. 24 (1706). Andronachi dg danie stegarului Meleghi o parte din
Seliste.

4. 7216 Oct. 25 (1707). Ene si Lupul vind stegarului Meleg hi pArlile lor din
Ocesti.

5. 7217 Mart 10 (1709). Mrturia pentru stegarul Mgrzac cg are datorii la vist.
Paladi pentru Ocesti.
6. 7232 Sept. 23 (1725). Mihai VoclA datg carte lui Meleghi .biv clucer ca sg de a
zecea de pe Ocesti.
7. 7233 April 26 (1725), Cartea lui Mihai Vodg Edat lui Meleghi clucer sg se
apere de incAlcArile despre ()stile strgine.
8. 7237 Oct. 16 (1728). Decusarg vinde clucerului Meleghi cu zece lei partile
sale din Oceni.
9. 7237 Mari 6 (1729). Gr, Ghica Von dg carte lui Meleghi bulucbag pe mola sa Oceni.
10. 7242 (1734). Zapisul unei case din lasi, In tArgui Fginei cumpgratg de Panaite cupet, cu 150 lei de la Filip.
11. 7266 Sept. 11 (1757). Cartea lui Scarlat Gr. Ghica VodA de hotarAt Costulenli Mitropoliei de Iasi.
12. 7271 Noem. 21 (1762). V. Razul hatman primeste danie in Oceni partea lui

loan, de pe sotia sa Ileana,

13. 7271 Ghenar 25 (1763). V. Razul hatman capAtg danie in Oceni, pe Jijia la
Coada StAncei pgrtile rAzAsesti.

7271 Aug. 22 (1773). Safta vinde cu 14 lei ginerelui sgu Ionitg lg. pgrtile sale
din Ocenl.
15. 1675 Febr. 12. V. Razul hatman cumpgrg cu 200 lei in Oceni partea lui Tanasg Meleghi.
16. 1766 Aug. 17. V. Razul hatman cumpgrg cu 150 lei in Oceni partea lui Ionitg
Popa diac. .
17. Fdrd data. Tidularul Ocenilor.

Tot P. S. S. Episcopul lacob a mai donat muzeulul 50 documente vechi intre

6974 Aug. 1 (1466)-1835 Martie 16, cu cuprins variat, din care unele privesc Iasil
1 case din Iasi. Toate aceste acte au fost inscrise in opisul general al documentelor
in plic XIX. Actele ce privesc case din lasi le vom publica in 'N. 7 al Buletinului.
Proces verbal N. 82, sedinta din 4 Februarie 1927.
Cu tiparul buletinului s'a ajuns la coala 30.
- Primele vArsgminte ce se fac casierului de cgtrg D4 Presedinte sunt aceste : 5000
lj subventli acordate de D-1 Meissner, ministrul lucrgrilor publice ; de la acelasi 3500 tel
din vAnzarea a 5 corpurl de buletin ; 300 lei din 2 numere vAndute la particulari;total
82.

8800 lel.

- Se realege acelasi biurou al comitetului si anume Presedinte Oh. Ghibdnescu ,

vicepresedinte N. A. Bogdan, Conservatorul muzeului Sever Zona, secretar A. D. Atanasiu ; easier M. Costdchescu.
Membrii onorari I corespondenti sunt aceiasi, WA a se spoil numarul.

www.dacoromanica.ro

DESBATER( si ComuNICARI

373

Bugetul muzeului pp anul 1927

B. Chellueli

A. Venituri
1), Sold.

2). Subventia corn. Iasi

3). Vanzarea buletinului
4). sub ventii, donatii
5). dobanzi

49232.90
20000

1). localul

2) Obiecte de arts, carp'

25000.

3). mobilier
4). Cancelarie

25000
767.1*0

5). 5coala de epigrafie

6), tiparIrea buletinului
7). Colaborare
8. Jetoane
9), extraordinare

120000 lei

adica una ut cloud zeci mii lei h venituri sl la cheltueli.

*

3000.
20000.

2000.
6000.
1000.

70000.

5000.
6000.
7000.

120000.

83. Proces verbal N. 83, edinta din 7 Mai 1927. Cu buletinul s'a ajuns la coala
41, partea administrativa, desbateri i comunicari.
Subvenfli sl Incasri. D-I presedinte potrivit insarcinrei data varsa casierului urmatoarele sume :
a). Subventii : 25000 de la ministerul Cultelor, 10000 de la minis terul Ins trucliunei, 5000 de la ministerul muncii, 4500 de la ministerul sanatatei publice = 44300 lel.
b). vdnz6ri 1000 lei pentru 5 ex. N 5 la minist. sanatatii.
1000 tel
muncii.
400
pentru 2 ex. N. 5 la Primaria Vaslui.
200 , Leon Ghica Dumbraveni.
2600 lei.

Total 47100 lei.

Dupa propunerea d-lui N. A. Bogdan se face interventie in scris la Primarle
pentru a inchiria apartamentele libere de la societatea de medici i naturaliti pentru
a instala blblioteca si obiectele de muzeu, ca s fie accesibile marelul public.
Primaria n'a putut satis face doleantele muzeului.
Se fac comunicari asupra actelor cumparate de la Alex. Rosculescu.

Acte cumparate de la Alex. Roculescu

Iii pachetul XXI al opisului general s'au facut regeste de pe 16 acte vechi, cumpg rate de la clironornii defunctului Alex. Rosculescu, cum si un Album de cateva inscriptil copiate ex visu de d. Rosculescu de pe monumentele lailor. Actele incep de
la 7151 Noemb. (1642)-1853 Aug. 13. Din aceste acte vre-o 5 din ele vorbesc de
case din Iasi si anume :

1805 Ghenar 10. lordachi Pascal cumpr cu 250 lei un loc de cas In Muntenimea de jos de la Marcu clucer.
1806 Mart 7. Gh. Talpe vornic de poart cerceteaz pricinile locului de cas a
lui lordachl Pascal.
1806 Ghenar 12. Jalba Vasilcai contra lui lordachi Pascal pentru locul de casa
din Muntenimea de jos.
1815 Oct 31. P.Gheorghiu cumpara cu 1150 lei locul da casa a lui Nedelcu
logoft de vale de Vulpe.
1810 Sept 30. Vasilca fata lui T. Padure staroste cere sa i se scoata la mezat
casele sale de supt biserica lui Vulpe.

www.dacoromanica.ro

374

DESBATER1 $1 COMUNICAR1

1813 Noembre 18. Nedelcu logoflt de taing adiverinta pentru locul de casa a
Vasilcal de supt blserica lul Vulpe.
1853 Noembre 11. Scrisoare egumenului Sf. Ion Zlataust pentru o casa din lai
la Ruleni.

Se cumpara prin d. Traian Ichim un numar de 18 bucati documente (Intre

1739-1 836) ce privesc un loc al Gutetilor intre elite veche a Chervaariei i ulita

Falnei, din deal de podul meserclilor.

Se vor publica integral in nr. 7 al Buletinului.
Se cumpara o masea de mastodont, foarte bine pastrata ; maseaua s'a gasit
In male! Prutului in dreptul satului Petreti.

0 lcoand ceche. In iazul Ciricului, s'a gasit cativa ani In urni de catra d.
Malaescu, maestru tinichigiu 1 actualmente se ocupa cu Impaere de animale 1 paserl,
o icoana sapath frumos In lemn, 1 reprezinta chipul sf. Nicolae. E o frumoasa lucrare
de xilografie, opera vre unui calugr, ce dupa vremuri a stat pe lnga mitropolia Iailor,

de care apartinea moia arlig.i bisericuta de lemn. Icoana se zicea fost aruncata
in iaz pentru aducere de ploae. Lemuel e de perj, Wet din beta, nelifuit bine, iar
sapatura in lemn are de jur imprejur sapata o rama lat de 01016 m. patrate 1 cu
diagonala, ceia ce-i da imagine unei scarf :
Are ermatoare inscriptie :

'L. w. II 111111111111 tulicsAaz. (sic) ; ceia ce area ca sapatorul era un analfabet, caci In loc de S mud. Niculai. el scrie M tutors iar Z II &I valoarea de ti (e).
in mud; 1 de i in Niculai, scris Inculai.
Icoana are forma unui trapez zu baza de jos 0 17 m. baza de sus 0.185, iar trialtimea de 0.26 m. ; deci o suprafata de 0.5615 mp.

0 icoana SturzascA, 1656

0 icoana a Maicii Domnului feracata. In argint ne-a fost data spre cercetare.
Icoana n'are data, are lima posibilitate de a fi precizata prin numele stapanei,

care a Mut

icoana.

latA inscriptia : Mp Ou (p.vnlp Owl --Maica lui Dumnezeu ) il nwicov cinAoug = 1 iubito
g
GTS133aCKA.
ril de fericiri.Ir. xr. (bus 1-iristos) elMi....Atilla

In spite Sturzeasca se gasesc mai multe Alexandre, cred insa ca aceasta este Alexandra Prajescu, sotia lui Chiriac Sturza parcalab de Hotin din 1656 (7164).

www.dacoromanica.ro

I.

RECENZII

Dr. Coriolan Petran, Revendiarile artistice ale Transilvaniel, Arad, 1925.

Autorul, profesor de Istoria Atte lor, la Universitatea din Cluj, este tm deplin cunoscMor i un clarz lupttor, pentru revendicarea comorilor artistice, de origina arde.
leana, aflatoare la muzeele din Viena i Budapesta.
In Capitolul I, 4Contributuni privitoare la Instrainarea I distrugerea obiectelor

de arta ale Transilvaniek autorul area ca obiectele de aur ale Transilvaniei, in general, au ajuns, la muzeele din Viena i Budapesta, nu pe cale dreapta, gIn realitate
Transilvania i Tinuturile-mArginav au fost despoiate de comorile bor., sTransilvania a
fost considerata din timpurile cele mai vechi, ca patria aurului i a comorilorl. Legendele i parerea unor specialyi pun In legatura, cu bogatia In aur a Transilvaniei,
expedilia lui Dariu contra Scitilor l chiar cucerirea de cAtrA Romani a Dacia In
Transilvania, arta preistorica a lasat urme foarte numeroase. Banatul de azi merita
premiul In ce privete ceramica din epoca bronzuluis: (pg. g).
StApanirea romana, epoca migratiunii popoarelor, au lasat, in Transilvania iBa-

nat, monumente de aur i argint unice gde valoare inomensurabila, cum sant tezauTele dela San-Nkolaul mare, Simleul SIlviniei, Cioara, Apahidal. Unnele artistice se
Inmultesc,. dupl colonizarea Sailor. Aceasta Inn &ire creqte, atInganduil apogeul In
sec. XVIXVII. Oblectele constau : agrafe, brAurt, cupe, ibricer cane, pahareIavoare, farfuril i bijuterii de aur i argint. Se cunosc, in Cluj, In clout secole, 400 de
giuvaergii, la Sibiu, fn zece ani, nouazeci. Gavril Baton avea 450 de pahare de
aur t alte metale, Mihail Apaffy a lasat cincizeci de WI cu COITIOri de art& industriala. Comorile duse din Ardeal de Mit Castaldo au ocupat 0 de camioane. Cauzele
acestel fulloriri sant de cautat in bogatia de metale pretioase ale Ardealului, Iscusinta
melterilor sai i fublrea luxului (pg. 10).
Numal putin s'a pastrat, In Ardeat, din comorile de arta ale trecutului, Cea mai
mare parte a lost distrusa ori instrainata. Multe comori au fost sfararnate 1 topite.
Autorul citeaza, fit aceasta privinta, pe Ferdinand al Austrief, 4epte zed de nave, Incarcate co tezaurul ungar, pe care regina Maria le-a dus de la Buda, au fost spoliate
In parte pe drum ; doul au fost scufundate. (pg. 11). Catedrala din Alba lulle a fost
despoiata de obiecteie sale pretioase, in sec. XIII, de 'Mari of Sa1, de Turd, In sec.
XV, de protestanti, In sec. XVI. Apoi trttpele lui Gheorghe Racz, ale lui Bethlen, Moise
Szdkely etc., spollindu-se uneori l mormintele princiare, pline de bijuteril b odoare.
Focul distruge NI el, pe Intrecutele, cu oainenii. Reforma tndeparteaza allude, scutpturile, icoanele, Oralut Oradea, in 1609, 1i topete, pentru scopurl razboinice, 4 sta-

tut de bronz, celebre, ale fratilor Martin i Gheorghe din Cluj. Unele comori dispar,
prin obiceiul nobillmei i barghezimei ardelene, de a pune In mormant bijuterille defunctulul Aa cazul cu regina Isabela, In 1359, la Alba lulia 1 cu Margit Schaeser,
la Briov, In 1648, (pg. 12). Imparatul losif Ii ordona topirea comorilor de aur i

www.dacoromanica.ro

376

M. COSTACHESCO

argint, din biserici I manastiri. In 1723, la Seghedin, cu ocazia unui transport la Viena, se scufunda o corabie, in care erau obiectele antice din Ardeal, ale contelui Ariosti; in Dunre, in 1755, in apropierea de Buda, se scufund colectia baronului Engelshofen ; In 1855 se distruge colectia, din Grind, a contelui Kemny (pg 13?.Eirea
din Transilvania a comorilor incepe curand. In sec. XV, regele Matei Corvin, duce din
Ardeal, la Buda, pietre romane, cu inscriptii. PrIn cadouri, benevole, cerute sau fortate, obiectele de arta trec din ora,lele ardelene, in tezaurul regal din Buda (pg. 14
15). Familia Habsburgilor ajunge in posesiunea tezaurului regal din Buda, a tezaurulul Zapolya I Martinuzzi, din Ardeal (pg. 17). Colectiile de monede vechi, foarte cautate, sub influent renaterei italiene, erau foarte nurneroase. In 1540, in j. Inidoara,
se gasesc 40000 de lisimachi de aur (pg. 18). Despre un inel mare de aur. cu chipul
vulturului, fost al voevodului muntean, Mihnea (pg. 19). Intre exploatatorii de comori
ardelene sant de pus Ferdinand, Maximilian i Rudolf II. Acesta din tum avea agenii, ce operau i in Ardeal. Acetia aflA i doi boi de aur, in care erau aezati vreo
1200 galbeni, copere facute de Wad valahi., ajunse, in Ardeal, probabil, din o biseflea din Muntenia (pg. 21). Sigismud Batori, cat a fost principe al Ardealului, pr:n
confiscari i volnicii, in 1594, pue man pe 25 camioane, cu argint (pg. 21). Despre
sabia lui Sigismund Bathory, a lui Moise &dice ly, un ceasornic, In valoare de 15C00
de taleri, coroana lul Bocskai (pg. 22). Sub Rudolf, incepandu-se darea in judecata,
pentru necredinta, a nobilimei ardelene i ungare, incepe 1 confiscarea averilor, perloada ce tine vreo 150 de ani, numita cepoca confiscarilor,. Comorile lui Nciasdi,
confiscate, se cuprindeau intrun inventariu de opt carti (pg. 24). Duna 1690, Ardealul devenind provincie a Imper'ului austriac, comorile de arra ardelene se indreapt
spre Viena, multe sant distruse. Dupa dispozitiunile codului civil austriac, privitoare
la comorile gasite, o treime din aceste comori tree in pa trimoniul statului (pg. 26).
Infiintandu-se la 1802, Muzeul national maghiar, multe din obiectele partilor noastre
marginae vor fi trecut in acest muzeu. Dupa Unirea Ardealului cu Ungaria, la 1867,
locul Vienel 11 ia Ungaria, in primul rand Muzeul National din Budapesta i apoi Universitatea din Budapesta. Experti colectioneaza obiecte de muzeu in Ardeal, pentru
muzeele din Budapesta. Muzeele i particularii din Ungaria i strainatate posecia mai
multe comori de arta ardeleana cleat muzeele din Ardeab (pg. 31). Foarte mult, din
Ardeal, s'a instrtinat 1 prin anticarli straini (pg. 32). Raznoiul mondial, cu marea circulatie a ofiterimei germane i austroungare, a instrAinat multe obiecte de arta. Din
punct de vedere al deplasarii obiectebr de muzeu, multe pierderi s'au adus i pria
Intrarea in actiune a statului roman, in 1916. Multe comori i obiecte de muzeu au apucat drumul spre Budapesta La fel, s'a petrecut lucrul, cu ocazia revolutiei i Intrarii
trupelor din 1918. In 1919 vreo suta de lazi, cu obiecte de arta din Ardeal, se gaseau
in Muzeul National din Budapesta. La fel se petrece lucrul i cu ale lazi i colete ale
Ardelenilor, depozitate la celelalte muzee i institutil. Unele se gasesc i astazi in Ungaria. Multe obiecte de arta ardelene s'au instralnat i dIstrus in timpul razboiului
prin rechizitionarea obiectelor de metal, pentru scopurile razboiului. La 1919, chiar aliatil notri Sarbi au spoliat muzeul din Timisoara, ducand 403 obiecte de muzeu, intre ele un Tiziano i mai multe tablouri ale arti.ltilor banateni. Din cele de mai sus,
vedem ca Transilvania a fost consecvent exploatata de Austria i apoP de Ungaria.
Cap. II cuptinde revendicarile Transilvaniei in lumina tratatelor de pace. Autorul arata cat era de drept, ca dupa desfacerea Austriei i Ungariei sa se fad dreptate Transilvaniel, restituindu-i valorile artistice, instrAinate i aceasta conform cu tratatele de pace Din acest punct de vedere, autorul arata ca articolele privitoare la revendicarile ardsttce ale Transilvaniei nu mullumesc in intregime pe un istoric de arts

www.dacoromanica.ro

RECENZII

ardelean, asigurandu-ni-se in mod categoric numai obiectele ieite din Ardeal, de la 1

lunie 1914, iar restul, adica cea mai mare parte, face obiectul unel negocieri obligatoril, astfel ca ele vor putea fi repatriate, nu Irma frA recompens (pg. 53-54).
In cap. lIE ce am recatigat pana acum de la Ungaria" autorul arata toate greutatile cu care s'a avut de luptat, pentruca la 23 [utile 122 comorile muzeelor ardelene depozitate la Budapesta, in decursul razboiului, sa intre din nou In tall (pg. 61,
70). Tot in acest capitol, autoral arat care sant aceste obiecte de muzeu recatigate.
Primul transport adus in tara ocupa 77 de lzi 1 o cutle. Aceste obiecte, care din
punct de vedere comercial reprezinta o mare valoare, au o valoare i mai mare din
punct de vedere al provinciei. Obiectele in marea lor majoritate (66 de lzi) sant proprietatatea muzeelor ardelene, restul proprietatea confesiunilor i liceelor ardelene. Intre aceste obiecte sant : ceasul de calatorie a lui Bocskai, haine bisericeti, din sec.
al XVI-lea, vestmintele lameti din sec. al XVII-lea, obiecte preistorice, ca fragmente
de ceramica pictata neolitica, bijuterii de os, apoi topoare, cutite, brAtari de bronz.
Aceste sant ale muzeului national slcuesc. Tot aici se gAsete Codex Apor, din sec.
al XV. In colectia de documente, dintre sec. al XVI XIX, 35 sant romaneti, Intre ele,
documentul, fail data, copiat In sec, al XVII-lea, cuprinde jurtmantul de fidelitate a
lui Radu, in favoarea WI Ferdinand I. Apoi, un ordin unguresc a lui Mihai Viteazul,
din 22 Nov. 1599. 0 scrisoare ungureasca a domnului moldovean Alexandru, din 30
Aug. 1632 (pg. 74-75). Autorul descrie, pe larg, obiectele mai insemnate, dand dovada, de o deosebita pregatire in istoria artelor (pg. 75-82). Mai departe, enumera
obiectele mai insemnate, ce le-a avut Presbiteriul Ev. din Bistrita i intre care se gasesc 1 vechi covoare orientate, pe care autorul le descrie amanuntit (pg. 84-87). La
fel, descrie oblectele de aur i argint, ca pottrei pocale din sec. al XVI-lea (pg. 87
90). La fel, obiectele muzeului oraplui Sighipara, constand din obiecte de arta industriala veche ardeleana, cinci carti vechl (sec. al XVI-lea pana la al XVII-Iea). epte
documente (Sec. al XVI-lea ;Ana la al XVII-lea) 1 alte obiecte, pe care autorul le descrie (pg. 91-931. Ormeaza apoi ohiectele muzeului de arme al oraplui Sibiu, incepand cu sec. al XVI-lea, considerate ca cele mai vechi arme din muzeele ardelene
(pg 93-94). Mai departe, autorul ne arat obiectele muzeului Baron Brukenthal, din
Sibiu, care cuprinde, Litre altele, 1 173 obiecte preistorice de p'atra i bronz (pg. 94
_6). Urmeaza apoi muzaul din Alba lulia ora, cu 25 lazi, ce contln colect I preistorice, romane, din Evul mediir, carti etc. Colectia romana este cea mai mare Autorul
descrle obiectele mai insemnate (pg. 96 100 Vin apoi obiectele Bisericei ev. aug.
din Transilvania, Sibiu. Aici sant cuprinse peste 200 de diplome, dintre sec. al XVI
XVIII. Apoi copii de diplon e, cronici, anale i opere istorice mai vechi (pg. 100
102). Urmeaza apoi obiectele liceului rom. catolic din Odorhei, a celui reformat din
Targu Mure, a palatulwi cultural din Targu Mure i a prefecturel jud. SAW (pg. 102
105).

In cap. IV Cc mai avem de revendicat de la Ungaria, Austria i Jugoslavia ?"

autorul ne arata care mai sant obiectele, care urmeaza a fi recatigate. Intre acestea
sant : colectiile numismatice ale muzelui palatului cultural din Arad i de la colegiul
reformat din Aiud, apoi alte diferite obiecte de arta. Autorul vorbete apoi despre importanta colectie Ipolyi din Oradea Mare, a rrand in ce const aceasta importanta
Colectia are 2000 de obiecte : tablouri, aurrii, broderii, covoare orientate, arme, diplome i altele. Intre obiectele de aur sunt unele din sec. al XII-leaXVII, un crucifix de bronz, din sec. al XI-lea (pg. 110-122). In cele ce urrnaza, autorul arata care
sant obiectele de arta din colectiile muzeului national ungar din Budapesta, de interes
Buletinul Muzeului Municipal owl Ncculce Iai.
48
www.dacoromanica.ro

M. COSTACHESCO

:378

romnesc ca crucilite, catarame slave de sud, icoane, monede romnesti, cum si peste
800 fonograme, cuprinzand cantece si melodii romanesti. Intre obiectele de mare importanta sant aici relicviile, lui Horea Si Closca, seaua de fildes a lui Vlad Dracul,

inelul lui Radul I i altele s. a. (pg. 123-132). In cele ce urmeaza, autorul insira obleciele de arta, de provenienta ori de interes ardelean, in muzeele din Budapesta, ca :
obiecte preistorice, romane, medievale-moderne, colectii de arme s. a. (pg. 132-139).
In cele ce urmeaza, autorul arata ce trebue sa revendicam dela Austria i de la Jugoslavia (139 144).
In cap. V Concluzii si propuneri" autorul arata ca Transilvania a ramas frA un
singur muzeu de stat i cere ca sa fie inapoiate in Ardeal toate obiectele de muzeu
ardelean, indiferent caret natiuni au apartinut inainte de esirea lor din Ardeal. In schimb,
toate statuele din Arad, monumentul lui Matei Corvin, din Cluj, sa fi cedate Ungariei

ca obiecte de schimb (pg. 159), precum si alte obiecte, ce privesc pe Unguri. Cartea
cuprInde 90 de ilustratii foarte reusite.
Lucrarea, in general, are mare importanla si prin aceia ca atrage atentia asupra
fuscmnatatii muzeelor pentru viala culturala a poporului nostru. In legatura cu a ceasta,
tie gandlm cat este de mult de Mut si cu cata nepasare se trateaza din partea publicului nostru asemenea lucruri. Imi vine in minte, bogatia de obiecte de arta, multe
nefolositoare serviciului, care se gasesc prin bisericiie din Moldova noastra. Cum zac
frumoase pietre de morminte, marmore cu frumoase inscriptii, de la Vasile Lupu, ori
piatra cn inscriptla din 1492, de la biserica SI. Neculai cel Domnesc a lui Stefan cel
mare, dIn Iasi, aruncate la intamplare, in curtea bisericii de la Trei Erarhi. De ani de
zile, membrii Muzeului Municipal din Iasi. se nAca jesc sa le ridice i depoziteze, la
Muzev, si nu reusesc, opunandu-se autoritatile bisericesti. Si ce mai este prin alte locull I
*

Crh.

M. Cost.

Ghibnescu, Vasluiul (Surete i Izvoade, vol. XV), Iasi, 1926. Autorul,

asa de cunoscut, continua, cu desebita Myna, publicarea vechilor noastre documente. Ince pe
cu o Schila is torica despre Vasluiu. Inceputurile Vasluiului trec pragul descalecatului Mol-

dovei", spune d. G. In valea mare a Barladului, ne aflam intro regiune stavecbe slava", peste care a venit neamul moldovenesc. Aceasta se vede din denumirile apelor caci

ele arata permanenta vietii de la generatie la generatie". Barladul primeste peste 30

parae, cu numiri slave (I-111). In Barlad, radacina e slavona, sufixulad e turanic (IV).
Cerceteaza apoi intelesul cuvantului Vaslui, aratand formele subcare apare, in Stycowschi, in cronica moldo polona, in diplomele latinesti, in cron zarul Brzesky, in Petancius.
Cei vechi leaga denumirea de- Vaslui, de notiunea greaca 1?acrt).1?..7-,c, Vasile sau de
OccatXek, tar. Diculescu pune Wasl,- in legatura cu gepidul Wasal, ploaie. D. G. nu ad-

mite aceast explicare, cad ratiunea istorica a unui popor stravechiu gotic in partile
Barladului nu se poate sustinea, cad Moldova de jos n'a avut legaturi cu Gepizii, ci
cu popoarele orientale : Cazari, Cumani, Tatari, Slavia (V). Cred ca d. G, n'are dreptate in privinta aceasta. Dupa teza germana, in cuvntul Vaslui, tulpina e Vast, ior

suflxul eui, ca in Calmatui, Bahlui. In Vaslui pare a fi tulpina Vassi sufixullui

(VI). Unii au vazut in Vaslui, tulpina latfneasca vas, vasum (vas), ori ung. vas, fier,
(VII). Supt dominaliunea Cazarilor, Cumanilor si apol a Tatarilor, intre suta IXXIII,
vaile Barladuiui au vazut asezari de popoare slave', care au botezat apee si vechile
asezari (IX). Spre 1392, Vasluiul era ultima asez are spre Nord, in tara de jos". Vasluiul ii are ocolul lui, Inca din 1434. Mare imp ortanta are Vasluiul sub Stefan cel
Mare. (XI XIV). Despre comertul Vasluiului cu Brasovul (XIVXV). Vasluiul isi pierde
www.dacoromanica.ro

RECENZII

379

din insemnAtate, cand capitala Moldovei se muta la Iasi (XV). Prime le mile din moia Vasluiulul (XVI i urm.) 0 spita a neamului Corod (XXII), Despre post. Panaiotachi Morona (XXIIIXXIV). Privilegiile targovetilor (XXIX i urm.). 0 spita a neamului
Ghica (XXXVIIIXLI). Tot despre neamul Ghica (XLIVXLVIII). Despre neamul Mavrocordat (L).
UrmeazA apoi 288 pag. documente. La pg. 1-4, gAsim consideratii istorice, despre luga Coriatovici i Vaslui. Autorul crede ca mormantul acestuia e la bis. Sf. loan
din Vaslui. Se dau in traducere ori regeste, documentele cele mai vechi, (din Arh. istorica, Ulianitchi, Nicolaescu, Hurmuzachi etc.), care pomenesc de Vaslui, orl sant date
din Vaslui.

In 1435 Sept. 1, se intalnete locul Vaslui 1 ocolul care catre acest loc ascultad
(tot asemenea, cu Barladul 1 Tecuci1). ,Despre arderea Vasluiulul I Barladului de Tatari in 1439, Nov. 28 (pg. 7). Despre prisaca Fearlii, in hotarul targului, 1448, Sept. 15

(ibid, 8). Observatii in legaturA cu lupta dintre Bogdan Voda i Alexandrel Voda, la
Lipovq, in jos de Vaslul, 1450, (pg 9-12). In 1451-56, Vasluiul are rol de capitala (12-14). Varna la Vaslui, 1460, (15). Soltuzii i pargarii din Vaski (ibid.). Stefan
ce Mare, in Vaslui, in curse! anilor 1464-1466(16). Despre vama la Vaslui, 1470 (ibid).
Taierea a trei boeri in Vaslui (17).Stefan cel Mare in Vaslui, in 1471, 1474 (18-19).
Lupta de la Podul Malt (20-22). Dnioasa scrlsoare a lui Tricolici vornicul, din prinsoarea lui Basarab Vocla, la pg. 23. Despre biserica Sf. loan Prediteci, pg. 24. Foarte
insemnat uricul Vasluiului, din 1491, Oct. 15 (23-30). Uncle insemnarl despre boerii
Negrea, MIA, Hasnas, Mesehna, Brudur, Partan, JumAtate (31-37). Consideratii despre izvodul lui Clank' (38-41).UrmeazA tiri despre Vaslul, din sec. XVI. Despre
Vasillum Castrum" (44-45). Regeste de doc. de la Stefani(A Voda i Petru Rare
date din Vaslui (45-51). Asemenea, de la Stefan Lacusta, Hie VocIA (51-53). DESpre neamnl lui Moloc (52). Regeste de la Lapuneanu (53-54). Despre Catolicii din
Vaslul, in 1599 (55-56, 62'. Urmeaza tiri despre Vaslui, in sec. XVII-Iea. Soltuzul

i pargarii din Vaslui, in 1613 (63), 1611 (65). In aceasta de pe urma fata lu Farama". Ibid. pecetea oraului, cu 2 albine. Despre inchinarea bisericei Uspenia din
Vaslui, catrA man. Zograful dela Atos, 1628 (67). Danii catra Uspenia, in 1630 (68-71). IntAritura pentru man. Sf. Gheorghe, de langa Vaslui, zidita de Lupul vornicul,
1631 (72-74). Despre dprirea meterilor de a lua piatra din ruinile curtilor domneti,
din Vaslui, pentru facerea unei mAnastioare, de catrA Vasile VodA (pg. 75--76). Intrun
act din 1462, Sep. 1 (77), gasim de nimerile nenevoit i neinbiiat"; cp. forma nimarui". Slid despre Vaslui, in Codex Bandinus (77-80), in Paul de Aleppo (82-83).
Despre Gavril i Gheorghe hatrnanu, fratii lui Vasilie Vocla (86). ManAstirea Zugraf,
care este langa tagul Vasluiului" (=biserica Sf. Gheorghe) i para cu Calugarli dela
Barnovschie din mijlocul targului laii", 1662 (87 88). O nApaste ce miau clzutu buznie", 1665, (91). In 1668, in hotarnica satului Tataraii, despre Vaslui : in
drumul cel mare, fn movilqa unde au desccilecat sveinta (pe aici a fost adusa Cuvioasa Parascheva ?) (96-98). Despre parcalabii de Vaslui, in 1591 (98S9). Despre
Stefan Milescul 99-101, 107). Mai toate doe. dip sec. XVII sant nepublicate, pana acum. UrmeazA tiri despre Vaslui, din sec. XVIII. lea. In 1746, Jantana lui Pester'
(135). La 1757, movila Sfintii" (137). Ibid. (138) drumul norimmop.Drumul sapatu",in
1768 (150). In 1783, se spune despre apa Vasluiului, cA din zilele lui Stefan Voevod
sau mutat Vasluiu cel vechiu i sau facut cel nou" (156). Asemenea in 1783, Vasluiul
acest de acum este abatut din zilele lui Stefan Voevod cel batran, cu suma de ani,
inaintea lui Barnovschi Vv." (159). Despre bautura medului", a berii", despre iarmaroace, in 1795, (178). In 1795: s'a purtat la intamplari cumpli'e cu sdddcaf i crelinta

www.dacoromanica.ro

380

M COSTACHESCU

(179). Ibid. (180): dugheni i magazale". In 1799, douAzAci liuzi postAvari--care sA

deschicIA fabricd de posMu6rie" (186-187). Apoi yin titi diverse despre Vaslui, In
sec XVIII-lea, din Condica lui Const Mavrocordat (lorga, Doc. VI, (210-451), La Socoteala Soimilor : ,2 corui 1 1 uliu Vasluiul" (188), Carl de lemne aduse de judet,
jalbe contra Turcilor din Vaslui (190). La 1757 o litrA de miere de Vaslui" (193)UrmeazA tiri despre Vaslui, in sec. XIX. (197 ti urm.) Se scot i aduc datele despre
Vaslui 1 judet, din Condica liuzilor, din catagrafia 1820 i 1831 (217 1 urm., 239 i
urm. 1 261 i urm.. la 1820, gAsim in targul Vasluiu 30 jidovi, apoi In Pribeti 1,
In Ciorteti 1, In Dobrovat 2, In Valea rA, 2, in Fereti, BorosAt1, Cocthee, GherghelAu, Tufeti, Dumucueni, cate 1, in Unceti, 2 in Bereasa 1, In TMArAni 2, In Mirceti 1, in DAneti 3, In Botoaea 1, in Mumboteti 2, in Glodeni 1, Tatomireti 1, In
Scheia 2, Frenciugi I, DrAgueni 1, CAzAnesi 1, Parpanita I, Negreti 1, Todireti 2,
DrAgeti 2, CAscoeti 3 Jigoreni 1, BorAti 1 Racea, 6, Ipate 2, Dumeti 1, Vovrieti 2, Bozieni 3, Cri iti 1, Poenall 2, Babua 3, Tibanetii 1, Dagata 2, Tansa 3,
Soholetul 3, Buhleti 1, BarzAti 2, OsAti 1, Balteni 1.
Pentru istoricul Vasluiului 1 a satelor de prin prejur, lucrarea este indispensabilk
M. Cost.
cum este interesantA pentru toti cercetAtorii.trecutului.
*

Gh. Ghibdnescu. Surete i Izvoade, vol. XVII, Hui, 1827.

NI se InfatieazA istoricul satelor : DrAceni, Rapti, Rabaia, Leueni 1 GhermAneti, din t. Falciului.
Volumul este Mut sub auspiciile d-1 PavAl Michiu, din Iai, proprietar i rA26,
din Falciu, iubitor nu numai de pamantul moilor i strAmclilor lui,-pe care 1 1-a

pastrat-dar un adanc intelegAtor 1 cercetator al trecutului, el insui. Lucrarea este

deci pornitA din ravna unui om superior, care vrea sa dezvalue, cat mai mult, tainele
meleagurilor, In pAmantul cArora odihnesc oasele moilor i strAmoilor, dupA ce au
trudit ceas cu ceas, sA I-1 lese motenire.
Chiar la inceput, autorul Ii adreseazA o duloasA scrisoare.
In 78 de paginl se cuprinde o schitA istoricA a locurilor cercetate, vreo sutA de
chilometri patrati. Vechii stApani din sec. XIV-XV autorul ii aratA cA sant patru :
Drago Scrivulea, Hegedis, Tampau i Ion Caftan (VI) -Istoricul ircepe cu satul Sulenii zis i Duda (VIII), yin apoi Hrubenii (IX), Raetii (X). La XIV se vorbete de
neamul Cerchez.-Orzetii, BA1Anetii, Negetii 1 Tudorcenii (XV). Despre neamul
Jora (XVI-XX) Rabala (XXI). Mereti- Albita (XXVII) Aici se arata i spita neamulul Mera Marmure uricariul, inruclit cu Cogalnicenii (XXVII- XXXII). Pagul 1 Grecenii pe Prut (XXXIII). Leuenii (XXXIV). AiPi se aratA spita neamului Aliu, coboritor
din Ullman. (XXXV 1 XLI1). DrAcenii (XXXVI) Despre neamul Soparleanul (XLVI i
LI), desprec ariera lui Neculai Racovita (XLVII), despre neamul Roset (XLVIII-XL)X),
Odobetii (XL1X). Neamul lui Luca parcAlab de ChiinAu (L1V). Dintenii (LVI1). Des-

pre neamul Carabat (LXIII), Burghelea (LXV). In paginele urmMoare, apare neamul
Mighin (LXV11-LXXVII). Un arbure genealogic al familiei Michiu.-Urmeaza apoi 262
pag. documente, nepublicate pnA acum, pe care autorul le clA in intregime ori regeste. Cel mai vechiu, din 1533, dela Petru Rare, vorbete de neamul 'pavan, de
DragotA Averescul i de Neagul Soparleanul, ca sthpani In satul Troene0t, la Prut,
2). In doc. din 1615. Sept 5, se vorbete de nepotii lui Ion Ullman bAtranul i
t1
privilegii ce le-a avut satul DrAceni, dela bAtranul Petru Vv. (4). La 1678 e vorba
de Vasile Cogalniceanu (10). La 1695, neamul Milescul. Aici Ion Milescul lipsandu
din sarA R'q dus Ion la Moseu" (I1).Neamul Milescul (14). Gropi de grOu",la 17051
www.dacoromanica.ro

RECENZII

381

si obiceiul juridic, despre un bou cazut in groapa (16-17), Un pod imblator peste
Prut" (19). Despre neamul Coaniceanu, la 1731 (20). lb d. papa Prutului este domneasca", i fiind apa gospod" (21). Despre drese ale Episcopiei de Husi, ce sau
prpaclit la vremuri de nepace", 1756 (34). Despre mutarea apei Prutului, la 1737 (39).

La 1760, in Troian" (45). Milan" Dracenilor sant : soropul, 1161101, Manciul, Puiul, Capres, Beghiul si Clocot, 1760 (82). In 1750, Adam vel satrargiudecoloriu1 de
tinut Falciiului" (55). Groapa de grau" 1761 (57. 58). Despre cioboti" 1760 (64)
Despre sfeti Spiridon la spital", 1783 (84). 0 frumoas foae de zestre, 1785 (92).
Bordeiul cel de post", 1785 (95). Cogalniceni, in 1732 (108). Spita neamului Anus
(119). Un contract, pentru facerea unei catapitezme, la Pahnecti, 1815 (132): dilaconul
Vasile Zugrav [diverile cele imparatesti sa fie sapate... si icoanile i toad in biserica intocmai dupa cum sant la biserica de la Plopii". Un izvod de cheltulal, cu
facerea bisericei din Pahnesti, 1817 (140). Multe documente cu neamul Mighiul, care
apare si Michiul (177 si urm,). Foarte interesant izvodul de banii .cheltuiti, in pricina
unei judecati, in 1830 (180). Asemenea cheltueli i c. 1839. Aici : ,20 lei, pe o capatana
de zahar la prezident" (210). Foarte insemnat izvodul din 1845, facut de loan Mi-

ghiul (225-227). Nenumarate sant stirile de tot felul, ce se pot culege din aceste doM. Cost.

cumente.

..

Gh. Ghibnescu, Surete si Izvoade, vol. XVIII, Iasi, 1927. Publicatiunea este
facuta sub auspiciile Casei

;:oalelor.

Dad, in general, publicarea documentelor, ca material istoric, prezinta o mare

importanta, apoi publicarea aceasta este cu atat mai importanta, cu cat prezinta lucrud mai vechi. De natura aceasta e volumul, de care vorbesc, in randurile ce urmeaza. El cuprinde documente anterioare lui 1546 sfarsitul domniei lui Petru Rare,
Autorul prezinta, la inceput, cateva inscriptii si notite din Eudul Dunrii : bulgare si
sarbecti. Pe un evangheliar sarbesc, din 1356, se ala o notita, de dupa 1497, ce Ee
arati ca a fost cumparat de Alexandru, fiul lui tefan cel Mare (6),- Dotia surete de
doc. dela stefan cel Mare, datate gresit, ca inainte de 1400 (8-9). Doc. Mogosestilor de pe Vilna, din 1400 (10-12), doc. Belcestilor si Negoestilor, dela Valea Alba, din
1414 (12-14). Doc. din 1420, despre acte dela Bacovat, din Basarabia (15-17). Doc.
Onicicanilor, din Carligatura, (azi in Sanecti), din 1427 (20-21). Doc. lui pan Drpgomir pentru satele Cornii si Strambil, dela Neamt, din 1428 (21) : in.hotarnica acestui doc. apar si satele : Negotinul si Barlestii. Apoi doc. man. Neamtului, pentru ezezerul Zahorna, dela Nistru, din 1429, Sept. 1 (24-27). Aid si Doamna lui Alexandru
cel Bun : Marina.Asemenea ezerul si prisaca dela Zahorna, 1429, Aug. 31 (27-28).
Aice e vorba de case ale man. Neamtulul, cu peste ori miere, si scutirea lor de vama
brodninu". Asemenea 1430, Dec. 23, pentru ezerul Zahorna si trei mori la Baia, Egumenul man. e Chir Siluan (29-32). In suretul 1436, April 21, apare hotnogul Stanciul parcalab de Han (32-33). In suretul din 1437 Martie, Tofan, cu 5 sate pe Racova : Pungestii, Garcenestii, Lucetii, Cursacii si unde au ftst descalicatoarea lor
cea veche dintai" (33). In suretul din 1438, Fevr, 23, se intateste man. Neamtului, In
gura Cracovei, satul Savcautii, unde iaste Samoil vatamanul, o prissca in gura TAtarcii si moara in gura Jijiei pentru sufletul, cu sfintenie adormitului duhovnicului
nostru, parinte losif mitropolit". La boeri, leas Crivatul" in loc de lactica Cerevatogo" Manoil Grecul aici e ProtopopioviciN. In 1438, Mart 5, se Intaresc Doamnei Neaga,

a lui Giurgiu Piatra, satul Diiaculovo", un loc de pustie, la gura Divici", satul la
Crasna SlAvesti" ci de la fiul lui MogoS, cumparatura a o jurratate din E a t ul 1 u I Mc-.

www.dacoromanica.ro

M. COSTACHESCU

382

gos Mogusevaa. E interesant c ei I se intaresc sate si cumparaturi, desi sotul ei

traeste, pomenit si dupa asta (36-38). In suretul din 1438, Ian. 17, Duma Neamtul
si satul Rosiori (33-39). In 1438, Aug. 21, Tivadar (Teodor), satele pe Berheci,unde-i

este casa (TAvadaresti, azi) i altul pe paraul lui Melescu, unde este Tador Melescu
(Melescanii, azi) (39-41). In suretul 1440, Nov. 12, Ciumuleasa vinde lui Dragomir,
satul pe Cobale, Ciritieanii. Se mai Intareste lui Dragomir, satul lui la Cobale, CAlinestii (41 42). In 1439, lulie 30, se Intaresc fratilor OanA Rosc.a gramatic i Cojea,
satele, la Tutova, Calimanesti, mai sus de Lalesti si mai jos Colmanestii si mai In jos
Colesavea i selistea BrAteanului i un loc mal sus de Lungani, anume Fantareale (cu

rotacism) (43-45). La 1439, Oct. 26, Ivan Uscatul i satul uncle este casa lui, (Uscatii), la Paraul Alb (45-48), In suretul 1439, lulie 15, Ivan Stangaciul i satul unde-i
este casa, pe Racova (48-49). La c. 1440 (rezumat) Oana portariul, cu satele la Vaslui, Brudurestil
selistea Fundului i Chitestii, unde a fost Bias, .amandoua judeciile
si Retezesti si la varf.1 BArlazelulai, Bozianii i la Prut, Iacobestii si Barbosii [si selistea Tolestii, cu ezerul si via lui la varful DobroslAvestilor (49). In suretul 1441,1ulie 7, Danciul stolnicul i nepotul Negrila dau lui Ignat stolnicul satele Dobromiresti si
Balosinesti (49-50). In 1442, Sept. 8. Bode 1-lirje si satul Balomirestii, cu amandoua
cuturile, la Muncel, Intre Saretiu i Intre Moldova, la tinutul Sucevii (51). In 1443, luni
8, pan Ilias Sanga i satele Vasiestii pe Urmeni 1 pe Tazlau Bosestii si jum. de BAdesti, si la Totrus, poiana Borila (52-54). La 1445, Fevr. 18, boerii frati Lazor si
Stanciul dau man. Homorulul satele Vornicenii, Antilestii si Partestii (54-55). La 1447,
Ghen. 14, $andru spatar i satele la Nistru, Coleseutti, Rascintii, Dubovaia, Neporotova, Visneutii si Ojogul si la gura Cobalcinei, unde este moara (55-57). La 1448,
lulie 5, fratii boeri, Rosta si Cojan i satele Calimanestii supt Dumbrava si la Tutova,
Brostenii, i selistea lui Stan si mai jos Micul, unde a fost Ullman si Caliminesti
si Bojestl si la VArful Luminatel, la fantana, sclistea lvului si a lui MactucA, prisaca
lui Micsin, la lalan, Micsinestii copillor lui Micsin (57--60). In 1453, Fel,r. 8, Marusca Stroioae da nepotului Oana post. satul Stroestii, in gura Simuzului (69 62).
Aici zavezca. In 1454Oct. 3, scutire de vama, pentru 2 care de peste ale Homorului
(62-63). In 1455, Fevr. 8, se intAreste man. Neamtului pamant la Topolita, zavezca
(63-65). In 1455, Aug. 15, Petru comis si satele la Tutova, Gradesti, Fluroanea, Stanigesti, Halmagesti sub Cetatea i Glodeni l Borcesti si la vArful Studentei Dragsini
si Padina (65-67). In 1456, Martie 1, man. Neamtul, iezerul Zahorna, pe Nistru, va
duri pe Nistru si plute (67 68). In 1460, April 13, In ziva Invierii Domnulul, Frane Dragose vinde lui Roman Tbrnesescul satul Chetelesti, pe Siret, ce 1-a dobandit din tot
dreptul i legeaN dela fiii lui Ilias paharnicul, iar Roman vinde o jumatafe de sat lui
Giurge Galbenu (68-70 . Suretul din 1466, lunia 11, Steful din Tamasi vinde o manastire din sus de Tamas, unde au fosf Marta Calugarita, de ceia parte de Siret, si
o balta Martina manastirii din sus de Piatra (71-72). 1467, lunie 30, fiii lui Fiore
(intre ei Sinat) \rand lui Stoica si fiului sau Manciul, jumatate de sat de Urdesti (72
74). In 1472, Ghen. 25, Sandru TatAreanul si sotia Magda dobandesc satele Moimesti, Sarbi si Geamiri (Jamiri, cu rotacism), mai sus de Targul Iai, Cerna Romanel si Dago! au pierdut cu privilegiile lor, pentruca au lost false (falsevna) si le . am
rupt" (74-77). In suretul 1483, Aug. 14. feciorii lui Onit, satul Garbesti, pe Sacovat,
Tungdenii, jumatate de poiana de la Tunga.. Tungul cumparase satele Tungujenii si
poiana de la Dima, fratele Simii log. si andru cel Negru. Asemenea de la feciorii lui
Cascoi, satul Cascoesti (78 80). Suretul din 1487, Oct. 9, Marusca, fata lui Talpigi
satul pe BArlad, anume Mohila (83-----81). In 1487, lunie 12, Vlad Vv. darueste M-rii
Rusi (hramul sf. macenic Pantelemon) 6000 aspri, mai (81 83). In 1488, Ghen. 12
I

www.dacoromanica.ro

RECENZII

68a

Ivul si vrul sAu Manciul, jumAtate din satul Toderesti, din CArligAturA (84-86). In
suretul 1459, Mart 13, satul Stroesti, pe Moldova (87). In 1497, Mart 9, fiii lui luga,
valid satul, la Corod, Ogrinestii, uncle a fost jude Orzea. Intre cumpArAtori, Ion Pan,
si Neanlul (87-90). Suretul 1497, Mart 14, Vlaicu, fiul lui Scoartg, vinde satul de Iadrici, BezAricenii (91-92). Suretul 1429, April 17, Radul gramaticul, satele pe Terebnic, Zubricautii i lvanclutii si mori pe apa Ciuhurului (92). Suretul 1506, Sept. 11,
nepoti bAtrAnului Hrinco vAnd pArti din satul Derzca, nepotului lor Ludi Arbore, portarul de Suceava (93) In 1507, Fevr. 22, Isaico, nepot lui Dan, vinde un sat la Te-

cuci, in Salce, unde a fost Iliias, in sus de hotarul tArgului dar aparte de pAmAntul
care s'a luat din hotarul targului Tecuci. Intre cumpArAtori Mircea Virtea, MAsnea. Apare si rom. cumnata (93-96). In 1507, Fevr. 23, neamul lui Drago Viteazul; intre
ei, Sima RotAmpan, Sacuianu ceasnic, satul Sacuiani, unde a fost Cozma (97-100).
Suretul din 1507, Fevr. 28, MovilA paharnic cumparl satul Pitesti pe BArlad (101103). Suretul din 1507, 1vancidl i nepotii de frate, fiii Stanciului pArcalabul, v And liii

Eremia vist. satul Grigoretii pe Siret Itnbe judeciile" (103-104). In 1508, Dec. 14,
teful pArcAlab vinde lui Giurgiu Hrabor comis satul Blanesti, la BArlad (104-107)
o inscriptie pe o piatrA mem:luta dela bis. sf. tIoan din Vaslui, care vorbeste
de un postelnic omorit la Vaslui, in jos de helesteu" si ingropat la 1515, Ghenar
(107). In 1518, Gagea si al sli, satul pe Elan, GAgestii (1C8 -110). In 1520, Iulie 15,
nepotii Simii DrAgu5anului (infra ei Ion AlbotA) si lui Giurgiu DrAgusanul, satele DrAgueni si ZAvoenli (110-114). In 1521, lunie 1, Banul dvornic, Gagea, ureadnic in

Vaslui, o pustie la Sohului, in sus de Beachea (114-115). In 1522, lunie 27, nepotil
lui Simeon Totoescul, satul Totoestii, la Valea AlbA (116-118). Regestul, 1522, lunie
30, edricA, satul Hiliseu (119). Regcstul, 1522, Fevr. 12, Visternicenii ; intre hotare
BAcul, ezAtura helesteului ChisinAului, pe hotarul lui 5arpe postelnicul 119-120). In
1442, April 5, Miclus RAspop, satul Leucusestii 120-122). In 1527, Mart 15, nepotii
lui OanA dvornicul, vAnd satul, dela Alexandru cel Bun, BArbestii pe Prut (122-124).
In 1527, Mart 15, MAn. Neamtul, satul la Dnistru, la gura Zahornei, anume Copanca
(124-127). In 1528, Martie 13, fiii lui Stanislav, ai lui Duma (intre ei Obreajie) si ai
iui Toader Dulea, satul la Corod, BlAnzii (127-130) In 1528, Mart 28, Petru Rare
face schimb de sate : d lui Giurgiu satul LAtcanii, de pe Moldova, cumpArat de stefan cel Mare, dela nepotul lui Ivasco Latcovici, cu privilegiu dela Alexandru cel Bun
si primeste in schimb de Is Giurgiu, nepotul lui Drago Boul dvornic (din timpul lui
Stefan cel Mare) satul dela gura ladniciuhul, uncle a fost casa lui BAlo 1 altul, pe
BArlad, la gura Iadriciului, anume Piciganii, cumpArat de Drago Boul de la nepotii
lui Drago CAndescul, amAndouA cu privilegii de ia Alexandru cel Bun (130-134).
In suretul 1528, April 4, fiii Ivanclului, satul FAscanii, pe Crasna (134-136). Suretul
1528, Mai 18 o fntAn, anume rosie si .. parte din.cAmpul Ocolului... dinCovurlui ce ei
au plAtit pArintelui Domniei meale stefan Voevod 70 zloti. pentru moartea unui om,
anume Neaniul 'neamis, ce sau gAsit ucis intracel camp a Ocolului" (136 -1.)7). In 1529,
Martie 11, satul Pojeresti, 1 Rabrici (137-140). In 1529, Mart 22, nepotii lui Sima
logofdt, satele Glodeni, jumAtate de sat la Voinov, unde a fost Pasca vataman, si sa-

tele Sochi si Dusestii ;140-143). 0 inscriptie pe o psaltire slavonb, episcopul Dorotei, de la Mitropolla de jos, din TArgul Roman, 1529, Iulie 23 (143 144). In 1531,
Mart 13, BArsu (sic), satul Urdesti (144-147) In 1531, Mart 29, Fetion Siliteanul
(cAlugAr Tudor) vinde fratilor sal satul la gura Saratii, unde a fost Petru Partea, care
acum se numeste PArtesti ( 47-150). Regestul 1434, satul pe Cobale, la Movill, paste
Prut, fa RAmnicovul si dvoriste la Rosamaciu (151). Regestul 1436, April 12, Baico,
satele Dolhestii, Negrestii, AlmAselul, Horontestif, Roscanii, Alunasi si Dobrenii (151

www.dacoromanica.ro

384

M. COSTACHEgCU

,a

152). Regestul 1436, Mai 3, Ivan Caute, satul Ilieeti (153). Regestul 1441, Sept. 19,
Caloian, sato!, la Hotin, Rujavintil (153). Regestul, 1451, Julie 19, Drago Albescul 1
fratele sAu, Albetii pe Stemnic, Jamenii, cumpArAturA dela Vlad ZlAtArescul (154). In
1479, Aug. 11, fetele lui Comarin, satele Grozetii i MAnetii (158-160). Regestul,
1489, Dobrinetii (162). Regestul 1495, satul SAlcenl, pe Elan (163). Regestul 1495,
Mai 5, satul Bouorl, la Vaslui, (165). Regestul 1497. Mai 15,. MihAilA paharnic, fratele Vlad, I unchiul lor, MihAilA Cupce (166). 1516, Dec. 18, Bilca i altii, nepotii
Costei Liteanului, satul L'tenii, pe Siret, cu prIvilegii dela Alexandru cel Bun (168-170). In i518, Ghen. 23, Anuca, fata Jul Tatul Putredul, vinde jumAtate din satul Muceti, de la Racova ( 70-173). Regestul, 1519, lunie 20, satul GA1AAtii, pe Crasna,
amandoul iudeciileu, Cereti, la obAria Horincei, BlAget1, pe Licov, Sarbi, pe Licoy. satul CAtua pe BArlad, i satele pe BArlad, MAstAcanii, Bojorenii, Pipercanii si
uncle a locuit Stavill i Mihailov, amAndoug giudeciile (177-174). In 1521, April 20,
Barbul i fratele Serban, feciorii. lui Ionaco Plop, satele SArbii, in gura Oancei unde
au ezut giude Jula6 1 pe din sus de Scheia 1 Ezurcani i Gropeni, pe Horincea (174
175). Suretul 1522, lulie 2, Iuca Piti 1 ai sAi, satul BarAle (176-177). Regestul,
1527, satul Pungeti (178). Suretul 1527, Mart, 15, nepotii Oanci vornicul i satul la
Prut, Berbetii (178-181) Regest, 1528, Mart 26, sate pe Elan, HrAniceni, Drugil,
Murgenii, BArsAnetli, Cretetii, nepolii Cretului de pe Elan (181-182). Regestul 1529,
Rocanii 1 Horontetii pe Alma (182). Regestul din 1529, Mart 24, satul Chilienii pe
Prut (182). Regestul 1531, mola Murgetii (183). In 1533, Mart 6, Ion AlbotA, fratele
Costea AlbotA i altil, nepolii Simii DrAguanului, satele DrAgueni i ZAvoiani. Petrea
Urecheanul i altii, nepoti ai lui MihallA Medeu (de sub the Vv.), satul Medeti (183

188). Suret din 1535, Martie 22, Trifar, nepotul lui Petru Corod, vinde ,satul BaboAni pe Racova (189-190.) Suretul 1536, Gen. 19, nepotli lui Forov, vand satul MAceanei, ce se numete MihAiletii (190-191), In 1537, Mart, Petru Boziu vinde satul
Boziani la Licicov, i un loc de prisacA, de 6 jerdii" (192-194). Suretul 1537, Mart
19, stAnepotil Mihului Pojar vand lui Ion MAcAu, parte dln BogdAneti, pe Siret (194
195). In 1540, Mai 11, Stefan Vvd. (LAcustA) fiul bAtrAnului Vvd.`, boerul Toader
PloscA vinde parte din satul CrAceti dud el i-a plAtit capulm (196-108). In 1545,
Lupe, Bradici . a. vatic' parte din satul Leuceti, pe Racova, lui PotArck Actele lui
Stefan LAcustA sA nu aibA lege (199-201). Regestul, 1546, Mart 20, nepotii lui Dancall Horga (intre ei Sora 1 CAtAlina), satul RAnzqti, la Elan (202). Regestul 1546)
Mart 25, satul Stoeesti, supt dumbrava Leahului, Anghelina, jupAneasa lui HranA dvornic, nepoata lul Glurgiu Fleece (203). In 1546 April 6, Lupe, ;nepotul luilSolomon
diac, vinde din privilegiu dela Alexandru cel Bun, o prisacA in hotarul Popetilor, iii tinutul CArligAturii, lui popa Gavjii Secarl. Hotarul prisAcii cAt va
putea arunca un om tanAr, cu mAciuca , din mijlocul prisAcii, in toate pArcile"
(203-206). Suretul 1546, April 8, Toma, flub lui 5tefan Hrang, dvornic, vinde parte
din Coroteni, pe BArlad (206-208). Suretul 1546, April 11, satul Petricani, pe Baeu,
,,drumul Sucevei" (208-209). Suretul, 1546, April 15 satele GA1Aeti, MAnAstirea i
Poiana (209-210). Suretul, 1546, April 20, satele PeresAtii, Nistorenii, Micletii (210

211). In 1546, April 20, danie lui $andru parc. de Rom, jum. de satul Oteleti, la
Berheci pierdut de IoanA satrar, in hiclenie, cAnd s'a ildicat cu alti necredincio1,
asupra nepotului meu de frate, Stefan Vvd. tAnArul" (211-214). In 1546, April 25,
polanA, pe TaziAu, la gura StrAmbei, anume Runcul. Dresele lui Stefan LA custA sA nu
aibA putere (214-215). In 1546, Mal 1, selilea Buzinu, fArnAna 1AngA Bulgare, care
acum se numete Buburuzeanii. Dresele lui Stefan LAcustA sA nu aibA lege (215-219).
Suretul 1546, Mai 2, satul Cositetii, pe CobAle, CosAtenii pe Zeletin, din gios da Gal-

bed (cu rotodsm) (219-220). In 1546, Mai 12, fill lui lachim Porcianul, satul Porwww.dacoromanica.ro

85

RECENZII

ceanii, privilegiu de la strabunul Stefan Vvd.a, hotarul ,,mai sus de sat cade, In
StrungaN (220 223). Regestul 1546, Mai 14, dott sate pe Siret, ,Farcetil 1 Oweletii, care astazi se numesc Micletii, mai sus de Sicani i Martineti, pe Trotu
(223). Doc. muntenesc, 1546, Mai 23, Mircea Vvd., ocina ce se cheama Homnetali,
Intre tiorascul i intre Ohaba, au scos cartile btranului i frumosului Radul Vvd.4
(223-224). Suretul, 1546, lunie 18, neamui Corod (Intre ei, Andrabus) satul pe Racova, Baboinii (225-226). Suretul 1546, lulie 2, satul Glaeti, In gura RAcataului,
Manastire (226-228).
Din notitele de mai sus, cititorul 1i poate face o idee de tirile bogate ce se
pot culege din volumul d-lui Ghiblnescu.
M. Cost.
*

I. Vladescu, Isvoarele istoriei Romnilor, 1, Letopisetul dela Bistrita

Letopisetul dela Putna. Bucure0.

al

Autorul fi propune ca intro serie de mai multe volume, _s studieze izvoarell

noastre istorice, mai ales din punctul de vedere al cautorului isvorului, timpul cand
1-a scrls, locul unde 1-a scris i ce mijloace de informatie a avut, pentru scrierea operei sale) (prefata).
In ce privete Letopisetul dela Bistrita, d V. arata parerile lui I. Bogdan, relativ la gimportanta i vechimea letopisetului., *cand a fost scris 7) gunde a fost scris ?.,
gimpartirea letopisetului,, gIa ce data se opria letopiseturip (17-22). Parerile lui Gr.
Tocilescu (22-24). Parerile lui St. Oraanu (25-27). Parerile lui D. Onciul (28-32).
Parerile d-lui N: lorga (33-34). La tel cu Letopisetul dela Putna. Parerile lui Ion
Bogdan (37-42). Parerile lui D. Onciul (43 44) Pareriie d-lui N, lorga (45-47).
Urmeaza observarile proprii ale autorului asupra Let. dela Bistrita. La Intrebarea Ce
este redactiunea cunoscuta

? raspunde cA nicairi nu sant dovezi pentru dovedirea afirma-

rii lui I. Bogdan, cA letopisetul a fost scris pela sfaritul sec. XVI sau Inceputul celui al XVII-lea
Scrisul redactiunei Insa seamana i cu cel al documentelor secolului
al XV, date de Stefan cel Mare, Marca hartiel se constata din secolul al XV, Nu
avem siguranta ca este o copie (51-54). La Intrebarea gCand s'a scris letopisetul ? >, autorul arata ca lipsa celor mai multe fapte din timpurile domniei lui Alexandru cel Bun, nu se poate explica, cred, de cat Ca cel ce a descris aceasta domnie
nu a fost contimporan cu ea", Faptul ca naterea fiilor e povestita In urma morlii
lui Alexandru cel Bun este cred o dovada ca cel ce a povestit natere a, a scris dupa
moartea lui Alexandru, cela ce Inseamna deci ca nu era contimporan cu faptelea.
Toate datele din timpul domniei lui Alexandru cel Bun, care se pot controla, nu sant
exacte,.. de unde rezultaca letopisetul nu a putut fi s.cris in timpul domniei acestuia". Intre pomelnicul dela Bistrita i letopiset sant multime de deosebirl, pentru epoca lui Alexandru cel Bun, deci nu poate fi Intre aceste don/ izvoare vreo legatura
1 nici deduce vechimea unuia dela a celuilalt Faptul ca la 1438 se cunosc evenimente
petrecute la 1455, este cred un indiciu sigur, a nu s'a putut scrie de cat dupa 1455,
nici de cum indata dupa moartea lui Alexandru cel Bun'. Greelile la date, In timpul
urmailor lui Alexandru cal Bun, cu greu se pot pune In seama scriitorului contemporan (55-62). Pentru domnia lui Stefan cel Mare gasim precizie i exactitate cronologica, bogatie de detalii, legatura Intre cele povestite i domn, ceia ce arata ca e
scris de contemporanii domniei lui Stefan cel Mare, (66-67). S'a continuat sub Bogdan Von (70). La intrebarea Cum s'a scris letopisetul ?a, autorul raspunde Ca mai
multe persoane au contribuit la redactarea letopisetului (77). Nu lelopiseful a fost
pe vremea and se petreceau evenimentele, ci faptele au lost scrise .., in vremea
Buletinul Muzeului Municipal oao Neculce' lai.

www.dacoromanica.ro

49

M. COSTACHESCU

17r.

cAnd se petreceau, de cAtre chiar contemporanii lor (79). La intrebarea unde a fost
scrls letopisetul ?", rAspunde cA a lost scris la curtea lui Stefan cel Mare, de oameni
cari cunoteau bine faptele (83-89). In ce privete importanta letopisetului are acea
importantl a izvorului istoric contemporan, inspirat din cele mai sigure mijlo ace posibile (90). Apoi ObservAri asupra letopisetului dela Putna. Nu se poate sustinea cA letopisetul dela Putna ar fi o prescurtare a celui dela Bistrila (96), pentruc in letopisetul dela Putna sant multe fapte ce nu se gAsesc in cel de Bistrita (99). Letopisetul
nu a putut sl fie scris in mAn. Putna (103). ln privinta locului i timpului scrierii
letopisetului dela Putna, cred cA nu se poate spune ceva prea precis (108). UrmeazA
traducerile letopisetelor dupA I. Bogdan (113-132). UrmeazA pArerile d-lui I. Mint a
(133-135). Lucrarea se distinge prin marea claritate.
M. Cost.
*

C. C. Giurescu, Contributiuni la studiul marilor dregAtorii, In sec. XIV

gi XV, VAlenil de Munte, 1926, (TezA de doctorat).
Din Introducere vedem planul de lucru al autorului l'un studiu a supra vechii organizAri administrative a tarilor romAneti, care sA cerceteze aceastA problemA in di-

feritele el aspecte i in transformArile pe care le-a suferit in decursul vremurilor". AratA, in rezumat, IncercArile cari s'au fAcut in aceastA privintA (1-5)1svoarele de care
se servete autorul sAnt documentele i isv9arele narative. La cele dintAi se face observatia cA multi din aa ziii boeri iArA thluri sAnt in realitare, sau foti dregAtori,
san, uneori, chiar dregAtori in functie" (7). FotIlor dregAtori, citati, ca martori, nu
H se adaogl in totdeauna particula biv (lost)", pentru care se aduc exemple (11
12). Ordinea in care skit trecuti martorii la sfAritul documentelor nu este intotdea-

una cea strict ierarhicA", se aduc exemple (12-14). In Metoda i planul lucrArii"
se cerceteazA numele generice date dregatorilor i vechimea dregatoriilor in Wile
romAneti", apol analiza fiecAril dregAtorii in parte", anume atributtile, raportul lerarhIc fata de celelalte dregAtorii. Subalternii, Veniturile, Numele dregAtoriei : dacA este
de originA romAneascA sau strAinA"(19).
Numele generice ale dregAtorilor sAnt

: dregAtor (21', boier, care avea douA intelesuri : unul mai larg care caracteriza pe omul nobil, cel ce se deosebete de o-

mul de rAnd i un altul mai restrAns, care insemna dregAtor"(22), slugA domneascA (22).

In ce privete vechimea marilor dregatori, autorul crede cA infiintarea marilor

dregAtorii(e) contemporanA cu interne ierea statelor romanetig, pentruc A aceste dregAtorii erau consecinta necesarA, naturalA, a insui faptului intemeierii statelor romAneti"
(29). CercetAndu-se cele mai vechi documente romAneti, se aratA ce erau comites
(marii dregAtori dela crate), castellanus (pArcalab), judices (judecAtori domneti), tributaril (dregAtorii fiscali, vamei), officiates (subalteni i marilor dregAtori), capitaneus
(staroste), marscalcus (vornic), stolnicul, vornicul (29 37).
In Enumerarea dregAtoriilor constatate documentar, pAnA la 1508, respectiv 1504",
in Muntenia se gAsesc aceti boieri : vornicul, banul, logofatul, vistierul, spAtarul. paharnicul, stolnicul, plvnicerul, comisul, cAmAraul, stratornicul sau postelnicul, clucerur,
portarul, armaul, sulgerul, pitarul i subalterni, cum sAnt, bAniocii, vornicul mic etc.
(39). In Moldova : vornicul, stolnizul, starostele, vistierul, logofatuf, vornicul din TArgul Romanului, ceanicul, postelnicul, parcalabul, posadnicul, ceanicul doamnei, vAtAmanul, clucerul, spatarul, comisul, portarul, cAmAraul, ploscarul, vistierul doamnei, aprodul, vameul, medelnicerul, clucerul de arie, po tarul de, SuceavA,1 uarul, armaul,
pitarul (39-40). Banul, in Muntenia, se urmArete in documente (40 46). Mamie ban
reprezenta pe dornn in Oltenia, administrAnd-o. Atributiile lui erau administrative-fi-

www.dacoromanica.ro

RECENZII

387

nanciare, ,judecatoresti 1 militare (46-50). In ce privete rangul lerarhic in sec. XVII

e cel mai 'Malt dregator. In sec. XIV i XV, banul alterneaza cu vornicul, pentru locul
intai, in epoca lui Mircea cel Mare. Intre 1489-1499, banul variaza ca rang, dela In-

talul, 'Ana la al cincilea. Dela 1499-1508 e primul (51-54). Subalternii lui sant :
banii de judet sau banisorii (54-56) l slugile baneti (56-57). Curtea 1 veniturile
banului (57-58). Originea banului oltean. El a inlocult pe banul unguresc de Severin, atunci cand Tara Severinului i cetatea au incaput in malnele Romanilor" (63). In
Moldova, bania este dregatorie tarzie (66).
Vornicul, in Muntenia, apare in 1389. Numele e dvornic snu judex, palatinus.

Atributiile sant de judecator. In sec. XIV i XV n'a fost deck un singur mare vornic. Subalternii erau vornicii mici, slugile vornicilor, vorniceii. Vornicul avea drept la o
parte din amenzile pe care le pronunta. Titlul e posibil s-I fi luat dela Serbo-Croati,

ca dregator se aseamana cu ungarul palatinus (67-77) -In Moldova, apare in 1387.

In sec. XIV-XV a existat un singur mare vornic (82). In afara de atributil judecatoreti, era cornandantul armatei in timp de razboi (83). Intre subalterni e vornicul de
gload (in doc. dela Ilie i tefan, e Moica, vornic de gloata nu Moise, (87).
Logofatul, In Muntenia, apare din 1391, avea in pastrarea sa sigiliul sau pecetea
domneasca 192). Intre subaltern!, avem pe vtori logofet, gramaticii, diecil, pisaril (94
-95). Orginea e bizantina, prIn intermediul sarb (S8-99). In Moldova, e porpenit
prima data, in 1402. E eful cancelariei domneti. Uneori e boler hotarnic (100-18).
Vistierul, in Muntenia, apare in 1394. El avea in grija sa tezaurul sat' vistieria
tarii. Marele vistier era unul. Originea e bizantina, venita prin Sarbi (109-114).
In Moldova, apare intai in 1401. Ca subaltern, e un vtori vistier (114-131).
Spatarul, in Muntenia, apare in 1394. Dregatoria de sptar e dub% in a doua
jumatate a sec. XV. Purta spada domneasca. Ca venituri primete daruri anuale dela
calaraii de sub comanda sa. Originea e sau romaneasca sau greceasca (122-126). In
Moldova, ii gsim intai in 1434 (126-132).
Paharnicul, in Muntenia e citat intai in 1394. Era dregatorul care oferea de Mut
domnului. Originea e sarbocroata (133-136). In Moldova apare din 1407. Numele obicinuite ceanic. Marelui paharnic ii era data administrarea tinutului Cotnari, Termenul de ceanic e imprumutat dela Poloni (136-141).
Stolnicul, in Muntenia apare in 1394. Era ef al bucatariei domneti. Intre subalterni, era stolnicul al doilea sau al treilea. Temenul e imprumutat dela Bulgari (142
144). In Moldova, apare in 1393. Intre subalterni sant stolniceii. Originea e sau din
Muntenia sau din Polonia (194-148).
Comisul, in Muntenia, e citat din 1415. El avea in grija caii domnului. Originea
e bizantina, prin Bulgari (149-151). In Moldova apare din 1435. E mai mare peste Branite. Intre subalterni, avem pe vtori si treti comis si pe comiei (151-154).
Stratornicul sau postelnicul, in Muntenia, apare din 1443 i 1460: Era dregtorul
care avea grija de patul i odaia de culcare a domnului. Originea : postelnic e slay,
stratornic e, probabil, bizantin (155-160). In Moldova, postelnicul apare din 1408.

Autorul e foarte bine pregatit si cred c va duce la bun sfarsit sarcina ce i-a
M. Cost.
luat-o : studiul vechilor institutii romanesti.

Constantin C. Giurescu. Noi contributiuni la Studiul marilor dregritorii,

in sec. XIV i XV, Bucureti, 1925.
Autorul lucrAril atat de importante, de care a fost vorba mai inainte, continua
problemele referitoare la aspectele comune tuturor marilor dregatoril, aspecte de capeter mai mult social-economic", 1 alte chestiuni in legAtur cu dregatodile (3).

www.dacoromanica.ro

388

M. COSTACHESCU

In par. I Dreptul de judecatA al marilor dregatorim. Ei judecau in divanul domnesc (6) si uneori acasa la Os (7), ca si in cuprisul tArii, in Moldova, ca si in Muntenia.

In par. 11. Indatoririle militare ale marilor dregatoria, se studiaza obligatia marilor dregatori de a Insoti pe domn, in razboi (11).
In par. III, Raportul intre dregMorie i avere" se arata veniturile in legatura cu
slujbele fAcute : danii de sate, scutiri de dari fata de visterie, dreptul de judecata, deci

si de amends (13-24).
In par. IV, Marii dregatori fata de fisc". Probabil cA boerii

nu plateau dari.

Domnul acorda uneori scutiri de dari pentru satele unor proprietari" (24-27).
In par. V, Raportul Intre marii dregatori l boerii farA titluri" In sec. XIV si
XVi caracteristica nobillara nu e de dregttor, de slujbas, ci de om cu mosie. Dregatoria e un adaos la calitatea pe care o conferea proprietatea. Mentionarea dregAtoriel,
pe care o avusese sau o avea in acel moment boierul, putea sA lipsiasca : acesta ist
'Astra intreaga sa importanla prin calitatea sa de proprietar rural". Boerii farA titluri
sant fosti dregAtori sau chiar in functie. Ei au avantajul varstii i experientei 27-32).
la cap. II, par. I ,,Numirea, inaintarea si demiterea marilor dregatorl". SchimbArile marl de dregatori se constatA cu prilejul schimbArii domniei (33 41).
In par. 11, Costume si insemne". Conceptia despre starea patriarbalA a primelor timpuri din viata noastrA de stat trebuie parAsitA (41 50)
In Cap. III, par. I, Traditia despre inceputurile dregAtoriilor romanesti" (50-53).
In par. II, Originea marilor dregatorii romanesti", ne arata cA denumirile dregatorillor noastre dovedesc o influenla bizantina, indlrecta, prin intermediul sarb si
bulgar, i o influenta ungarA (54-60).
In par. III, Marli dregAtori de origine straina", autorul, dupA ce arall cA simpla examinare a numelui bolerului nu e o indicatie sigura, prezintA numele, care, pro.
babil, sant strAine (61-74). Chestiunile prezentate de autor me rita toata atentia, chiar
cand simtl cA nu s'a putut spune ultimul cuvant.
M. Cost.
*

Constantin C. Giurescu, Organizarea financiara a Tarn romaneti in epoca lui Mircea cel Mean. Acad. Rom. s, III, t. VIII, mem. 1 (1927).
ContInuand seria de preocupari enuntate, autorul ne prezintA studiul acesta asupra unei probleme asa de intunecata, despre care stirile ce le avem sant cu totul sArace.

In Introducere", autorul vorbeste despre lipsa monografillor de acest fel, punand-o pe seama serAciel izvoarelor istorice. Adele visterii si cAmArii nu ni s'au pAstrat,
'Ana la sfarsitul sec. XVII-lea. Vechile noastre administralii nu posedau scripte sau
condicl de lucrArile Ion', desi visteria pare sA fi avut condici. AratA ce s'a pAstrat
(2-4) Despre disparilia actelor vechei noastre visterii (5-7). Materialul ce-1 prezinta
este scos din 20 documente, dintre 1368-1430.
Produsele Tarii Romanesti, in epoca lui Mircea cel Batran, sant : granele (se pomeneste dijma din grane, mAsuratA cu gAleti), vita de bie, cresterea vitelor, cresterea
albinelor, pescuitul, sarea, aurul, arama, fierul (12-16).
Impozitele in epoca lui Mircea cel Batran, DArile (18), Dijmele din grane, vin,
oi, porci, miere si cearA, peste din produsele laptelui, ian (19-24). Birul e pomenit
in 1441 (24-26), birari in 1418 (27). Cuvantul bir e slay. Muncile si slujbele, Oratul, podvoadele sau podvezile, pAscutul, caii de olac, posada, pescuitul morunilor, coSitul fAtmlui (29-34). Veniturile (36-38). VAmile (39 40). Repartitia impozitelor sawww.dacoromanica.ro

RECENZII

389

tele boeresti i manastiresti erau supuse la toate indadoririle fiscalea (41-45. Perceperea impozitelor. Impozitele erau stranse de globai, birari, galetaii, vinariceri, favamesi de albine i porci (46-49). Destinatia impozitelor pentru tribut, eladirea
i intretinerea cetatilor, intretinerea curtii, a manastirilor i bisericilor (50-52). Scutirile de impozite nu privesc personal pe baler, ci satele lui (53-55).
Lucrarea este o incercare serioasa, demna de toata lauda, de a aduce noi contributii la lmurirea problemelor vechi istorice.
M. Cost.

s*
C. Bobulescu. Crucea de sus, Crucea de jos, Brazii
*

i Mosinoaele, din

judetul Putna. Bucureti, 1926.

C. Bobulescu, preot in Bucureti, autorul monografiei Lutarii notria i a diferitelor studii de arheologie bisericeasca, ne inthtikeaza de data aceasta, moncgrafia
istorica a doua sate putnene. Este vorba de satele Crucea de sus i de jos, de lAnga
tArguorul Panciu. Inca din vechi vremuri, in aceste parti ii aveag vii manstirile mai
insemnate, din Moldova, ca i boierii (5 6). Neamul Catargietilor era din Crucea de
sus. Neamul lui Miron Costin, al lui Dabija Voda era din judetul Patna (7-8). Legaturile mItropolitului Teodosie cu aceste locuri (9). Numele satelor Crucea va fi venind
dela a cruce de lemn sau de peatra (9 i 17). 0 Chicere" (17). Cea mei veche men,
tiune. a satului e din 1621, Oct, 7 (18). Dupa aceasta data, tirile se inmultesc. Inca
din 1621, vanzari si cumpararl de vii la Cruce (18-20). Din 1768 un schimb intre
moia Baltati, din Carligatura, a Moldovitei, cu 6 pogoane de vie din podgoria dela
Crucea de sus, in tinutul Putnii, a lui Toadtr VArnav vist. si Stefan Hermeziu ot vist.
(20). Pomenirea unui popa Stefan ot Cruce, In 1675 (22). Un pomelnic din 1750 (23
24). Arzand biserica satulai in 1911, un comitet la frunte cu preotul T, Antohi (azi
la Sf. Nicolae-Selari, din Bucureti) se hotarate sa o construiasca din nou. Lucrul ce
se incepe cu rAvna este intrerupt de razboiul cel mare. 0 impresionanta descriere a
locurilor pustiite de razboi, facuta de preotnl Antohi, care viziteaza regiunea in vara
anului 1918 (29-33). Lupta cu imprejurarile 1 oamenii, pentru a termina biserica (33
45). Notita biografica a preotului ctitor (48-52). Amintirile despre Crucea de jos
sAut dese i incep la mijlocul veacului XVII-lea (53-55). Despre Schitul Brazi (57 1
urm.). Interesante notite de pe cArti (64 65). Despre vizita lui Mihail Sturza, la 1835,
prin aceste tinuturi (65-67). Alte inseranari pe carti, cu privire la Schitul Brazi (67
70). Schitul Moinoaile (70-72). Inscr1ptille Schitului Brazi (73 i urm.). Una vorbeste de razboiul rusoturc din 1774: groaznicele razboae care strica toate targurile
i satele din tara Moldovii, tam Munteneasca
(24). Alta : CAnd s'au primit loan
din sat Humuleti, anul 1822, Febr. 1. Tocmala i-au fost 45 lei, sa faca dimicat i
camesi sa spele.,. i sa invete carte iarna i sarbatoarea ari blagoslovenie sa aza...
1828, Martji, 26a (76). Alta pomeneste calatoria lui Mihai Sturza la Schitul Brazi, In
1835, lull 6 i an fost in biserica sfAntului Gheorghie i i s'au cantat Axionul i au
ezut la cismea de au Mut apa" (77), Inscrippile Schitului Mosinoaele (82-86).
Ar fi o fericire, daca toate satele i-ar avea fiecare monografia sa, la tel cu aM. Cost,
ceasta a par, Bobulescu.

I. Minea. Informatiile romnesti ale cronicii lul Dlugosz (Din cursul despre Izvoarele Istoriei Romanilor". Iai, 1926.
Un semn, din ce in ce mai imbucurator, sant lucrArile istorice, care apar la noi.
Mai ales, dud aceste lucrarl pornesc din preajma universitalilor. Chestiile care se cerceteaza, punctul de vedere nou, din care sant urmarite, sant de cel mai mare interes.
www.dacoromanica.ro

390

M. COSTACHESCU

Astfel se prezinta lucrarea de fata, In care d. M, cauta s princla ce informatii, relative la Istorla Romani lor, se gasesc in cronicarul polon, Dlugosz chlar cand sovinismul si pretentiile opiniei publice din Po Ionia deformeaza in mare masura tirile de
Istorie romaneasca" (4). Ce lucrari de informatie a folosit Dlugosz (6-8). Se prezinta
cateva date despre viata lui D. (8-10). Stiri le foarte vechi, cu privire la pamantul
nostru sant rare de tot, cum este cea din 970, and Svjatoslav ocupa 80 de orae
bulgareti dela Dunarea (10). Cu anul 1335, cronicarul incepe sa dea stiri imediat relative la noi. Chiar din acest an, ajutoarele moldovenesti contra marcgrafului de Brandenburg. Aici discutia d. M., cu privire la inceputul Orli moldovenesti (11=12). Simgatia lui D., pentru rezistenta opusa de Basarab al Tarii Romaneti contra Ur gurilor
(12-13). Lupta din codrii Sipintilor, 'Mire Moldoveni si Po loni, aici 1 despre Tara
Sipintilor, tara romaneasca anterioara lui Bogdan I, in legatura cu Po Ionia (13-14.
Tratatul dela Lublin 1 serbarile, cu Romani, la Buda, in 1412, omagiul lui Alexandru
cel Bun, din 1415, interesante amanunte despre lupta Moldovenilor la Marienburg, In
1423 (16). In 1431, fruntasul Gedigoid, al lui Svidrigailo, este acelas cu Gidigol, din
vechea cronica moldoveneasca, care a adus in 1425 pe mireasa lui Ilia Voevod (18).
Lupte intre Poloni i Moldoveni, in 1431 (19), in 1432 (21), Moartea lui Alexandru cel
Bun o d in vara anului 1433 (22). Inceputul luptelor intre Ilie si Stefan (22). Tara
Romaneasca este numita Montania (=Muntenia). Amanuntele solemnitaiii cu ocazia omagiului lui Ilias fata de regele Vladislav, din 1436 (26-28). Tetina i Hotinul in stapanIrea Moldovenilor, din vremea lui Petru Musat (28). Despre lancu Corvin (30). Interesanta expeditia dela Varna (32-36), cu vorbe rele despre Romani. In :dezastrul
retragerii, in gall de Romani, nimeni nu tia unde merge, numai cei cari aveau Romani printre ei stiau. Mow-tea lui Vlad Dracut (37). Foarte interesanta descriere luptel intre Poloni i Bogdan, tatal lui Stefan cel Mare, dela Lipovat, In jos de Vaslui
(40-43). Ucklerea lui Bogdan (43). Lupta dela Chilia, din 1465 (45). Interesanta lupta
dela Ba;a (47 48). Stefan Voda fi avea oastea tocmita ttdeva intre rani Moldova si
Samus. Samus de aici poate fi i Somuzul. Poezia din nota dela pg. 52 nu poate fi
populara. Impresionante tirile despre lupta dela Vaslui 1 admiratia nespusa a cronicarului pentru Stefan Voda (55-56). Valea Alba (58-62). Cronica lui Dlugosz 1
cronicarii nostri (66-68).
Autorul, cu bogata lui informatie, prin comentariile pe care le adauga face cititirea plina de interes.
M. Cost.
**

1. Minea, despre Dimitrie Cantemir Iasi, 1926.

Anul 1923, al pomenirei lui Dimitrie Cantemir. a fost 1 un indemn pentru scriitorii notri, de a reveni asupra studiului vietii si operii marelui scriitor i domn moldovean. Din aceasta ordine de preocupari, face parte lucrarea aceasta. Este impartita
in doua mari parti, din care una priveste personalitatea literarA i cealalta pe Domnul Dimitrie Cantemir.
In cap. 1, din prima parte, autorul vorbeste despre curentele literere din Moldova, pe vremea lui Dimitrie Cantemir. In sec. XVII, opera culurala ruseasca a lui Petru Movila a fost bine primita la noi. In Moldova va patrunde puternic i cultura polonA, Chiar din vremea lui Vasile Lupu pMrunde si cultura greceasca, care este foarte
accentuata catra sfaritul sec. XVII-lea. Academia greceasca din Constantinopol, prin
legaturile politice ale capitalei turctti cu Principatele, va avea mare inf1uent5 asupra culturii de la noi. Personalitatea literara a lui Dimitrie Cantimir apartinecurentului
grecesc, aa cum 11 reprezenta academia din Fanarul constantinopolitanu (4-10).
www.dacoromanica.ro

RECENZI1

In cap. 2 Via la lui Dimitrie Cantemir" ni se arata diferitele motnente din viata
lui. Interesanta sosirea in Iai a solului polon Rafael Lecinschi. La Constantinopol era
in relatii cu profesorii academiei grecesti i cu savantii turci (11-18).

In cap. 3 Soarta operelor" lui D. Cantimir, ni se arata care sant operele lui.
(19-24),
In par. 4, ,Evolutia literal-A a lui D. Cantemir" se deosebesc mai multe epoce. Epoca I-a interesanta, caci ne arat educatia unei beizadele moldovenesti, spre sfarsitul sec. XVII-lea. In aceasta perioada, care tine WA la 1698, el invata filosofie. Opera principala este Divanul.., (24-26). Epoca II-a tine !Ana pe la 1711, Lucrarea de
capitenie este .istoria ieroglifica, scrisa intre Mai, 1704 i 26 Oct. 1705. In multe locurl, povestirea devine un capitol de autobiografie. Lucrarea poate servi si ca izvor
istoric, caci poate a lumineze parti din istoria vremii (27 62), Epoca a Ill-a este
vremea cand C. a scris mai mult. In acest timp scrie Istoria imeriului otoman ,lucrarea cea mai pretioasa, pe care generatia dela sfarsitul sec XV1I-lea ne-a lasat-o despre lum ea musulmana", nlci unul din cei cari scrisesera istoria Turcilor mai inainte
n'a fost asa de scrupulos in complectarea informa tit i". Se arata bogata informatie,
pentru aceasta lucrare (62-79). Din aceast epoca este Descriptio Moldaviae. [Autorul
arata cauzele care 1-au indemnat pe C. sa scrie aceast carte (80-82) si de unde si-a
putut capata informatiile (81-101). Se face un foarte bun rezumat critic al lucrarii. Acelas lucru pentru Hronic (101-151), pe care d. M. o crede cartea reprezentativa a
generatiei, care se imprasiia si se perdea la inceputurile vremurilor fanariote" (107). Rezumatul lucrarii e strain inpletit cu analiza critica a d M. Peutru prima oara in Hro-

nic s'a incercat sinteza iotorieiRomanilor,

tuturor, inlturand granitele vremelnice" (145).
Tot din aceasta epoca este Vita Constantini Cantemyrii, in care se .trat,eaza chestiuni
de istorie romaneasca contimporan autorului el. Titlul cartii nu este al lui D. Cantemir, ci al lui Bayer, prin a carui copie cartea a fost pusa in circulatie, caci originalul
nu se cunoaste astazi. Prin aceasta opera, Cantemir ar fi complectat si adaos ccia
ce se scrisese in istoria ieroglifica" (154), dupa cum era sa serveasca si prestigiul casei Cantemirestilor in Rusia, unde casatorit din toamna anului 1719 in cea mai inalta
aristocratie, juca un rol foarte important la curtea tarului Petru cel Mare" (155). In
ceia ce priveste orginea neamului Cantemir, d. M. spune ca Temircani, Mircani erau
destule familii in FalciuI asa de apropiat de Tatari, din contactul cu care s'au putut
imprumuta porecle familiare, iar numele razasesc Termincan orisicine 11 putea stramuta
asa de usor in Cantemir. Oare nu santem in fata acestui caz aid ?" (156). In nota dela
pag. 156. d. M. e contra ipotezei d-lui S. Zotta, ca se poate stabili o legatura de inrudire, intre Petru Silisteanul, din 1991, si Cantiminsti. In legaturi, cu tirile despre
neamul lui Cantemir, interesante observatii ale d.
(157-179). In Vita Constantini
Cantemyrii sant stiri cari lipsesc in cronicile vremii (179 si urm.). Fearte interesante
datele despre conflictul intre Costinesti sl Constantin Cantimir (217-221). Tot din aceasta epoca face parte lucrarea Istoria Brancovenilor si Cantacuzinestilor (236-267).
Lucrarea este un raport politic, un memoriu", scris din indemnul tarului (237-239).
Lucrarea scrisa in graba, dupa 20 August 1718, are confuzii si lacune (240). Se arata unele neezactitati (241 si urm). Pe Cantemir 1-a interesat mai ales i exclusiv
ittica necreitina a Cantacuzinilor" (245). Se face in chip critic rezumatul lucrarii.
Memoriul este facul, vrand sa atraga luarea aminte a tarului, de promisiunile facute,
in 1711, Moldovenilor, al-Mande-se si mijioacele de ajutorare (270-283).
In par. 5, ni se arata Dimitrie Cantemir ca geograf (283-285). In par. 6, lucradle lui Cantemir de orientalistica, se arata aceste lucrari,
,,, orginea lor si critica:asupra cuprinsului lor (285-296),
www.dacoromanica.ro

i)2

M. COSTACHESCO

hi par. 7, IncA ceva despre locul lui Dimitrie Cantemir in cultura romnescA",
o caracterizarefoarte bunA din punct de vedera cultural, a TArilor RomAne,In sec. XVII

i Inceputul celui de al XVIII-lea (296-307).

In par. 8, Cum a tratat Dimitrie Cantemir Istoria Romnilor o privire generalA asupra evenimentelor istorice, din operele lui Cantemir, asupra arora se oprecte
totdeauna 1 adaosul de multA informatie a d. M. (3)7-340). Autorul monografiei ilui
Cantemir scoate in evident, din Descriptio Moldaviae, unele amnunte, demne in adevAr de retinut, de ex ca, numele lag derivA din diminutivul Iona, din Ion, cl Radul VodA ar fi Inconjurat cu ziduri oralul laci, care in 1711, avea mai mult de 40 de
biserlci, de piatrA sau de lemn, cA cu 50 ani mai 1nainte avusese 12000 case, din care
In 1711 rAmAsese a treia parte, de palatul domnesc de piatrA din Targul Frumos (se
elle i de aiurea), de casele domneti din Vaslui, despre bisericele gotnarului, ruinele
Sucevel, privilegiile Chigheclului, CAmpulungului i Vrancei (325-327).
In cap, II Dimitrie Cantemir ca domn moldovean" (343-401) ni se InfAticeaza
de d. M., domnia I-a i II-a a lui Dimitrie Cantemir, amAndou scurte. Vedem lAmunit complicatiile politicei europene, la venirea Domnitortlui (348-356), Foarte sugestive pregAtirile 1 IntAmplArile, din rAzboiul intre Turci i Rui, din 1711, (367-401).
UrmeazA apoi 2 anexe (in cea de a doua, un doc. de vAnzare a satului Ruginoasa,
din 1711, 24 Mai) ci 4 excursuri, care vorbesc de Stampele, reprezenfAnd pe Dimitrie
Cantemir, de Cartea numitA Orgines et occasus Transsylvanorum, bibliografie critica,
pomenirea lui D. Cantemir.
Nu se poate aratA In o dare de seemA scurtA toatA bogAtia de material, pe care
istoricul o poate gAsi In aceastA monografie, condusl dela inceput i pAnA la sfarcit,
de multA claritate 1, de o viguroasA criticA, bazatA pe o bogata informatie. Este unul din cele mai frumoase monumente, ridicate marelui cArturar i Domn, la 200 de
ani dela moartea lui.
M. Cost.
*

N. Iorga, Istoria literaturii romnesti, ed. II, Bucurecti, 1925.

AceastA carte indispens bila, revAzutA i larg IntregitA" apare avAnd in loc de
prefatA ,,Locul Rominilor in clezvoltarea vietii sufletecti a popoarelor romanice". In
marile capltole, locul dintAl 11 ocupA Poezia popular, despre care autorul ne aratA cA
poate fi tratatA din punct de vedere estetic ,,admirAndu-i-se frumusetea sau osebinduse Insucirile care alcAtuese caracterele acestei frumuseti" i din punct de vedere al do-

rifle! foie a tib. prin care se urmAresc rosturile, categoriile, lipsurile poeziei populare, In ce imprejurAri s'a alcAtuit fiecare din ele i intrucAt ea oglindete aceste im-

prejurAri".Mai departe o admirabilA definitie a poeziei populare, care e poezia cunoscutA, rAspAnditA, cantatA, repetatA, iubitA, amestecatA cu viata, inainte de a fi scrisA

1 care putea sA nu fie scrisa ci care, chiar cAnd e scrisA, nu e scrisA de aceia cari
au fAcut-o 1 au cAntat-o, ci de altii, cari sAnt princi de curiositatea artistului ori a
omului de ctiinta fata de (lama" (25). Se studiazA balada populara romaneasca, in originea i ciclurile ei. AdmirabilA paglnA de adevAr i frumusete, la intrebarea : cine
a fAcut poezia populara ? (pg. 26). Se aratA diferitele momente Istorice, rAnd se po
menesc cAntecele cu faptele bAtrAnilor (26-28). Aprecieri despre culegerea poezillor

populare (31-33'. Admirabile, ca frumusete, p3g. 33, 34, 37 38, 40. Se aratA imprejurArile, In care au putut apArea unele balade ale noastre, ca aceia cu Iancu Voda,
care e loan Huniadl, Miul Cobiul, Grue, Codreanu. Originea Mioritei (41-42). Alt ciclu de cAntace e al Dobrogiei, care ar putea li numit i ciclul dunArean (42-45), Tipul sarbesc, ce infaticeaza viata strAinA de dincolo de DunArea ,so traducere a cAntewww.dacoromanica.ro

RECENZI1

celor ce se auziau de la zicatorii pribegi, cart se infatisau cu guzla pe la mesele Domnilor i boerIlor', cum e Baba Novae, Salt Same, lovan lorgovan (45-46). Ciclul
cantecelor haiducesti (46). Poezia populara lirica si satirica (48 si urm.). A1ci si descantecele. Despre doina (65). In cap. III, despre Povesti si snoave (66 si urm.) Admirabila pag. 66. LegMura cu Orientul (67). Iarasi pagine de nespusa frumusete (6973). In cap. IV, literature gnomica cproverbele st zicalele. (75- 87). In cap. V. se expune Literatura religioasa in veacul al XV-lea. Cartile sfinte i miscarea husita. Scrieri bogomilice (88-124). Romanii au adoptat in biserica, din veacul X sau XI ca
limba sfanta, limba Slavilor de peste Dunre (92). Inceputurile mnstirilor romaneti
(93-96) si numele unor vechi scriitori (96 -100). Influenta husita la Romani (103
105), Psaltirea dela Scheia, dupa scris pare a fi de pe la 1550 (106). 0 copie ceva

mai tarzie e psaltlrea dela Voronet (ibid.). Texlele lui Core si (107-108). Codictle dela Voro-

net, dupa scrisoare, e (in vremea lui Petru Rare sau a urmasilor (10g). Dela clericii
maramireseni ne-a venit literatura bogomilica (110), de unde ne venisera i cArtile
mai vechi, in-trun unghiu salbatec din Maramura sau din Ardealul vecin cu inaltimele maramuraene" (103). Limba celor mai vechi carti sfinte (112-121) ortografia
(121-124). In cap. VI, Cronicile slavone ne yin sub influenta analitilor sarbi (125)
In cap. VII, Literatura religioasa din veacul al XVI, despre cat tile romnesti vechi i
inraurirea lor (132-133), cultura slavona in Moldova (134-136), Tara romaneasca .St
tiparul de carp slavone (136-144 Neagoe Voda Basarab, ca scriitor slavon(140 -150).
In cap. VIII Cele dintai cronici in slavoneste si romanete". Cronici moldovenesti. La caderea statului sarb de pe malul drept al Dunarii, carturarii slavoni se ref ugiaza la noi. Macarie (151). Azarie si Eftimie (154-157). Nicolae Brzeski (158 160). Cronicele muntene (161-167). Cartile de istorie populare rcmanesti (167-171)
Tipriturile romanesti si slavone din Ardeal (173 i urru.) Catehismul din 1544 (174 .
Despre Coresi (177-193). Carp slavone si slavoromane tiparite in Ardeal (193 si urm).
Noi lucrari romansti tiparite in Ardeal (197-206). Decaderea Culturii slavone in a
doua jumatate a sec. XVI-Iea (206-215), In cap. X, Inceputuri de scriere romaneasca
in principate (215-223). Cap. XI, Literatura religioas in veacul XVII-lea. Patrunderea limbii romnesti in viata de stat si in biserica (21) si urm ). Petru Movil (237
-248). Catehismul ardelean din 1640 (248 si urm ). Mitropolitul Varlaam si activita-

tea sa (252-269). Tiparituri muntene supt Matei Basarab (276-281). Tipariturile ardelene, Simeon *tefan (281-283'. In cap. XII, scriitorul se ocupa cu cronicite romnevi ale veacului XVil-lea Cronica lui Grigore Ureche. Despre Nestor UreChe sound
d. 1.: avem o scrisoare de la Nestor -i nu un necarturar ca acesta ar fi putut Intreprinde o opera literard asa de grea i de insemnata". Acesta si alte argumente
contra lui Nestor, ca cronicar, pg, 286-288, nota. Isvoarele lui Ureche (287 I urm.)
Letopisetul lesesc al lui Ureche e hichim Bielschi (2961. Despre izvorul latinescat

Ure-

che (298 -300). Insemnatatea cronicii lui Ureche. Despre forma sant fraze Wee' ca
o medalle" (300). Despre Simion dascalul (301-309). Cronografele (309-313). Miron
Costin inferior lui Ureche ca On dire politica si tasatura a frazei" (3)5). A naliza criflea a operei lui (317-346). 0 lucrare a lui Costin despre Arch al 1 alta despre Turd
(346-350). Cronicele muntene ale lui Stoica Ludescu i Constantin Capitanul (350363). Cap. XIV. Despre Nicolae Milescu (355-369). Mitropolitul Dosoftei (369-391).
Tiparituri muntene (391-398).
Sant in ateasta carte amanunte multe, uneori sant inpletituri in legatura cu intamplrile istorice, care te pot rtaci, atat sant de variate, dar tocmai prin aceasta,
lucrarea de fata este o inoire, in multe privinte, a felului de a sintetiza materialul th
literatura romaneasca, din punctul de vedere istoric.
M. Cost.
tiuletioul Muzeului Municipal Joan Neculccg 1a5i.

www.dacoromanica.ro

50

394

M. COSTACHESCU

N. Raga, istoria Comertului romanesc, epoca mai nou, Bucureti, 1925.

'In lucrarea de MO, autorul ne infatieaza date foarte bogate asupra productiei
si micarii comerciale lp noi, in timpurile mai noua.
Cap. I, Comertul romanesc in epoca expansiunii teritoriale austriace", Directia
cometului romanesc sufere schimbari insemnate in veaeul al XVIII-lea" (3).Negotu1 intern e .activ, atilt in Muntenia, cat si in Moldova, la inceputul sec. al XVIII-lea: ne-

gustori la Bucuresti, Craiova, lai, Barlad (17-18). Cap II Dela pacea dela Bdgrad
(1739) papa la noua era de raporturi cu Apusul (1774)," (19 i urm.). Despre oile barsanilor, cad yin la noi (20-23). Raporturile comerciale ale Moldovei cu Ardealul sant
mai rare (23). In 1761, piati din Suceava cuprindea : lipoveni, caldarari, ciobotari, opith:art, talpalari, sArari, olari, steclari, pascari, pitAritele cu pita etc. La Herta, o dughiani de scanduri, pe roate micatoare. In pravalia evreului MindilA" din lai, gra
soba, cuptor, paturi I lavite 1 doua dulapuri i politile i masa (25). Alta dugheana
din Targul de sus, din lai, are hruba cu garliciu de lemn (ibid.). In dugheana evreului DaVid, din ChiinAu, in 1741, se afla holerca, tutun, bumbac, sate, piei, orez,franghil, dohot, sare, arama, ciubote i oale (26). Negustori la Suceava, Iai,Botosani, Bu-

curelti, Craiova (26-27). Negustorimea romaneasca era mai puternica in Moldova,

de cat in Muntenia (27=28). Negustoril armeni (28-30), turci (30--37), greci (3849). evrei, care la inceput pnu joaca nici un rol ca negustod. Rostul lor e arenda cat-darnel din sat, a dreptuiui pe care-I au boerii de a vir de vinul i rachiul" (38). Numarul eVrellor era mare la Barlad, in 1767, ca se poate vorbi de randul dughenilor
jidoveti" (39). Evreii din Bucureti (40-41). Privilegiile lailor (41). Comertul cu apusul (45), o incercare de Industrie (48).--In cap. III, Noul comert cu Apusul pana
la razboaiele Revolutiei franceze (1774-1789). Tratatul dela Chiuciuc-Cainargi, din
1774, e insemnat pentru negctul nostru. Clauzele lui tind a inlatura sistemul de zaharea, de aprovizionare, introdus de Turci Afacerile trebuiau sa se incheie in porturi
si negotul s se faca de negustori cretini, dupa pretul curent Se numesc consuli din
partea Rusiei, pentru supraveghere (53). Lupta inpotriva obiectelor de lux (54-55).
Abuzurile turceti scad (5;), L oturile se fac tot mai dese cu provinciile austriace
(57). Armenii din Polonia capata privilegiu (59). Ce marfuri putea aduce un vas la
Galati, in 1783, (61). Galatii ca port, la sfaritul veacului XVIII-lea (63) h) aceasta
vreme se vorbia i de navigotla Prutului (63). Proiecte de colonii armeneti in Bucovina (64 65). Negustori francezi in Moldova (71-72). Vamlle interioare (79). In 1786
o fabrica de sticla la Harlau (79). Negustori, in BucUreti, rornani, greci, armeni, slavi,
francezi, evrei, in 1818-21 (81). MArfuri in Oltenia, aduse din strtinatate, intre ele
i desagi cu cArti, la sfaritul sec. XVIII, din care vedem ca gustul timpului riu e)a de

loc inapolat (83-84). In 1807 o societate comerciala la Braov, in ea i Rofnani (83).

Elemental comercial romanesc din Bucovina (86). Intre negustorl aflarn Zgarie branza
i Barba-lata (86). Cap. IV, Comertul determinat de transformarile occidentale (1789
-1814) (88-117). Carti i gazeturi din Ardeal, in 1795 (93). Marfuri turceti, nemtesti
(101-104). Crete necontenit populatia evreiasca (104-106). Aspectul Bucuretilor in
1804 (.07). Fabrica de postav in Muntenia, in 1784 (109-110), de baffle, de sticla,
etc. (111-113). 0 flota de comert romaneasca pe Dunare, in 1793 (113). In cap. V
Revolutionarea comertulul romanesc (1804-1828) (118 si urm.) Razboaele lui Napoleon n'au fost fara influenta asupra comertului romanesc (119). Influenta ocuparei Basar.biei de Ruii, asupra comertului moldovenesc (122-123 , Galatii dupa 1812 (125).
Viata negustorirnei noastre pe la 1813 (127-129). Breslele in lai (130). Rolul negustorilor macedoneni (133). Maur, in 1825, la Barlad, mArfuri apusene (140-141). Cap.
V, Epoca de. creatiuni economice (1840-1859) (145 i urm,) Comertul la Galati, in
www.dacoromanica.ro

395

RECENZI1

1833. la Braila, in 1831 1 1843 (148-150). Exportul (156-158), importul, in 1840,

1843 (160), Negotul bucure5tean in 1835 (164). Cap. yi, Epoca lipsei de initiative
economice ( 73-189).
Lucrarea impresioneaza prio bogatia imensA a datelor 5i ramai uimit cum o munca

de om a putut sa le coordoneze 51 sa le dea atata viata.

M. Cost

Revista Arhivelor, sub ingrijirea d-lui Constantin Moisil, Anul 11, No. 3,
Bucureti, 1926.

Aparitia lucrarilor de felul acesiora este o bucurie, pertru toti, cei ce se intereseaza de studiile istorice.
Acest numar de revista cuprinde, cum e i foarte natural, articole de arhivistica,
foarte interesante. Teodor Man, Arhiveie Bucovinei. Aici afiam 51 tiri triste, cum e
aceia ca documente vechi, referitoare la averea i trecutul n-anastirilor din Bucovina,
au fost vandute ca hartie veche (303) Simeon Reli, Ceva despre fondurile arhivisticg
din Arhivele Bucovinei. Stoica Nicolaescu, Rt forma 'arhivelor in Rusia (trackcere din
limba
Cunoscutul genealogist, d. S. Zotta, continua studiul Despre neamul
CantemiretilorD, dandu-ne, in anexe, documente din 1675, April 6 (aid gasim giuriD,
uori 5i padure mereae, Cantemir sardariul 5i fiul Antohie), 1728, Aug. 18 (aici scoboatoll din Cozma SarPe postelnicul, 323-324), 1733, laruarfe 12 (aid neamul lui Cantemir, 325-327), Dr. M. Popesce, Sigiliul lui Sigismund Balhori, princepele TransilvanieLS, Berechet, Documente slave, privitoare la Basarabia. Aid dovada ca Mitropolitul Dosoftei al Moldovei a murit la 1693, 13 Decembrie (334). Tot aici o notila pe
un mineiu, in care se spune ca Vasile Lupul, Domnul Moldovei, a murit in Tarigrad,
in 1661 ic0 1-au adus feciorul in Tara Moldovei 1 1-a ingropat in Iai, la a lui manastire, la Trei Sfetitele (334). In 1543, Martie 20, un Petru Albota, mare vataf de
lai (336).Dr. Andrei Veress, Orandueli romaneti vechi tipAnte in Ardeal.Em. Vartosu, Eliade ca tipograf. Elena Eftimiu, Antimiia fata vornicului Grigorie Ureche (370
372). Aici un doc. slavon, din 1657, lanuarie 25 zile. In el se spune cA cneaghina
Antemia, foasta paharniceasa a lui Alexandru cea5nic, fiica raposatului, Ureache fost
dvornic mare, claruea5te dreapta si adevarata sa ocina i mo5tenire oatul Mandre5t1,
in tinutul Carligaturii, pe paraul Bahlui, in gura paraului Sirce verilor sal, lui Gavril
Jora sulger 51 cneaghinei sale". In document se adauga amAnuntul extrcm de important ca ea singura cu manele sale le-a facut scrisoarea 51 a iscalit fiind foarte invatata in carti. In observatiile cu care autoarea intovArA5e5te acest doctment, se gasesc
i urmAtoarele lucruri :..,o lumina noua.., asupra uneia din flicele lui Grigorle Ureche,
Antemia, pana la proba contrarie, singura" 51 Documentul precizeaza existenta acestei
necunoscute urmase a saracului Ureche" (371). Ori sant cunoscute, de mai inainte,
doua fiice ale lui Grigorie Ureche : Alexandra 5i Antemia (numita 5i lftimia), pentru care
vezi : Arhiva soc. 5t. 511it. Iasi, III 231,1X, 234, GhibAnescu, Surete IV, 63 64, Bul Ion
Neculce III, 36, 37, doc. 1658, 1660, 1671, V, 50, 52 &ie. 1671, 1679 etc. Apa Sirca
din document, e cunoscuta din doc. de sub Alexandru cel Bun inaG. Nicolaiasa ublica un foarte interesant fragment de manuscris, Tara Moldovei".C. Moisil publica
o carte de marturie din 1634, data clucerulul Barbu Poenaru. In Miscellanea gasim,
Pascua Romanorum: Pabula Iulii Caesaris ?Un capitol de nomenclatura istorica romana de Dr. Die Gherghel.Argument nou in contra autenticitaiii uticului atribuit ltii
Iurg Coriatovici de 1. Minea.Stiri noi despre propaganda catolica in Moldova, in sec
XVII, de I. Minea. Constantin Von Serban MO de imperiali 51 Cazaci, de N. C. Belenaru,Desbaterea procesului lui Oh. Sincai de Tr. Popa.canct a zidit Vasile Lupy

www.dacoromanica.ro

396

M. COSTACHESCU

biserica Sf. Dimitrie din Orhei. St. Berechtt.Despre semnatura latineasca a lui Mihal Viteazul, Dr. Andrei Veres.Spicuiri noi despre Horia, Closca i Crisan. Dr. Mihail Popescu.Un autograf al lui Ob. Asachi, C. Fierascu.Inceputurile tipografiel in
Ucraina, P. P. Panaltescu.Originea cuvantului Tartan", de Ec. D. Furtuna.
M. Cost.
t.

Anuarul institutului de istorie national (Universitatea din Cluj), III

(1924-1925), Cluj, 1926.
Volumul, munca rodnica a Universitatii din Cluj, in cele peste 1C00 de pagini
cuprinde prea interesante si multe studii, ca sa poata fi cuprinse in cele catcv a cuvinte, ale unel dart de seama. Volumul incepe cu o comunicare, facuta la Academia
Roman de J. Lupa, despre Avram lancu, comemorare a centenarului de la 'intern
lui. In anexe, documente i scrlsori relativ la Avram lancu,--P. P. Panaitescu, Planurile lui loan Campineanu pentru Unitatea nationala a Romani lor (Lea turile lui cu emigratia polo*. In anexe, se dau scrisori.Constantin Moisil, Monetaria Tani Romaneti in timpul dinastiei Basarabilor. Prea interesant studiu asupra numismaticei romanviti.Teodor V. Pacatian, Contributiuni la istoria Romanilor ardeleni in sec. XVIII.
N. Dragan, Codicele pribeagului Gheorghe Stefan, VoeNodul IVIoldovei. Manuscrisul acesta, a fost aflat la 1864, intre cartile lui loan Mihalyi de App. In el foarte interesanta este partea Jitie i din multe pretreacere" din 1667, in care ni se povestesc
ultimile cline ale pribeagului Domn, Gheorghe Stefan al Moldovii (pg. 233-236). Raspunsul la Catechismul calvinesc a lui Varlaam (245-252).Virgil Sotropa, Tatarii in
Valea Rodnei. Silviu Dragomir, Vechimea elementului romnesc si colonizarile straine
in Banat.--Stefan Mete, Pastorii ardeleni in raporturile lor cu Principatele Romane.
Foarte important studiu. Pastorii ardeleni in raporturile lor cu Principatele, fie Tara
Romaneasca, fie Moldova, nu cunoteau granita. Nici un obstacol nu-i putea impiedca
de a petrece cu tutmele pe aceleasi locuri, atat vara cat i iarna, unde se obipuisera
el de veacuri" (298).Constantin C. Diculescu, Contributie la vechimea crestinismului in Dacia. Autorul se ocupa cu istoria religioasa a Gepizilor care singuri au fost
elementul politic permanent in cuprinsul Daciei Traiane, in epoca migratiunilor" (358).
E de observat, ca resturi de paganism vechi german, cu colorit nordic, traesc la Ro-

mani in Dacia, ca motenire gepida, papa in ziva de astazi" (359). Ap credinta in

zanele Ele, stime, iasma. Mormintele cu inventar getma nic din epoca migratiunilor,
in cuprinsul Daciei sunt gepide, vendalice i gotice" (364). Interesant e insa faptul
ca arianismul gepid a contribuit nu in mica masura la consacrararea numelui etuic Roman" (376). Bogata contributie la istoria statului barbar gepid
in Dacia Dr. G. G. Mateescu, Granita de apus a Tracilor. In concluzia acestui studiu de adanca specialitate, autorul ne spune ca reiese.. raspandire cu mult
mai intins spre vest a elementelor trace, in unele regiuni, cunoscute papa acum ca
illirice, i mai des in Peonia i Dardaniaa (489). Urmeaza apoi studii mai scurte ca,
Romani] in civilizatia strainilor, de V. Bogrea. De acelasi. Note i observalii istoriccfilologice : legende paralele cu ale noastre in cronica lui Gheorghe Brancovici. Asemenea, tiri straine despre noi. Lucruri marunte, dar foarte interesante, care ne arata cat
a pierdut tiinta romaneasca, prin moartea timpurie a acestui invatat profesor din Cluj.
Un doc. moldovenesc din 1442, in faximile, o danie catra Miclau Raspop. (532).
Urmeaza apoi Miscellanea, documente relative la istoria Romanilor, in I. latina,
ungara, germana, unele in legatura cu Mihai Viteazul. Apoi alte multe chestii mai marunte. Statistica Romanilor Ardeleni din anii 1760-1762, de Dr. Virgil Ciobanu. Urmeaza numeroase Dad de seama". Apoi un repertoriu bibliografic asupra Istoriografiel romane, in 1923-1924, de Ioachim Craclun,

www.dacoromanica.ro

RECENZII

397

Este printre cele mai bogate publicatii istorice, apgrute in anii din .urrng.
M. Cost.

Revista istoricg, de N. Iorga, cu concursul mai multor specia1iti. VAlenil

de Munte, 1926.
V. Motogra: Ceva nou dspre Alexandru Vodg, fratele lui loan PotcoavA (1578).
Un episod. din vremurile tulbuti ale Moldovei, cAnd Alezandru, care se da drept fratele lui PotcoavA, alungand pe Petru. Domnul Moldovei, ocupA tronul pentru o lung.
Stiri le ce urmeazA le scoate autorul din un document, scos din o veche revistA ungureascA

o scrisoare a lui Daud, begul Silistrei, care a condus trupele turcesti la ase-

diul Iasului, cAtrg Stefan Bathory, regele Poloniei. Asediatorii laului , au sApat an-

turi, intArindu-le cu butoaie 1 lemne".Cei din cetate intro noapte pe la oara 4, s'au
ridicat toti cei ce se aflau in Curte si prin biserici si iesind pe o usitg, au trecut
peset un lac inghetat, si au luat'o la fugA pe marginea Codrului" (3). N. lorga publicA
trei nci acte romAnesti, ardelene, din 1600, unul se jelueste v1Adicgi loan ot Belgrad de

u faur ala-lui si au dzis c sa leaga o fatd de insul" (5). MAngstirea Pavliceni, de V.

Bogrea.Cu privire la data scrierii Chronika ziem moldawskich y multanskich" de
M. Costin, admite cl data trebuie cAutatA intre 1676 si 1683 (9-12), In Cali vechi
Lo stato presente di tutd i paesi e popoli del mondo (1724) si La Turchia ovvero
l'impero ottomano" 1829, loan C. Filitti se vorbeste si de tgrile noastre (12-16)--Un
manuscris al lui leremia Cacavela din biblioteca lui Constantin BrAncoveanu, C. I. Karadja, cu o notita romAneascA din 1687, din care se vede cA leremia Cacavela era egumen la schitul PlAviceni (jud. Olt) (16-18).--0 mArturle a Doamnei Elina despre
batalia dela Firita, de T. G. Bulat Documente, r elativ la ViAdestiNAlcea, de T. G.
Bulat. Acelasi, Din timpul primei ocupatiuni rusesti in tarile romAnesti, DAri de santA
si Cronia. Contributia romAneascA la opera de cruciat a lui Ion Hunyap, de T. G.
Bulat.Familia nobilA glide in,doc. veacului al XIV XIV, de V. MotognaZugravii
domnestl, N. lorga : in 1730, un Stefan zugravul cel domnesc. D. lorga crede cg e ace'
ce a dat cele dintai p:cturi de la Frumoasa, din Iasi (81).- Stiri nouA despre luga
Vodg, de N. Iorga.Despre Nichifor dascAlul si legaturile lui cu noi, de P. P. Panaitescu.Scrisori vechi privi,oare la unire, de Em. Hagi Moscu Pusca hbtmanului
Sandul . Buhus ?, de S. Zotta.-0 sorA necunoscutA a lui Miron Costin, de S. Zotta
Velica, cAsAtoritA cu Mihul Spatar Dedulescu, din Muntenia (104) Acte si doc. muscelene, de Preot loan Rautescu.Doc. iesene, dela sfAritul sec. XVIII, de N. 1.UrmeasA dAri de seamA i cronia Consideratii isiipra istoriografiei romAnesti in ultimu douAzeci de ani. de C. C. Giurescu.Un raport catolic despre Moldova, la sf.
sec. al XVII, de I. C. Filitti.Un act latinesc dela Mihai Viteazul, de T. G. Bulat -MormAntul lui Constantin BrAncoveanu (dela bis. Sf. Gheorghe Nou, din Bucuresti),
de Emil VArtosu (o inscriptie si un document dovedesc aceasta) (207 210). Uti Voevod al Moldovei in poezia popularA ucrainianA, de S. Zotta (Dumitrasco Visnievietchi nepotul de fiicA al unui Stefan cel Mare si a lui Pisacenschi porusnicul (212).
Un document necunoscut privitor la Dan. al II-lea, de V Motogna.Dosarul unei moii domnevi (RAcAciunii), de C. I. Karadja. Intre documentele aduse aici, e unul din
1548, April 24 (se dA si facsimile) se tntArete urmailor lui Buzat' stolnicul, Sora,
Stan, CrAstea, in puterea unui privilegiu dela Stefan cel Mare, nun sat la gura RAcgciunei, la Siret, care se chiamA acum Buzatii" (autorul traduce rudele)" in loc de venii" (228). Aici si 20 acte interesante din sec. XVII-lea.Documente ale mAngstirii
Dobrusa (VAlcea) de T. G. Bulat,Inscriptii de la Grozesti, BogdAneti, MAnAstirea

www.dacoromanica.ro

398

M. COSTACHESCU

Casinului (Bacgu). Doct merle I nu ster ate, de luliu Tr ducescu.Cgri de sari, A sl Notile, de N. Idrga.Un cvreu turcesc de spre terile ncastre in sec. XVIII. Despre Iasii

F e spune : Moldova de jos se intinde dela lasi papa la apa Dung ril, si Iasii este Capitala intregli 160 si este zidit pe pargul Bahlui, nu este mare, dar foarte tare, prin
naturA %1 arta (298),Doug scrisori ale lui Gheot ghe Stefan, de V. Motogna.-0 povestire in versuri necunoscutg despre uciderea Voevodului Constantin Hangerli, de C.
C. Glurescu In Note despre Eftirrie Murgu, de Tr. Lalescu : se face dovada CA Eftimi e Murgu a lost profesor la scoala vasiliang, transformatA intre timp in Academia
Mih ailjant, timp de a proape trel ani, dela 28 lulie 1833 pang la 22 Mai 1836" (327
328).---Desr re douA carti citate de Miron Costin, de I. Minea.Documente, de T.
0 Bulat (unul muntenesc, din 1535 April 1).- Urmea2A clari de samA si CronicA.
In general, numeroase si interesante stiri pentru Istoria Romnilor.
Mihal Costachescu.

Revista Moldovei, pe 1927.

Revista BotosAneana continua a ocupa coloanele sale cu cercetAri istorice. CAp.

A. I. Gheorghiu face un studiu de sintezA, publicndparcalabii Hotinului, in felul cum

am publicat in Monografta Doroholului vornicii marl ai tAr,i de jos i de sus, cari

aveau resedinta in Dorohoi.
Botoonii, cari azi isi au monografia lor in lucrarea d-ki Artur Gorovei, au nevoe de o largA publicitate a documentelor de casg, intru cat e orasul cu privilegii, cari
si-au pAstrat o foatte bogata arhivA veche particulara. Am avut prilej chiar in acest
numAr al buletinului sA public 14 acte yechi, ce privesc proprletAtile bisericilor Sf.
Gheorghe si Vovidenia (biserica lui Manoli cupet, poreclit Park iapd), unde am gAsit
si o veche pecete a targului din 1780, cum si stirea cA preutli dela bis. Sf. Gheorerau pAstrAtorii pecelii targului, aducand prin aceasta venit bisericii de cMe una ocA
de cearA la fiecare punere de pecete.
*

St. Gr. Berechet, Procedura dejudecat la Slavi i Romni, Chisingu 1926

8/a pg.1214+122 In partea I-a autorulstudiaza in paralel procedura la Slavi in judecarea
civilA si penala a proceselor ; iar in partea 11, aceiasi procedurg la Romani. Nu putin
loc ocupA si procedura dupA legiuirile Ipsilant, Caragea, Donici si Regularnentul organic. La fiecare pas cla textul slavon, care priveste partea juridicA si reintroduce spre
lAmurire termenil vechi oficiall in materie.
Ca ilustrare reproduce in partea III, ca moteriale privitoare la procedura in judecatA on numar de 54 texte : slave, latine. grece si ronianesti pentru ilustrarea celor
mai interesante puncte de procedare.
0 bibliografie bogata inchee lucrarea.
A judeca in amAnunte lucrarea d-liii Berechet, este a lipsi tinta ce urmAreste prin
aceasta lucrare. DupA I. Peretz, care a deschis brazda cercetarilor de istoria vechiului drept romanesc, D-1 Berechet aratA frumoase inceputuri in acelasi drum de rAscolire al trecutului nostru juridic.
i
*

C. N. Tomescu. Mitropolitul Grigore al 4 al Ungro-Vlahiei. Chisingu 1927, I vol.

8/a, 310 pagini. In aceastA lucrare prin care autorul isi face rand intre profesorii
de la facultatea de Teologie din Chisingu, literatura de istoria bisericeascA s'a imbogAtit
cu un studiu asupra celui mai luminos dascal al bisericii Ungro-Vlahiei, precum Veniamin Costache a fost pentru Moldova. CalugAr pleca1 cle la Neami, OrigOrie? Ut1 fig

www.dacoromanica.ro

'RECENZI1

99

al poporului, a supt de la marele Paisie al Neamtului, duhul Domnului, alature cu

Gherontie si marele Vasile Costachi, devenit ilustrul Mitropolit i Carturar Moldovean.

Cele 28 lucrri, traduceri, tiparituri, arata bogata sa activitate Mena.

La urm se dau in 1ntregime 127 acte ce privesc persoana i activitatea lui Gdgorie ca scriitor si mitropolit (1823-1834). 0 incheere rezuma lucrarea. Sunt anume
oameni de cultura, cari prin persoana 'for las urme de lumina in trecerea lor prin cariera, ce Ii s'a desninat de cel de Sus. Asa a fost pentru Munteni Grigore al 4-a.
*

N. lorga. Istoria poporului romanesc, iraducere din 1. germana de Otilia Enache

lonescu. Voi. III 1827 Brie. Laudarn ravina Casei Scoalelor de a inlesni cetitorulut roman lucrarea de sintezd Ii limba Germana a D-lui N Iorga. Cu vol. III al traducerei s'a ajuns la rsboaele Ecaterinei a II cu Turcii in Principatele Romane ; deci se inchee secl. XVII-a.
* * *

Silviu Dragomir. Documente noua priviloare la relatiile lath Romtine0i cu

Sibiul in secl. XV i XVI, Bucuresti. Cartea Romaneasca. I vol. 80/0. 78 pg, si 8
clisee de cele mai vechi texte.

Prin aceasta publicatiune se intregesc datele asupra raporturilor Munteniel cu Sibiul,

publicate pant acum de d-nii Miletici i Agura, N. lorga i Stoica Nicolaeseu. 70 de scrisori
noul arata ce importanta au pentru ince puturile vielii de stat ale Munteniei arhivele Sibiului.
Acestea au fost descoperite incidental de pr. I. Lupas in arhivele muzeului Brucken-

thal din Sibiu. Se publica textul slavon i apoi traducerea. Fara a baga in sama m:cite erori tipografice, lucrarea e chemata a imbogati materialul pentru un Paleosloue,
nicum al cancelariilor romanesti din Muntenia si MlIdova.
*

N. Iorga. Istoria Industriilor la Romani, Bucureti 1927. 1 vol. 8/0 pg. 224
Pentru istoria civilizatiunei poporului roman, d. N. lorga a facut cea mai larga
contributie istorica. Lucrarea aceasta este o veriga din marile sale lucrri. lata cateva
capitole, pentru a ne da sama de insemnatatea lucrarii industria casnica, mesterii satelor, industriile din oras inainte de concurenta strain5, vechiul mestersug si modele
straine, bresle vechi i bresle nou, criza.
Un numr de 26 doc. inedite intregesc lucrarea. Glosarul de nurne de meseril,
bresle i lucruri intereseaza pe cetitor.
*

C. I. Karadja. Delegatii din tara noastra la consiliul din Constanta (1415). Acad. Rom. sectia istorica VII, seria III, Buc. 1927.
Colaboratorul nostru, dl. C. I. Karadja imbogateste pe fiecare an publicistica istoriei romaneti cu rarisimile sale. In Cronica lui Ulrich von Richenthal Concilium
buch zu Costencz" tiprit la Augsburg in 1483, se gsesc date in planse vederi, din
care ne cla 9, ce privesc delegatia ro m an easca in frunte cu Tambla h.
Se pomenesc ateva orase din Moldava : Sorscha (Suceava), Mencz )Neaml), Reinsmarkt (Roman). Iessmarkt (1aii), Molda (Baia), Iertre (Orhei), Gallf (Galati), Langnaw
(Campulung), Ergx (Argesl, Burlat (Barlad), B
(Bicau), H:ratt Mau).
* * *
N. Iorga. Cea mai veche ctitorie de nemesi romani din Ardeal (1408 Buc. 1926.
Anal. Acad. Sada III TJUI VI.
E vorba de pisania bisericii din Strei-Sangiorz, distriot-Hunedoara, zidita de Chendre i Nistra la 6917 Oct. 2. (1478) Ni s di in plansa v.fchrea bisericii i ctitorli
cu pisania,

www.dacoromanica.ro

GH. GHIBANESCU

400

latA textul sctis pe deasupra capetelor clitorilor.

P4I WHIN %SHAH ii411,K0 IId RMIR MSnaHHHA liticroon wrwrop xvzInnu KEHMEHIS, pag
cFAK WEKAW WO MAIM.
6,4 NMI KO clin KInApini rilifAarr 1tjo4rn-0K cToIn$

Robul lui Dumnezeu jugan Latco, roaba lui Dumnezeu jupanita Nistora, ctitor
jupan Chendre. robul lui Dumnezeu Viaico fiul lui Chendre, inchinA mnstirei sfntulul Gheorghe Imoul bor.... Litovoi diac].
apoi urmeazA pisania :
IC% NM* WHoi H CIJ II rraro AKA. CZ3H,V iSiiin REFIMIEHM H tifrotta >KSILtunp,it Mich
Top H CHOKE Fro CEH iHOILICTHA cTaro REAHKOMStIHIHILI H CTOATW9'RO1111,A KIRECTRA rEtVIWIH COROMHCE If HAD HCACE

1011,41 MHC.

MOW( KW* H liaropcKIH RROAH

Ha

3AHRHMIE MOE H AllICTHWO CHACEHil RZ Atal HUM!MORA. KATO SII,I3 VVKTOMR. l

HEM I

A111.

In numele TatAlui i al Fiului i al sfntului Duh. Z dit-au jupan Kendreu i a

lui jupAnita Nistora i fii lor aceastA mAnAstire a sfntului marelui mucenic i otean

a lui Hristos Gheorghie i a sAvr*it-o O. a zugAvit-o Coadd me.fer spre sAnAtatea

mea i a sufletuioi mntuire In zilele lui Zicmon craiu i Voevozli Ardealului loane i
1aco4. la anul 6917 Oct. 2 zile.
Persoanele amintite aici snt cunoscute in diplomatica secl. al XV a.
*

Dr. Andress Veres. Scrisorile misionarului Bandin din Moldova (1644-1650

Buc. Acad. Rom. 111. VI. 1926.

Cunoscuqd istoriograf pragmatic, dr. Veress dA din prea bogatul material clocumentar vtchiu 33 scrisori de ale lui Bandinus, din care unele snt datate din 130 :
la$i 9 Noem. 1644 ; idem 9 Noem, 1644, 5 lanuar 1645; 20 lunie 1645, 6 Aug.
1645, idem 9 Aug 1645, 23 Mai 1646, 18 lanuar 1647, 23 Martie 1648 restul snt
datate din BacAu, uncle i-a petrecut cea mai mare parte de timp.
Vom publica la vreme textul scrisorilor datate din lai pentru lAmurirea cetitorilor notri.
* * *

N. Iorga. Foaea de zestre a unei domnife Moldouence din 1587. Buc. 1926
(An. Ac. III. VI)

E vorba de foaea de zestre a Mariei Voevoda, filla domini Petri principis Moldaviae, relicta in primo voto quondam domini Zotte Cigara". 7095 Dec. 23, de Christe
1587.

Zotku a murit la 1599 april 11 i s'a ingropat la biserica San Giorgio dei Greci.
IatA descendenti Mariei Petru Vvd. Schiopul:
Petru VodA Schiopul

Alexandru VodA (frati)

Ecaterina din Pera

Maria

Zotu Tigara

(a)

Ser Scipione
(b) Polo Minio

PAuna, Zamfira, Ruxanda, Isabela, Teodora (Stefan)

* * *

Gh. Valsan. Norio Moldovei de D. Canlemir, Buc. 1926 (An. Ac d. III, VI.
E cea mai importanta contributie la cunoaterea geografiei Moldovei din 1711.
Dupl ce 1Amurete autencitatea hAriii i dibuiala celor.ce au utilize() anterior, la urmA

www.dacoromanica.ro

IREUNZl1

401

autorul ne cla 2 plane, din cari cea dintai are impartirea admInistrativa a . judetelor.
Numai pe baza actelor interne se pot veriflca hotarele judetelor aratate de Cantemir.
Atat spre Carpati cat spre Buceagul tatarasc h arta lui Cantemir prezinta lipsurf
organice. De pilda exista supt el hotarul celor 2 ceasuri, era tinutul Codrul Tigheciului, era olotul Grecenilor. de care el nu vorbete nimic.

. **
N. Iorga. Qo1estii In Geneva. Buc. 1925 (Anal. Acad. III. VI. In Cartes aparuta la 1860 Catalogul studentilor la Academia de Geneva* se gasesc nume de sin-.
denti romani incepand cu Dobrowzki. 1707. Adam fecior de Koesvest 1719... cum i
fratil Nicolae 1 Stefan Golescu 1826 Oct. 17.
In Mille lui Topfler din 1830 avem d,ferite tiri de elevii, ee! adunase dansule
intre care se gasesc i romani ca : Sutu, Stamati, Hrisoscoleu, Manu, Ghica Alexandru
0 Radu Golescu, verii celor din 1826.
* * *

Sextil Put; eariu. Diclionarul Academiei (Buc. 1926 Anal. Acad. Rom. III VI)
Cine vra sa tie mai pe larg evolutia d ctionarelor 1. romane, greutatile unei asemenea opere, lipsurile celor ce l'au intocmit, sistema de lucru, i allele multe, va,ceti
nu WA putin interes lamuririle i ocaziunile 1 motivrile princlpiale ale luerarti. clic.
tionarului Umbel romane.

Noi dorim aducerea la bun sfarit a acestei luerri, mai ales ca avem azi lucrarea
compl:eta a d-lui H. Tictin, Dictionar Romano German.
* * *
.

Pr. V. Urs'acescu. Psaltire slavoml (1577-1580). Buc. 1926. Anal. Acad. Rom.

111. VL

Propretarul muzeului arheologic din Curteni (Falciu), poseda un exemplar unic

din o tip2ritura Coresian a Psallirei. Dupa ce descrie manuscriptul conchicle ea e o
t d;tie noua tot din 1577 a Psaltirei Coresiane.
La urma da in facsimile 2 plan;e : prima e o pagina a sinaxarului i ultima pagina
a Psaltirii.
*

V. Motogna. Rdzboaele lul Rada $erban. (1602-1611) Bite. 1926 (Anal.'

J!1

cad. Rotr. III. VI.)

Monografiile scrise pe domni i domnli vor contribui in o larga mAsura la ctinoaterea mai in attnunte a faptelor politice.
Seminariile de Istoria Romanllor, unde profesorii I studentii se strang, 'inteo
frteasca conlucrare tiintifica ere atoare, sunt chemate s creasca in spirit strict Itilntific tlneretul nostru Universitar.
In acest inteles povestea in amanunt a vijelioasei domnii plina de fapte de arme,
a lui Radu Serban, urma demn al altui Voevocl vijelios Mihai Viteazul, ne explica cum
Voevodul a dus cu mare slava de boerimea Mihaileam7 a Voevodului Mat la Turda, a con-

dus prin lupte 1 otiri 9 ani domnia ca s ispraveasca in pribegie, in Polonia, politica lui de arme.
Ca i supt Mihai Vocla, supt Radu erban politica Munteneasel se impleticete
cu cea a Ardealului vecin prin o serie de fapte de arme, in care figura Voevodului Secban, dei nu e aa de strafulgeratoare ca a lui Mihal, capata tot interesul sa fie cuq-t
noscuta cat mai bine.
La aceasta raspunde cu prisosinta lucrarea d-lul Motogna.
* *

Buletinul Muzeului Municipal ,loan Nerulce MIL

www.dacoromanica.ro

51

402

01-1. GHIBANESCU

C. C. Giurescu. Un manuscris miscelaneu. VAlenii de Munte, 1926.

hi corn Sibceni de jos (Buz Au) se insurA tAnArul Vasile log. feciorul dasL alului
Durnitru Zugrav in 1779, lanuare 25. Caetul pe care scrie aceastA notita cuprindea de
la pagina intAla o Alexandrie scrisA cu incepere de la 23 tulle pAnA la Sept. 25 anil
de la Adam 7285.
*

C. C. Giurescu. Uciderea vizirulut Mohamed Tabani Buiuc. VAlenii de Munte

1926.

E scrisoarea lui V. P. Felicien de Rennes au R. P. Raphael de Nantes de Constantinopole ce 30 Dec. 1639 dup originalul de la Bibliothdque Nationale ms. No. 10220.

pg. 381, 386.

* *
C. C. Giurescu. Considerat i asupra istoriografiei romAnesti in ultimii 20 ani.
Valenli de Munte, 1926.
Pe. lAngA regestele anuale, ce se fa c asupra bibliogr, fie! isiorice in publIcatiunile
seminarlilor de Istorie NationalA din Cluj, lucrarea de sintezA a d-lui C. C. Giurescu
rAspunde und indrumAri a cercetAtorilor istoriei, al cAror numAr se inmulteste pe fieste
care an.
in acest repertoriu intrA i cele 2 alcmele Colectiuni de docmente istorice : Surete
tit Izvoade ; Ispisoace i Zapise. Aceste douA colectii au pus in circulatie un material
de informatil privitor la istoria internA din cele mai pretioase, zice autorul."
*

I. Vldescu. Adunarea clasarea i pAstrarea materialului istoric. Craiova 1926.

E o lucrare de seminar si de coall de Epigrafie i Paleografie de pe lAnga arhivele statului din Bucuresti. Incepatorii in ale diplumaticei interne pot ceti cu folos asemenea indrumAri profesionale.
*

C. C. Giurescu. Uciderea Voevodului Hangerli. VAlenii de Munte 1926.

Varlanta publicatA de d C. C. Giurescu complecteazA cele 3 versluni publicate
de Dionise Fotino (lstoria Dacia vechi, had. G Sion 11 189); Gr. Tocilescu (Revista de
de Ist. Fit i Arh 111 327) si C. D. Aricescu (III, 3321, Povestirea se gAseste in ms.
4768 al Acad. Rom.
***
Artur Gorovei. Un mAnunchiu de documente cu privire la Unirea Principatelor,
.

Cernaull 1926.

DI Artur Gorovei este ua cronicar al timpului. Studille si articulele sporadice, ce

le tIpAreste prin ziarele si revistele timpului, aratA predilectia sa pentru materialul istoric.
Atestel inclinAri datoreste si opera so Bolopanii. MAnunchiul de acte privesc Uni-

rea de la 1859.
*

Academia Romina. Cartea romaneasc veche. Expozitia a II, 1926 Mart 5.

un catalog al cArtilor vechi expuse intre I508:820 ; apoi portrete domnesti i stampe
Istorice, orase, ce:Ati, monumente vechi, evenimente, tipuri si costume, toate in numAr
de 75.
an ele semnalArn douI: 1) Vedtrea Iasilor 1686, vederea reprezintA un caste!
intarit (azi

Pala:u1

admihistrativ ?). Este din opul gt rman : Descrierea rAzboaelor pute-

rilor crestine cu Turcli I Tatarit Augsburg 1701.

www.dacoromanica.ro

403

RECENZII

2) Vederea orauIui Iai 1818, gravurA In aram5, colorall 20X14 cm. I Clark
sculpt. Adam Neale.
**

N. Iorga. Informalii germane despre Romania i Basarabla pe la 1870 Buc.

(anal. acad. III. V11).

In acest memoriu ni se dau urmAtoarde informatiuni culese din cAlAtori german!:

a) dr. Quintzman in scrisori scrise pe vrenha rAzbolului Crimeei (1853) ne cla tiri despre
Banat i Bucureti, b) In lInsere Welt (1868) M. A. Ritter von Zarbioni di Spasetti ne vorbete de C iza VodA i tara RomAneascA, cum 1 de coloniile germane din lark c) In anul
1870 al aceleiai reviste, acela autor vorbete de Iai, i descrie monumentele lailor

d). Dr. Zucker vorbete de Basarab a i orasele ei in 1867. DupA multe alte considerente asupra nedreptei deslipiri a Basarabiei in 1812, autorul face staistica Romanilor
i gAsete 6089770 Romani in toate tinuturile, care ar putea face o. Romanie integrala :
54000 (Ungaria) 14000 (Bucovina) 120000 (Ardeal), 119000 (confiniile miiitare) 1500
(Italia) 1500000 (Moldova) 2500000 (Muntenia), 715272. (Basarabia).
z

N. lorga. Momente istorice. Buc. 1927 (anal. Acad. Rom. III, VIII).
Retinem din acest scurt memoriu informatia dall in 1533 el la title bastarde
d'Alolsio Gritty estoit donne en mariage a un qie les grand Empereur debvoit pour
veoir du vayvodat de la Valachie" (Bel& XX pe 1856 pg. 152).
Si dl. N lorga crede cl el nu putea sA fie de cat Stefan, fiul lui Alexandru, acesta din urmA fin al [Ell Stefan cel Mare, acela care ajungand la domnie era sA fie
LAcustA pentru al sai, jertfl a unei tari jignite. La acea data de 1538 se pare insA cA
nu era langA clansul doamnaP
*

P. P. Panaitescu.
wapec movcrtav:Ivou Y.ccpxf(i ro

TO

1775 ou

[Aizet

oil

1808 ou

cru),Xext9ecrat cmopcaro

v.rivou

Harnicul tAlmAcitor al icvoarelor istoriel Romanilor ne dA textul grecesc al cronicei

lui C. Caragea banul, cu trad_cerea in romAnete, o varianta a textdor Publicate In

Hurmuzachi XIII de Papadopol Kerameus.
Iata incrangtura cronicarului C. Caragea banul:

1) Ion Caragea 1503

2)

Costantin Caragea 1530

3)

Dumitraco Caragea 1570

4)

Constantin post. 1603

5) Gheorghe post.
6)

Scarla
dragoman

Dumitraco
post.

Constantin hatman

Scarlat
Neculal comisf 1787

Neculai VodA Caragea

7)

Gheorghe
dragoman

1783
Ion

dragoman
8)

Ion VodA Caragea

Constantin Caragea ban,

cronicarul

(1812-1819)
Ekmeridde sale privesc intamplarile, la care a lost martor ocular, petrecuti.
www.dacoromanica.ro

404

01-1. GHIBANESCU

mai mult la Constantinopol 1 privesc i Muntenia 1 Moldova. 0 schitA asupra manuscriptnlui cum i asupra persoanei cronicarului precede textele.
*

C. C. Diculeseu. Dacia romand. I Elementele greceVi. Cluj 1926 1 vol. 8%

pg. 124 pretul 130 lei.
Pe MO lucrArile atAt de cunoscute ale d-lui C. C. Di:ulescu, intre care GepiVI a provocat multA vlv in critica noastrA istorica si filologicA, lucrarca de fala ne
provoacA nu mai putin polemicA pe terenul filologic , intru cat prin lucrarea sa lArgete
cercul influentel vechi eline asupra Daciei Romane.
Pe lama introducerea istoricA, ce face asupra studiilor anterioare, ce privesc influentele vechei eline, i alte observAti ce privesc techn'ca Umbel greceti, d-sa in cap.
III studiAzA intind.irea influentei greceiti in pAstorI% agriculbrA, vAnAtoare, gospodtrie.
' IatA cAteva cuvInte eline din domeniul pstorici : coacina, ligae, bdrcd, perceld,
laie, ceridoand, oacdre. preu0, bucherea, ciuM. stearpd Iir, b2ciu, batal, bo-

leiu, boitari, traistd, amurg, prour, gelleatd, pdrnae. putind, putineiu. brdwzd. tafdragd, arichild,,thgdrnd, urda, cdrele, pric, tragOn.
*

P. P. Panaitescu. Planurile lul loan Cam pineanu pentru unitatea nationalA PRo.
mSnilor. Cluj 1924.
Emigiatiunea polonA, care dupA inAbuirea revolctiei din 1830, si gAsit azil la
Paris a ktrat in legAturA cu eful partidei natlonale romaneti, cu I. Campinearu. 17
scrisori date in anexA aratA fluctuatiunile accstei micAri, in o tar, unde nu era incA nimcni
format pentru asemene micAri ideallste. Documentele sant din arhiva Adam Czartoryski.
* * *

t. Berechet. Caterisirea preutului i frelia de Cruce. Chiinau 1924 (extrase

din revista LuminAtorul).
Scotocind biblioteca veche a mAn. Noului N. anit, cl. Berechet se .oprete asupra
a 2 manuscripte slave : Tpfigilinvz. Agifonl:Iiiv, (153 foi) scrise in sect. XVII de Gr.
Tamblac mitropolitul Chievului, dascAl pArnantului Moldovei. Kitacmaro npix<Ai ovqwrmAN
sewir mo,AwRAApicica/au care a fost egumen sfintei mare mAnAstiri Pantozrator, care
se numege Neamtul .111SAWIR CTkUI nnntiiii 111CTA HtlfilIVKPATOPWIDS EME 11111f1ISETCR1
H Amato "

tar in 7255,-4747 Februar 5 o nouA notA atestA aceastA origine i zice : insA
eine ar scoate-o sau ar fura. o din svanta mAnAstire fArA tire egumenului sA aibA
pArA pe maica precista la inlricosatul judet."
Al doilea ms. e tot un TpftIIttI:Y. afiffoilicgin scris in 7129 Aug. (1621) de Episcopul Pavel al Husilor.
liaSIMI

641111411

n1)011AKOAellifill Li3 CArk0 111 ill IIARFA mom roiCKiH iro 1100113KOM1K

CZTKOPIIK CICH KIM' MATEO HK CI. AU! Orkl 1101110?Kf Ilif

CK011M. KE K'k K kl
1'a11111411

akuirtu amii. KY. AM

twani.

':AroicT111{.11'0

Ft:g

11 ilitiatT

In.II'.

Fl

k II VAIITMEM

rciiiiia

Haul WO !Wu

lionnotl,41 KATo -01-KO agr. A.

Cu bunA vreare lui Dumnezeu eu smeritul Pavel, episcop Husilor, binevoit-am

i am fAcut aceastA carte Molituelnicul cu mutt prilej de invatAtura, in'ru amintirca
mea oi a parintilor mei in vecii vecilor atnin. In zilele bine cinstitului si de Hr. iubitor
Domn loa Gaspar Voevod, in anul 7129 Aug. 1."
lar mai jos altA notitA din 7218: ....o am aflat euPahomle Episcopul Romanschii
carte vAndutA ot Misail Mitropolit i am dat 7 lei i am s:ris cA aa datam cAt a fost
dat Parte* de celitn pe dOrisa cAlugArilor de Neamt It 7218.
www.dacoromanica.ro

RECENZ II

405

St. Berechet. Conjurdlorii la Romdni Chisinau 1924.

'Mu lte s'au scris despre jurdtori In Dreptul vechiu rornanesc. Studiul d-lui Berechet elucideaza unele pri i anume a) juratorii s fie din aceiai clasa sociala cu
partea interesat ; b) juratorii nu sant martori, caci ei nu vorblau de miezul afacerei,
reabilitarea uneia din parti. c) numarul jurMorilor statea in stransa kgt.tura cu importanta ,afacerei 6-12-24. d) Se pierdea cauza daca partea nu putea sa prezinte pe juratii fixati. e) intarzierea termenului fixat putea aduce pierderea proccsului, f) tixarea
termenului era in legatura cu vremea si cu numarul exact de juratori la termen g)
partea care prezenta un numar mai mare de jurAtori catiga procesul. h) Cand juratorii erau in numar egal adui de parti se facea o nou cercetai e in fond. i) Juratorli primeau pcdeapsa persoanei interesate, claca se dovedea ca acesta a spus neadevArul, j) Juramantul se facea In diwn 1 in biserica pe Sf. Evanghelie si pe Sf. Cruce.
In anexa ni se aduc 8 documente : 6982, Aug. 26, 6988 Ianuar 7, 7007, 7013,
lulie 2, 7050 lulie 13, 7056 Dec. 8, 7086 Oct. 22, 7143 lanuarie 19.
*

Oh. Sofronie. Evolulia istoria a ideei Unirei. Buc. 1927.

In Conferinta tinuta la 24 Ian. 1927 la Liceul Lazar, tanarul profesor a schitat
o s'nteza a !deli Unirei, dedusa din interpretarea faptelor istorice. E foarte instructiva
lectura ei, nu ca multe alte insirari lanA rost a unor fapte istorice, legate rau si talmicite' rau.
* * *

I. P. S.S. Iacob Antonovici Episcop Husilor. In slujba bisericei si a coalei

(1880-192.3) Hui, Zanet Corlateanu 1927 1 vcil. 8/i pg. 338 A.
E cea mal frumoasa contributie culturala pentru lmurirea unui prcut ajuns Episcop, care insa a avut si are meritul de a fi carturar si om de cultura. Episcopul de Hui

Iacobpreutul Ion Antonovicini se arata lucrand in via Domnuluiogorul cultu;ii

nationale de la 1880, data hirotoniei sale, pana azi cand e Episcop emerit al Eparhiei
Huiului.
.

Sin:eritare, dreptate i adevarul sant notele dominante ale sarbatoritului la vra,ta

de 70 ani.
lata un Episcop vazand, umbland, lucrand si Maud.

Buletinul SocietAtii regale ronfne tie Geografie Tom. XLV 1926 Buc,

vol. 8o 'o pg, 185.

Din acest volum semnalam prea interesantul studiu sur l'indice cephalique en
Roumanle" par Eugn Pittart pag (1-100). Sunt int resante concluzille generale, ce le
scoate asupra arw.stecului de rase in tipul romanului de azi. Nu e fArA interes a
se ti reglunea doliho-cefalicd de astazi.
Anuarul $coalei. normale Vasile Lupu lai, pe anul scolar 192 )/27. Iai 1 vol.
8 0/0 pg. 206, pret 100 lei.
De la 1864, pe cand T,tu Maiorescu era director coale preparandiale de la Trei
Erarhi, deci cu 63 ani In urma, nu s'a mai scos un alt anuar al acestd vechi coli.
La dorinta aratata de actualul director St. Barsanescu proiesorii coalei intr'o glasuire s'au asociat sa inlesneasca e4irea acestui al 2-a volum anuar, atat de asteptat,
In partea de studiu avem o larga contributie a actualilor profesori : Dr. I. Belrstinescu (cuvant introductiv, manualele de curs primar, centenarul mortii lui H. Peswww.dacoromanica.ro

406

(lIH. GHIBANESCU

talozzi). V Petrouanu (Istori;u1 scoalel Norma le, epoca lui Anton Velini 1854-1863) cu
portretul lui Velini), Dr. I, Simionescu, presedintde comitetului scolar (Rolul cultural
al lnvatatorului) D, M. Cddere (Didactiza si metoda t. fizico chimice in sc. normala).
I, Tufescu (Unirea Basarabiei), Gh. Ghibdnescu (Din amint rile lui I. Michiu, fost elev al sc. N intre 1872'74). Radu Manoliu .(manualele de 1. romneasca, impodobirea
salilor de clasa, Aurel C. Popovici). I. Rick (Harta ca auxiliar studiulul geografiei). Gb.

Dornescu (Scoala Normala fata de problema nationala). M. G Bolez (invatarnantul

Matematicei in sc. normala) N. D. Cojocariu (rolul invatatorului in Ili:kar t a star ii
economice la sate): M. Barbu (L. von Beetowen). M. Banta Centenarul lui I3eetowen). Gh. Florea (Situatia economica a Romaniei dupa intregire). M. Cosleichescu
(Cu privire la neamul lui Stefan cel Mare si stiri istorice d.ntr'un uric a lui Petru Rare din 7054 April 8).
Foarte interesanta e si partea II cu privirea la viata scoalei pe un an de zile
Conferinte, serbari, sezatori, cercuri culturale, excursii, vizite, re crclii, lecturi, comitetul scolar, biblioteca si lectura elevilor, statistica elevilor 448 elevi din care 168 din
judetul Iasi, 166 din Moldova, 74 din Batarabia, 23 din Muntenia, 8 din Oltenia, 4
din Bucovina, 2 din Dobrogia, 3 din Timoc (Vidin).
Ne oprim asupra studiului d-lui M. Costachescu, fiindca priveste cadrul buletinului nostru.
Din cetirea substantialului studiu reiese cA i azi traesc oameni in neamul Juncu
si Bogza din jud. Roman, coboratori directi din sangele lui Stefan cel Mare.
latA o incrangatura a urmasilor Dragnei lui Clanu spatarul, nepoata de sora a
lui Stefan cel Mare : (vezi pag. 407).
*

Buletinul Comisiel Istorice vol. V, Buc. 1927. 1 vol. 84 pg. 314. Fret .11 220 lei.
Doua studii cuprinde acist al 5-a vol. Teza de doctorat a D-lui C. C. Giurescu.
Marele dregatorii din secl. XV- a (1-176) i documente Urlatene de N. lorga (179
313).

Despre prima lucrare vorbeste colegul M. Costachescu. Cele 263 doc. Urlatene
vorbesc de istoria mosiei Urlati cu incepere de la 7045 lunie 18 (1537) si Oa la 1837.
0 mica notita istorica explIca legatura actelor, ca Urlatii ar fi vechiul Odd, satul lui

Orlea, nu de la a urla, ca i Romanah Galo, Cragujeoah Crufeoah forme vechi

slavone.

Urlatii e targul Cricovului, cum Valenii sunt targul Teleajenului.

Cum in Muntenia lipsesc in mare parte acte de mosie in succesiune istorica,
de cat doar supt poalele muntilor, legatura de date succesive a celor 263 acte, formeaza o unitate istorica, lucru rar in istoria mosiilor din Muntenia.
*

Analele Academiei romne. Tom. XLV1 Buc. 1926. I vol. 8/0 pg. 283.
Se resimte din cetirea acestui volum al 46 penuria baneasca, de care sufere Academia si modesta contributie a membrilor ei, obositi de greutatea vremurilor. Scotand pe N. lorga si pe V Parvan acum decedatactivitatea membrllor e foarte redusa. D-1 Andrei Radulcscu tine recordul activitatei pe terenul istorico-juridic.
Academia a tinut 36 sedinte ordinare intre 18 lunie si 22 Mai si 20 de sedmti
in sesiune generala.
Academia are un venit general de 8 milioane lei, din care scazandu-se cele cu
speciala destinatie, Oman pentru cheltuelile generale 3644 185 lel.

www.dacoromanica.ro

Alexandru cel Bun

1.

Iliias Voda, Stefan Voda. Petru, Alexandru, Roman, Bogdan Voda f 15 Oct. 1451 = Maria Oltea, Vlaicul, loachim.
+ 4 Mai 1465 parc. de Hotin
Vocla
Voda
3.

Sora

Stcfan Voda cel Mare

endrea = Marusa = Evdokia = Maruca = Maria, (d) ....Mara Rare

Maria

din (c) Basarab

(b)

Mw

00

caw

H2
,73

=DX
=

CI-

"0

so,

<0

Di

.tj

= Bogza

= Tabuci

7. Vasile Juncul

F,-

5 >4.

Fi'S

Toader, Cozma,

Z
Darie, Gavril
7,a.
o
co.....
I
D3

Petru Voda Stefan Vocia

Lacusta
Rare

-1-74
4
CC7

.0
DI
..t

ai

Sorita

*endrea

Maria
1

Corbaneasa, Zlata

g.2
A3
VCI

co

5la)
Patraco,

popa Statie,

s-,i2
ft+

6;
=

e.

In

s-

Sofvonia

Avena,

Bogza

Ion, Grigore, Toader, Sandul

9. 0-3

Bilin, Ionaco Paul, Sora

Cocota

v4tav

$11

13'

fata

=Toader Juncul

:a Rusea
1

a c:f, D.=
ro.
r7 ;11

diac
6.

II

Bilie

Rusca

sulger
I

g
-6--

>
0

comis

fata

= Plaxa = Turcul
Va rvara

cn=11
A) il

F13.*

S17,

5, fata

,-,

'1, (Az crq 0 li r..

SW

21

n=

--7 07 CO rrl
a,-

=,wa,(Decco
-,,-.7
cl....,-=ogutn,eax
--,-mn0..nelmmg,
cp.c.,
0,.c.D3 0 =

fata

$1)

(Voichita)

Magop
7-CA Z PO CO C-.7 7>

4.

"".

(a)

hatman

Dump post.

ci)

Vasile, Sandul

Toader.
Stefan,
parc.
Toader
Dochita = If time

Vasile

Petre

lonita, Constantin

www.dacoromanica.ro

copii

Cf. Surete ms. VIII, 295.

408

GII. GHIBANESCU

Revista Societalii istorico-arheologice biserice0i din ChWndu. Chisinau 1917,

1 vol. So o 83 + 309 pagini. Pretul 100 lei.
Dupa cum buletinul_Comisiel istorice a Ibmaniei a publicat in coloanele sale teza
de doctorat a lui C C Giurscu, dupa cum Anuarul institutului de istorie Natioonala de la Cluj a publicat lucrarea de doctorat a d-lui C. Moisil despre Numismatica romaneasca, asa ki dl. C Tomescu ki-a publicat lucrarea sa de doctor in teologie
despre Mitropohtul Grigorie al Ungro-V ahiei. Greutatile tiparului silesc pe directoril de
reviste s impace ama-doul cerintele.
In acest al 17 vol. avem o serie de articole : batranul losij Parhomovici, scrie
In romane0e, de asta data, viala Episcop Isachie Palojenschi (21 lanuar 1891-1892
Dec.) I. Lupa scrie desp.e liceul roman din Brasov. T. Inculef ne da cateva pietre
mormantale de la cimitirul Malina din Chisinau (Chjsinev.Chisla noua). Citam una
din cele mai importante :
ivtar.)192 xtrzi MaFf.a hilva 705 irrep.6vo; 'AidicaBpou 111%upoxo;OZTou T b
ixotmacz v .upiy xata r occAcc. To5 p.s(vou
t. Ivan.
Lou,
*

vo; vaXisvazil

**

C. Caragea ne publica o adresd a lui Vocla. Gr. Ghica din 1850 Febr. 2 catra
Neonil Staretul sf. mnstiri Neamtul ! C. Bobulescu publica un uric slavon din 7077

tulle 28 pentru satul Tudnesti zis Ripiceni pe Prut.

Din acest uric si din altele vechi iese o pagina din istoria veche a asezarei sa-

telor noastre : sci fie cat poate s froiasca un sat" ca in alta pri, s aib loc din
pustiu cat pot sa traiasca trei sate."
Care era norma administrativa a fixarei terentaui tot ntru un sat, pentru 2 sate
sau pentru 3 sate ?
g:

Sextil Puseariu. Studii istro romne. Fine. 1926, 1 vol. 8,/0 pg. 370 cu planse
Acad. Rom. Studii si cercetari" Xl.
Lucrarea aceasta e al 2-a vol. in seria publicatiunilor asupra graiului Istro-roman ; Vol. I a fost Textele istriane, 11 Gramatica, 111 Bibliograjia IV Glosarul.
lotroducere (1-58) (uprinde o serie de observarl asupra rorrnilor apuseni i
waffle lor, Vlahli i Morlahii din Serbia, Bosnia si Hertegovina ; imigraliunile in
Dalmatia, Croatia, Slavonia, Carniolia, Stiria l Carintia, Lscocii i Cicii (Carsia); imigratiunile in Istria, o hada etnografica arata imigririle Istrc-Rotranilor de astazi ; statistica Istrienilor (3000 de insb ; ei Ii zic rumor!. Istrienii sant catolici :
Gramatica cuprinde fonologia (60-139) mcrfologia (140-203). Derivollune (204
212), lexicologia (213-238), sintaxa (239-269) in concluziuni rezuma tendinta generala a stud,ului.
26 vederi de oameni, port, sate si asezeminte intregesc lucrarea.
Am analizat cuprinsul accstui prea interesant studiu, care pin notele bogate si
pline de eruditie fac cartea s fie de tectura zilnica pentru filolcgii si romanistii nostli.
*

C. I. V. Severin. Synonimele limb& romane cu radicali dijerip. lasi 1926

Vol. I, 1 vol, 890 pg.. 160 Pretul 60 lei.
Batranul profesor pensionar tine sa-si inchele cariera sa profesorala cu o serie de
lucrari asupra limbei romane luandu-si sarcina de a dezlega sinonimile in raport mai
cu sama la lucrurile divine, la cult si terminologia eclesiastica.
Cuvintele le asaza in ordine alfabetica, incepand cu A (abstinenta, temperanta.

www.dacoromanica.ro

409

IRECENZII

constinentA, cumpMare, sobrietate, infrAnare, nelAcomle) si isprAvir d cu Z (zugrav, pictor, boianglu, vopsitor.) Peste tot ne clA 245 de sinonime.
Cu !tura clasicA a bAtrAnului profesor face lectura interesantA prin etimologiile ce
le dA la fiecare grup de sinomine, dar i foarte anevoioas.
*

Vasile Parvan, Getica, o protoistorie a Daciei. Buc. 1926 1 vel. V/0 pg. 830.
Pretul 400 let.
E u,tima lucrare cu care ilustrul arheolg V. PArvan 1-a incheiat activitatea sa stiintificA, Hind rApus de o grea boall i 1 puterea bArbatiei sale. Chestia atins5 de V.
PArvan a mai fost tratatA si de alti arheologi si istorici : Gr. Tocilescu 1 Neculai Densusianu. Ce deosebire InsA de metoc15, nu In erudilla textelor, nu in avAntul sinteselor, ci
In munca migaloasa a arheologului de a clasa materialul preistoric i a face expunerea
istoricA a faptelor pe deductiuni scoae din fapte, nu pe inductiuni tendentioase.
Lucrarea cuprinie 7 marl capitole, din care, Cap. I migratii iimero-scitice intre
secl X VI ante Christum; cap. II Getii, din Carpati de la Spargapeithes la Decebalus, cap. III Cultura geticA, cap. IV, statiunea geftA de la piscul Crsanilor (25 km. SE
de Urziceni), cap. V expansiunea geticA intre 900-500 a Hr., cap. VI vrAsta ferului In
Dacia (1. Hallstattul, 2.1e Teneul), cap. VII concluzii, In acest ultim capitol face legA-

tura de sintezA intre intreaga expunere a materiel. Un rsum (pg. 725-804) face
cartea a:cesibilA strainaLtii. Un indice ne dA cheia lucrArii.

La urma ni se dau 42 planse cu peste 190 vederi de obiecte si statui preisterice, iar cele 4 harti, din care a) rAspAndirea Scycrlor in Transilvania si Valea Dunarei b) expanziunea geticA in Europa centralA si sudvesticA in milenul I a Hr. c) asez6rile din Dacia in perioacla IV d) asearile din Dacia in vrAsta a do a a fierului (La
Tene).

Perderea ce sufere stiinta ArheologicA prin mow tea prea timpurie a lot V. PA,van, F e simte si mai adAnc dupA ct tirea chiar fugitivA a acestei prea importante lecrAri.

Artur Gorovei, Monogrojia Oraului Bolowi. Bott,ar,i 1027 1

vol. solo Pg.

460. Pretul 120 lei.

latA o monografie bine venitA. DacA am lua in sir orasele mari ale Moldovei, mai
toate 141 au monografiiie lor pAnA acum: Dorohoiul, Iapii, Vasluiul, !kip!, Bdrlad, Tecuchi!, Foc.vinii, Galatii, Romanul. Foarte multe se stiu de BacAu, de Piatra, de Folticeni
(Soldnesti), Bolowii intregesc lantul monografiilor oraselor Moldovene.
Mai toate aceste monografti sufgr de o mare lipsA : nu povestesc cresterea tA gurilor dupA documentele interne si locale de proprietate. Episcopul Melhi:edec ne-a dat

cronicile celor 2 orase : fluOi i Romanul din punctul de vedere al Episcopilor de

dupA vremuri. Viata oraselor ii scapA i nu aceasta urmArit-a dansul. Nu l'a preocupat
nicl un document intern al caselor din aceste 2 tArguri.
N. A. Bogdan in la?ii sai vorbeste de domni, de Mitropoliti, de boeri, de b serici, face literatura originilor ; atinge viati culturalA legata de Iasi, viala arthtia; ne dA
lista si chipul primarilor, dar de documente interne ce privesc lasii, casele, ulitele si
altele nici o pomenealA.
Eu in cele 2 monografii ale mele : Dorohoiul i Vasluiul am cercetat (volutia
mosiilor legate de aceste 2 tArguri; n'am cercetat insA actele interne de case si altele,
pentru a vedea cresterea targurilor.
Asa a fAcut Pr. I. Antonovici (Eplscopul lacob al Husilor) pentru Bdrlad,
liuletinul Muzeului Municipal ,Irlan Necula 10.

www.dacoromanica.ro

mai putin
52

410

Oft GI-IIBANESCU

InsA; aa a Mut Alex. Papadopol Calimah despre Tecuci, Moise Pacu pentru
Calan pentru Focsani.
In acest scop noi cel din jurul lui loan Neculce am inteles ca e bine a da mai
!nthi materialul diplomatic intern, zapise, ispisoace de vanzari de case pentru a face
apol din ele sinteza targului Ia0i. Din o serie de documente interne, ce privesc casele,
ulitele, oamenii in toate carierile lor, noi vom putea ti ceva mai mult si mai precis
de Ia0ii vechi, de cat a0a dupa cateva biserici i amintiri de calatori.
Acelai cusur il are 0i lucrarea colegului Gorovei. Laud 01 aprob ravna autorului ;
i tnteleg truda lui; Ii subscriu la greuttile, ce le-a avut de intimpinat.
Boto0anil e tot atat de bogat in acte vechi de proprietate ca i Iaii, daca nu 0i
mai 01. Filnd tdrgul Doamnei de la 1539. s'a fixat prin acest singur fapt o multime
de lume : boeri, slujitorl, negutitori, proprii Boto0anilor 01 toti au avut case, au lsat diate

au dat foi de zestre, au facut donatii la biserici, au primit donatii de las domni. Numai in 2 dosare puse la dispoz tie de par. Mihailescu de la sf. Gheorghe i Vovidenia,
i cetitorul va gsi in coloanele acestui numar din Buletin 0tiri notra de Boto0ani,
despre pecetea targului, venitul pecetil, controlarea locurilor donative din mo0ia gospod. Dar Inca particularii 1
Lipsei aceteia de izvoare interne Boto0Anene se datore0te confuziunea ce face

intre Cristea Ghenovici marele vornic al Orli de sus din 1592, pe care dl. Gorovei
ii crede a fi primul vornic al Boto0anilor. In actul ce publicam noi slavone0te in
Surete XIX, 76, se vorbe0te pe la 1572 de Mihail vornic de Botosani, de popa Vasile
de la Curtea domneascd, de un diacon domnesc de Dumitru soltuzu Botosanilor ;
dar a0a sta in istorie Un act nou rastoa na o lutreaga parere, un intreg sistt m mai
ales in epoca aceasta de grabnice sinteze, de filosofie in istorie, fArA sa se cunoasca
I

realitatea in amanunt!
Dar sa dam pe scurt ce contine lucrarea :
In I avem numirea orasului dela Botai, ca Mota3; In

2 ne da n&Iirile dusmanilor asupra 3olosanilor, dupa tronici Inca din 6947 (1439). In 3 Boto,sani
resediNd domneasce I Poate 1 In 4 Botosanii tdrgul Doamnei. De aisi F e incepe

povestea targului Boto0ani, dui:4 ce afosta proape 2 sute ne ani satul lui Bola0. In 5 Eve-

nimente islorice dui:4 letopisile l scriitori straini. In 6 Eleria din 1821 gAsete pe
Botosani in plina revolta contra Grecilor. I 7 Ocupalia rusascd cu putine info,matiuni, numai arhiva dr. Caruzo spune mai multe! In 8 anul 1848 spune tita
cat cuprind 2-3 acte de la athiva statului din Ia0i! In 9 Unirea principatelor
scoate din Istoria renaterii de Gh nadie 0i Sturza! In 10 Rdzboiul din 1877, o NA,
in 11 aspectul orasului, se simte lipsa materialului istoric special. *Uri disparate
seci 01 necomplecte ! Singur o marturise0te. In 12 mosia tdrgului, iari lipsa de
ordine cronologica i tiri necomplecte. In 13 Populalia orasului dupa cele 3 statistici din 1803, 1820 01 1831. In 14 Boerimea o frumoasa in0irare alfabetica a peste
100 de nume de familie, dar ce saracie de informatii genealogice, afara de cateva care
interel.eazA pe autor, dar 01 a0a e o frumoasa contributie la arhondologia tarii. In
15 tagma bisericeascd, nici o cuno0tinta de preuti, protopopi, diaconi din se,1. XV
XIX-a ; caci n'a utilizat actele interne, unde preutii apar mai In fiecare zapis ca us riitori, ca marturi, ca vanzatorf, ori cumparatori, ori daruitori 1 In 16 Clerul mai de
gios, tot Via scoase dupa catagrafia din 1831. In 17 Cormuirea veche aceiai lipsa
de 0tiri in0irare erorata de nume, confundand vornicii cei mari ai tarii de sus
dati de mine dupa documente in Dorohoiulcu vornicii de Boto0ani 1 In 17 Administrolia comunald dm 1820. Eu am avut parte a comunica d-lui N. lorga textul
acestui hrisov domnesc urbariu at Boto0anilor. Dupa la 1, cari erau capitalq la iii
t

www.dacoromanica.ro

N.

N.

411

RECENZI1

cel intAi, ora care si-a regulat administratia municipall a bunurilor sale a fost Barladul in 1816 ; apoi yin Botoanii in 1820. Huii ii are ispisoacele sale Inca din 1784
reguland veniturile Episcopiei fatA de ale targului. In 18 Bugetul Epitropiel oWiei
Botopnilor, dupA N. lorga. In 19 activitatea Casei o4te0i, tiri de supt lonitA
Sandu Sturza VodA. In 20 adm. comunald dupd regulamentul organic, dupA arhiva
statului din 14, dupA manualul administrativ i arhivele publice. Foarte interesante
date, ce privesc pe bunicii celor de astzi. In 21 Bugetele Eforiei, cred cA arhiva
PrimAriei ar poseda mai multe tiri bugetare de cAt ale d-sale. dacA s'ar scotoci anume.
Un buget este scheletul unui stat, ca 1 al unui tArg. In Buget se citete creterea
vietei municipale. Dar sA le ai 1 sA le coordonezi!

In 22 stradele, Nici o tire de ulite, mahalale din secl. XVIXIX. Ulitele Incep cu anul 1820 1

In 23 luminaful oraului este opera de civilizatie a secl. XIX, fAnarele cu lumanAri de sAu abia incepuse la Iasi in secl. XVIII.

In 24 paza contra jocului, tulumbele

sdcalele cu apA sunt primele ele-

mente municipale, ce formeazA obiectul primelor bugete municipale 1

In 25 indestularea oraului cu carne, mortasipia e articol mai vechiu municipal de cAt 1832, dar nici o pomenealA :

In 26 azistenla publicd e opera caritAtii secl. XVIII, dar nu la Botoani.

In 27 salubritatea publicd i azi tArgurile la noivedeti laiinu satisfac 'cerintele higienice. Civilizatia unui onn, tArg i tail nu se sototeste de la cap, ci de la
plcioare 1.stomah :

In 28 Prima Jarmacie, foarte interesant paragraf !

In 29 incercdri de adu:ererea apei la Botovini scurt : o paging. MeritA mai
mutt edilitatea apei la Botosani.
In 30 pia/a oraRlui date putine i lipsite de interes istorlc.
In 31 Clddirile publice ale Eforieicasa municipalitAtii.
In 32 slujba$ii eforiel interesante date dupA dosarele Eforiei si ale Arhivei
statului din 14.
In 33 Breslele din Botwni, ocupA rAu loc aici, cAci breslele stint mai vechi
organizarea municipa15. In cele 3 catagrafii avem tiri de multe bresle. La lasi erau
33 bresle in 1776, toate lipite de agie, tar altele 2 : cioclii i m4eii lipite de mitropolle.
In 34 breasla bldnarilor dupd N. lorga.
In 35 breasla ldutarilor foarte interesante date.
In 36 Comerlul In trecutal Botwnilor dupA N. lorga.
In 37 tdrgul flnei, ca i la Ia?i lAngA bis. Sf. Pantele mon, dAr,Ait Sf. Spiridon.

In 38 .5coala Domneascd.
In 39 coli particulare.
In 40 coli strdine e o frumoasA contributie la istoria scoalelor din Moldova de sus.

In 41 tribunalul judecdtoresc, avem date asupra organelor justitiei din nordul

Moldovei, Iasii in trecut centralizAnd justitia Moldovei.
In 42 moravuri sociale se cetete cu interes pentru sufletul vechiu al Botosanilor.
In 43 manijestafii cetdfene?ti dupA arhiva Statului la Iai ca manifestAri oficiale.
In 44 inceputuri culturale, interesanta lecturA.

In 45 bisericile din Botowi; numal trei pagini i ce molt nu cuprind bisericile din Botoani ca inscriplii, notite pe cArti, pietre mormAntale, arhive de carp vechi,
dosare cu acte de case, mitrice, bugete de ale eforiilor, etc. etc., nimic din toate aceste I
In 46 Pecetea tdrgului. Cine va ceti in buletinul Ion Neculce aceastA fascicolA
va afla mai multe de pecetea tArgului Botoani ca in faIa rezervatA de Gorovei.

www.dacoromanica.ro

412

GH. GHIBANLSCU

In 47 Botosanii de dupd Unire se cld lista primarilor de la 1863.

Aceste sant paragrafele lucrarii D-lui Gorovei asupra Botosanilor.
* * *

Centenarul Farmaciei Centrale (1. Werner) Iasi 1927.

vol. 40/0 pg. 48.

Actualul proprietar al Farmaclei Central!, cl. C. I. Werner, a slujit stiinta farrnaceutica din tail, publani cu prilejul Implinirei a 100 ani de la capalarea hrisovu1

lui de spiter a lui Ion Mare In 10 Aug 1827 de la Ion Sandu Sturza Vvd, puha
a arata cetitorilor speciali i nespeciali progresul rt al sAvarsit in timp de un veac in
mersul farmaceutic, odall cu progresul general sAvarsit in tart.
In acest scop colegul nostru d. N. A Bogdan a fest rugat sA dea foma istoricA
acestui volum jubilar, aruncand o scura privire istorica asupra doftoricescului mestersug in Odle Romane si ca derivativ desvoltatea farmaciei la noi.
Cuvantul spifer i spiferie ne aratd calea, pe care a devenit la noi in tart practica spiteriei. Din mediul lumei romane medievale a esit cuvantul, species, care a luptat cu greet csul cipp.cmov si s'a impus lumei intregi nelatine: ital. speziale, span. especeria, port especiaris fr. picier Hat. speciaria. Grecii i Turcii au luat i ei
cuvantul : ow:4tdpilc, GICET,tapEN, turc ispiciar.

Primii spited au venit la noi din. sud, din Tarigrad, ca Greei si Turci, i ei
nc-au adus cele intai spiterii.
Cine le-au practicat ? StrAinil ca i multe alte indeletniciri technfce, pentru care
Romanii nu aveau elemente preparate. Un popor de boeri si de plugari ru ne putea
da tehnicieni special.
Secl al XVIII a cunoscut organizarea caritatii publice, eu spitale Spitalele au
adus i spiteriile, caci era un consumator statornic al spiteriilor :species, speciar:a.
laii, filnd capitala, au centralizat miscarea stiintifica 2 titrpului. Aid am avut
primal ospital a lui $tefan Bosie jicniceriul, aice avem primile stiri de farmac4tii

Dr. ca Karuzo, farmacist ca Venier au acte de nastere din sud, ca levantini, apoi
ne yin Nemp, Lesii si Evreii.Posedm la mczeu toate actele caselor farmaciei
Lochmann din poarta Trei Erarhilor si le vom publica in corp pe toate. Posed actele
lui Venier si ca proprietar de casA in Iai, str. Sararie colt cu Savescu (Ca sele Vranceanu), c m si a te farmaceutice, le vom publica la urmA in corp.
Am un hrisov domnesc a lui Scarlet Alex. Calimach Vvd. din 1814 Mart 6 in
hAttiile Conachesti--prin care VodA randueste o con isie de control, compusa din d-rli
Eustafie Rola Plusk .1 Tefonie ca supt conducerea lui Nec. .Hrisoverghi vel vornic
al politiei sa cerceteze spited le pe motivul: spijeril cori fin spiferii aice in oras

urmeazd in tot chipul neprivighere la facerea doltorillor, cum st doltorit stricale

iar vOnzarea doftoriilor o urmeath cu pre/till marl ca cot cei neputinciosi nu se
indestuleath la cuviincioasele dot torii.
VodA dispune sA se cerceteze sA dispara aceste catahrisuri, deci comisia va Ct rceta i Jaturile de cuinpArAtura doftoriilor, fiind cu luarea aminte sa Fe cele adt varate faturi, pentru ca sA nu aibA sporiri peste cele adevarate preturi" (Surete ms I
285)iata mAsuri administrative de 113 ani, can i azi pot fi noun si t tilizabile I
C. Conachi era un mare aparator al farmaciilor ; el e acela care in 1836 Mart 17,
indeamaA pe spiferul din Iasi Anton Abrahamft, ca outland creditul salt de 159 galbeni zimti, sA hotArascA pe fratele sat' Ion Abrahamfe sA de.chicla in Tecuci o farmacle, cu obligatia ca boerii Tecuceni sA-i punA o casA la dispozitie, sA aducA doftoril proaspete de la Iai cu acela pret, contractul prevede 4 ani, banil daft sant fAr
www.dacoromanica.ro

RECENZII

413

dobandl, insa spiterul va da la Wad doftorii frA parale dupa biletele de recomenduire ale lui Konaki (Surete -ms. 1. 251).

Posed un teanc de relete de spiteril ale casei lui Enachi Negruti de min 1838
alt material.
Laud ravna tanarului Werner ; Volumul su jubiliar pare ca vd ca va sill Epltropia Casei Sf Spiridon sa adune si sa publice ea o lucrare asupra spiteriei Centrale a spitalului de la 1758 incoace.
lar societatea farmaciitilor romani sa adune tot materialul istorlc, ce priveste ramura aceasta. Sant 1 culti si cu stare i au o datorie de a scoloci inceputurile, cad
se desprinde ceva in aceasta ramura a doftoricescului i spiterescului mestersug in
tarile Romane. In o suta de ani s'a urzit, a crescut, dar i s'a romanizat foarte multe
fIrme de spiterle Pe ce cale ? a muncii producatovre si a raulei de a spori capitalul
romariesc in toate directiile de munca obteasca.
46,

* * *

Centenarul al V1I-lea de la Moartea sj. Froncisc de Assisi. (1226-1906) Iasi

1927. (Editia seminarului franciscan din Halaucesti). Pax et bonum, numar, unic 1 vol.

4/ pg. 72. Pretul 80 lei.

Semnalam numai acest volum omagial, fiiind alMure in totul cu sufletul nostru
vistor la oamenii cari, cum zice cuvntul tnainte: a fost un iubitor de Dumnezeu
si un indrAgostit de natura, mai ales ca : tn jrecdrile sociole 0 al luptelor de clasd

zicem noi i de rasafrecciri $i lupte rddicate Ia pukri tnzdcile acum dupd

rdzboi, am vroi sd schilm cot de sumar propundndu-o spre imitore icoana vie
a aceluia care numai pace, tnirdlire 1 iubire a propovdduit tuturora."
Am cetit cartea cu reculegere, dar i cu rwndrie romaneasca, caci in act st lorent
de admiratie crestina i cele doua milioane de uniti romani s'au asociat la aceasta sat-batorire.

Ori cat de schimbatoare vor fi vremurilcsi santvciiga sufletului tste cca mai
statornica i cu legaturi adancl in tainele vietil I

Docuinentele cu Mere chirilice, $1 textul CU Mere grecc0i din acest volum,

sunt culese (zeluite) de loan Breobdn, tipogrof din la0.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATER!!
A.

STUDIL

C. Litzica. Contributiuni la topografia balcanicA in Evul Mediu (Procopie din Cesarea)

.
.
.
.
.
1-84
M. Costdchcscu. Satete Ruscanii (Buznea) i (iAnetli cu trupurile lor CAcAcetii i Moicetii (jud. Iasi)

B. DOCUMENTE
6908 lunie 29 1400). Alexandru Vvd.
Mold ,vii intArete lui Stroe i Ivan
douA sate : satul Poiana, pt Taz16u, lui Stroe i satul Gartanul,

mai sus de Grtan, lui Stroe i

Ivan. Se aratA i hotarele
.
352
6908 Aug. 4 (1403). Alexandru Vvd
Moldovii drueste lui Nicula i

fratilor sal Toader i Mihai satul

Bereti. Se aratA i hotarele
. 354
6945 Dec. 20 (1436) Hie i Stefan
VodA intAresc lui Mihail de la Do-

rohoi satele sale in numAr de 52. 347

6967 Ghenar 3 (1459 . Stefan Vvd
Moldovii intArete lui LanA Rugina

satele Ruginenii, Tautii, jum d n

Telejina i Stoboranii i BotAeanii i lezerul Leahulul de la GA-Ha
Soarelui cu vania i cu moara, etc. 203

6998 Martle 15 0490 Suceava

Stefan Vvd Mold. intArete lui
Isac vist. satul Fulticeanii, la Sumuz, cumpArat dela Neaga, i
Buciumeanii, cumpArat dela Maruca, nepoata popii loga i dela
Drago Stanitescul fiul lui Nan. 356
7007 Noembre 17 (1498). Stefan
Vvd. Moldovii, MAruca, nepoata

lui Coste Stravici, vinde Id Ivan

i femeei sle, Fedii, drept 150

zloti tAtAreti, satul StrAvictanii,

85

pe Sirca, din jos de MAdarjac

7011 Sept. 18 (1502) Badeuti. Ste-

204

fan Vvd. intArete lui Ion Talmaci

satul Ruseani, la Tutova, cumpA-

rat drept 250 zloti tAtArAti, de

la Vlad, fiul lui Stan, nepotul lui
Rus Toader .
.
.
. 359
7015 Mart 1 (1507) Hui. Bogdan
Vvd. intArete vnzarea fAcutA de
Rusul fiul lui loan Tatulescul, cA-

trA Luca Itoc, in a treia parte a

satului Tatuleti pe Pereschiv,
drept 80 de zloti tAtArAti.
. 274
7026 Ghenar 20 (1518). Stefan Vvd.
Moldovii intArete lui Avram i

surorii sale VasutcAl, satele Huetanii, la Gura Voronii, moarA in

Siret i Sinetii aproape de Jurj

Voro'eac.

205

7063 Sept. 34 (1554). Alexandru

Vvd. Moldovii

intArete StoicAl

vatavului i al sAl, DumbrAvita

i Dimaciul, inpartindu-le in trei
pArti.

205

7084 Dec. 14 (15751. Petru Vvd.

Moldovii, Sanda i sora ei DrAguta, strAnepoatele lui Groza comis vand drept 1000 zliti tAtA-

re0, lui loan Golae vel

logofAt,

satul Teneicu de pe Jijia, rAscumpArandu-se din robie dela Tatari. 266

7087 Mai 28 (2579). Petru Vvod.,

www.dacoromanica.ro

tABLA DE MATEIE81

415

Pag.

Pag.

intArete vAnzarea fAcutA de CrAciun Buciatchi cAtrA Gligorle Ga-

logofat jumAtAte de selitea Colobanti, pe Meletin, 1 pArti de

ocinA din satul CAbleanii de la

vrilovici aprod a jumatate de satul Criva pe Prut (Hotin) i bal-

ta de peite, drept 800 de

Dorohoi

zloti

thtArAti

275

7088 Mart 9 (1580). lancu Vvd. Mo-

dovii. Patraco i sora sa Mag-

7089 Mai 11 (1581). lancu Vvd,

Moldovii intArete inpArtiala ce i
au fAcut intre dAnli MArica, Elirontari, strAnepoti lui SArbic 1

jAni, Cudrintii, VorontAreti, Buoreni i loc de moarA in Mile-

7151 Mart 9 (1647). Grigori Ureche, Neculal Ureche 1 Nlstor Batite impart moiile de pe Nistor
Ureche i jupftneasa sa Mitro-

dachi dA schimb mAnAstirii 1/2 sat

207

7089 Mai 11(1581.) Petru Vvd.

Foretii, pe Jijia, o prisacl in hotarul CApotetii, 60 tel bAtuti, 1

mai cumpArA de la mAnAstire,
drept 100 lei batuti, o vie in dealul

Moldovil intArete vAnzare Licut.1

de Iliana, fata lui Barbovschii,

Cetatuei, deasupra Galatii.

271

7164 Mart 20 (.656). Z tpis prin

208

216

care Ion Prajescul vornic cumpArA

cu Ui zlot pAmAntul in DAnaeti
(Putna), jum5tat de bAtrAn dela
.
Nec. Sturza. .
, 217
7175 Oct. 6 (1666).1lia Alex. Voda

da carte Tudosiei din Galaeti

246

216

Iasi cu gloabele 1 deugubinile

.
167
satului Uriceni pe Bahlui .
7145 Dec. 1 (1636) Iasi, Vasile Vo-

i dA rhinas pe Gr.

Ai bure in Ora cu pr. Buda pentru BrAesti. Se pune ferAe.

.
217
7148 Oct. 5 (1639). Vasile Vvd. in-

tarete lui Gavrila Mateia vel

286

rea BArnova 1 lordachl vel vist.

MAnAstirea dA lui lordachl silitea PrAjAnii, pe Miletin, i lor-

Olinii, in satele Vasiliutii PrisAcanii, Co!oanti, Piciorogani, RrA-

dA judecA

.
.
.
271
fana.
7158 Noem. 28 (1649). Vasilie Vvd.
intArete schimbul Infra mAnAsti-

safta i ai lor nqioti lui Ion Vo-

273

7143 Aug. 7 (1641). Suret de pe

cel adevArat Ispisoc dela Lumlnatul Domn Vasile Voevod din
schitului.

te, a satului NAroteti i Jerdinti,

care acum se nurnesc Lunganii. 207

cAtrA Veisa pitar, thept 200 zloti,

tAtArAsti, a satului Colobeutii, pe
Miletin, in t. HArlAului.
.
7130 April 27 (1622). Stefan Tonvia
VodA dA carte lui Manolachi stolnic pentru o moarA la StrAmbi .
7132 (1624). Radul VodA judecA pe
Manolachi stolnic pentru o moarA
din StrAmbi.
.
.
7132 Ghenar 7 (1624). Radul VodA
dA carte lui Niculachi stolnic pentru o moarA din StrAmbi .
.
7135 Febr. 28 (1627', Miron VodA
MovilA miluete bis. Sf. Sava din

sfAntului schit Hangu imprejurul

cea, din a treia parte a esa par-

leat 7149 August 7 pe hotarul

da, strAnepotii lui NarotA, vAnd,

drept 74 zloti tAtArati, lui Gre-

tin,

pe.ntru a tine 2 bAtrAni pentru un

bou.

297

7177 Febr. 26 (1669). Duca VodA

da carte de slobozie pentru satul
Carligati al Episcopiei de Hui . 213
7178 Mai 5 (1670). Istrate 1 Irina
s ti cumpArA cu 80 Id de la V.
IordAchel o casA fn ulila den alard Idngd biserica Cuthlarilor. 128
7188 Sept. 7 (1679). M. VoroavA
cumpArA cu 30 tel de la Anita
Bejeneasa o casA pe ulita UngureascA.

7199 Mart 23 (1682).

www.dacoromanica.ro

183

oltuzul i

416

TABLA DE MATERII
Pag.

pargarii de Tecuci atest un zapis de vnzare.

.
.
. 213
7214 April 25 (1704). Neculai sin
Ghngau rumpara cu 7 tel de la
Ivan Cazacul un loc de rasa pe
Ulita Muntenimei

112

7214 lulie 3 (1 706). Per,tru un sed.

. 210
nic de IN ins peste .
7216 Febr. 18 (1708). Vasilita cumpara cu 35 lei de la Nastasia o
.
.
112
rasa langa Curalari .
7218 Mart 25 (1710). Maria lui Bargan cumpara cu 10 lei de la I.
Angh 1 un loc de rasa ; se arata
vecinii

124

7219 Febr. 20 (1711), Vasile cio-

botar cumpara cu 38 lei de la

Vasile o cash cu locul ei langa
En1 Cacule negutltor
.
.
7225 Sept. 14 (17161 S:risoare de
asezare 'Mire Andrei Dita i Gh.
.

Curlorilor.

130

7234 Ghenar 9 (1726) Pascal cupet capata danie de la Tudora calugarita o casci Idngd fintirimul
bis. Curalarilor
.
,
7236 /Crt 1 (1728'. Pascal negutitor schimba cu Gligoras SAraritei un loc de rasa de Iting
.
.
129
biserica Curalarilor
7236 April 15 (1728). Enache Saule
cumpara cu 92 lei de la Toma o
rasa lngd biserica Curlarilor 114
7237 Julie 10 (1729) Ille Ungurul

113

cumpara cu 7 lei -de la Gavril

Rusul seiman agesc o rasa pe ulifa
184
.
.
sdrbeasca
.
.
7239 Mai 9 (1731). Fote negutitor

183

cumpar cu 21 lei de la Nastasa

Hrin un loe de rasa king6 !v.
.
.
eld lui sj. loan.
7239 tulle 28 (1731). Marturia lui

Ursulet post. pentru un loc de

rasa pe ulita Hagioaei

Pa

7233 April 15 (1725). Gh. Hilohie

cumpr cu 10 lei de la Oh. Besliu o casa de vale de biserlca

7225 April 19 0517). 1ai. Cartea

lul M. Voda Racovita pentru ales

hotarele in Braniste partea data

agal Constantin
.
.
. 218
7226 Mart 1 (1718). Ne.c Bangau
zlatar cumpara cu 26 lei de la Va.
113
sile o rasa pe ulila Ocnei
7227 lunie 15 (1719). Lupul cum-

011 cu 15 lei de la N. Eargau

.
.
124
o rasa spre Curalari
7228 lulie 30 (1720). Grigorasco
cumpAra cu 23 lei dr la Anita o
.
. 195
rasa spre Curalari .
7219 Mart 9 (1721). Duca cumphra cu 40 lei de la Vasile al Chetrel cu 40 lei o cas cu locul ei. 113

7371 Aug. 4 (1722). Pascal negutl-

tor cumpara cu 85 lei de la Du

mitrascu un Io de rasa lcing6
fin firimul bisericil Curdlarilor . 129
7232 luni 17 (1724) Iasi. M. Voda Racovita judeca pr cina intre
lonita negutltorul i *tefan calaras
de Tarigrad pentru locul caselor
337
din ulila Hagioaei.
.

114

Gavril vornic de poaril pentru

inchiderea unui drum intre rasa
i mhsurarea Iocului de
114
casa a Zamfirei lui V. Cazacul
7240 Sept. 20 (1731). Dima negutitorul cumpara cu 150 lei de la
lanachi Saute o rasa loagd biserico Curalari
.
15
.
.
7240 Feb. (1732). Zapis de intari
re a pr. Tara la pentru niste chlliute lAnga tintirimul biserlrei Curalari a cloud surori calugarite . 131
7242 (1734) Gh. Rata cumparil cu

Ducai

45 tel de la Lupul tiganu o rasa

Ihnga casa lul Gligoras si Bargan

116

7242 Febr. 20 (1734). lonita Pana

cumpara cu 70 tel de la V. Ca-

zacul in curte, o rasa pe ulifa

.
Hagioaei langa casa Fotei
7246 Ghenar 31 (.738). Enache

Polcovnicu cumpara cu 300 tel

de la Dima negutator o rasa aproape de biserica Curalarilor,

www.dacoromanica.ro

1 15

TABLA DE MATEO

417
Pag.

Pag.

pentru datoria ce luase 300 lei

cu Pa5 din zece unsprezece

7259 (1751). Ion capt danie dela

tatal sau Gligore un loc de dugheana dela Sdrdrie din deal, ce

116

7247 Febr. 28 (1730). Leon dari ma-

taragiu cumpara cu 20 lei o vie

la ualea addncd de la pr. Lupa5co dela biserica despre Doamna
7247 April

merge la Tdrgul Boilor

180

(1739). Leondari ma-

7247 April 20 (1739). Fote cupet

cumpara cu 130 lei de la Bejana Bargau o casa ldngd casa

.
.
lui spre Curdlari .

rul cumpara cu 55 tel de la Chirill cupet o casa de langA biserica Curalarilor

116

184

cumpara cu 150 tel de la Vasile

blanar o casa pe ulqa sdrbascd . 186
7260 Mai 15 (7752). C. Buhu5 capilau de darabanl cumpara cu
150 tel de la Vasile Maur o ca-

116

7261 Oct. 22 (1753). C. Buhu5 capitan

cu 26 lei de la Grecul o casd

.
.
.
Manlenime
7241 luni 11 (1749), Fote cupet cum-

pAr cu 25 lei de la Mari* un

loc de cask ce-i in ograda

dsale.

sd la ulila thrbascd

7250 Sept. 6 (1741). Gr. U5ere1

cumpara cu 36 tel de la Anita Dur-

duc o cas la ulila sdrbascd

184

7252 Aug 8 (1744). Anastas Simu

jitnicer cumpara cu 100 tel de la

Leondari atrar 2 pogoane vie

.
la valea adand
.
.
7253 Noemb. 18 (1744). Chirita
cupet cumpara cu 100 lei de la
Gr. Cojocarul o casa din Dole
.
.
de Curdlari .

181

185

la podul Hagioaei, din Iasi.

soare de aezare Intre Ursachi

Ungurul i Gh. Canta pentru locul

din ulita sarbasca, eland 3 lei 5i

.
.
186
.
.
4 potronici
7258 Mart 12 (1750). Scrlsoare de
aezare intre Gh. Canta 51 Orozav pentru 4 palme loc Intre ca185
sele lor.
Buletioul Muzeului Municipal Joan Neculce 14.
.

169

166

7262 Oct. 21 (1753) la5i. Matel Ghi185

Fara data (c. 7258 = 1750). Scri-

186

cumpara cu 45 lei de la pr. Dumitrie ot Sf. Ilie o casa pe ullta

Deche sdrboscd ing bis. Prepadoabna Paraschiva .
. 187
7261 Noembre 20 (1752). C. Buhuf capitan cumpara cu 80 tel de
la Zaharia diac o casa pe ulita
. 287
sdrbascd.
.
.
.
7262 (1754). Carte de pretaluire a
40 lei dugheana man. Rachitoa.
.
.
.
Hagioaei.
7262 (1754). Carte de judecata dintre man. Richitoasa 51 Nechifor
calugar pentru nite dugheni de

Ion Ungur o casi pe elite

Ora cu 18 lei de la Oh. Canta

o cas la mahalaoa sdrbascd .

sa, in ldrgul de sus, pe podul

cumpara cu 35 lei de la Maria

.
.
.
sdrbascd
.
7254 lunie 14 ,1746) Grozav cum-

132

7253 Febr. 14 (1745). Vasile blanar

lui

132

7260 Mai 25 (1752),I.T. Ganea spatar

7249 Mai 16 (1741`. Anita cumpara

Fn

117

125
.
.
.
gul Boilor.
7260 Mart 8 (1752). Vasile Cojoca-

180

un loc de dugheana din sus de

Sdrdrie, uli/a ce merge la tar-

taraglul cumpara cu 20 lei de la

C Lazar Talpa o vie la valea adanca.

7259 (1751). Ilinca capata danie de

la parintil ei, Grigore 5i Maria,

ca Vocla Intarete preutilor dela

bis. lui Manole cupet (zis Palle
Iapa) din Botoani stapanirea u. 336
nel case de Asian armanul
7262 lunie 28 (1754) la5i. Matei
Ghica Voda Intarete lui lanache
Grecu dughenele cu locul lor din
. B38
dosul
Hagioaei.
.

7263 Noembre 30 (1754), JulAn

Andone cumpgrd cu 40 fel de h

www.dacoromanica.ro

53

TABLA DE MATERII

418

Pag.

Pag.

V. 5 ontul un loc de casA langa

biserica Curalarilor

132

nita lngd biserica Cur6rarilor

7263 Mart 9 (1755). Dumitru cupet cumpara cu 20 tel de la Ion

Ciubotaru un loc de dugheana in
capul SArAriel

117

7263 April 15 (1755). D. Pascal cupet cumpArA cu 60 lei de la Kirila ciobotar o dugheana pe alga

Hagioaei de la deal de Srdrie

tel de la Postolache Bagul co-

118

126

7264 lunie 12 (1756). Carte de judecatA intre I. Bogdan vel lg. si

Anita pentru luarea petrei din
temelia caselor, de MO biserica
Curd lari cu hratnul Pogortlrea
.
.
.
118
Duhulul skint
7264 lunie 15 (1756). Carte de judecata a lui C. Canta logofat pentru plata a 564 lei, ce au a da Kirita si T. Scortascul, Anitii, fe119
.
.
meil lui I. PanA cupet
7264 lunie 16 (1756). C. M. Cehan
VodA Racovita judecA pricina a
550 lei ce i se datorau Anitei
de cAtrA Chirita cupet si T. Scor.
. 119
tascul ot visterie
.
7265 Ghenar 2 (1777). Anaforaoa
Mitrop.lacob In cercetarea ce face
pricinei de 419 lei intre Nicodin
117
monah si Anita Dimuleasa.
7265 lulie 5 ( 1757). Carte de judecatA a marelui log, pentru 15
tel datorii intre I. Gr. Rata si NAstasa.
.
.
1758 Ghenar 22. VAnzarea a frei

meri domnesti cu 3 lei.

7266 Mart 4 (1758). I. Varnav jic-

125

230

pil in casA o dugheanA

de pe

163
ulqa Hagioaei .
.
.
.
1760 Marl 39. Lupul Nacul ot visterie cumpArA cu 225 tel de la
Robe Idriceanu o casA fri maha.
. 176
laua Talpalarilor .
7268 Mai 8 (1760). I, Varnav jic-

nicer cumpArA cu 17 tel de la T.

Canta o casA la ulita

sArbascA

spre tintirimul bis. Prapadoamna

Paraschiva
188
.
.
.
.
7270 April 19 (1762) Andrei Botezaiu vinde cu 15 tel lui Dima
negutitorul casele sale din Botosanie langa biserica lui Manole 367
7272 Noem. 27 (1763). Fote cupet
cumpArA cu 65 lei doua locurl

cuprinse in ograda sa 4e la Paraschlva fata lui Miron Gorovei 122

1763 Gr. A. Ghica VodA intareste
Dimei Suiulgiul mosla Cotofa.
nestii pe Totru
.
.
329
7273 Ghenar 21 (1765). PavAl bAibaracar cumpArA cu zece lei de
la TudosA monah locul cu pometi
de Maga zaplazii bis. lui Manole
(Ode- iapA) din Botosani
. 367
1768 August 14. C. Gandul atrar
cumpArA cu 150 tel de la Gh. C.
NastasA b. vtori yist. 12 stanjeni

loc sterp de pe podul nechia.

nic cumpArA cu 2000 lei de la V.

du Buhus fratele lui C. Buhu o

Rata capitan casele cu locul lor

.
.
In alga sdrbascd .
7274 Sept. (1765). Ion mortasip
cumparA cu 16 lei de la cumna-

187

7266 Mart 10 (1758). Fote cupet

cumpara de la Anita lui I. Pana
o cAs4

pt Me de Curlari

7266 JP*

075(ii. 1. Bogdan log.

176

1765 tulle 28. Gh. Beldiman stol-

nicer cumpArA cu 180 lei dela San-

cas la alga sdrbasc

121

7266 lunie 27 (1758). Ion Bogdan

vel log. cumpArA cu 300 tel de
la Nicodim monah. o casA langd
biserica Curdlarilor
.
.
122
7276 (1768). Sanda cumpArA cu 265

7263 lulie 20 (1755). Neculai curnpArA cu 18 tel de la Stef. Gr.

Rata ciobotar un loc de dugheana

de la deal de Srrie pe uli0

cumpArA cu 300 tel de la Anita

lui Dima cupet, o casA cu ply-

121

tA-sa Ileana lui Chiriac mortasip un

loc de casA. .
.
.
.

www.dacoromanica.ro

188

174

419

TABLA DE MATER11
Paz.

1764 Dec. 2. Anastasa ba blanar

cumpara cu 300 lel de la Andoni
o cast. de vale de biserica Curalarilor

.
casa fn llpdhYrie.
.
,
1780 Ghenar 4. Marturia lui T. Muste

vornic de poarta despre cararua,

132

1767 Mart 30. Irina Manoleasa rAscumpr cu dritul protimisirei

locul vAndut de Tudosa Monah
cu 9 lei lui Paval baibaracar,
langa bis. lui Manole din Boto.

Sani

368

7280 tulle 4 (1772) Botoani. Timofte

cumpara cu 100 lei de la Iftimia

lui Zaharia staroste de ciocli casele sale din Botopni mahalaoa
. 363
.
.
sf. Gheorghe.
7284 Oct. 20 (1 i75). Pah. lonita
Cananau cerceteaza daniile Monte
prin tArguri 1 intarete dania facuta de Aslan arman bis. lui Manote Cupet din Botoani. .
.
368
1777 Ghenar 29. Zapisul arhim. Venedict caul V. Chitic pentru un

loc de casa 1 o vie de la Vacota.

156

1777 Februar 2. Robet Idriceanul

cumpara cu 150 lei de la Antohi
fereudeul o casa in mahalaoa
. 174
Talpalarilor .
.
1777 lulle 11. Zapis de danie prin
care Marta calugarita da bis. Curalarilor o casa din vale de biseric.
.
.
.
.
156
1778 lunie 5. Marturie hotarnica
ridicatA de VidraFu Cantir vornic de poarta a locului pr. Matei,

mahalaoa Muntenitnei

dela

ulita ce merge pe din dosul sf.

Spiridon.

Fara data (c. 1780). Locul de casa

a dsale Vasile Buhaescul biv vel
. 287
Paharnic, la 40 de sfinti.
1783 Ghenar. Marturia lui Antohi
feredeu pentru o hudita, ce n'a
.

fost intre casele scacra-sa (Maria)

1 a lui Ion Mortasipul
.
.

1780 Ghenar. Lupul Nacul log. de

visterie cumpara cn 200 tel dela
Nastasia fata lui Ion Mortasip o

Pag,
175

175

ce a fost intre casa lui Ion Mortasip i a Mariei imparatesel .

1780 Mart 21. Alegerea locului C,
Sturza ban despre vecini pentru ingradirea, la ulita sr-

175

beasca despre biserica Prepodob.

.
. 188
na Paraschiva.
1780 Mart 26. Scrisoare de aezare intre C, Varnav ban i pr. Ion

de la biserica Prepodobna Paraschiva pentru o casa facuta pe

locul ski

190

1789 Mart 26. Cartea de judecata

a rnarelui log. V. Razul in pricina
dintre C. VArnav ban i pr. Ion
de la Prepodobna Paraschiva pen-

tru un loc din mahalaoa s6rbased lngA bis. Prepodobna Paraschiva.

188

1780 Noembre 15 Nastasa Scortascul ot vist. capAta dela lordache

Cantacuzino ban i epitrop bis.
Talpalari un loc, (land in schimb
Ole 2 oca ceara 1 oca untdelemn
la bisericA pe an. .
. 177
.
1781 April 15. C. Mazil cumpAra
cu 125 lei de la pr. Vasile ot Cu-

ralari un loc de casa din mahalaoa din sus de coala jidooascd.

.
.
.
. 157
1781 lunie 24 Jalba lui Anghelachi contra lui Necule vutcar care fara drept a dat danie bis.
Tapalarl un loc al soacra-sa
pentru ale cAreia griji a cheltuit
200 lei.
177
1781 lull 13. Carte de judecata a
vel logofat intre pr. Toader dela
Talpari i Anghelat. hi ginere le lui

I. Tocul pentru un loc cu casa

178

1783 tulle 30. Marturia hotarnicA a

locului de casa a lui C. Sava sta-

roste de blanari, in sus de Vovidenia, din vale de ulita BrAhAriel 335

1783 Febr. 23. Scrisoare de danie

www.dacoromanica.ro

420

TABLA DE MATERII
Pag.

prin care Sturzetil dau lui Mihai

bisericii lui Manole .

.
. 369
1787 Mai 3. Aezare de bezmn in-

Sturza pah. fiul lul 11 1e Sturza

Bulger, un loc de casa la ulita

sarbasca Maga biserica Prepodobna Paraschiva .
.
. 190
1784 lunie 23. Masura hotarnica a
unui loc de casa a lui C. Pascul,
In lai mahalaoa Fainei .
. 133
1785. A. I. Mavrocordat (IA ruete 4
salae de tigani Zmarandei Zaiariu. 218

1785 lunie 5. Mrturie hotarnica a

lui *t. Clogole vornic de poarta,
pentru local cu cas a lui Gh.
Beldiman ban, pe ulija srbascd 194
1785 lunie 22. Scrisoarea preotilor
dela Curalari pentru o hudita ce
duce la biserica
130
.
.
.
1785 Dec. 5, Zapis de schlmb intre M. Sturza pa h. i C. Varnav
ban (land casele sale din ulita
sarbasca, pentru alta casa din
.
Muntenimea de mijloc.
182
Fara veleat (c. 1786). Jalba lui M.
Sturza pah. la Voda contra Balaei
Cgg. pentru un loc de casa
.
1786 Febr. 26. Scrisoarea lui C.

193

Varnav ban catra M. Sturza pah.

193
.
pentru locul de casa.
.
1787 Mart 6. Andrei Bagul cumOra cu 420 lei de la Sanda Sat-culiasa o dughiana pe ulga Hagioael .
,
170
.
.
.
1786 Mart 9. Mihai Sturza pah.
cumpara cu 20 lei de la pr. Ion o

casa pe ulqa sdrbascd

1786 Julie 1. A. C. Mavrocordat
Voda Intarete prin hrisov danie
Sturzetilor catra Mihai Ilie Slur-

za pah. a locului de pe ulita sr

.
basca .
.
.
.
1757 Ghenar 20. Bis. sf Gheorghe
este purtatoarea pecetii targului
Botoani i are dreptul a lua o

tre P. Lad tu i C. Pascul pentru 2 dugheni in uliciara ce

merge spre Vovidenie .
.
337
1789 Aug. 18 Jaloba lui Gh. Branza talpalar contra lui C. Rata pentru impresurarea a 2 dughene de

pe ulita Hagioaei. ,

170

1789 Aug. 18. Boerii divanului Moldovei porunca caul tef. Clo-

gole vornic de poarta pentru alegerea locului lui Gh. Branza tal-

palar pe pe ulita Hagioaei.

.
1789 Aug. 27. Marturia hotarnica
ce C. Stancescu vornic de poarta
o radica locului de 2 dughene a
lui Gh Branza, din targul de sus
la podul Hagioaei, in ciobotarie,

171

de la vale despre zidul man. Golia. 171

1790 Mai 19 Botoani. Cercetarea

ce o face D. Plsoschi in pricina

dintre C. Eanu cu losaf calugarul pentru o casa din Botoani,
cu protimisire

364

1790 lunie 15 Botoani. C. Eanu

rscumparand casele de la losaf
calugarul le afferoseie bis, sf.
Gheorghe
.
.
.
. 365
1790 tulle 11. Gh. Branza talpalar

ingadue ca Maria Solonarita sa

folosasca 5 ant 2 palme din locul
sau cu o casoae facuta Mature pe
locul man. Rchitoasa
.
. 173
1790 Aug. 28. Planul caselor consulatului rusesc radicat de Stefan
Clogole vornic de poarta .
. 196
1790 Oct. 26. Hagi Valcin schimba

cu T. Panaite o casa de langa

191

oca ceara de la ori ce baffle, pe

care se va pune pecetea .
. 364
1787 April 6. Vornlcia de Botoani
randuete pe lord. Galuca sa cerceteze locul Floarei despre locul

Pag.

bit. Vovidenia (a lui Manole) 1

. 369
mai da 250 tel adaos
.
1790 Oct. 26. Scrisoarea lui Hagi
Ion Nicolau ca a capMat pentru

ostenelele sale de la Dima Ciocan

o casa langa biserica Manolesel 370

1792 April 24. Tidula divanului ca-

tit vornicii de poarta sa hotarasa locul de cas din maha-

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATER!!

421

Paz.

Pag.

laua Fdinel din vale de biserica

134
Curdlarilor .
,
1792 April 29. Zapis de adeverire
pentru locul de casa de vale de

biserica Curd/ar/br, vandut de

Ileana Brasovenita lui Chiriac . 134
1792 April 30. Mg rturia hotarnica

a vornicilor de poarta pentru locul de cas a lui Chiriac Panaite 1n mahalaua Hine! din vale
de biserica Curlarilor
.
.
134
1792 Mai 2. Stefan Mantu cum pail cu 1200 lei de la Chirlac Panaite pietrar casele sale din mahalaoa Fdinei din vale de bise136
.
.
serica Curalarilor. .
1792 Iuiie 5. Marturia hotarnica ridicata de Stefan Ciogole vornic
de poarta, a locului lul Fote, din
vale de biserica Curlarilor, in
mahalaoa Fainei.
.
.
.
1792 lulie 17. Jaloba lui Stefan Man-

137

tu sa i se faca 2 foi de publicatie a opt pogoane vie la Cetatule

si a locului de casa din mahalaoa
Fainei.
.
.
. 138
1793 lulie 18. Stefan polcovnic cum-

para cu 80 lei un loc de cas din

vale de tintirimul bisericii Curllarilor.

137

1792 Oct. 26. Zapis de asezare intre bit. sf. Gheorghe din Bobosani i Macovei dulgherul pen-

la Nita a Elenel tigancei .

. 366
1797 April 30. Agia publica licitatie pentru o cas cu locul el in sus

de Vovidenia din vale de uliia

Hagioaei a lui C. Andonie
. 339
1797 Mai 22. A. 1. Calimah Voda
intreste lui C. Andoni dascal
stapanire pe locul caselor sale din
sus_ de Vovidenia, din vale de
ulifa Hagioaei. i aldture cu ti. 339
ll/a Brdhdripi
.
.
1797 Mlle 2, Jalba lui Fote ca tatharii ucigand la drum pe cumnatul sau a furat lada cu scrisorile

locului de la biserica Curdlari.

Cere vornic de poarta s masoare
locul

137

1798 lunie 16. Chiriac starostele de

teslari cumpara cu 124 lei de la
Nastasa Zghercie un loc de casa

din sus de coala jidovascd

157

1798 lunie 15. Chiriac staroste de

teslari schimba cu V. Chitic loc
pentru loc al caselor din vale
de Curdlari .
.
.
.
158
1798 Julie 6. Andrei Ciobanu ciobotar cumpara cu 210 lei de la
Maria lui Matei Ciobotar o casa
la ulila Sdrdrlei .
.
.
126
17d9 Mart 31. Caimacamia randueste pe Gh. lorga vornic de poarta sa cerceteze pricina locului lui
C. Andoniu dascal

340

1799 Mai 12. bumitru V. Chitic

tru o dugheana s o stapaneasea zece ani. .

.
.
. 365
1793 April 9. D. Micresa noul epi-

trop al bis. sf. Gheorghe, e Insarcinat a strange venitul de la

cumpara cu 149 lei de la Cristina o casa In mahalaoa Muntenimei de jos, de la biserica Curalarilor.

pecetea targului Botosani

365
.
1796 Mai 30. Scrisoarea lui P. Cazimir sulger, care ia de la bis.

Talpalari o bucata loc Mature

de casd fn mahalaoa Curdlari-

cu casele sale-27 stnjeniur-

lor.

1796 futile 24. Bis. sf. Gheorghe din

Botosani cal:1MA danie o casa de

139

1799 Aug. 13 Carte de judecata a

divanulul intre Maria lui Matei

'nand a da bisericei pe fiecare

an ceara (4 ocA) si untdelemn (2
oca) tamae (2 oca).
.

158

1799 Mai 29, Stefan Mantu cap!-tan de darabani cumpara cu 250

lei de la C. sin T. Pascul un loc

179

Ciobotar i Andrei ciobotariu pen.

tru datoria a 283 lei.
,
1799 Sept 25. Log. Scarlat Manul

www.dacoromanica.ro

127

TABLA DE MATERII

422

Pag.

Pag.

1801 April 14. Sinetul lui Sc. Manu

log. adeverit de mitropolitul taril
pentru tocmala de a plati bezman

cumpara la mezat cu 8400 tel casele lui Alex. Fote sluger, In tar-

gui de sus in capOlui CiobotHe! itingd biserica Curdiarli .

123

1799 Oct. 3. Tidula de mezat a locului cumparat cu 250 lei de stefan Mantu de la C T. Pascul, in
,
139
mahalaoa Cureilartior. .
1799 Dec. 24, Ionita Moisei cum*
ra cu 270 tel de la Andrie Cioban ciobotar o cas la ulita Sarriel. .
.
.
.
FOrd dald (secl XVIII-a). Isvod pen-

tru vacarlt,

128
211

Ford dald (c. 1880), Nartul mai

multor lucruri.

238

1800 Mart 9. Tidula hatmaniti ca.

tra Gh. Telalbasa sa strige la mezat casele cumparate cu 250 tel
de

139

1800 Mart 25. Zapis de vanzare prin

care sulgerul A. Fote vinde cu

9200 lei log. Scarlat Manu, casele

de langa Curalari in capul ulitei

Hagioaei.

123

1800 Aprile 6. C. A. Ipsilant Vvd.

(IA hrisov de stapanire lui S.
Manu blv vel log. pentru casele
cumparate cu 8900 tel din tdrgui
de sus, fn capdlui utile! Hagioael , de la Alex. Fote sluger. , 145
1800 tulle 20. Log. Sc. Manu cum-

Ora cu 205 tel 24 bani 94 coil

din locul caselor lui lonita Moisei
. 128
blanar.
Scarlat
Manu
1800 Noembre 24.
vel log. cumpar cu 500 tel un
loc de cas lftngA Fote cupet 130
1801 Mart 27. Scarlat Manu biv lo-

gofat cumpara cu 2140 lei de la

poarta sa aleag locul cu case

ce a cumparat Sc. Manu log. de
.

de la epitropia bis. Curdlari cu

bezmn o parte din locul bisericii
.
.
cate 30 tel pe an .
1801 April 15. Zapis de aezare in
tre Ion Odoba de 11pcani si S.
Manu log. pentru o bina, ce o va
strica pentru a nu jigni embaticul de 30 tel pe an, ce avea a-I
plati epitropiei bisericei Curdia-

rilor

143

144

radicata de Gh. Tautul vornic de

poarta pentru locul de cask cumpat-at de log. Sc. Manu de la Alex. Fote si altil
.
.
146
.
1801 Mai 18. C. A Ipsilant da hrisov de stapanire log. Sc. Manu
pentru casele sale cumparate de
la Alex. Fote sluger si altii din

tdrgui de sus in capdtul

.
. 148
Hagioaei.
.
.
1808 April 27. Tidula vorniciei de
aprozi catra Gheorghe talal basa
sa strige 40 zile la mezat casele
lui tefan Mantu din vale de bi140
.
.
serica Curdiarilor.
1803 tulle 4. Scarlat Manu cumpa-

ra cu 2140 lei la Stefan Mantu,

o casa dela mahalaoa FOinei
din jos de biserica Curdiarilor
1803

lulie

25.

Carte

14 L

logofetiei

mari Mil C. Paiul vornic sa aleaga locul cumparat de Scarlat

Manu log. de la Stefan Mantu
in mahalaoa COcainei Mug& bi-

Stefan Mantu capitan un loc de

casa din mahaiaua Curdiarilor 140
1801 April 13. Tidula marei logofetil catra Gh. Tautul vornic de
la Alex Foote

.
. 144
locul bisaricii Curlari
1801 April 14. Scarlat Mann log. ia

1801 April 17. Marturia hotarnica

tef an Mantu de la C. T. Pas -

cul, in mahalaua Curalarilar.

30 lei pe an pe partea Wall din

146

serica Curdlori.

1803 tulle 25. Mrturia hotarnica

rldicata de C. Paiul vornic de

poarta a locului de cas cumparat cu 2140 lei de Sc. Manu log.
de la tefan Mantu In mahalaoa
Cdcainei idngd biserica Curd-

www.dacoromanica.ro

141

TABLA D8 MATEO

423
Pag.

Pag.

1mq/or

141

1805 Aug. 1. Schimb de loc intre

log. Constantin Ghica i Maria
.
.
.
287
Micleasca pah.
1803 Noembre 30. Cuvantarea lui
Leon Asachi la aducerea apei la
.
lai,
.
.
1809 Aug, 19. Cartea divanului care
intArete cumpArAtura fAcutA la
mezat de spatar V. Roset cu

284

150

149

1811 Mai 1. Viforani. Despre Bujor haiducul .

.
.
. 279
1811 lunie 7. Epitropia bisericii CurAlarilor trece embaticul de 30 lei
pe an cAtrA post. lordachi Catargiu, proprietarul nou al caselor
log. Sc. Manu.
.
.
. 144
1812 Ghenar 15. Despre Bujor haiducul,

279

1812 Febr. 12 Jaloba lui Ion A rdare din DAneti la divan contra
ManolicAl cizmaritei pentru o casA din maha'aoa CurAlarilor.

159

1812 Dec. 31. Contract intre Sturzeti i consulatul rosienesc pen.

tru inchirierea caselor
.
195
1813 lulie 1. Cartea d-lui Sc. A.
Calimah VodA cAtrA epistatul vor-

niciei de aprozi sA strige la mezat casele spat. Vasile Roset .

1813 lulie 4. Tidula vorniciei de a-

151

la mezat casele spatar. V. Roset,

la ulifa tdrgului de sus in ca151

noae, rAmAnand -cle plata 46430

lei

154

154

1814 Ghenar 22. Zapisul prin care

marii boeri reguleaza afacerile de
datorii de pe urma vanzArii caselor MAnoaei cAtrA V. Roset
spatar .
.
155
.1814 Ghenar 27. Sc. A. Calimah
Vd. rAndugte pe lord. Roset vist.
epitrop averei minorului Alex.
Sturza.

152

197

1814 Ghenar 23. Sc. A. Calimah

Vd. randuete ca U. Ghica log.
i C. Bal vornic sA continue a fi
epitropi casei minorului A. Sturza

197

1814 Ghenar 25. Anaforaoa divanulul domnesc In Ora dintre /anon i spat. V. Roset pentru rAm51turi1e de plata din vAnzarea
.
.
,
casei sale.
.
1814 lunie 7. Aezare de embatic
intre Epitropia bis. CurAlarilor i
post. lordachi Catargiu cu 30
lei pe an, cat plAtea 1 Sc. Manu
log. vechiul proprietar.
.
.
1816 lunie 4. C. Ghica log. schimbA
cu Gh. Costachi casele pentru con.
.
sulatul rosienesc. .
.

prozi cAtrA C. Telalbaa sA strige

pdtul cioboldriei .
.
.
1813 lulie 7. Anaforaoa vornlc. A.
Bal in cercetarea datoriilor asupra caselor cumpArate de spat
V, Roset cu 77600 lei, de la Ma-

spat. V. Roset

1814 Ghenar 17. Cartea de judecatA a marei logofetii in pricina

datoriilor de pe urma vanzArli
Roset

1809 Aug. 20. V. Roset spatar cumprA cu 75000 lei de la Ecaterina

Sc. Manu casele sale din capul
ulitei Hagioaei, In mahalaoa CA-

cainei.

stricandu-se vanzarea fAcutA cAtrA

caselor MAnoaei cAtrA spat. V.

75000 lei a caselor Ecaterinei Sc.

Manu, din capdtul ulifei tdrgului

de sus in mahalaoa Cdcalnei.

1814 Ghenar 15. ZdelcA de vanzare prin care lord. Catargiul

post. cumpAra casele MAnoaei,

153

145

199

1816 lunle 12. Sc. A. Calimah Vd.

intArete anaforaoa marilor boeri
in chestia caselor consulatului rosienesc, obligand pc Gh. Evstatie sA cumpere loc pentru ca-

sele arse din mahalaoa mdjilor

.
la uli/a mare.
.
1816 Noembre 10. Sc. A. Calimah
Vd. dA hrisov pentru casele consulatului rosienesc fAcandu-se
schimbul Intre Gh. Evstatie negutitor si casele arse la ulita ma-

www.dacoromanica.ro

197

TAMA liE MATEPh

424

Pag.

Pag.

re din mahalaoa MAjilor.

200

1817 Julie. Cheltueli de judecata (mo-

ravuri juridice)

237

scrie lui N. Stamate te1albasa sA

1817 Dec. 17. Cererea Manoliai la

divan a strige la mezat locul

caselor de MO Curalari

%Ina la mezat casele d-nei So159

1818 lanuarie 15. Marturia hotarnica

radicatA de N. Cot bu vornic de

poarta, a locului de casa peste
drum de scoala jidovasa a Manollcl cMugArita

160

1813 Febr. 16. Tidula vorniciei de

aprozi pentru mezatul caselor Ma.

f ia Rdmon din Iasi, alaturea cu

. 322
.
drama! Peicurorilor.
1832 Tulle 10. Pentru casele din Beilic, marturia lui Chiril arhimandrit la sf. Ion Zlataust
.
.
231
1832 Aug. 26. Marturia de neam a
Vornicului de poartA Mihalache
Duhatco

noliai calugarita catra lord. Catargiul vornic

1830 Julie 3. Liege. Act pentru succesiun ea lui Mathias Raymond. . 321
1831 Mai 3 Iasi. Vornicia de aprozi

161

1833 April 29. Em. Manu hatman

cumpara la mezat cu 25000 de

1818 lunie 22. Marluria hotarnica

rAdicata de Nec. Corbul vornic

lei de la Sofia Ralmond casele

sale din Iasi alature cu drama!

de poarta a locurilor de casa a

monahiel Magnesia WO scoala
jidovasa, vandute vornic. lord.

1833 Julie 21. Mircovitz intareste van-

Catargiul

P6curarilor

celor 2 biserici ale Arvanitohori.

tilor dela Razgrad. .
.
1820 lunie 30, M. Gr. Sutu Vd. intAreste dania bisericilor A rvanitohoritilor de la Razgrad. .
.
1820 lunie 30. M. Gr. Sutu Vd. intAreste dania de 400 lei bisericilor Arvanitohiritilor dela Razgrad
1824 Oct. 16. Tablele visteriei.

211

320

1828 lulie 3. Contract intre sotii Rey-

283

201
'i Sf. Spiridon.
.
.
1838 lulie 1. Hatman Anastasa BasotA cumpAra cu 180 lel un colt
de loc despre tintirimul bis. Cu- 103
rAlarilor de la log. Manu
1838 lulie 1. Nastasachi Sava hatman cumparA casele log. lordachi

Catargiu.

mon Mathias si sopa si Sophie

Freauts pentru casele din lasi (fran320

1899 Febr. 15 Pentru casele din Bei.

230

de la D. Ghica vist. 20 stanjeni

1838 Ghenar 21.Judeatoria de lasi

randueste clironomia lui Anast.
Dumitriu cu scoala de la Negadis

212

loc din locul caselor sale pe lngd

324

137

212

1828 lunie 24. Remon Mateias dascal frantuz cumparA cu 15000 lei

lic arse de curand.

bea scrisorile mosiei

.
. 210
lui
lord,
835 Febr. 6. Scrisoarea

Turculet catra sop sa.

1828 Febr. 28. Carte de privilegii

data lui Bogdan Tatos (Roman) 235

Sofia Raimond atra Em. Manu

1835 Aug. 13. Notite pentru banii

.
201
pa ,elilor pe 1833/35.
1837 lulie 57. Adresa lui A Vizanti
Alenul eforii orasenesti in cercetarea ce a fAcut masurii loculul lui
Em Manul
. 326
.

1828 Ghenar 30. Carte domneasa

de bberie data Comisului Toma

cezA).

323

1834 Febr. 29. Teodor Pieptu Ii

clArueste 200 lei din vama gospod

PcYcurari.

batman cu 25000 lei

1818 lulie 22. Sc. A. Calimah Vd.

drama! ce merge la

zarea la licitatie a caselor d-nei

162

Banta pentru diferite servicii

232

231

162

1838-46. Lista de pensioanele particularnice din Moldova. .

. 219
1839 Dec. 9. MArturia hotarnia a
locului cu casa a hatm. Anastasa

Bapta radicata de sardarul Hr.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII

425

Pag.

Ciucl
.
1840 Traducerea firmanului ImpArAtesc cAtrA Mihai VodA Sturza
.
(an. egirii 1256)
.
.
1840 Mai 20. Scrisoare de aezare
Intre hatm. Anast BaotA cu Lascar Macri ban, pentru facerea unei haznale, la casele sale.
1840 Sept 20. M. Gr. Sturza VodA
Indeca pricina pentru o vie 1ntre
Ion PAnzariul i Anastasia
.
1840 Noembre 7. MArturia de neam
a Vornicului de PoartA Mihalache

163

1843 Oct. 29 Slatina. Meletie arhimandrit Slatinei, chitanta de Ca. 283

.
.
.
tiuri.

233

1844 Mart 20. Aezare Intre Gh.Har-

tulari i P. Asachi pentru FAcucutil.

208

247

Duhatco
. 232
1841 Dec. 7. On bal la Curtea dom-

neasci

280

litului Veniamin Costachi .

. 277
1842 April 18 Slatina. Veniamin proin
mitropolit, la Slatina, catiurile
. 283
Borai (Gh. Hartulari)
.

Sept. 19 Slatina. Veniamin

proin Mitropolit la Slatina, catiuri de moii
. 281
.
1842 Noemb., .3. Cerere de slujbA
1842

In justitie
.
.
233
.
.
1842 Noemb. 9. Veniaminlproin Mitropolit la SlatIna, chitantA de
.

281

1843 April 20 Slatina, Veniamin pro-

in Mitropolit la Slatina, chilanta

de cAtiuri.

281

1843 Mai 8. Jaloba preotului Mihail

Cuciurlanu cAtre Vod, pentru a-i
se incredinta o slujbA fiului sAu
. 234
1843 lunie 25 Slatina. Veniamin proin Mitropolit la Slatina, chitanta
.
de ctiuri. .
. 282
1843 Sept 28 Slatina. Veniamin proin Mitropolit la Slatina, chitanta
.
.
282
de eatiuri.
.

1843 Oztombre 3. Hrana elevilor in

. 214
.
internatele din Iai. .
1843 Oct. 13 Slatina Veniamin proin Mitropolit la Slatina, chitantA

282

1844 Iulie 13. Cununie de tigani

.
.
. 235
robi.
,
1845 Oct. 15 Slatina. Meletie arhiman drit Slatinei, chitanta de atiuri
1846 Feb. 4 Aga Manolachi Manu rA-

282

mane stApan pe casele de la Co. 326

pou cu 3000 gabeni.
1850 Febr. 15. Contract de MOOturA a fiului lui lonita Gala me.

delnicer.

1841 Dec. 28. 0 satird Mitropo-

cfttiuri

Pag.

238

1851 April 4. Gr. A. Ghica VodA

dA hat. Nast. BaotA 3 mAsuri
apl la cimeaua de la casele sale 209
1853 lull 16. MArturia hotarnicA a
lecului cu casA a lui Em. Manu

ridicatA de C. Carp cAminar

Andrei Vizantie.

325

1858 Mart 9 ZdelcA prin care Ana

Bal cumpArA cu 5400 galbeni
de la Emanuil Manu casele sale 'de

la Copou.
.
325
.
1858 April 3 Declaratia lui Man.
Mann vornic pentru casele sale
dela Copou .
.
238
.
.
1854 April 11 Procura ce Ana Bal
de DumbrAveni clA lul D. Z1su sa
stea la licitatia caselor lui Em.
Manu.

238

1858 April 14. Act de veinicA vanzare a caselor lui Man. Manu cAtrA Ana Bal cu 5401 galbeni . 328
1858 Mai 3. Taxa timbrului de 33
tel

pentru vanzarea caselor

Man. Mann

lu.i
.

328

1858 lunie 5 Foaea mezatului caselor lui Man. Manu

.
328
.
1859 Dec. 10. Act definitiv de cumpArarea caselor lui Man. Manu
de cAtrA Ana Bal .
. 328

pentru dtiuri.
. 282
,
C. Gh. Ghibneseu Familia Rdfcanu (cu arbore genealogic)
.

Buletinul Muzeului Municipal _loan Neculces Iasi.

www.dacoromanica.ro

239

249
54

TABLA DE MATER!!

426

Pag.

D. MANUSCRIPTE, 1730 Oct. 5. Dr. Eufrosina Simionescu. Din

zbornicul scris de Maftei monah venetian pentru

preutul Vasile din Bogata .

1660. Gh. Ghibdnescu. Din Evangheliarul lui
Varlaam Mitropolitul Moldovei (Codicele Bereasa, Vas lui), scris de ContA 1 Apostol Te.
cuci uricari
E. INSCRIPTII ci NOTITE PE CART!.
Gh Ghibdnescu. Inscriptiile si notiteIe pe carti
vechi, culese toate de la MAnAstirea Agapia
F. VARIA (vezi la documente)
G.

H.

250

255

263-270
.271-288

Iaii in Cronicari i cdiatori strdini (seria VI).

Gh. Ghibanescu.lasii supt Dumitrasco VocIA Can.
temir 1710 Dec.-1711 lune)
.
.
.
C. 1. Karadja: 1814 Mart 10. Cerere cgtrA consu-

289-299

latul austriac pentru supusii Doxachi i Dioghenidi ;

1817. Fratii Bacheville la lai .
.
.

299-300
300 304

M.CostAchescu 1652 Aug.Seplembre. Nunta Ruxandei fiica lui V. Lupu VodA cu Timu hatmanul
Cazacilor (text german cu traducere) .
.
Partea administrativ, desbafer si comunicdri (seria VI-a).
71) t Ion Ursu ; opisul doc. comunicate de C. I. Caragea, Acad.
Rom. ci doc. ce vorbesc de last (seria.. VI); jalnica tragodie ms.

304-311

Roca 1836 ; 72) bilantul anului 1925e;. t-A1ex. Rosculescu ; actele

caselor Col. Veisa; Dima Suiulgiul; .73j Bugetul pe 1926, notite

din BAlti ; actele caselor Sava blanarul (Velichi, Galati) ; no-.
tite din Helesteni ; 74) notite din Leuseni pe Prut ; 75) Condica
Agapiel; 76) Donatiuni I. P. S. S. Iacob al Husilor ; 77)
doc. de la ChisinAu ; 78) Situatia casei pe semestrul I, Istoria
rsiplril Ierusalimului (Pr. Tincoca); 79) Acte BotosAnene (Sf.
Gheorghe i Vovidenia); 80) Muzeul Episcoplei de Hui, nabedernita lui V. Coci (Lupul) din 1630 ; 81. Bilantul anului 1926;

donatiunea P. S. S lacob al Husilor, acte Meleghesti; 82. Bugetul muzeului pe 1927: 83) acte cumpArate de la A. Rosculescu, 2 icoane vechi (312-374)
.
I).

RECENZII: M. CostAchescu. Coriolan Petran (muzeele Ardealului), Gh. Ghiblnescu, Surete vol, XV, XVII i XVIII) I. VIAdescu
(Izvoarele ist. Rom.) C C Giurescu (marele diregAtorii ; Noi
contributil tij, Organizarea financiarA supt Mircea), C. Bobu-

lescu (Crucea de sus), I. Minea (Dlugosz, D. Cantemir) N.

.lorga (1st. lit. Romaneti ; Revista IstoricA, 1st. comertului romAnesc);Revista Arhivelor; anuarul instit t de 1st. Nationala (Cluj)

Oh. Ghibanescu Revista Moldovei pe 1926, St. Berechet (Procedura judecatii, Caterlsirea preutului. ConjurAtori), C. Tomescu
(Grigore IV); N. lorga (1st. pop. RomAnesc vol. III (traducere.
Istoria industriilor, Nemeii romAni In Ardeal, 0 foae de zestre,
Go1etii la Geneva, Informatii germane, Momente istorice) ;

www.dacoromanica.ro

312-374

TABLA DE MATERII

427
Pag.

Silvia! Dragomir (Relatiile cu Sibiul sec. XV), C. Caradja

(consiliul de Costanta 1415); Dr. Veres (Bandinns 1644), Oh.
VdIsan (Harta lui Cantemir), Sextil Pu$cariu (Diet. Academiei
studli istro-romftne ; V. Motogna (Radu Serban), C. C. Giurdscu (un misceleneu din 1771 ; Istiriografa fn ultimii 20 ani,
uciderea lul Hangerli), Pr. V 1.1rsdcescu (Psaltire slavonA 1577).
I. Vicidescu (clasarea materialului istoric), Acad. RomAnA (CArti

vechi), P. Panaitescu (Efemeridele lui C. Caragea, Ion Campineanu), C. C. Diculescu (Dacia RomanA), Gh. Sofronie (ideia
Unirei), P. S. S. lacob al Huilor (In slujba bisericei), Bul. soc.

.1

Geografice, Anuorul fc. Normale, Bul. Corn. istorice, Anal.

Acad. ROM. (XLVI), Revista societNii istorice Chifindu pe
1917, C. I. Severin (Sinonimele), V. Pdrvan (Getica), A. Gorovei (Botoami), I. Werner (Centenarul unei farmacii), Al 7-a
.
.
centenar a lui D'Assisi .
Tabla de materii i indicele aifabetic al documentelor cuprinsejn
acest volum

www.dacoromanica.ro

375-408
414-473

Din publicajille Debi Gh.

Niue=

-0-0-0--0-0ISTORICE

a)

1). Originile Husilor, (extras din Bdrladul")-Barlad 1888.

Epilogul izvodului lui Clandu, (extras din Uricar X VII) Iasi 1893.
Uricar vol. XVIII, XXIII, XXIV (coleclia T. Codrescu) doc. slavo-romdne,
Iasi 1892-1894.
4). Documental studiu istoric $i arheologic, (prejald la vol. XXIII din Uricar)
Iasi 1894
5). Originile lasilor, studiu istoric (extras din Arhiva") Iasi 1904.
6). Stefan cel Mare, studiu si doc. slavo-romdne (extras din Arhiva")Iasi 1904.
7). Personalitatea religioasd a lui Stejan cel Mare (extras din Viitorul") Iasi 1904.
8). Centenarul Socolei (extras din Evenimentul") Iasi, 1904.
9). Schild despre ligani dupd M. Cogalniceanu (extras din Viitorul"), Iasi 1900
10). Opt urice slavone de la Stejan cel Mare, Iasi 1904.
11). Din trecutul bisericii romdne (Bisericile dln Iasi) Iasi 1904.
12). Istoria unei mosii (Plotunesti) in Arhiva" 1, 385.
13 ). Vlad Tepes, studiu de criticd istoricd, In ,,Arhiva
VIII, 373.
14). 0 sutd palme domnesti, in Arhiva" XIII, 134.
15). Tdrgu Ocna, studiu istoric, In Arhiva" II, 593.
16). Vlad Vodd COlugarul In Arhiva" VII 121.
17). Surete si Izvoade, vol. I (1440-1572) Iasi 1906 Vol. II (1433-1634) Iasi
Vol. III (1634-1653) Iasi 1907.- Vol. IV (1488-1672) Iasi 1907.vol. V (1423-1691) Iasi 1908,-vol. VI 1472-1715 (doeum. Muntenesti)
Iasi 1909, vol. VII (Cuzestii) Iasi 1912.-Vol. VIII (Racovilestii) Iasi 1914Vol. IX (Doc. Basarabene-Catargiesti) Iasi 1914.- Vol. X (doc. Rdscanesti) Iasi 1915; Vol. XI (doc. basarabene) Iasi 1922; Vol. XII (doc.
Dorolzoiului, Iasi 1923; Vol. XIII (doc. Romdnestilor, Iasi) Hust 1923.Vol. XIV (documentele Sendricenilor Dorohoi). Husi 1925 Vol. XV. Documentele Vasluiului, Iasi 1926. Vol.X
, VI (Documentele Ferestilor, Vaslui)
Iasi 1926. Vol. XVII (Documentele Drdcenilor Fdlciu) Husi 1927 Vol.
XVIII (1400-1546) doc. slavo-romdne Iasi 1927. Vol. XIX (1546-1600) doc.
slavo romdne Iasi 1927, vol. XX supt presd ; Vol. XXI (doc. Cogalnicenest() supt presd.
2).
3).

'1J

18).

Ispisoace si Zapise vol. I p. I 1400-1600) Iasi 1906.- Vol. I p. II (1600-

1631). 1a$i 1907; vol. II p. I (1631-1641) Iasi 1908. Vol. II p. II (1641

1651) Iasi, 1909,-vol. III p. I (1651-1663) Iasi 1910 vol. III p. 11 Iasi 1914
vol. IV p. II (1692-1694) Iasi 16P4 seq), Iasi 1915.- vol. V p. 1 1921.
vol. V p. II (1696 seq) Iasi 1922 Husi 1924.- vol. VI p. 1, documente

..Basarabene (supt presd).

19). Ponturile vdmilor Munteniei 1827, (extras din Surete IV) Iasi 1909.
20). ldeia Unirei conjerinfa (extras din Opinia" Iasi 1909.
21). Breasla Armenilor din Roman (extras din Arhiva") Iasi 1910.
22). Istoria anal sat din Basarabia
Cobdlele pe Nistru) Prejafa la vol. IX din
Surete si Izvoade) Iasi 1914.
23). istoria Docolinei, (extras din vol. V, p. I al Ispisoacelor si zapiselor).
24). Catastihul vdmilor Moldovei din 1765 (extras din Jon Neculce")lasi 1922.
25). Cetastihul lasilor din 1755 extras din Jon Neculce" Iasi 1922.
26). Th Codrescu, revistd istoricd anal I, Octomb. 1915-1916 No. 1 si 2 an. II.
27). Rosiestii si apa Idriciului, studiu istoric (prelald In vol. V p. II Ispisoace)

Husi 1924.

28).

Breasla miseilor si mahalaua calicilor din Iasi (extras din loan Neculce)

29).

Uricile satelor Bereasa, Grumezoaia, Grajduri, Drnceni, Fdlciu $i Husi $i

Iasi 1924.

pomelnicul Cantemirestilor (in joi volante).

Sdmile visteriei Moldovei din 1763 (extras din Ion Neculce VI) Iasi 1926.
31). Spifa neamului Bdciardu (extras din Ion Neculce) Iasi 1926.
32. Doc. caselor BasoM Iasi (extras din I. Neculce VI). Iasi 1927.
33. Arburele genealogic al Inaintasilor Jam/lie! Castano Iasi 1926.
34). Surete si Izvoade, colecfie manuscriptd de documente slavo-romdne in 60
volume mari cuprinde peste 70,000 documente.
30)

www.dacoromanica.ro

b)

LITERARE, DIDACTICE, PEDAGOGICE

1). $coala privita prin prisma sociald (extras din Gh, Lazar), Bar lad 1887.
2) Invalelmeintul primar in Bulgaria (extras din Evenimentul" Iasi 1904. ...
3) Trod! lia literard la Romani, conferinta Buc. 1890.
4). Glzeorghe Lazar, revista de pedagogic si literaturd (in colaborare) Bar lad
1887, 1888, 1889.

5). Gramatica I. romane p. cursul primar urban fi rural, 3 edia Iasi, Tip. Dacia 1894-1904.
6). Gramatica 1. romane pentru clasa III $i IV urband pentru divizia III rurald,

Bucuresti, Editura Steinberg, 1914.

7). Gramatica I. romane p. cursul secundar, 2 vol. Morfologia pi Sintaxa, Iasi 1894.
8). Studio critic anteproectului legei instrucliunei,prezentat d. Spiru Haret Iasi, 1898.
9). Tinerea clasului, dupd A. Vessiot, Platra-Neaml, 1899.
10). Baba Vodoaia $i Dascdlul Dumitrachi nuvele, lasi 1892.
11). $coli normale din inifiativa particulard Iasi 1906
12). Barladul, ziar politic literar, Barlad 1888.
13). Gramatica limbii slavone, traducere din ruseste dupd Colosoff Iasi, Tipografia Dacia, 1900.
14). Glosarul psaltirei Scheiane, (extras din Viitorul") lasi 1901.
15). Glosar Slavo Roman, (extras din Ispisoace i Zapise) Iasi, (III- 2) 1914.
16). Din traista cu vorbe, Iasi 190. Edilia II in 2 volume Iasi 1925.
..
17). Grafica Chirilicd la Romani, Barlad, 1888.
18). Leastvila de Varlam Mitropolitul (extras din Arhiva Iasi. 1914.
19). Articole politice $i studii literare-istorice in urmdtoartle ziare: Vocea Tutovei", Barlad, Barladul" Barlad, Rornanul Buc., Lupta" lasi-Buc.,
Evenimentul" Iasi, Sara" Iwi, Opinia" Iasi, Patria" Buc., Ordinea"
Buc., Presa" Iasi, Gloria" Iasi, Ziva de maine" Iasi, Jurnalul" Iasi,
.

Poporul" Husi, Buc.

Re piste: ,,Gheorghe Lazar" Barlad, Arhiva" 1a$i, Arhiva Genealogice,

lndrumarea" laO, Analele Litei are" Buc., Villorul" $i Tara Noud"
Buc , Scoala Noud" Bucuresti, $coala Normaid" laO, Ion Neculce"
IcIfi, Viala Crestind" Iasi, Revista Arhivelor" Bucuresti, ConOiinta

National& Bucuresti, Convorbiri literare" Bucuresti. Buletinul Eparhiei

Husilor", HuO. Solia Moldovei(lasi), Zorile (Iasi). Anuarul $coalei normale

V. Lupu" (1a$i).

EXTRASELE DIN BULETIN

No. 1) Gh. Ghibanescu, Catastihul Iasilor din 1755.
No, 2) .
Catastihul Vdmilor Moldovei din 1763.
,,
Breasla miseilor $i held calicilor din Iasi.
A'o. 3)
,,
Sdmile visteriei Moldovei din 1763.
No. 4) ,,
,,
Hrisoavele tdrgului Fdlciu.
No. 5)
ft
,
Hrisoavele tdrgului Hu$i.
No. 6) .
.
No. 71

,,

No. 8)
No. 9)
No. 10)

ll

3,

,,

,,

Saila Neamului Bdddrdu.

it

11

Documentele caselor An. Basotei Iasi.

si Tr. Ichim, 0 pagind din ist. Irma particular (1839).
Familia Ra$canu cu arborele genealogic.

e
,1

akg:13ao

www.dacoromanica.ro