Mănăstirile şi bisericile

întemeiate de

Ştefan-cel-Mare Voevod
Domn al ţării Moldovei (1457— 1504)

c e r c e t a t e şi r â n d u i t ă î n m o d c r o n o l o g i c
de

Vladimir S. T. M. Mironescu
Architect şi pictor academic.

(cu o hartă).

WL

CERNĂUŢI, 1908.
S O C lE T R T E Ă T IP O G R A F IC Ă B U C O V IN E A N Ă .

E D IŢ IA A U T O R U L U I.
Ediţie separată din Junim ea Literară" numărul 6, anul 1908.
 M ă n ă stirile şi bisericile*
întemeiate de

Ş te fa n -c e l-M a re V o ev o d
Domn al ţării Moldovei (1457 — 1504)

cercetate şi rânduite în mod cronologic

de

Vladimir S. T. M. Mironescu
Arhitect şi pictor academic.

(cu o hartă).

(Copia-fragment) Ştefan cel Mare, după icoana ctitorească din biserica din comuna
Sf. Ilie şi din Mănăstirea Voroneţ în Bucovina.

„şi a u z id it 44 m ă n ă stiri şi b is e ric i" ; (L ctop. T. I., p a g . 178).


în lucrarea de faţă dăm o catagrafie a
mănăstirilor şi bisericilor întemeiate de Şte-
fan-cel-Mare Voevod, pe care le-am cercetat
şi întocmit în mod cronologic, adăogând şi
o hartă absolut necesară expunerei de
mai sus.
înainte de toate observăm cum hotarele
Moldovei, nu mai coincid mai ales spre Vest
cu cele actuale.
După tradiţia locuitorilor de pe teritoriul
ocupat şi dovezile ce le-au păstrat în uricile
lor, hotarele străvechi ale Moldovei mergeau
pe coamele munţilor şi se îndreptau după
hotarele sistemelor de râuri (Wasserscheide,
opcine) şi a apelor.
Pentru Moldova, acest hotar începe pe
Ceremuşul-Negru în Pocuţia, de acolo trece
peste Cimbroslava până jos în râul Bistriţa
aurie, apoi se îndreaptă spre Poiana-Rotundă
şi trece peste Vârful-Omului până la Cucu-
reasa unde se păstrează o mulţime de
şanţuri şi fortificaţii vechi.*) De acolo se
urcă hotarul spre Măgura-Caluluj şi coama
amfiteatrală a Calimanilor, de unde încun-
*) P ro b a b il fă c u t d e M o ld o v e n i
ţa ra d in a s tă p a rte .
M o tto : E şiţi m o n u m e n te sfin te d in în tu n e re c u l u ită rii la lu m in ă şi
in su fla ţi p rin tră in ic ia şi b o g ă ţia v o a s tră n e s p u să iu b ire a d e n eam ,
d e ţa ră şi d e le g e stră b u n ă .
V e s tiţi, v oi m a rtu ri se cu lari, fa p te le m ă re ţe d in g lo rio asa
D o m n ie a M a re lu i E ro u Ş tefan .
IN T R O D U C E R E .
jură părâile Bistricioara, Bicazul, Trotuşul
(numit în vechime Totruşul) şi Ghimeşul. '
Urmând direcţia în spre Moldova încun-
jură Trei-Scaune săcueşti; trece pe coamă
Oituzului, a Putnei, cât şi a isvoarelor lor
şi ocoleşte râurile Bâzca şi Buzău, până, se
scoboară în sfârşit la hotarul actual a-1 mă-
năstirei Cheia.
Documente relativ la aceste date, le aflăm
şi în actele de delimitare de frontieră,
ultime între România şi Austro-Ungarj.a, la
sfârşitul secolului aPXlX-lea.
între Moldova şi .ţara ungurească au ur­
mat prin secole delimitări şi certe continue
pentru dreptul de proprietate, până când
militarizându-se complect Vestul, iar cei '
din Est (Moldovenii) mergând tot mai mult
spre decadenţă, dela Bucegi şi până la isvoa-
rele Ceremuşului am perdut succesiv din
teritoriul răşluit de vecinii noştri din Vest.
Astfel hotarul de odinioară a Moldovei
fu strămutat în detrimentul ţării şi dovadă
despre aceasta există în teritoriile locuite
de poporaţiune românească, care-şi păstrează
portul, obiceiurile şi înrudirea cu vecinii lor
din Moldova.
p e n tr u a z ăb ărî Numai puţin am fost necesitat a consi­
deră şi Pocuţia ca partea integrantă a
 ?T d e m în ju d e le : + 4 + + + + ■ + + * + * + + + + -* •+ +
Ş lea Ă . s a u c a le de co m zu iicctlie ;
.
Jltfw n îria Ju d eţelor^ 2IC&AtHÎH *r sin
vOncuVUer x>tzi Crtn _ Jietn a n . jtj. 4kk).
în ta r d d e ier.
T a ţi ewrefeeL.IjCtv sca u n .U rii, m u la icU Ş te F.tl/liin
va s i sedJbsbUruc.m.ş i TSrnic.deţâcă deje ţ c a ocdr-
m ui&rr s ijudecător.
Z, ♦CobtaricareeedC^ cnCotţudlom n^ iviijsed.Taharn.m .aL'
C u ria f i Starostelui ca,ocdr/rp*aLjudehzhci.
$ ş J L o m tu vta reşed ^ J l^ C eto d ed feii& ţN o o o jra x l) c iv s e d .a ,d v i.
c a ld iriL n x d deCebxl* c it r a n ş - â lM ^ ia r a ltu l ca ccărm .al^
■^ # Yasluiu. ctcreşed. V^caGarţi-Dom iusi şed. <z.doiT arcd ta lî, u„
n u l a l Gcr^cCtar c d de a l d oilea, ca, eea/nv.a lju d e b .
5f * T u lo v a , cu , n ş e d o d r lc u d c u , s e d . U ru u iP arcă lalca , o ea m u
6, * T tc x te u Z * 9 Tecuciu/ 9 * a / d o i 9 . 9 f

Yt * T u t r m m » jY ccşaJti' » « ie r n ii S ta ro ste a l tâ r g u lu i,
b , 9 C o v u r lu v 9 • (x a la liy 9 9 » i^ d r c £ la lf s £ e .z tn lo c \
: 9, 9 T a lc i i i n * M tiş i cUşGir&IJotriiwşIl^ xrtsejti.de jtescctrLC, ,j
cu. v iif cu,sed. a, d o iT d rcăL. s i sccutrvTjtiscojt.
lOf t, ItO p u şn a, * * Tiqluna,(Cebale)c it, sed . u n u iU trcaZ , ca ocartn.
14f 9 O rtu id 9 9 U rhtuZ 9 9 9 9
4Zf 9 S e ro ca , * »Sorocas " * 9 9
in.pară, d e su s:
43 f jx ld . Jtolirt, cure*eaLIT.(Celatt) 9 9 9 * â
^ * TtotvJurtu, * * D.,cUs C a rii HJom n, s i sed . Vornic de ţâ ra 1
sus,sau, trvhttsă. doiTorrţici m a i m iri c a ocarm uiti
45, 9 M a rin a , cu,reşecLKcu,Gzr£C-J4om rv. s i se d . u n u i T a rcă L a l.
Jfa fo şa n i cu. im jtrej. ca^a^tartcy.T)oajn%neifjteste care
este orân du it un,cam draş alei/,
46, 9 C e rn ă u ţi cn re ş.C eu,sed. S ta ro s te lu i ca, acarm , a lju d iţ .
4pt 9 Suceava / 9 9 S . * C u rli-D o m n ^ i Cetate.cicsed,H rhtT.dd,r
a, Jta ln u m oţlirei s i darnic, taju dec. ScaunJdihvP.simaşfo
43, 9 Jfcarn p* 'C U ,rcs.TJfem m l,cu G u ţcdfym n şised zin a£ lkrcd lal. VC/
Cdte&eaJfeam ţu, s u l cm d u ru tlP a rcă ta i de 7*ruţ,alJfâp\
19, o JB acaei' cu/resed.S. cu ,sed . u n u i o seb it T e rn ic ea o că rn tu iio r-
O ctd u l lib e r sa u . T s ju illic a ^ d / n n u ltiria tilu i/ cu, «rfr 45&atk/hfte e â le g .s iju
lo rjtro jtr^ p la lin d trib u l cu ţiu tl' cĂbr£]Jem .nut/ chxjia o b ice iu lva
T n jS a o a re e lia //
ZOf J a d M u q e a c, cu re se d .T iy h in a s(C e ta te ) cu/ s e d iu l u rv u iT d rc ă la b ca ocarm .
H , w C d xjea,-X llă,oausJlK errtuui/ (CeljPonw ) 9 *. H a g o £ .m a re ca. o ca rm . r
v u n ţto rh m a ritim / in s e m n a l c u , -vam a D o m n e a sca .
Z Z , 9 C H U iascus re şe d C fi.(C etalc)< lu, se d . V b rn iu cZ u ije fte o lin tL ril.c ii, vam ăD.
Z3, f S tn ih d / 9 ♦ S n u la l/ 9 9 u n u i T*tircdlaZ>.
n ln , a.1501$£efan.cjf.sufttvte le a td Potolea,, care ţcta i noade iu/ eunanel.
ţării noastre, care pe timpul Domniei lui
Ş t e f a n V o d ă a fost anexată de el
(1501) *) pe baza unor vechi împrumuturi
băneşti făcute de predecesorii lui regilor
Poloni.
El a stăpânit Cetatea-Ciceiu şi Cetatea-
de-Baltă cu împrejurimile lor, în Transilvania,
primite de regele Ungar Matei Corvin, care
din cauza lipsei de spaţiu nu sunt cuprinse
pe harta anexată.
Dăm şi împărţirea administrativă a ţării
în judeţe, aşa precum a fost pe atuncea,
din care rezultă şi împărţeala marcată de
noi între Ţara de sus şi cea de jos.
Cât priveşte Muntenia (Valahia), este ştiut
că Ştefan-cel-Mare a fost cel dintăiu care a
stabilit ca hotar al ţării sale Milcovul,
anexând Moldovei judeţul P u tn a ; de şi
timporal el cuprinsese şi Muntenia ca
suzeran.2)
Se înţelege că am înregistrat pretutindene
tot pe aceea hartă reşedinţele de judeţe,
cetăţile, bisericile, curţile Domneşti şi loca­
lităţile unde Ştefan-cel-mare a avut răsboaie
în decursul lungei şi fericitei sale Domnii.
Cu cât privim îndărătul nostru istoric,
cu atât simţim lipse de cunoştinţe şi cu
deosebire în periodele cele mai de frunte
ale trecutului nostru. Eră şi timpul să
începem odată a ne da bine samă de
ele, trecând dela cunoscut la necunoscut
‘) „ R e p e ţite le s a le (a lui Ş te fa n ) v ic to rii i-au asi­
g u ra t P o c u ţia şi P o d o lia , a n e x â n d u -le ţă rii sa le . A
su p u s d o m in a ţiu n e l s a le R o m â n ia p â n ă ia B u c u re şti,
lă s â n d p e V in tilă g u v e r n a to r a c e s te i ţă r i" . (Ist. Im p e r.
O tto m a n d e D ira. C a n te m ir T. I. tra d . d e D r. I. H o -
d o siu B uc. 1876).
„ In tr’a c ela-şi a n 7006 (1498) Iu n ie 22, Ş te fa n V o d ă ,
v râ n d să -şi în to a rc ă d e s p re L e şi s tr â m b ă ta te a sa,
strâ n s -a u ţa ra , şi a u în tra t la P o d o lia şi la R uşi. T re-
cu t-au şi d e L iov, p â n ă la L a n ţu t o ra şu l, p e ap a
V islo ca, to a te s a te le a rz â n d . A rs-au o ra şu l P re m is la ,
R a d u m n e a , P re v o lsc a , L a n ţu tu l şi o c e ta te T e re b u l şi
m u lte av eri a u lu a t d in tr ’în sa , şi m u lţi jo im iri a u sc o s
şi p re to ţi i-au tă ia t, şi m ai m u lţi au a rs în c e ta te .
Şi c e ta te a B u c eciu l m u ltă n e v o ie a u a v u t, şi P o d h a e ţu l
a u ars. Şi m u lţi o a m e n i, b ă r b a ţi şi m u ie ri, şi copii,
i-au lu a t ro b i, m ai m u lt d e o s u tă d e m ii, ce i-au
a ş e z a t Ş te fa n V o d ă în ţa r a s a . . . " (L e to p . T. I.,
p a g . 174).
2) „ Ţ e p e lu ş V o d ă şi-au a v u t ră s b o iu la R âm n icu l-
S arat cu b ă tr â n u l Ş tefan V o d ă. Şi a u ş e z u t a ic e în
ţară, d e au d o m n it a n i 16." (M ag as. isto r. d e B a lc escu
şi L au rian , T. IV , p a g . 234).
şi să ne reconstituim astfel epoca, bazân-
du-ne pe acele date cari până în present au
fost fals interpretate sau ne-au rămas necu­
noscute ca d. e. multe din bisericile lui
Ştefan-cel-Mare, de la care ni s’au păstrat
atâtea rămăşiţe scumpe.
Pe lângă biserici ne interesează bine
înţeles şi alte lucrări, cari întregeau apăra­
rea ţării, cum sunt cetăţile, curţile Dom­
neşti etc.
Nu mai puţin aflăm pe acest Domn se­
condat în direcţiile de mai sus şi de fruntaşii
ţării sale c a : de hatmanul Arbore, care con­
struise o biserică şi curţi în comuna cu
acelaş nume în B ucovina; Logofătul Tăutu
şi soţia lui, care înălţase o altă biserică la
Bălineşti şi boierul Drăgoiu care făcuse
biserica şi curţi în com. Drăgoeşti în Buco­
vina ş. m. a. A urmări toate aceste cu
interesul cuvenit, ar fi modul cel mai potri­
vit de a ne reconstitui exact trecutul nostru
pentru acea epocă.
Accentuez cu această ocaziune, că n’am
făcut alta, de cât am adus dovadă în cele
ce urmează ş. a. unde au fost construite
bisericile lui Ştefan-cel-Mare, urmate de data
întemeierei lor, apoi dovadă pentru am­
bele afirmări, din ce îndemn le-a zidit şi
notele istorice redate pe scurt cât le privesc.
Lucrarea aceasta eră menită să apară cu
ocaziunea a patrului centenar de la moartea
lui Ştefan-cel-Mare, însă cu toată sforţarea
nu putu să apară, de oare-ce fiecare dovadă
pentru sine trebuia neapărat cercetată şi
confirmată la faţa locului, lifcru care m’a
costat mult timp şi sacrificii.
Trecem deci Ia catagrafia cronologică a
mănăstirilor şi bisericilor întemeiate de
Ştefan-cel-Mare, tratate în sensul de mai
sus. ’)
■) (D r. C . I. Istra ti, B ise ric a şi P o d u l d in B o rz e ş ti,
p a g . 2 2 ) : „D ac ă n u a v e m m ă c a r c a ta g ra fia c h ro n o -
lo g ic ă a b ise ric ilo r z id ite d e S te fa n -c e l-M a re , în ţe le ­
g e ţi u ş o r . . . cam c e ' c u n o ş tin ţe a v e m n o i în ce
p r iv e ş te re stu l c e s tiu n ii. A şti a n c u a n , c â n d e le a u
fo st f ă c u t e ; a c u n o a ş te d is ta n ţe le ce le s e p a ra u , d e ­
ta liile ce p re s in tă în a r c h ite c tu ra lor, s ’a r p u te a v e d e â
cam c â te s u n t d a to r ite a c e lu ia ş i m a is tru sa u a c e ­
lu ia şi ta ra f d e lu c ră to ri, cu m s e ca m în tâ m p lă p e
a tu n c i" .
"c
<v
u.
3
<J Localitatea
w şi lu n a în c e p e r e i
Z şi sfâ rşire i
1 Păngăraţi comună, plasa:
Piatra-Muntele, judeţul
Neamţu
2 Putna mănăstire, în co­
mună cu acelaş nume,
districtul Rădăuţi, Bu­
covina
3 Baia comună, judeţul
Suceava
4 Putna sat, în districtul
Rădăuţi în Bucovina
5 Chiprleni sat, judeţul
Chişinău, Basarabia
(se zice şi Chipriana)
6 Iaşi oraş, judeţul Iaşi
7 Humorul mănăstire, dis­
trictul Gura-Humorului
în Bucovina
A n u l (le a tu l) d e la
f a c e re a l u m e i ; în Dovada zidirei bisericei
Hramul
(—) d e la C h ris to s de cătră
b is e r ic e i
Ştefan cel Mare
•6 9 6 9 (1461) In s c rip ţia n u există, ci num ai Sf. D im itrie
isto ricu l M -rei P ă n g ă ra ţi, care se Isv o rito ru l de m ir
p ă stre a z ă Ia ace a stă m -tire. (Vezi
calen d aru l-A n tic pe a n u l 1863,
pag. 7 0 de preot. G r. M usceleanul.
A dorm irea
6 9 7 4 — 78 I n sc rip ţia o rig in a lă lip seşte d in M aicei-D om nului.
(1 4 6 6 -7 0 ) cauza reclăd ire i bisericei de c ă tră L a 3 S ep t. 1470 a
Iu lie 10 p â n ă Sep­ V asile L npu (Vezi L etop. T . I. sfin ţit’o M itropoli­
tem b rie 3. (Vezi Le- p ag . 2 0 5 şi 119) şi (Kev. p. A r­ tu l T eoctist, Epis­
top. T. I. p a g . 153) heolog. ş i filolog.) copii, A rch im an d ii-
(N . Io rg a su sţin e In sc rip ţia o rig in a lă dela Ş tefan ţii şi D iaconii in
„4 Iu n ie 1 4 6 6 “ cel M are se află su s pe tu rn u l n u m ăr de 64. Ş tefan
vezi I s t. 1. Stef. cel vistieriei şi pe care o posed în V odă a lu a t în su -şi
M. pag. 126) copie. p arto în a l t a r la
aşezarea p e tre i de
pe sf. m asă.
6975 (1467) In sc rip ţia lipseşte, fiind d is­ Sf. G heorghe.
tr u s ă de vrem uri.
6 9 7 6 (1468) In sc rip ţia lipseşte, biserica fiind S ta. M aria.
de lem n. (Vezi L etop. T. I. pag.
133).
6 9 7 8 (1470) E x is tă o in scrip ţie p ă s tr a tă în A dorm irea
lim ba slav o n ă care confirm ă c t i ­ Maioei D om nului.
to ria lui Ş tefan cel M are a M -rei
Z ograf de la m untele A tbos a
C h ip rian ei şi a D obrovăţului.
A sem enea hrisovul lui A ntioeh
C o n stan tin Voevod d in an u l 1698
p ă s tr a t la m ă n ă stire .
6 9 8 0 (1472) In sc rip ţia lipseşte, are în să t r a ­ N aşte re a
d iţia scrisă. Sf. îo n B otezătorul.
6980— 1 ( 1 4 7 2 -3 ) In sc rip ţia d is p ă ru tă ; ex istă însă Sf. m arele m a rtir
E v an g h eliaru l de la H um or din G heorg h e.
a n u l 1473 Iu n ie 17 (Vezi pag.
de dedicaţie).
 A servit din început,
serveşte azi şi în ce stare
se află
A se rv it din în cep u t ca s c h it de că lu ­
g ări. S tân să.
•
A se rv it din în c e p u t şi serveşte şi azi
ca m ă n ă stire de c ă lu g ă ri al ordinului
bazilican.
E în sta re foarte b u n ă fiind r e s ta u r a tă
în anii 1899 —1904.
A serv it din în c e p u t ca b iserică dom ­
nească, apoi d u p ă o vrem e în d e lu n g a tă
răm ase p u stie şi p ă r ă s ită în câm p.
A stă zi i se face re s ta u ra re a cuvenită.
A se rv it la în c e p u t ca s c h it, azi ser­
veşte ca biserică paroctiială, sărăcăcioasă.
F u re n o ită şi a d ă o g ită în an u l 1871.
A se rv it din în cep u t şi serveşte şi azi
ca m ă n ă stire de călugări.
E în sta re bună.
A se rv it la în c e p u t ea biserică m ireană,
apoi d u p ă rezidireu ei ca prim a m itropolie.
Azi stâ n să.
A se rv it d in în cep u t ca m ă n ă stire de
călu g ări, astă z i se află în ruine.
Ceva m ai su s de ea e o a ltă biserică
z id ită de L ogofătul-M are T eodor Buboiog
în a n u l 1530 pe tim p u l lui P e tru R areş
Voevod.
Cu ce ocaziune a fost zidită de Ştefan cel Mare
C â tră a n u l 6940 (1432) în tim p u l lu i Ilia ş Voevod fiul lui
A lexandru cel B un, s’a re tra s de la M -rea B is triţa un m o n ah anum e
Sim ion în codrii de pe coastele m u n telu i P ă ru , fondând o sih ă strie
care p u r tă num ele său. L a 6969 (1461) ac e st c ă lu g ă r cu b an ii de la
Ş tefan Voevod cel M are c lă d i o b ise ricu ţă de lem n, căreia îi dote
h ra m u l sf. D im itrie. P e vrem ea răsb o iu lu i dela V alea-A lbă în an u l
1484, fu p r ă d a tă şi a rs ă de T u rci şi pe acelaşi loc în ă lţă A lexandru
V cd ă L ăp u şn ean u în 1560 o a ltă b iserică z id ită care e x is tă şi astă z i.
I n m em oria re p u rtă rii victoriei a s u p ra p ăg ân ilo r la C hilia şi
C e ta te a A lb ă (A kerm an), pe care Ş tefan cel M are le-a re c u c e rit şi re­
d a t Moldovei. (Vezi Letop. T. I. pag. 153) şi sp re m u lţu m irea sfintei
fecioare M aria p e n tru victoria r e p u rta tă a s u p ra T ă ta rilo r la D u m b rav a
L ip in ţi, aproape de N istru . (Vezi M. Cog. T. I. pag. 157).
Aici se află m orm ântul cu b ald ach in şi sarcofag a l lui Ş tefan
cel M are şi al fam iliei sale, a cărui facsim ile în m ărim e a n a tu r a lă se
află la M uz. N a ţio n a l din B u cu reşti, îm p re u n ă cu m o rm â n tu l D om ni­
ţei M aria fiica lui R a d u . (Vezi Ş tefan cel M are a rc h ite e t de M. Co-
g ăln icean u , foaia ştiin ţific ă şi lite ra ră în 1844 pag. 2 62).
In m em oria în frân g erii lu i M atei C orvin, regele u n g a r la B aia,
în a n u l 6975 (1466) D ecem bre 15, (vezi Letop. T . I. p ag . 153 —54).
B a ia a fost pe atu n cea tâ r g şi c e n tru c o m e rc ia l ; avea m ai
m ulte biserici ortodoxe şi o E piscopie catolică. A ici se aflau şi cu rţile
D om neşti.
Cam pe la an u l 1346 D ragoş V odă venind d in M a ram u reş, în
trecerea sa peste C a rp a ţi descalccă la V olovăţ şi clăd i o b iserică m ică
de lem n de ste ja r, în care d u p ă m o a rte a lu i l 'a r fi în m o rm â n ta t.
Ş tefan cel M are puse de o desfăcu în a. 1468 şi s tr ă m u tă
m a te ria lu l bisericii la corn. P u tn a unde se află şi a s tă z i (L etop. T. I.
pag. 133 şi şem atism . diec. d iu Bucov. d in a. 1901).
î n te tra e v a n g h e lu l m an u scris pe p e rg am en t şi d ă r u it de P e tru
R areş V odă m ăn ăstirei C b ip rien i se află u rm ă to a re a in s c rip ţie : n«HiîK(
CK/ZTOriO'IHBLUlH Iw GreţsdN E®ÎR®Ad, CTdpRIH H AOKphlH, «TfgZ CRATX
oneHHRuiar» Iw EorA*iHd RefReA® ktht»p8 cbatrih okhtibh 3orpai|i-
CK9H . . . H fldKH KTHTOpz H jţyHAdgdPX CHMZ 0K9A1Z AlhlNdCTRipiKAlZ
K■/.iipuiir/, h ,\»KpoKiu,S. (Vezi D ict. geogr. a l B a sarab iei d in 1904 de ,
Z am fir A rbore pg. 55 —56).
A cea stă m ăn ăstire d in în c e p u t a fost în te m e ia tă de Erom ona-
ch u l C h ip rian M u şat V odă pe dom eniile lui, apoi în o ită de m ulţi
dom nitori din ra m u ra M u şăteştilo r, astfel şi Ş tefan cel M are şi fiul .
său P e tru R a re ş o în o iră ca c tito ri.
■ In a m in tire a în frân g erei lu i R a d u V odă »cel F rum os* la Soci
în an u l 1471 M artie 7. (Vozi M. C ogăl. T . I. p a g . 158) şi (X enopol
ist. Rom .).
D u p ă 20 0 ani, la 1672 biserica c ră p â n d d in ca u sa u n u i cutre- ;
m u r de p ă m â n t, fu re z id ită de D om niţa A n a sta sia , n ă s c u tă B u h u ş,
soţia lui D uca V odă. (Vezi hrisovul o rig in al a l D -nei A n a sta sie i d in
a. 7203 (1695) Iunie 15 si I s t. M itrop. Moldovei şi Sucevei de G onst.
E rib icean u 1888 pag. X L IV ).
î n am in tire a înfrângerei lui R a d u V odă „cel F ru m o s " la Soci în
an u l 1471 M artie 7. (Vez M. C ogăln. T. I . pg. 158). I a t ă te x tu l
o rig in al slavon care confirm ă ex iste n ţa m ă n ă s tir e i : EAAr®HzcTHRUH h
XPÎcTeimnHRNH uapx Iw GniţaNZ rwirwaa recn®Adpz 3fAiAH a\»aa<>-'
RAAJflHCKeH. A<>A« H C* HHCd CKIH TfTp®fB4NrfAK. plKKOZl ep®Al®NA)(A HhK«-
AHAia H AdA‘ 11 AlAHdCTfpH HKC NA JfSAlOpk. KZ I19A1ANRI 34 CB®* AW* H
3* poAHTidtH cr®h£ h HAA «r® h er®yA«NCTR»y;iU|jey T®rA4n®ii«y Pi-
PWHAW. CZRpXUlHdlfCA AlCg/îl WNÎA 3Î. RZ A^T® „SgllA.
 cu
<
t-a
3
O Localitatea
Vh
2 şi sfâ rşire i
8 Râmnicul-Sărat oraş, ju­
deţul cu acelaşi nume.
9 Suceava oraş şi veche
reşedinţă a voevozilor
Moldoveni, distr. Su­
ceava în Bucovina
10 Chilia cetate în Basarabia
11 Sânt-Ille comună, distric­
tul Suceava. Bucovina
12 Floreşti comună, plasa
Simila, judeţul Tutova
13 Cetatea-Albă sau (Aker­
man) în Basarabia
(Akerman pe turceşte)
14 Roman, C etatea-N ouă
sau Novograd (Smero-
dava) Roman oraş, judeţ
cu acelaşi nume
15 Şchee sat, pe şes. Şire­
tului, judeţul Văsluiu
1
16 Bădăuţii sat împreunat cu !
Milişăuţii, în districtul
Rădăuţi în Bucovina
17 Pătrăuţl pe Suceava, azi
comună în districtul
Suceava în Bucovina
A n u l (le a tu l) d e la
fa c e re a lu t n e i ; în Dovada zidirei bisericei
(— ) d e la C h ris to s de cătră Hramul
şi lu n a în c e p e re i b is e r ic e i
Ştefan cel Mare
6 9 8 2 (1474) A re in scrip ţie s ă p a tă in piatră. Sf. Cuvioasa
P araschiva.
6983 (1 4 7 5 -9 7 ) A re insc rip ţie* slavonă s ă p a tă Sf. D im itrie.
în p e a tră şi p u să d easu p ra uşei
de in tra re de c ă tr ă B ogdan-V oe-
vod fiul lui Ştefân-cel-M are.
6 9 8 6 (1478) In sc rip ţia lipseşte. Sf. Ioan (după dl
Iu lie 17 Dr. 0 . Is tra ti Sf.
N icu lai; vezi Bise­
rica şi Podul din
Borzeşti)
6987 (1479) A re inscripţie o rig in a lă în sta re Sf. llie. '
15 O ctom bre bună, s ă p a tă în p e a tră şi aşezată
d e a su p ra uşei la in tra re .
6988 (1480) N 'a re in scrip ţia. (Vezi D ipticul Sf. 1116.
m ă n ă stire i Ia E piscopia d in H uşi).
6 9 8 9 -9 0 A re o in sc rip ţie d easu p ra porţii
(1 4 8 1 — 82) cetăţii care se referă la rep araţii,
ia r blazonul gloriosului Domn
să p a t în p e a tră se află în M uzeul
din O dessa.
6991 (1483)
6 9 9 4 (1486) E s tâ n s ă orice u rm ă a biseri­ Sf. Nicolai.
cei, p rin u rm are şi a inscripţiei.
6995 (1487) A re in sc rip ţie în sta re foarte Sf. m are m a rtir
Iu n ie 8 p â n ă b ună, aşezată afa ră la d reap ta Procopie.
N oem bre 13. in tră rii.
6995 (1487) A re in sc rip ţia aşezată deasu p ra în ă lţa re a
Iu n ie 13 uşei de în tra re , din afară. cin stitei Cruci.

A servit din început,
serveşte azi şi în ce stare
se află
A serv it din în cep u t ca m ă n ă stire de
călu g ări şi fiind z id ită de p ia tr ă , p o a rtă
num ele „ P ia tră " sau „D om nească". In u rm a
r e p a ra tă a se rv it ca biserică de m ir.
Azi stâ n să.
A se rv it d in în cep u t ca b iserică D om ­
nească.
In 1523 a fost re c o n stru ită de B ogdan
W . precum a r a tă in sc rip ţia şi astăzi s e r­
veşte ca b iserică de m ir.
Ca b iserică p e n tru cu rten i.
Azi stâ n să.
A se rv it din în c e p u t ca m ă n ă s tire de
călu g ări, ia r a s tă z i serveşte ca b ise rică de
m ir.
E în s ta re b u n ă şi a re în in te rio ru l ei
pavaj de ţig lă sm ă lţu ită de form ă rom bică.
A s e rv it din în c e p u t ca m ă n ă s tire de
călu g ări, ia r a s tă z i ca biserică de m ir,
re în o ită de V asile L u p u ş. a.
A se rv it ca b ise rică p e n tru cu rten i.
Azi e m in a tă , îm p re u n ă cu a lte două
biserici d in cetate.
A se rv it ca p a ra c lis p e n tru cu rten i.
S tâns.
A se rv it din în c e p u t ca m ăn ăstire.
A stăzi e stâ n să , fiind s u rp a tă de apa
Ş iretu lu i.
A se rv it d in în c e p u t ca m ă n ă s tire de că­
lu g ă ri ia r a stă z i serv eşte ca biserică de m ir.
E în sta re b a n ă , fiind re s ta u ra tă .
D in în c e p u t sc h it de călu g ăriţe, a s tă z i
serv eşte ca b iserică d e m ir.
E în s ta re fo arte bună.
9
Cu ce ocaziune a fost zidită de Ştefan cel Mare
In am in tire a în frân g erii lu iţR a d u V o d ă »cel F rum os* la C u rsu l-
Apei în a. 1471 N oem b. Î 8 (Vezi Letop. T. I. p ag . 158, M iron Co-
stin T. I. pag. 125, N . Io rg a Ist. lui Ş tefan cel M are, X enopol I s t,
Rom . şi D r. C. I . I s tr a ti B iserica şi p o d u l d in B orzeşti).
P e locul n u m it C ursul-A pei s tă a s tă z i M ă rtin e ş ti. (V ezi D icţ.
geogr. a l R om . p ag . 252).
I n am in tirea înfrângerei T ă ta rilo r pe R ău tu la G r u r a ă z e ş ti ;
întoroându-se Ş tefan V odă p rin Ia şi la sc au n u l să u dom nesc, începu
a zidi frum oasa bis. a sf. D im itrie care a fo st în a in te a c u rţii D om ­
n eşti, a sfin ţit’o d u p ă re p u rta re a victoriei a s u p ra reg elu i P olon A lb rech t
in a. 7005 (1497) O ct. 20 Jo i în ziua sf. D im itrie (Letop. T . I. 173)
şi s’a c u n u n a t aice cu D oam na V oichiţa f a ta lui R a d u V odă. (Vezi
L eto p . M. Cogăl. T. I. pag. 162 — 63). P rid v o ru l bisericei fu a d ă o g it .
de M itro p o lit în a n u l 1579. A lă tu re a se află o clopotniţă în a ltă
Cu ocaziunea zidirei cetăţii C hilia de c ă tr ă Ş tefan cel M are.
(Vezi L etop. M. Cogăl. T. 1. p ag . 166 şi 379).
I a tă in sc rip ţia bisericei în o r ig in a l: -Ţ- Iu>dii G rfţd N k « c k o a <i
cuhx K o i'A d H d r « ( r ®a h . r« c n « A d p x 3 ( m ,\ h m o aazrvkoh. cz3 a * cxh jfp d M
R Z H M -fc C T O r » IIp«p«Kd HdÎA. lld H C -k R ,vfcTU> , S lţ H 3 M C H d A td fd H C Z R pZ U IH -
C -k x T « 3 î f r t - f c r » . W K T . l i .
N ’am p u tu t află n ici o tra d iţie în lo calitate.
A ce a stă b ise rică fu z id ită su b p â rc ă la b ii D um a H râ m ă n (H er-
m an). (Vezi D ic t. geogr. a l B a sarab iei de Z am fir A rb o re 1904, p ag . 3).
I n an u l 6991 (1483) Ş tefan V odă începu a zidi c e ta te a Sme-
rodava, aproape de tâ r g u l R om anului, care ş 'a s u r p a t şi r is ip it de
ap a M oldovei (Letop. T. I. p ag . 167).
Aci făcu D om nul şi un p a ra c lis p e n tru curteni.
I n m em oria în v in g erei lu i H ro io t în d o u ă b ă tă lii la Ş chee ş. a.
p rim a în 1485 S ept. 29 la Şebee pe Ş ire t şi a doua în 1 4 8 6 N oem b.
16 la Şchee în ju d e ţu l R om an. (Vezi G r. U rech e şi X enopol Isto r.
R om .), d u p ă d l Io rg a 6 M artie. (Vezi I s t. 1. Ş te fa n cel M are).
In m em oria învingerei tâ n ă ru lu i B a sarab V oevod p o reclit Ţe-
peluş, la R â m n icu -S ărat, în a n u l 6989 (1481) precum o sp u n e în su ş i
in sc rip ţia.
In am in tire a victoriei r e p u rta tă a s u p ra lu i H ro io t ia Şchee
ju d . R om an, în a n u l 1486. (V ezi C ronic. M iron C ostin, G r. U reche,
X nopol I s t. R om . ş. a.). A se rv it ca la z a re t p e n tru cei ră n iţi în răs-
boaiele lui Ştefan.
 10

c<v A n u l (lealu l) d e la
I— fa c e re a lu m e i; în Dovada zidirei bisericei
3
O Localitatea (—) d e la C h ris to s Hramul
de cătră
şi lu n a în c e p e r e i b is e r ic e i
Z şi sfâ rşire i Ştefan cel Mare

18 Voroneţ comună, distric­ 6 9 9 6 (1488) A re inscripţie a ş e z a tă d e a su p ra Sf. m arele m a rtir

tul Gura-Humorului în M ai 26 uşei la in tra re în P ronaos. Gbeorghe.
p â n ă S ep tem b re 14.
Bucovina

19 Vaslulu oraş, judeţ cu 6 9 9 8 (1490)

A re in scrip ţie o rig in a lă d e a s u - . T ăere a cin stitu lu i
A prilie 27 p â n ă
acelaşi nume. . S eptem bre 20
p ra uşei la în tra re în Pronaos cap al sf. şi mar.
scoasă la lu m in ă de sub ten cu ială proroc, antim erg.
(Rev. p. nreh. an I.
de c ă tr ă d l T h . Ilu ra d a din laşi. şi botezător Ion.
voi. i, fatc. II).
(

20 Bacău oraş, jndeţ cu 6 999 (1491) A re in sc rip ţie o rig in a lă s ă p a tă A dorm irea
acelaşi nume Ia n u a rie 1. în p ia tră . M aicei D om nului.

21 Hârlâu târguşor, judeţul 7000 (1492) A re o in sc rip ţie d e a su p ra uşei Sf. m are m a rtir
Botoşani M artie — la în tra re în pronaos, scoasă la G beorghe.
p â n ă O ctom bre 20. lu m in ă de su b te n c u ia lă in Oc­
tom brie 1903 in p resen ţa m ea şi
o a lt ă in sc rip ţie la fel, pe p a ra ­
te le d in faţă.

22 laşi oraş, fosta veche re­ 7 0 0 0 -5 (1 4 9 2 -9 7 ) A re in sc rip ţie o rig in a lă în pea- Sf. Ie ra rh
şedinţă Domnească, ju ­ Iu n ie 2 f ră . D u p ă re sta u ra re a bisericei. şi făcăt. de m inuni
deţul Iaşi p ân ă A ugust a ce a sta fu în lo c u ită cu u n a de N icolae.
m etal, ia r cea o rig in a lă fu p ă ­
s tr a tă .

23 Borzeşti sat, jud. Bacău 7 0 0 1 - 2 (1 4 9 3 -4 ) A re o in sc rip ţie o rig in a lă s ă p a tă A dorm irea

Iu lie 9 în p e a tră . (Vezi p ag . 21). M aicei D om nului.
p â n ă O ctom bre 12.

24 Scânteia sat, comuna Bo- 7 0 0 2 (1494) N ’are inscripţie, aceasta fiind

S -ţii Voevozi
deşti, judeţul Vasluiu d is trn s ă d in causa p re fa c e rilo r;
M ihail şi Gavril.
Ş tefan cel M are se am in teşte în să
în pom elnicul cel vechiu de la H uşi
şi se pom eneşte în ta b lo u l ctito ­
rilo r şi în tr a d iţia poporului.
E x is tă şi icoana c tito re ască a r 7*i-<7*. r ffc r l
lui Ş tefan fă c u tă p o sterior.

A servit din început,
serveşte azi şi în ce stare
se află
A se rv it din’ în c e p u t ca m ă n ă s tire de
călu g ări p â n ă la a n u l 1785, cân d îm pă­
r a tu l Io sif al II-le a o desfiinţa. Cu em isul
a u lic din an u l 1864 M artie, biserica fu
d e c la ra tă ca p aro ch ială (de m ir).
I n p a r te a de E s t se văd ş i a s tă z i ru i­
nele ch iliilo r m ă n ă stire şti d in vechim e. In
a n u l 1 5 4 6 M itro p o litu l G rig o re R oşea din
R ă d ă u ţi ad ăo g i p rid v o ru l (n artex ) şi zu­
g răv i b iserica a t â t pe d in lă u n tru c â t şi
pe din afa ră cu ch ip u ri de sfinţi în fresco,
p u n â n d şi ch ip u l său la s tâ n g a in tră rii în
biserică (Vezi in sc rip ţia p ă s tra tă ).
A se rv it din în c e p u t ca m ă n ă stire D om ­
nească, ia r a s tă z i serveşte de cated rală.
A fost re fă c u tă cu to tu l d u p ă ce-i că­
zu ră bolţile .după c u tre m u ru l m are de la
1802.
A s e rv it din în c e p u t ca m ăn ăstire de
c ă lu g ă ri, iar a s tă z i serveşte ca biserică
de m ir.
A servit din în c e p u t ca b iserică Dom­
n ească, ia r astăzi serveşte ca biserică
de m ir.
E în sta re foarte b u n ă fiind re s ta u ra tă .
Aici am g ă s it fo arte num eroase urm e
de z g â rie tu ri cu p u m n a le pe p ă re ţii in te ­
riori, p u rtâ n d num ele su ite i regelui P olon
Sobieski care s u n ă : A nno 1691 R ex Polo-
niae exerciţii f u i t ; G eorge R e p ert, 1 6 9 1 ;
K azim ierz W a s ilte n s k y ; 1691, 28 Z bris.
ş. a. ş. a.
A se rv it din în c e p u t ca b iserică D om ­
n ească, ia r astăzi serveşte ca b iserică de
m ir.
B iserica cea veche fu cu to tu l d ă ră m a tâ
din causa prefacerilor ei şi fă c u tă în u rm ă
u n a n o u ă pe locul aceleia.
A serv it d in în c e p u t ca m ă n ă s tire de
călu g ări, ia r a stăzi serveşte ca b is e ric ă
de m ir.
E în sta re b u n ă fiind r e p a ra tă de
curând.
A servit d in îm e p u t ca s c h it de că lu ­
g ări, ia r astăzi serveşte ca bis. de m ir.
E în sta re b ună, a su ferit în să m ulte
prefaceri.
Aici am cercetat îm p re u n ă cu dl. N .
Iorga.
li
Cu ce ocaziune a fost zidită de Ştefan cel Mare
D espre Y oroneţ se face p rim a a m in tire când Ş tefan cel M are
fu în v in s de T u rci în b ă tă lia deîa V alea-A lbă sau R ă sb o ien i în 1476
Iu lie 26, în care p e rd u m ai t o a tă oastea ini.
T ra d iţia spune că a tu n c i se duse Ş tefan> eel M are la s ih a s tru l
D an iil şi-l ru g ă sâ-1 sfătu iască ce să facă. D an iil ii sfă tu i să-şi
s tr â n g ă oastea r is ip ită şi să u rm ă re a sc ă pe d u şm a n că-1 va învinge,
dacă va făg ăd u i lui D-zeu a zidi pe acel loc p u stiu o b iserică spre
la u d a lui D-zeu şi m u lţu m ire p e n tru isb â n d a ce va avea. A lu n g ân d
pe T urci d in ţa r ă cu m ari p erd eri p e n tru ei, Ş tefan cel M are zidi
biserica aceasta. —■ L a d re a p ta in tr ă r ii în pronaos se află m o rm ân tu l
s ih a stru lu i D aniil.
In am in tire a b ă tăliei d ela R ahova, la »P o d u l-In alt« u n d e Ş tefan
cel M are la 6983 (1475) Ia n u a rie 25 b ă tu cu m p lit pe T u rci, şi a
victoriei a su p ra lu i R a d u V odă la R âm nic. (Vezi l^ to p . Cogăl. T . I.
p a g 16 0 — 61). In apropiere su n t urm ele p a la tu lu i D om nesc, cari se văd
şi astăzi. (Vezi Cron. U reche).
F ă c u tă pe p o ru n ca lu i Ş tefan cel M are de c ă tr ă fiul său
A lex an d ru V odă, care dom nea pe a c e a stă p a rte de loc su b ordinele
ta tă lu i său.
P e u rm ă b iserica lui A lex an d ru Ştefanoviei a fost în c h in a tă de
M itoc la T rei- Ie ra rh i din Ia şi şi cu to tu l la C a re a d in sf. M unte.
I n a m in tire a victoriei r e p u rta tă a s u p ra lu i V lad Ţ epeş la
R â m n icu -S ărat iu a. 6995 (1481). Ş tefan cel M are d escăleca aice în
a. 6995 (1487) făcu curţile D om neşti cu ziduri cu t o t şi zidi şi bise­
rica de p e a tră . (Vezi L etopis. T . I. pag. 1 6 8 —69 şi Rev. a rc h . voi.
I. p ag . 179).
H ă rlă u l servea Iui Ş tefan cel M are ca reşed in ţă de v a ră şi ca
d ovadă se află in p ă s tra re a Muz. N aţ. • de antic, p e a tra cu in sc rip ţia
s ă p a tă dela casele D om neşti. Ş tefan cel M are se oprea adese-ori în
acest t â r g lâ n g ă frum oasa lui p e s c ă riţă M aria spre a m ai u ită (ie
ostenelile răsboiului. (A . D. X enopol voi. IV pag. 112), Şi a s tă z i se
văd în c ă două p iv n iţe ru in a te , răm ăşiţe de baie şi de tem elii.
I n an u l 1497 îu ziua sf. N icolae Ş tefan V odă porunci a se
s trâ n g e aice to a tă o ştirea, căreia îi d ăd u se un o sp ă ţ şi d a ru ri p e n tru
în vingerea c ra iu lu i leş A lb ert.
fn a m in tire a victoriei r e p u rta tă a s u p ra C azacilor pe R ă u tu la
G rum ăzeşti în an u l 1475 (Vezi L etop. T. I. pag. 162, a d n o ta ţia
p ag . 169). »
D upă m u ta re a capitalei de la Suceava, a c e a stă biserică a servit
de M itropolie p â n ă în tim p u l lui D uca V odă, când D oam na sa A n a ­
s ta sia zidi M itropolia veche pe locul bisericei albe în 1682, fiind
c r ă p a tă de c u tre m u r. (Vezi C onst. E rb icean u şi B ilciurescu).
Z id ită în ru g a sie-şi şi în tru ru g a ră p o sa ţilo r străm o şi şi
p ă rin ţi. A fară de se n tim e n ta l să u de iu b ire p e n tr u stră m o ş ii săi, care
îm pinse pe Ş tefan cel M are a zidi ace a stă biserică, m ai e x is tă şi o
legendă cu d o u ă v arian te ş. a. p rim a d a to r ită n u v e listu lu i N . G ane,
ia r a d o u a cu leasă de d n a O rten sia R acoviţă. (Vezi b iserica şi p odul
d in B orzeşti de D r. C. I. I s tr a ti pag. 13).
A ice s’a n ă s c u t Ş tefan cel M are.
Z id ită d u p ă răsb o iu l de la R ahova (Vezi R ev. a rc h . a n u l II.
voi. I I I pag. 717).
D u p ă tr a d iţie se spune că aice pe dealu l S tă ra p ă ru şi s ’a u repau-
s a t tru p e le d u p ă răsboi şi to t aice în s a t a u în g ro p a t în m ovile pe
soldaţii căzu ţi în b ă tă lie şi cei din infirm erii decedaţi m ai tâ rz iu . (Vezi
D ip t. sinod, acestei biserici cu No. 3 7 9 d in arch iv a E pisc. din H uşi).
 12

A n u l (leatu l) d e la
c<v fa c e re a lu m e i; în Dovada zidirei bisericei
3 Localitatea (— ) d e la C h risto s Hramul
O de cătră
w şi lu n a în c e p e re i b is e r ic e i
£ şi sfâ rşire i Ştefan cel Mare

25 Dorohoiu oraş, judeţ cu 7 0 0 3 (1495) A re in sc rip ţia p u să a fa ră ,-s u s, Sf. A rckierarch

acelaşi nume fin ită în O ctom b. 18, la d re a p ta uşei dfe in tra re , să p a tă şi făcăt.-<ţe m inuni
ia r a l D om niei sale în p e a tră şi icoana o rig in a lă c ti­ N icolae.
a l 39-lea a n c u rg ă to r to rească a lu i Ş tefan cel M are
şi fam ilia sa.

26 Huşi oraş, judeţul Fălciu 7003 (1495)
fin ită în N oem bre
30, ia ră al Dom ­
niei sale al 38-lea
« a n c u rg ă to r
A re in sc rip ţia o rig in a lă în pea­ S finţii A postoli
tră , p u să d easu p ra uşei de în tra re P e tru şi Pavel
in pronaos.

27 Probota din poiana Şire­ 7003 (1495) L a jertv eln ic se a flă o in sc rip ­ Sf. A rchierarcb
tului, sat, jud. Suceava ţie s c u lp ta tă în p ia tră , care po­ şi făcăt. de m inuni
m eneşte pe Ş tefan cel M are şi Njpolae
(Numită din început fam ilia sa etc., asem enea pom el­
Pobrata). n icu l M -rei scris în a. 1823.

28 Popăuţi suburbia cu cir­ 7 0 0 4 (L496) A re in sc rip ţie o rig in a lă s ă p a tă Sf. Ierarcli

cumscripţia a IV-a a S e p te m b r e jo , în al în p e a tră , p u să a fa ră la d re a p ta şi făcăt. de m inuni
40-lea an ni D om ­ u şei de in tra re . N icolae.
oraşului Botoşani, judeţ niei sale
cu acelaşi nume

29 Valea-albă sau Răsboieni 7 0 0 4 (1496) A re inscripţie o rig in a lă s ă p a tă Sf. A rc h istra te g

comună, jud. Neamţu N oem vre 8 în p e a tră şi aşezată afară la M ichail.
d re a p ta In tră rii.

In sc rip ţia s ’a p e r d n t; Ş tefan

30 Cotnari târg, jud. Iaşi 7 0 0 4 (1196) cel M are se pom eneşte în s ă ca S ta. P arascb iv a.
c tito r. A fa ră de a c e a sta biserica
p o a r tă aceeaşi a rc h ite c tu ră p a r ti­
cu la ră , pro p rie b isericilo r zidite
de Ştefan.

31 Tazlău mănăstire, judeţul
Bacău (plasa Muntelui
C. Valea-Arinilor), si­
tuată pe valea Taz-
lăului
....... ■ V ' . .........!'*• •
7 0 0 4 - 5 (1 4 9 6 -9 7 ) Are in scrip ţie s ă p a tă în p e a tră P re a sf. născăto are
Iu lie 4 p ân ă şi aşe z a tă d ea su p ra uşei la în tra re . d e Dum nezeu.
N oem bre 8 şi în
an u l D om niei sale
a l 41-lea c u rg ăto r

A servit din început,
serveşte azi şi în ce stare
se află
A serv it din în cep u t ca bis. D om nească,
fiind s itu a tă odinioară lâ n g ă cu rţile D om ­
neşti, astăzi serveşte de ca te d ra lă .
E în sta re b u n ă fiind r e s ta u r a tă rad ical.
A se rv it d in în c e p u t ca bis. D om nească,
iar din secolul al X lV -lea serveşte ca bi­
serică episcopală.
E a a fost ră u s d ru n c in a tă de cu trem u ­
ru l de p ă m â n t în ţâ m p la t la an u l 1692
cân d a c ă z u t tu r n u l şi a c ră p a t de
ju r îm p re ju r. P e la 1756 M atei G hica
V odă a r ă s ip it’o p â n ă în tem elie si a fă c u t’o
din nou (Vezi R ev. a rc h . an. voi. I I fasc.
I.) şi (C ronica H uşilor).
E în sta re b u n ă, fu în s ă re z id ită de
m ai m u lte ori în c â t n u p ă stre a z ă nim ic
din tip u l ei o rig in al, a fară de inscripţie.
A serv it din în c e p u t ca M -re de c ă l u g ă r i ;
s tâ n să d u p ă 8 0 de ani de la fondarea
ei de c ă tră Ş tefan cel M are. (Vezi C and.
bisericească in B ucovina No. 3 d in 1883
şi D icţ. geogr. al ju d . Suceava pag.
2 5 5 -6 6 ).
A se rv it din în cep u t ca m ă n ă stire de
călu g ări.
E în sta re b u n ă fiind r e s ta u r a tă în
tim p u l din urm ă.
A se rv it din în c e p u t ca b iserică votivă
p e n tru acei căzuţi în răsb o iu l dela V alea
A lbă, apoi sc h it de c ă lu g ă ri şi în u rm ă
sc h it de călu g ăriţe. A stă zi serveşte ca bi­
serică de m ir.
E în sta re b u n ă fiind re p a ra tă . I s’a
a d ă u g it şi două tu r n u ri de lem n.
A se rv it d in în cep u t ca m ăn ăstire, nu-
m iudu-se b iserică sau m ăn ăstire albă, s itu ­
a t ă pe valea d in tre dealurile C bişcovul şi
In eam ân u l, servea curtenilor.
A stăzi serveşte ca b iserică de m ir şi e
în sta re b u n ă.
A servit din în c e p u t ca s c h it de călu ­
g ări, ia r astă z i serveşte ca bis. de m ir.
E în sta re bună, a fost în să re z id ită de
locuitori în a. 1812. (Vezi dicţ. geogr.)
s*
13
Cu ce ocaziune a fost zidită de Ştefan cel Mare
In am in tire a victoriei r e p u rta tă a s u p ra P olonilor pe câm pul
S iretelui la »V ârvu-C âm pului« şi »Ionăşeni«.
Aice zidi Ş tefan cel M are cu rţile D om neşti, ale căro r p uţine
urm e se m ai v ă d .
A fo st z id ită p e n tru D o m n u l şi cu rten ii lui, fiind c ă Ş tefan
cel M are avuse aice un castel anum e fă c u t ca în t r un p u n c t stra te g ic .
(Vezi L etop. M. Cog. T . I. p ag . 169).
T o t pe a tu n c e a Ş tefan cel M are a fă c u t şi cerdacul de pe Co-
ţoiu, un loc de p riv it în sp re m iază no ap te şi a s fin ţit a tâ r g u lu i H uşi
unde este un loc deschis, pe u n d e n ăv ăleau d u şm a n ii.
(B iserica E pisc. fu în o ită în a n u l 1756).
Aici fiind în c ă din a n u l 1391 aşezăm in te sfinte, aşezate de
moşii şi străm o şii lui Ş tefan cel Mare, ace sta făcuse o m ă n ă s tire de
c ă lu g ă ri n u m ită »P o b ra ta* de la m ă n ă s tire a P o ia n a d in c im itiru l de
la » S ih â stria d in Vale« care s’a stâ n s.
P e u rm ă făcu P e tr u R a reş V o d ă iu 1530 O ctom bre 16, m ă n ă ­
stire a de a stă z i n u m ită »P ro b o ta« .
O raşul B otoşani fiind în vechim e ap a n a j al D o am n elo r ţării
şi cum p rin acest oraş ducea d ru m u l spre H ă rlâ u şi Suceava,
Ş tefan cel M are obicinuia a c ă lăto ri p rin ţa r ă , fie p e n tru a-şi face
plăcerea v â n a tu lu i sa u de a vizita pe iu b ita sa M aria d in H ă rlâ u
care i-a d a t un f iu : » P etru Rares*, se oprise adese o ri pe locul unde
se află astă z i biserica, p e n tru a face popas şi a se o d ih n i şi în cele
din u rm ă se h o tă rî s ă zidească pe locul acela o biserică m a re , cu o
c lo p o tn iţă iz o la tă şi foarte î n a l t ă care ex istă şi astăzi.
M ai la vale de biserică se află cişm eaua D oam nei, despre care
spune tr a d iţia că a r fi fă c u tă de Ş tefan cel M are.
I n m em oria răsboiului dela V alea-A lbă, p e n tr u pom enirea eroi­
lor căzuţi la 26 Iu lie 1476 şi în p a rte a lu i R a d am an A lexandru.
(Vezi in sc rip ţia şi legenda).
In an u l 1476 Iu lie 26, Ş tefan cel M are fiind învins (stro p şit)
de forţa n u m erică de tre i ori m ai m are a S u lta n u lu i M ahom ed al
II-lea a j u ta t de B a sa ra b Voevod şi căzân d o m are m ulţim e de ostaşi
m oldoveni, Ş tefan po ru n ci ca în 1496 s ă se c o n s tru ia s c ă o b ise rică
v o tiţă care să c u p rin d ă osem intele celor căzuţi în răsb o iu , a c ăro r
oase în ă lb ise ră câm pul de lu p tă n u m it »Valea A lb ă« . C ran iu l lu i R a ­
dam an sa lv ato ru l vieţii lu i Ş tefan a fost în g ro p a t su b sf. m asă.
A ici aflându-se p a la tu rile D om neşti şi piv n iţe c u re n u m itu l vin
din viile D om neşti de la C otnari, Ş tefan zidi c u rten ilo r biser. acea sta
apoi p o d u l de p e a tr ă peste Z lodica şi C ărjoaia.
A stăzi în c ă se văd ruinele foastelor p iv n iţe D om neşti, şi ră m ă ­
şiţele tem elielo r p a la tu lu i de odinioară.
P e n tru ru g a sie-şi şi a D om niţei şi m aicei sale, O lte a d u p ă
num e m irean ia r M aria d u p ă cel p rim it îb călu g ărie, precum şi
p e n tru ru g a fiilor să i A lex an d ru şi B ogdan.
D ouă m o rm in te ale fiilor lui B o g d an W . fu ră d esfiin ţate în c ă
în an u l 1860 de c ă tr ă E gum enul G rec, în tre b u in ţâ n d lespedele lor
sc u lp ta te p e n tru pard o sirea p ro n ao su lu i. (Vezi C ă le n d a ru l a n tic pe 1863
de preot. G rig. M usceleanu şi M elchisedee pag. 89).

G Anul (leatul) dela
<U
t- i
3O Localitatea
32 P iatra-N eam ţu oraş, nu­
mit în vechime Camena
jud. Neamţu
33 Mănăstirea-Neamţ, jud.
Neamţu
34 B istriţa mănăstire, jud.
Neamţu
35 Biserlcani mănăstire, jud.
Neamţu, la o oară de­
părtare de oraşul Piatra,
situată pe teritoriul co­
munei Păngăraţi şi aşe­
zată pe un munte înalt
cu păduri întinse de
brazi
36 Zograf mănăstire, în sf.
Munte-Athos, Turcia
37 Volovâţu conlună, dis­
trictul Rădăuţi în Bu­
covina (s’a numit în ve­
chime Olovăţ sau Va-
leuţi)
14
facerea lumei; în Dovada zidirei bisericei
(—) dela Christos Hramnl
de cătră
şi luna începerei b i s e r ic e i
şi sfârşirei Ştefan cel Mare
7005 ( 1 4 9 7 - 8 ) A re in sc rip ţie o rig in a lă s ă p a tă N aştere a sf. Ion
— 6 Iu lie 15. în p e a tră , p u să a lă tu r e a uşei de B o tezăto ru l.
în tra re .
7005 (1497) A re in sc rip ţia o rig in a lă slavonă In ă lţ. D om nului.
N oem bre 14. s ă p a tă în p e a tr ă şi p u să deasu­
p ra uşei la în tra re .
7006 (1498) A re in sc rip ţie o rig in a lă s ă p a tă Ion cel Nou
în p e a tră . dela Suceavă.
7 0 0 6 (1498) A re o inscripţie s ă p a tă în pea­
B u n a V estiie.
t r ă în lim b a slavonă şi p u s ă dea­
su p ra uşei în care se sp u n e lă ­
m u r it c ă biserica fiind z id ită de
Ş tefan cel M are şi B ogdan W .
şi p o rn ită sp re risip ire s’a refă cu t
din tem elie de d l C onst. D im itrie
M oruz W . p rin s ilin ţa şi ch eltu ­
ia la Ierom onach. Iosif E g u m e n u l
M -rei B isericani în a n u l 1782
Iu n ie 20.
Ş tefan cel M are se pom eneşte
7 0 1 0 (1502) la sf. je rtfe ln ic şi e în sc ris în Sf, m arele m a rtir
pom elnicul cel m are a l M-rei. G heorghe.
Iu lă u n tru l bisericei se află zu­
g ră v it pe p ăretelo d in fa ţă îu
d re a p ta cum în tr i Ş tefan cel
M are av ân d scrise c u v in te le : »
„ G - I 'f ţ u i l K o fR O A A A 1«A A 4R C K lH
K t It o p A « c p « R iT g K l I o k h p r It c a F
« Ia ®KHTfAH“ (Ş tefan Voevod a l
M oldovei, c tito r D obrovăţului şi
in o ito ru l acestu i locaş).
(V ezi T h. D. R u ra d a , o c ă lă ­
to rie la m untele A thos, Ia şi 1884).
(Rev. p. arch. şi fii. A u. I. voi.
I. fasc. 2, pag. 401j.
7 0 1 0 (1502) A re in sc rip ţie s ă p a tă în p e a tră în ă lţa re a
S eptem bre 4. şi aşe z a tă în afa ră la s tâ n g a uşei c in stite i Cruci.
la în tra re .

A servit din început,
serveşte azi şi în ce stare
se află
A se rv it d in în cep u t ca bis. dom nească
p en tru cu rten i, ia r astă z i serveşte de ca­
te d ra lă .
Are o clo p o tn iţă fo arte în a ltă şi izolată.
A serv it d in în c e p u t şi serveşte şi azi
ca m ă n ă stire de călu g ări.
E în sta re fo arte b u n ă , r e s ta u r a tă şi
ad ăo g ită.
M ă n ă stire a acea sta e u n a d in cele m ai
m ari şi m ai luxoase biserici d in c â te a
zid it Ş tefan cel M are. A ici se află m or­
m ân tu l Dom nesc al lu i Ş tefan V odă cel
BătrîD, moşu lu i Ştefan cel M are şi m o r­
m ân tu l M itro p o litu lu i T eo ctist al IlI-le a
N em ţeam ! şi odoare scum pe b isericeşti în ­
tre cari şi cran iu l sf. Sim ion StâlpD icu de
la M untele-M inunat, ferecat de c ă tr ă Io n
Ş tefan Voevod în a n u l 6971 (1463) şi pe
care-l posed rep ro d u s în aq u a re lă .
Ca paraclis cu clo p o tniţă z id ită de Ş te­
fan cel M are.
D in în cep u t a fost sc h it de călu g ări,
m ai în u rm ă m ă n ă stire b o g ată şi p o p u lată
de m ulţi călu g ări, ia r d u p ă secularizarea
averilor m ă n ă s tire ş ti se află în clăd irile ei
un pen iten ciar p e n tru corecţiune şi 4 că­
lu g ă ri deservenţi. (Vezi dicţ. geogr. a ju d .
N eam ţu).
A serv it d in în c e p u t ca m ă n ă stire de
călu g ări şi serveşte în că şi a stăzi ca a ta re .
E în sta re b u n ă şi posedă m ulte odoare
d ă ru ite bisericei de c ă tr ă Ş tefan cel M are.
B iserica a fost z id ită m ai în tă i pe la sec. al
X -lea şi fu d ă râ m a tă de c ă tră p ap a Rom ei
ca p ed eap să p e n tru îm p o triv irea c ă lu g ă ­
rilo r ortodocşi. Apoi la a. 1502 s’a z id it
din tem elie de Ş tefan cel M are pe d ă râ ­
m ă tu rile Vechii b iserici, în z e strâ n d ’o cu
m u lte odoare b isericeşti şi venituri.
A servit din în cep u t ca s c h it de călu ­
g ări, ia r acum a serveşte ca bis. de m ir.
E în sta re bună.
15
Cu ce ocaziune a fost zidită de Ştefan cel Mare
Aiei aflându-se p a la te d om neşti în c o n ju ra te de z id u ri în a lte şi
ta ri, n e a p ă ra t că D om nul se v ăzu nevoit a clădi o b ise rică p e n tru
c u rte a lui care azi num ai ex istă . (V ezi C ă lin d a ru l lu i G h . A saki din
anii 1 8 4 7 , - 4 8 , - 4 9 şi 50 şi d icţ. geogr.).
In a m in tire a b iru in ţe i a s u p ra reg elu i P olon A lb re e h t în c o d ru
C osm inului în a. 7005 (1497) unde m u ltă ş le a h tă leşască a p e rit
(Vezi M iron C ostin T. I . p ag . 135).
L a M -rea N eam ţu se p ă stre a z ă o evanghelie m a n u sc risă a M i­
tro p o litu lu i T eo ctist d in a n u l 1512, care p o a r tă pe p ag in a de dedicaţie
u rm ă to a re a in sc rip ţie slavă, tr a d u s ă :
»Scrisu-sau a c e a stă sf. E v an g h elie cu d a re a şi cu p o ru n ca Mi-
«trop. T eoctist de la Suceava carele a fo st E gum en sf. locaş a c e s ta de
«la N eam ţ în vrem ea aceea cân d se zidea ac e a stă sf. b ise rică cu
«darea şi cu p o ru n ca iu b ito ru lu i de H risto s D o m n ito ru l ţă r ii M oldovei
»Ioan Ş tefan W . In aceeaşi vrem e a u venit şi A lb reeh t craiul L eşesc
«cu m u ltă p u te re şi m u lt a s ă p a t la C e ta te a Sucevei şi n u p u tu lu â
«C etatea şi s ’a în to rs f ă ră ispravă. I a r ă Ş tefan W . a m ers a s u p ra lui
«tare cu oştile sale şi l ’a u d o b o rât la Cosm in la a. 7 0 0 5 (1497), ia ră
«al D om niei sale an u l 41-lea c u rg ă to r lu n a lui O ctom bre 26 în ziua
«sf. D im itrie. Ş i-apoi s’a în to rs dela răsb o iu şi a sfin ţit bis. ace a sta
«în acelaş a n lu n a N oem brie în 14 . . .« (Vezi L etop. M. Cogăl. T . I.
A pendice V. pag. 391).
E x is tă o p e a tr ă p u să pe m o rm â n tu l D oam nei A n a so ţia lui
A lex an d ru cel B un, de c ă tr ă Ş tefan cel M are ; u n clopot cu in sc rip ţia
lui Ş tefan cel M a re; in sc rip ţia de pe c lo p o tn iţă şi p o r tre tu l lu i S tef.
cel M are şi a l lui P e tru R a r e ş ; p o rtre tu l şi m o rm â n tu l lui A lex an d ru
fiul lui Ş tefan cel M are şi p o rtre tu l D oam nei M aria.
D in ce în d em n anum e a z id it Ş tefan cel M are cu fini să u
B ogdan W . a cest s c h it de c ă lu g ă ri nu se ştie, a tâ ta n u m a i se ştie
că l’a îm podobit cu m u lte bogăţii.
L a 7040 S eptem bre 18, în fuga sa sp re T ran silv an ia P e tru
R areş V odă a m as aice. (Vezi L etopis. M oldovei).
T ra d iţia ne spune că în am in tire a b iru in ţei a s u p ra T ă ta rilo r
lâ n g ă su b u rb ia Iaşilo r n u m ită F ru m o a sa şi s itu a tă lâ n g ă p ă râ u l B ah -
luiu, pe cari i-a a lu n g a t p â n ă dincolo de D n istru .
D u p ă ace a stă b iru in ţă Ş tefan cel M are d ăru i m ă n ă s tire i un
ste a g p rea frum os c u s u t cu fir de a u r pe m ă ta să , care re p re z in tă pe
sf. G beorghe care i-a a ju ta t la b iru in ţă şi care d a te a z ă din a. 7000
(1502) şi al dom niei lui an u l al 37-lea. A fară de ace a sta în c h in ă
m ăn ăstirei şi v en itu rile D obrovăţului şi L ip o v ăţu lu i d in M oldova
precum şi C h ip rian a d in B asarab ia. Aice se p ă s tre a z ă şi un a l 2-lea
ste ag , un b a p tiste riu a l lu i Ş tefan cel M are şi o icoană z u g ră v ită cu
chipul sf. G heorghe, s tr ă b ă tu tă de gloanţe.
P e locul bisericei d e lem n a lui D rag o ş V odă, m u ta tă de
Ştefan cel M are în an u l 6976 (1468) în s a tu l P u tn a , u n d e o îea şe a z ă
aproape de m ă n ă s tire . (Letop. T. I. pag. 133).
In sc rip ţia slavonă fu co p ia tă de m ine in a n u l 1903, pe oare o
voi reproduce cu to a te celelalte i n t r ’un anum e op, tr a tâ n d pe la rg
despre a rc h ite c tu ra şi a r ta d in epoca lu i Ş tefan cel M are.
 16

Anul (leatul) dela

facerea lumei; în Dovada zidirei bisericei
Localitatea (— ) dela Christos Hramul
de cătră
şi luna inceperei b i s e r ic e i
şi sfârşirei Ştefan cel Mare

38 Reuseni sat, în districtul 7011— (1 5 0 3 -4 ) A re in sc rip ţie s ă p a tă în p e a tră T ăerp a capului

Sucevei, Bucovina —12 aşe z a tă afară, Ia d re a p ta in tră rii. S f Ion.
A prilie 8 p â n ă
S eptem bre 8.

39 Dobrovăţ mănăstire, ju­ 7012 (1504) ^ Are in scrip ţie o rig in a lă slavonă S ta. T reim e.
deţul Vasluiu (numită A prilie 27. s ă p a tă în p e atră.
şi Dumbrăveţ).

40 Sf. A rchidiae. Ştefan

Neam ţu-C etate în co- U rm ele p u ţin elo r ră m ă şiţe de
(d u p ă afirm area sta -
muna Vânători, plasa la paraclis.
riţu lu i N arcis Cre-
de Sus-Mijlocul, jude­ ţu lescu dela M -rea
ţul Neamţu N eam ţu ) ia r Sf./N e-
culai d u p ă D r. C.
I . I s t r a t i (vezi bis.
şi pod. din Borzeşti)

N ’are in sc rip ţie în să Ş tefan cel

41 Ştefâneşti sat, pe malul M are se pom eneşte ca c tito r, de S ta . P arasch iv a.
Prutului, jud. Botoşani c â tr ă coi b ă trâ n i, cari p ă s tre a z ă
a c e a s tă tra d iţie din m oşi şi s tr ă ­
m oşi, zicând c ă biserica a a v u t
o p a rte d in m oşia S tefăn eşti, do­
n a tă de c ă tr ă D o m n u l M oldovei
Ş tefan cel M are şi că U onst. P a -
lad e care avea şi el o p a rte d in
m oşie, a trim is pe vechilul său
«D ebit Morg« şi a c e ru t de la
p re o tu l lo n iţă , ce era ca proestos
bisericei şi care p ă s tr ă actele
moşiei, s ă i le d e a s ă v a d ă iscă­
litu r a Ini Ş tefan cel M are şi s ă
citească ac a să la el actele. P a la d e
p rim in d actele cu îm p ru m u t în
u rm a in z iste n ţe lo r şi prom isiuni­
lor false, n u le m ai înapoiase tnu-
tâ n d u -şi sediul la o a ltă m oşie a
lui. P re o tu l n e m ai p u tâ n d prim i
actele, m oşia ră m a se în stă p â n i­
re a lu i P alade.

42 Suceava oraş, districtul T ra d iţia locală.

Suceava

43 Burdujeni T ra d iţia locală.

S’a g ă s it o p ia tr ă cu in scrip ţie

44 Fântânele sat, corn. N ico-. p u s ă sub sf. m asă, precum şi o Cuv. Paraschiva
reşti, judeţul Tecuci, j ico an ă cu in sc rip ţie care am in ­
te ş te pe Ş tefan cel M are ca c ti­
to r. (D icţ. G eogr. a l ju d .)

A servit din început,
serveşte azi şi în ce stare
se află
A servit din început ca schit de dilu-
gări, iar astăzi serveşte ca bis. de mir.
începută de Ştefan cel Mare, insă mu­
rind acesta, sfârşită de fiul său Bogdan
Voevod.
A fost din început schit de călugări.
Un paraclis mie, pentru Curteni, în
colţul despre Nord în cetatea Neamţu
(vezi istor. M-rei Secu tom. III. adaos la
fine la No. 9 de Egumen Narcis Creţu-
lescu). In nrmă făcută biserică de Petru
Rareş Vodă (Tradiţie culeasă de la părin­
ţii cei vechi şi tradiţie).
Din început a fost schit de călugări,
iar astăzi serveşte ca biserică de mir.
E în stare bună.
Paraclis p. Domniţele curţii şi beizadele.
Stânsă.
Biserica stânsă şi în anul 1597 fu zidită
în locul ei o altă biserică.
A servit din început ca biserică Dom­
nească. Azi stânsă.
17
Cu ce ocaziune a fost zidită de Ştefan cel Mare
In amintirea tăerei capului lui Bogdan Voevod, tatăl lui Stef.
cel Mare, de cătră Petru Aron Vodă, fratele lui Bogdan, în anul
1461 în răvărsalul zorilor spre Vineri Octombre 17 in satul Reusem.
(Vezi Cromerus Erber 22 pag. 341, cron. M. Costin, M. Cogăl. şi
Letop. T. I. pag. 116).
Biserica fu terminată cu două luni înaintea morţii lui Ştefan
cel Mare şi are o clopotniţă mare isolată. Legenda spune că Ştefan
Vodă mergând odată prin părţile locului ar fi rătăcit aproape de schi­
tul Dobrovăţ, unde văzând lumină s’ar fi îndreptat^ spre el şi bătând
la uşă şi întrînd, ar fi zis «Dobrovecer» iar călugării i-ar fi răspuns
«Dobrovăţ». Biruind pe Tătari la Frumoasa lângă Iaşi cu ajutorul sf.
Gheorghe a cărui icoană a fost dusă în luptă, Ştefan cel Mare zidi
biserica şi dărui acea icoană şi veniturile bisericei M-rei Zograf. (Vezi
o călăt. la munt. Atbos de Th. T. Burada).
Cetatea Neamţu situată spre apusul T.-Nearaţu pe partea
dreaptă a drumului ce duce cătră M-rea Neamţu, pe culmea unei râpi
muntoase, într’o poziţie foarte strategică. (Vezi dicţ. geogr. al jud.
Neamţu). Aci pune Domnul în timp de primejdii pe Domniţa, copii
săi şi averea sa în siguranţă.
Din ce anume îndemn fu zidită de Ştefan cel Mare nu se ştie.
Biserica e situată pe foasta proprietate a lui Ştefan cel Mare,
care nume îl poartă localitatea şi acuma. La stânca Ştefăneşti se vede
un părete înalt cu o peşteră despre care spune legenda că ar fi fost
locuită odată de o doamnă a lui Ştefan cel Mare, unde s ar fi aflat
un palat făcut în stâncă.
In raionul curţii domneşti, anume în grădină, după spusele
tradiţionale, ar fi fost încă o mică biserică pentru beizadele şi dom­
niţe pe locul undo e acuma o bisericuţă a sf. Ion Botezătorul spre
răsărit dela sf. Dimitrie. (Melchisedec rev. areb. a. I. voi 1.)
Legenda spune că pe locul actualei biserici era încă cu 100
ani mai înainte o biserică de lemn construită de Ştefan cel Mare şi
că într’însa a fost dat surgun un Mitropolit care se opunea la cunu­
nia cu fica Domniţei Maria, cea răpită din ţara Muntenească. Mai
spune de asemenea că locul a trecut în stăpânirea lui Ion Purice-
Movilă, care a adunat material pentru o biserică de peatră, dar ca
numai fiul său Teodor a clădiţ’o, de unde şi supranumele de «Mănă­
stirea Teodoreni«. Legenda coincide cu faptele istorice.
Pe locul acelei biserici se află astăzi o altă biserică, făcută de
locuitorii actuali.
 18
Bisericile zidite de Ştefan-cel-Mare se
împart în trei serii ş. a . :
Seria I - a : bisericile zidite cu porunca şi
cheltuiala lui, cu anul ştiut după inscripţia
bisericei, pomelnicul existent sau alte probe
sigure.
Seria I l a : bisericile zidite de el, însă
cu anul neştiut de noi din causa lipsei in­
scripţiei, care s’a perdut în decursul tim­
pului, şi
Seria III\a: bisericilg vechi cari au existat
mai înainte de Ştefan, însă el le-a reparat
sau rezidit în parte după trebuinţă, fără a
le da o altă înfăţişare de cât cea originală.
Se ştie că Moldovenii stimulaţi de mărirea
lui Ştefan-cel-Mare îi atribue mai multe zi­
diri, de câte a făcut el. Ori-ce biserică,
ori-ce ruină de cetate sau ori-ce pod vechiu
a cărui origine e necunoscută poporului,
se atribuie acestui Domn.
Aşa fiind se impune de la sine a se şti
şi bisericile reparate sau rezidite în parte
de Ştefan cel Mare, deşi architectura lor nu
corespunde cu tipul celor întemeiate de el,
şi pe care le-am redat în mod cronologic.
Ele s u n t:
1) Biserica cu hramul S-ta Paraschiva de
la Episcopia din Roman, restaurată în anul
6996 (1488) şi înoită pe urmă de neamul
lui Petru Vodă Rareş. (Natura faptelor şi
tradiţ., Cron. Romanului T. I., pag. 1 3 3 -3 9 ,
tom. II. pag. 31 şi 86).
2) Biserica dela M-rea Grigoriu dela sf.
Munte Athos, restaurată în anul 7005 (1497)
(Probă Iosif, asemenea cronica lui Şincai şi
manuscript, lui Săulescu pag. 53 din 1883,
păstrat la Acad. Rom.)
3) Biserica cu hram. sf. Voevozi din satul
Stroeşti (zis şi satul Laiu) corn. Paşcani,
jud. Suceava. (Dicţ. geogr. al Rom. T. I.
pag. 484 şi trad. locală).
4) Biserica cu hram. Sf. înviere (Paştele)
dela M-rea Doamnei din satul cu acest
nume, lângă Botoşani. Pe urmă biserica
renoită de Doamna Elena Rareş.
5) Biserica cu hramul sf. Adormire din
satul Dămăscheni, jud. Dorohoi. pl. Coşula;
biserica e stânsă. (Trad. sătenilor).
6) Biserica cu hram. sf. Adormire din Iaşi
restaurată în anul 1468, pe urmă închinată
de Petru Vodă Şchiopul în 1583 Aug. 4 la
M-re sf. Sava din Ierusalim. (Istoria bis. sf.
Sava din Iaşi).
7) Biserica cu hram. sf. Atanasie dela Zlo-
dica din coastele Cotnarului. (După tradiţia
locală).
8) Biserica sf. Archidiacon Ştefan riin
cetatea Catelina dela Cotnar. Pe urmă bise­
rica şi cetatea s’au ruinat şi Logofătul George
Radu — prin călugărie monahul Grigorie
Radu numit — a dărâmat cetatea şi bise­
rica din Catelina şi-a zidit cu acel material
biserica sf. părinţi loachim şi Ana, cu toate
acaretele dela mitocul dela Cotnari, închinat
mănăstirei Neamţu. (Din istoria paraclisului
şi din tradiţia părinţilor Cotnarului).
9) Biserica cu hramul sf. Nicolai dela
Episcopia din Rădăuţi *), restaurată în anul
6986 (1478—80), care în urmă fu din nou
restaurată şi de Petru Rareş la anul 1532.
10) Biserica cu hramul sf. Gheorghe cel
Vechiu din târgul vechiu dela „Strachină11
la Botoşani, ca din partea Doamnei sale
Maria 7009 (1501). Pe urmă reînoită de
Doamna Elena Rareş la 1541, care biserică
este şi acuma, având şi inscripţie.
11) Biserica din început din satul Hăr-
măşeşti corn. Paşcani jud. Suceava, a fost
asemenea restaurată. (Tradiţia).
12) Biserica din corn. Dimăcheni, jud.
Dorohoi. (Vezi tradiţia).
13) Biserica din corn. Dealu-Nou din jud.
Bacău, numit „Siliştea11. (Tradiţie).
14) Biserica din cimitirul din câmp din
Valea-Mare, jud. Bacău. (Tradiţie).
15) Bisericuţa din marginea pădurii Ţibă-
neşti, jud. Vaslui. (Tradiţie).
16) Biserica din satul Faurii com. Zăneşti,
jud. Neamţu.
17).Biserica din satul Rădăuţi, judeţul
Dorohoiu.
18) Biserica sf. Neculai din Tg.-Frumos.
19) Biserica din satul Măşcăteşti, com.
Dobreni, jud. Neamţu.
*) în a c e la ş i tim p Ş tefan cel M a re o rd o n ă a se
r e în o i şi to a te in s c rip ţiu n ile d e p e m o rm in te le D o m ­
n e ş ti d in b ise ric a c a te d ra lă a E p is c o p ie i R ă d ă u ţi, cari
c u p rin d r ă m ă ş iţe le p ă m â n te ş ti a le c e lo r m ai v ech i
D o m n i ai M o ld o v e i ş. a . : B o g d a n cel B ă trîn , L aţico
V ., R o m a n V ., Ş te fa n cel B ă trîn şi B o g d a n V. fra te le
lui A le x a n d ru cel B u n , cari ră m ă ş iţe e x is tă şi a c u m a .
 19

20) Biserica din com. Grumăzeşti, judeţul câte-va trepte, a fost consacrată serviciului
Neamţu. d iv in ; altarul a ocupat mijlocul sanctua­
■X * * rului şi în locul scaunului pretorului fu
Bisericile zidite de Ştefan cel Mare se aşezat cel al Episcopului, iar hemiciclul a
deosebesc în genere prin caracteristica influ­ luat numele de altar' sau absida.
enţei stilului gotic-german, care s’a infiltrat Nava de obiceiu a fost dirijată dela răsă­
în stilul bizantin, formând ambele un stil rit la apus. Mijlocul basilicei desvoltându-se
aparte, care nu se găseşte de cât la m onu­ fu numit răscruce, având două abside late-
mentele lui Ştefan cel Mare
în aceea epocă, prin urmare
suntem îndreptăţiţi a’l numi
„stilul lui Ştefan cel M are“
pe care’l introdusese anume
prin meşteri străini, din cauza
solidităţii arcului pentru a
acoperi spaţiuri mari.
în general aceste biserici
au înălţimea în oare-care
disproporţie cu lăţimea, ceea
ce le dă o înfăţişare mai
zveltă de cât o au bisericile
bizantine din alte epoce, şi
tocmai aceasta le dă o apa­
renţă neobicinuită, im pună­
toare şi plăcută.
Bisericile, văzute în plan
orizontal, ne îndreptăţesc a
le împărţi în trei tipuri deo­
sebite şi bine determinate
prin caracteristicile lor ş. a.
în tip. A, B şi C.
Tip. A : are o navă sim­
plă, lungă şi dreptunghiulară
cu o absidă la altar, vizibilă
în exterior în plin centru.
Această navă e de cea mai
străveche formă a noastră,
moştenită dela Romani sub
numirea de „bazilică".
Pe timpul Romanilor ba­
zilica a fost destinată a servi
afacerilor publice de comerţ
şi pentru justiţie. B iseric a d in s a tu l B ă d ă u ţi în B u c o v in a .
V e d e re lu a tă d u p ă r e s ta u r a r e în a. 1903 (aflăt. în co le c ţ. a u to ru lu i).
Bazilica are în plan ori­
zontal, forma oblongă cu un hemiciclu şi rale, dirijate dela miază-zi la miază-noapte,
e împărţită dealungul navei în trei regiuni al cărei pătrat mărindu-se în linie verticală
(părţi sau lăture), iar transversal în două în sus, formă nn turn deasupra, care dă
regiuni. lumina trebuincioasă interiorului.
Această formă veche a fost întrebuinţată Prin astfel de transformări făcute cu tim ­
mai târziu şi de creştini pentru cultul lor. pul, s‘a trecut pe nesimţite dela basilica
Partea superioară a navei puţin ridicată cu păgână la biserica răsăriteană, cu forma
 20
crucii romane şi la bisericile gotice, toate
evoluând pe baza planului primitiv. Caracte­
ristica stilului roman - sacru sunt arcuri
centrate, iar curba întrebuinţată este plin
centru. Zidurile sunt de obiceiu aparente
de piatră şi cărămidă.
Pentru a putea probă până la evidenţă
cele de mai sus, suntem nevoiţi a introduce
pe cetitori în cetatea Tropeensilor din apro­
pierea satului Adamclisi.
v ■>,; 1
B ise ric a d in B o rz e ş ti
(C o n stru ită d u p ă tip A , v e d e r e a a b sid e i).
Din oraşul de odinioară, care ocupă o
suprafaţă de 12 hectare, s’a scos la lumină
între altele şi temeliile unor vechi basilici,
care sunt aşezate foarte aproape una de
alta ş. a. la dreapta şi stânga căii princi­
pale, care parcurge oraşul în direcţiunea
Ost-Vestică,- despărţindu-1 în două jumătăţi
aproape egale.
Intrând prin poarta de Ost, se văd teme­
liile (fundaţiile cu soclu) a două basilici
aşezate cătră răsărit şi paralel cu calea
principală. Văzute în plan ele ne prezintă
o navă lungă dreptunghiulară cu câte o
absidă spre răsărit, ceea ce dovedeşte că
aparţin bisericilor creştine, zidite însă în
diferite epoci. O a treia basilică e aşezată
în mijlocul oraşului, vertical pe calea prin­
cipală, având o navă lungă dreptunghiulară
de 23.00 X 56.00 m. lungime, două rînduri
de coloane de marmură albă, care o des-
parte în trei regiuni. Ea a servit precum
am amintit, afacerilor publice, de comerţ şi
pentru justiţie.
DI Tocilescu e de părere că această ba­
silică ar fi din timpul lui Trajan, făcând
parte din Municipium Tropaei Trajani.
A patra basilică tot cu navă lungă drept­
unghiulară şi cu o absidă la răsărit, se
află în partea de sus a colinei din apro­
pierea cetăţii, numită „basilica coemeterialis“.
 21

Revenind la tipul „A“ al bisericilor lui foarte înalt şi cu o pantă de scurgere foarte
Ştefan cel Mare, vedem clar asemănarea repede, (vezi biserica din Bădeuţi) care
formei principale a navei cu cea romană, acopere toată nava dealungul ei, într’o linie
străveche. neîntreruptă; tipului A îi lipseşte de regulă
Absidele laterale pe cari le întâlnim la tip turnul.
^ ş i B, lipsesc de regulă acestui tip A de Dacă întâlnim un atare tip (A) cu turn,
biserică, le indică însă în i n t e r i o r u l e incontestabil că acesta fu adăogit mai în
ei în rescruce câte
doi pilaştri puşi în
dreapta şi stânga
n a v e i , cari mar-
chiază a b s i d e l e ,
dând astfel interio­
rului forma crucei
romane.
Aceşti pilaştri su­
portă b o l ţ i l e de
descărcare, deasu­
pra cărora e aşezată
bolta centrală, care
acopere toată nava.
Sus la mijlocul
acestei bolţi se află
tamburul, care ma­
schează bolta tur­
nului.
O variantă a ace­
stui tip ne presintă
biserica din Reuseni
(Bucovina), având
între pilaştri şi câte
o cavitate puţin
ovală, care indică şi
mai clar cele două
abside laterale ce-i
lipsesc.
Corpul sau nava
bisericei o desparte
de obicei un zid
gros şi puternic, la
fel cu zidurile exte­
rioare, î n : naos sau
partea bărbătească
şi pronaos sau par­ U ş a v ă z u tă d in p r o n a o s în s p re n ao s, în B iseric a d in B o rz e şti.

tea, femeiască având

o uşă joasă şi îngustă, cu uscioare bogat
profilate şi sculptate în peatră. (Vezi stampa).
Astfel de uşcioare cu mici variante potri­
vit tipului A, B sau C, întâlnim fără excepţie
la toate biSericele zidite de Ştefan-cel-Mare.
Bisericile au de regulă un acoperemânt
urmă de alţii şi ca dovadă aducem câte-va
exemple ş. a. biserica din Răsboeni, repro­
dusă de Gh. Asaki în calindarul lui din a.
1855 fără turn, aşa precum a fost ea din
început, pe când aceeaşi biserică o vedem
astăzi cu două turnuri. Acela-şi fapt îl consta-
 22

tăm şi la Biserica Albă din Baia, căreia îi fu oameni speciali, nu corespund în tocmai
adăogit un turn de Petru Rareş V. sau tipului bisericilor lui Ştefan, motivul înve-
Bogdan V., lucrarea fiind din acea epocă, litorii nefiind bine resolvat, cu toate că nu­
apoi la biserica din Scânteia, căreia fu adăo­ meroase monumente de acest gen arată
git asemenea un turn la corpul principal urme în detalii constructive şi icoane cti­
deasupra pronaosului, care serveşte de clo­ toreşti de forma tipică a învelitoarei origi­
potniţă şi în fine biserica din Cotnari nale, de care şi-a dat mai bine seamă
căreia fu alipită la pronaos o tindă joasă, architectul C. A, Romstorfer conserv, c. r.
zidită, un fel de nartex, de mon. ist. prin restaură­
care supoartă o clopotniţă rile făcute la bisericile lui
diformă asemenea joasă de Ştefan cel Mare în Bucovina.
scânduri, a cărei coamă de învelitoarea tipului A este
şindrile atinge streşina bi- de regulă în două ape cătră
sericei. Nu mai puţin obser­ faţadele laterale mai lungi,
văm la o serie de biserici iar în câte o apă spre faţa­
în România şi în Bucovina dele posterioare. La ambele
t r a n s f o r m ă r i din timpuri extremităţi ale coamei, su­
vechi, cari au alterat tipul poartă doi popi (bolduri)
bisericilor lui Ştefan, încât crucile de fer aurite şi în­
este greu visitatorului neobi­ frumuseţate cu câte o sferă
cinuit a le recunoaşte şi la bază.
determina tipul la prima Streşina de obicei foarte
vedere. înaintată, fereşte sfinţii zu­
Bisericile din : Pătrăuţi pe grăviţi în câte două rânduri
Suceava, Voroneţ, Sânt-Ilie de ocniţe sau nişte boltiţe
ş. a. au suferit considerabil în contra intemperiilor.
în exterior, având turnurile Deasupra acestora ornează
cufundate în corpul acope­ faţadele de jur împrejur frisul
rişului ; alte biserici fură cornişei principale compus
transformate în interior, iar din două sau mai multe
bisericile din Vasluiu, Huşi rânduri de olane circulare
ş. a. fură complect rezidite (oale-disc; smălţuite multi­
dându-li-se o înfăţişare cu color şi suprapuse diagonal
totul străină. regulat în formă de mozaic).
însuşi r e s t a u r ă r i l e din Ele poartă în plasticitate măr­
urmă făcute în România de cile judeţelor Moldovei şi

Oale-disc sau oale circulare decorative, de teracotă smălţuite, dela biserica Iui
Stefan-cel-Mare din Hărlău, Botoşani şi Dorohoiu.
 23

ale Basarabiei, de •
odinioară (cu cele
patru judeţe, vezi
harta anexată).*)
Afară de oale
circulare ornează
şi c ă r ă m i z i l e
smălţuite puse
asemenea în for­
mă de mozaic.
Pe faţada ab­
sidei semicircu­
lare dela aii ar
cresc dintr’un so­
clu simplu, drept
în sus nişte pi­
laştri înguşti de
c ă r ă m i d ă apa­
rentă cari deter­
mină un poligon
octogonal, tan­
gent semicercular
şi care până la
vre-o doi metri
până sub streşină
se închid în formă
de arcuri mici.
Uşa principală
de întrare se află
după poziţia bi­
sericei şi după
cerinţa împreju­
rărilor, la unele
biserici numai în
partea de Vest,
iar la altele spre
Sud şi Nord. Fie­
care biserică are
anume inscripţia
ei în limba slavo-
O a le -d isc sa u o a le c irc u la re d e c o ra tiv e , d e te ra c o tă sm ă lţu ite , d e la b is e ric a lui
bisericească scul­ S te fa n -c e l-M a re d in H ă rlă u , B o to ş a n i şi D o ro h o iu .
ptată în peatră •
şi pusă la unele biserici deasupra uşei de şi iar la altele în pronaos deasupra uşei.
intrare în afară, la altele la dreapta intrării Toate uşele exterioare sunt gotice cu
multe ciubuce frumos profilate şi sculptate
*) A m g ă s it în m o lo z u l b is e ric e i sf. N e c u la i D o m ­ în peatră. (Vezi biserica din Pătrăuţi şi
n esc d in Iaşi d e c u râ n d r e c o n s tru ită , o se rie d e d ife ­
rite o a le circ u la re , p re c u m şi o p la c ă p ă s tra tă cam Bădeuţi).
d e 0 .1 8 m . s m ă lţu ită şl c o lo ra tă , c a re p o a r tă în relief Tipului A, aparţin următoarele biserici
ch ip u l u n u i c ă lă ra ş m o ld o v e n e s c , cu g h io a g a în m â n a
s tâ n g ă şi frâ u l ca lu lu i în m â n a d r e a p tă , u r m a t d e sf. din: Baia, Râmnicul-Sarat, Scânteia, Valea-
m . m . G h e o r g h e c a c u c e rito r d e ră s b o a ie . P la c a
acea stă s e a flă a c tu a lm e n te în c o le c ţia p a rtic u la ră , a
Albă sau Răsboieni, Cotnari, Peatra-Neamţ,
d-lui D r. C . 1. Istra ti. Voloveţi, Reuseni, Bistriţa, Borzeşti, Dobro-
 24
In sc rip ţia B ise ric e i d in B o rzeşti.
văţ şi toate paraclisele din cetăţi, care fură
anume construite pentru Curteni.
Tip. B are în plan aceiaşi distribuţie şi
absidă la altar la fel cu cea dela tip A,
se deosebeşte însă prin faptul că mai are
de regulă şi alte două abside laterale, cari
dau navei forma crucei romane vizibilă în ext.
Absidele laterale supoartă bolţile de des­
cărcare ale turnului, bolţile încrucişate şi cele
de susţinere sub turn, deasupra cărora se
înalţă corpul cilindric al turnului care în
nici un cas nu lipseşte acestui tip de bise­
rică. Turnul variază puţin după mărimea
bisericei şi poate f i : octaedric, dodecaedric
sau poliedric cu şesesprezece feţe şi numai
cu patru ferestre înguste, pus pe un soclu
octogonal simplu sau de formă stelară, care
se înalţă deasupra învelitoarei, purtând pentru
sine însu-şi o mică învelitoare cu o streşină
destul de eşită. Faţadele absidelor semi­
circulare sunt toate la fel cu cea descrisă
la tip. A ; învelitoarea însă primeşte un
caracter cu totul original, de oare-ce într’un
chip foarte logic, maistrul-concepător, cu o
logică simplă şi de aceea cu atât mai
frumoasă a învelit aceste abside pe baza
octogonală ce i se determinase de cătră
poligonul pilaştrilor, înfiinţând o învelitoare
care se ridică foarte înaltă . într’un con oc­
togonal şi care poartă în vârf o cruce
sveltă. Astfel cele două abside laterale şi
cea dela altar sunt bine acusate prin moti­
vul de învelitoare. Nava bisericei fiind
dreptunghiulară, s’a acoperit printr’o înve­
litoare în două ape cătră faţadele laterale
mai lungi, iar câte o apă spre faţada poste-
rioară şi spre turn.
Şi aici ca la tip. A, se ridică la ambele
extremităţi ale coamei doi popi (bolduri)
înfrumuseţaţi prin sfere, care poartă crucile.
Partea cea mai interesantă şi care are
o mare însemnătate este, că învelitoarea
navei n’a fost construită de cât pentru ea
însu-şi, afirmând astfel însemnătatea corpu­
lui principal şi nepenetrând (nepătrunzând)
învelitoarea cătră turn, nu-1 copleşeşte, ci
 25

din contră îl degajează, lăsându-i silueta puţin după dispoziţia constructorului res­
complectă până sub soclu. pectiv, pentru a da interiorului bisericei o
Bolta de descărcare a turnului, între naos înfăţişare mai bogată şi mai variată în
şi pronaos, este învelită
printr’o învelitoare scundă
în două ape, care face
penetraţia în învelitoarea
navei şi bate în soclul
turnului sub streşină, afir­
mând astfel mai mult încă
importanţa î n v e l i t o a r e i
principale a navei.
Ca partea decorativă
externă, s’a tratat într’un
mod simplu, precum am
amintit la tipul A. (Vezi
biserica din Bădeuţi, Pă-
trăuţi, Borzeşti, cea din
Sânt-Ilie ş. a.)
învelitoarea fiind cu
timpul refăcută de oameni
nepricepuţi, turnul bise­
ricei a fost cufundat în
corpul învelitoarei, şi so­
clul lui a suferit diferite
schimbări.
B ise ric a d in P ă tră u ţi în B u c o v in a .
După cum variază întru (D u p ă o v e d e r e lu a tă în an u l 1903 a flă to a re î n 'c o l e c ţ i a au to ru lu i),
câtva forma cilindrică a
turnului, astfel variază puţin şi baza lui. efecte de lumină şi umbră. Dispoziţiile
Asfel găsim biserici după tipul B, la cari de mai sus le aflăm şi la [bisericele din
Hărlău, Dorohoi, Popăuţi etc.
Tipul C : acestuia aparţin toate
bisericile mari, aşa numite Dom­
neşti sau mănăstireşti, care sunt
mult mai înalte, mai spaţioase şi
mai „bogate" în architectură de­
corativă. Ele cuprind de regulă
mormintele Domnului, al familiei
şi rudelor sale precum şi ale Mi­
tropolitului respectiv.
M ă n ă s t i r e a Neamţu d. ex.
ajunge lungimea de 40.50 m.
lungime pe 9.60 m. lăţime şi a re :
naos, pronaos şi nartex, care din
urmă lipseşte tipului A şi B.
Mănăstirea Putna, ca cea din­
tâi mănăstire numită şi Dom­
Id e m B ise ric a d in P ă tră u ţi în B u c o v in a . nească, are o lungime de 36.80
m. pe 10.80 m. lăţime şi după cum
soclul turnului are formă stelară şi ocniţe ‘se ştie din cronice, a fost din puuct de vedere
mici (vezi biserica din com. Sânt-Ilie) variind constructiv şi decorativ una din cele mai

bogate biserici. Nu ne ocupăm aici în detaliu
cu architectura bisericilor lui Ştefan-cel-Mare
pe cari le-am amintit şi nici n’am avut altă
intenţie, de cât să orientez pe cititori, când
vor întâlni în călătoriile lor aceste tipuri de
biserici, spre a nu le confunda ca mulţimea
(poporul), care pretinde că fiecare zidire
mai veche cu întemeietor necunoscut ar
fi toate ale lui Ştefan cel Mare.
Tocmai aceste trei tipuri au făcut pe
mulţi pretinşi cunoscători să se exprime
într’un moment de confuziune şi în lipsă de
cunoştinţe mai aprofundate, că Ştefan cel
Mare n’ar fi zidit bisericele sale după un
anumit tip, atribuindu-i şi ei tot felul de
ruine de origine necunoscută, ca făcute de el.
Aşa fiind doresc să preîntâmpin greşala
multora, relevând tipul caracteristic al bise­
ricilor lui Ştefan, cari în detaliuri construc­
tive şi decorative, externe şi interne, coincid.
Oricare abatere dela această regulă ne în­
dreptăţeşte de a o considera ca adăogire
ulterioară, lucru ce se constată destul de adese.
B ise ric a d in c o m u n a S'ânt-Ilie în B u c o v in a .
( V e d e re lu a tă în a n u l
26
Prin întemeiarea multor mănăstiri şi bi­
serici, Ştefan cel Mare a servit două cause
însemnate şi a n u me : pe de o parte a întă­
rit în inima poporului cultul ortodox-bise-
ricesc, pe atuncea de tot desvoltat şi urmat
cu mare evlavie de însu-şi Domnul şi Curtea
lui şi care a adus foloase uimitoare patriei,
pusă la grele încercări, păstrând averea şi
limba, morala etc., pe de altă parte neexis­
tând pe vremea aceea întocmiri speciale ale
statului şi pentru a nu atrage atenţia duş­
manilor învecinaţi, bisericile serveau în sine
multor necesităţi.
Ca să fim îndreptăţiţi a susţine că biseri­
cele au servit oare-cum ca puncte de bază
strategice lui Ştefan cel Mare, este chipul
cum ele au fost dispuse şi nu numai atât,
ci ele erau şi pe căile de comunicaţie cele
mai directe, cari duceau la Curţi-Domneşti
şi Cetăţi şi chiar o mică observaţie ne în­
dreptăţeşte la susţinerea opiniei noastre, căci
toate bisericele construite de Ştefan cel Mare
sunt aşezate pe locuri dominante, servind
1903, a flă to a re în c o le c ţia a u to ru lu i).
 27

ca puncte de concentrare şi razim pentru lor, cum este d. ex. turnul clopotniţei la
reînoire de forţe, ca puncte de rezervă, ca Peatra-Neamţ, la Popăuţi, la Dobrovăţ ş.
lazarete vremelnice*) pentru cei răniţi în mul­ a. şi cari prin însuşi destinaţiunea lor, ne
tele răsboaie şi mai ales ca locuri de siguranţă dovedesc analogia cu culele din Oltenia.
şi de apărare pentru locuitorii din împre­ * * *
jurimi cu averile lor, surprinşi de duşmanii
Afară de biserici, Ştefan cel Mare a zidit
sălbateci, cum se purtau în genere răsboaie
în decursul îndelungatei sale Domnii şi
în aceea epocă chiar în Vestul Europei.**)
multe edificii profane, dictate mai ales de
Neexistând pe vremea aceea nici centre
interesul apărării ţării şi de cel al raportu­
de cultură şi industrie ca astăzi, mănăstirile
rilor comerciale.
îndeplineau toate aceste îndătoriri cu multă
Astfel vedem că la 1475 Ştefan cel Mare
osârdie, pentru care fapt Domnul ţării le
hărăzea moşii, mori, prisăci, venituri, robi construeşte turnul de corăbii (farul sau arsa-
şi alte averi considerabile. naua), dela peninsula Athos, aproape de
mănăstirea Zugrafu (vezi harta anexată) care
Toate bisericile erau încunjurate de ziduri există şi astă-zi.
înalte, având la colţuri turnuri de apărare
La 1478 începe şi sfârşeşte rezidirea ce­
cu metereze pentru săgetat, iar mai cu seamă
tăţii Chilia (Letop. T. I, pag. 166).
turnul de-asupra porţii de întrare, păstră
La 1483 Ştefan cel Mare întemeiază
ocniţele pe unde aruncau asediaţii smoală
Cetatea-Nouă sau Novograd de lângă Roman
ferbinte, petre, foc, hoituri, apă ferbinte etc.
(cron. Roman şi Letop. T. I. pag. 167), pe
pe capul asedianţilor, uzând de toate mij­
când cetăţile: Hotin, Soroca, Orheiu, Ti-
loacele de apărare şi de atac, cunoscute în
ghina,Cetatea-Albă, Suceava, Cetatea-Neamţu
acea epocă.
şi Crăciuna, pe rând le întăreşte, spre a
Alături de unele biserici construite pre­
puteâ ţine piept duşmanilor.
cum am zis de regulă pe locuri dominante,
Constatăm cum cetăţile în partea Nord-
aflăm clopotniţe isolate, foarte înalte şi
Estică a ţării sunt înşirate dea lungul malului
puternice, cu ziduri groase cu metereze,
drept al Nistrului, pentru a servi ca scut de
care afară de scopul ce-1 îndeplineau, folo­
apărare contra năvălirilor polone şi tatare,
seau la ori-ce moment serviciului de trans­
pe când la Sud trei din ele împedecau
mitere a semnalelor de alarmă în cas de
incursiunile Turcilor şi Muntenilor.
necesitate ş. a., ziua prin tragerea clopotelor,
a căror sunet se revărsă în depărtări mari, Acestor însemnate lucrări de apărare
iar noaptea mai ales prin semnale de foc urmară şi alte mai mici după trebuinţă, ne­
cu smoală aprinsă în vârful prăjinei înfipte cesare serviciului de recunoaştere.
deasupra clopotniţei. Astfel ne spune legenda că Ştefan-cel-Mare
Astfel se explică disproporţia ceâ mare a făcuse un ceardac pe piscul dealului Coţoiu, ca
clopotniţelor foarte înalte faţă de bisericele loc de privit în spre mează-noapte şi asfinţit
a târgului Huşi, unde este un loc deschis
c) B ise ric a d in P ă tr ă u ţi p e S u c e a v a a sfervit c a la ­ şi pe unde năvăleau duşmanii. (Dicţ. geogr.
z a r e t p e n tr u o sta ş iii ră n iţi în r ă s b o a ie le lu i Ş te fa n .
**) în ia rn a a n u lu i 1768 fiin d ră sb o i cu R u şii şi r ă tă ­
şi legende dela Ştefan cel mare de S. Teo-
ciri d e T ă ta ri h ă m e s iţi şi S p a h ii d e s fă c u ţi d in o a s te a dorescu — Kirileanu).
P a ş e i c e p ă z e a Iaşii, „ b a ro n u l d e T o t“ a g e n t fran c ez,
p e l â n g ă H a n u l T ă ta rilo r, v e n tn d d e la B o to ş a n i a Puncte de aceste de privit avusese Ştefan
g ă s it că în m ă n ă s tire a P o p ă u ţi, n u m ai p u te a u să cel Mare multe în ţară şi poporul ştie din
în c a p ă o a m e n ii ce s e a d ă p o s tiră cu a v e rile lor, în tre
z id u ri, fiin d la 7— 8 0 0 0 lo c u ito ri, cari şi-au c ă u ta t tradiţie să povestească cu atâta* însufleţire
acolo sc ă p a re a . E l au z i c h ia r ţip ă tu l fe m e ilo r şi c o p ii­ şi admiraţie pentru acest Domn, în cât îl
lor. B oerii d rn p a r te a lo c u lu i d e s b ă te a u a s u p ra p ri­
m e jd ie i cei d in afară, n ’a v e a u p â n e şi o c e rc a u cu preamăreşte ca „cel Mare, cel Bun si Sfânt,
s tr ig ă te d e s n ă d ă jd u ite . El fiin d u n U n g u r fo a rte în- chiar şi împărat". .(Vezi şi pag. de dedic,
d r ă s n e ţ, v o i să v o rb e a sc ă g r e c e ş te a c e s to r n e n o ro c iţi,
ca să-i în d e m n e a s e în to a rc e la ei a c a s ă , d a r strâ n - din evangheliarul din Humor din a. 6981
s o a re a şi s g o m o tu l a ju n s e ră a ş a d e a m e n in ţă to a re , (1473) Iunie 17 unde scrie : „UrtdrcMxcTHKKiH
în c â t fu b u c u ro s să p o a tă eşi p e p o a rtă , a ru n c â n d
asp ri d e a rg in t, ca să-i facă loc. (Isto ricu l b ise ric e i H X'pîCTOd&KHKMH LţdpZ (împărat) Ivv GTf$dH
P o p ău ţi d e P ro to p o p ia B o to şan i).
fiOEK<>Ad rOCIÎOAdpTi 3EMAH MOrtAdK/Ll\‘iHCKOH... “
 28

vezi şi M-rea Humora în catagr. sub No. tăţile Neamţu şi Suceava" (pag. 21), aminti
curent 7). de un „Teodor" ca architect al biserici
Ştefan cel Mare a construit şi poduri de lui Ştefan cel Mare.
peatră, ca cel dela Borzeşti ş. a. Semnele lapidare care ne indică urm
Afară de aceste mai există şi fântâni, meşterilor, cnnoscute şi publicate pâ
ciuşmele, iazuri şi movili pentru apărare ca acuma, sunt preă insuficiente în cât

P o d u l lu i Ş te fa n cel M a re d e lâ n g ă B o rz e şti
în a in te d e r e p a ra ţiu n e .

cele din valea Racovei de lângă Vaslui putem spune cu precisiune că opera cut
apoi cele de lângă Huşi ş. m. a. de aceste. de construcţie aparţine cutărui meşter-c<
(Istorisiri şi cântece poporale de S. Teodo- structor cu taraful lui de cutări meşti
rescu — Kirileanu). lucrători, sau că toate la olaltă aparţin nur
unui singur meşter-constructor, de oare
Dl G. Mandrea, architect, în conferinţa întâlnim în cercetările noastre cari nu
sa ţinută la sediul societăţii architecţilor din pot mărgini numai asupra vechei Moldo'
Bucureşti în anul 1901, tratase despre „Ce- ci trebuie să se îndrepte mai cu seamă
căutarea meşterilor asupra patriei lor, de
unde au venit la noi şi comparând lucrările
similare cu ale noastre din aceeaşi epocă,
vom găsi mai mulţi meşteri-constructori,
cari au lăsat urme mai sigure şi cari pro­
bează până la evidenţă operile lor.
Astfel în anii 1490—96 întâlnim pe meşter-
constructor Andreas Lapicida (a cărui nume
original din tată în fiu va fi fost după'ocu-
paţia familiară „Steinmetz") de fel din Sibiu,
care construeşte în acest restimp o biserică
sătească la Mediaş comit. Mediaş, cu ziduri
întărite şi turnuri de apărare cu metereze,
a cărei detalii sculptate (ciubuce) în inte­
riorul bisericei, se aseamănă întocmai pro-
filelor sculptate la bisericile lui Ştefan cel
Mare.
Nu insist asupra altor asemenea monu­
mente săseşti din Transilvania, de oare-ce
ştim că apariţia elementelor gotice în bise­
ricile lui Ştefan cel Mare se datoreşte însuşi
acestui Domn, care, vrând să dea bisericilor
sale o extensiune mai mare, o aparenţă
mai măreaţă şi o bogăţie mai variată în
architectură, introdusese în ţară meşteri
străini Germani în special Saşi.
De altfel ştim din izvoare istorice netă­
găduite că am adoptat succesiv dela Ger­
mani şi o parte din legea orăşănească
magdeburgesă (dreptul bazat pe obiceiu­
rile pământului german în parte contopit
cu elemente din cel scris roman) şi am
primit apoi numiri pur germane pocindu-le
pe româneşte ca : Schultheiss=şultuz, (adică
primar), Rathsbtirger sau Btlrger = părgar
(consilier) ş. m. d. Aşa fiind, de ce să nu
căutăm în centre şi colonii de cultură ger­
mană isvoare şi dovezi trebuincioase nouă
pentru a ne puteâ reconstitui trecutul nostru
pe date absolut sigure?
în comuna Caţa, comitatul Târnava-mare
se află o biserică săsească, care are un
turn de apărare zidit în secolul al XV-lea
şi care e la tel cu clopotniţa formidabilă
din Popăuţi lângă Botoşani, zidită în anul
1496, adică tot în secol, al XV-lea.
Ca şi bisericlie lui Ştefan cel Mare încun-
jurate cu ziduri î n t ă r i t e , găsim, şi în
Transilvania biserici săseşti zidite în aceiaşi
epocă şi la fel cu ale noastre întărite, unde
locuitorii din împrejurimi în timp de pri­
mejdii se închideau şi se apărau.
Biserica săsească din Grossau, comitatul
Sibiului, înconjurată cuziduri întărite, are
un turn hexaedric înalt, zidit în anul 1498
si care se aseamănă întocmai cu turnul
hexaedric, numit „turnul vistieriei" dela mă­
năstirea Putna, construit în anul 1481, după
cum o spune inscripţia care există şi azi
aşezată sus pe turn. (Copia se află în po­
sesia autorului).
Din aceste comparaţii caracteristice reese
că, noi nu suntem îndreptăţiţi a atribui
numai unui singur maistru-constructor ope­
rile monumentelor lui Ştefan cel Mare prin
faptul că, ele se clasifică foarte uşor în trei
tipuri distincte, precum s’a demonstrat am ă­
nuntele tipice ale construcţiilor enumerate.
Se poate deci conchide că mai mulţi
maiştri au fost chemaţi de Domn de a în­
deplini sarcinele înalte ce li s’a încredinţat.
De altfel şi epocile diferite în cari au
fost construite monumentele (vezi catagrafia
cronologică) cu şirul lor de circumstanţe
variate, ne obligă a crede că diferite mâni
au lncrat. însă cu cea mai mare statornicie
Ştefan cel Mare a ţinut ca acela-şi meşter-
constructor cu taraful lui de meşteri-lucră-
tori să execute un anumit tip A, B sau C.
D ovadă: în anul 1472 se construeşte Bi-
serica-Albă la Iaşi (ţara de jos) şi acelaşi
an o altă biserică la Humor (ţara de sus),
ambele stânse. Distanţele ce le separă vor­
besc de la sine.
îu anul 1495 se zideşte în diferite şi înde­
părtate localităţi câte o biserică ş. a. la :
Dorohoiu (ţara de sus), cea din poiana Sire-
telui numită Pobrata şi biserica episcopală
din Huşi (ţara de jos).
în anul 1496 se zideşte biserica din Po­
păuţi şi Tazlău după tip B şi acelaşi an
biserica din Răsboieni şi Cotnari după tip
A. Va să zică în acelaşi an se construesc
patru biserici după două anumite tipuri şi
în patru diferite localităţi. Este posibil
aceasta din partea unui singur maistru-con­
structor care e obligat să supravegheze ma­
terialele. să conducă lucrările şi să indice
detaliile ?
 30
în anul 1502 se zideşte biserica 'Zugraf
de la sf. Munte-Afhos după tip B şi acelaşi
an biserica din Volovăţu Ţara de sus după
tip A.
Se puteâ să fie un singur maistru-con-
structor în două locuri aşa depărtate, când
distanţele de parcurs sunt aşa de mari şi
căile de comunicaţie au fost atât de im­
practicabile şi nesigure.
Spre dovadă că un anumit tip de biserică
se execută succesiv de acelaşi maestru-
constructor, cităm datele zidirei bisericilor
ca de ex. cu tip A făcute în a n u l: 1474 la
Rîmnicu-Sarat, 1491 la Bacău, 1493—94 la
Borzeşti, 1494 la Scânteia, 1496 la Răsboeni
şi Cotnari, două localităţi apropiate, 1497
la Peatra-Neamţ, 1498 la Bistriţa, 1503—4
la Reuseni, 1504 la Dobrovăţ ş. a. dejâ
de mult stânse, a căror tip de construcţie
nu-1 cunoaştem. Tot în acest timp se zidesc
şi alte biserici după tip B şi C ca d. e.
biserica Domnească cu hram. sf. Dimitrie
din Suceava, biserica Domnească din Hărlău
şi Iaşi precum şi cea din Scânteia deja
amintită. în anul 1496 se zidesc bisericile
din Valea-Albă sau Răsboieni, Popăuţi,
Cotnari şi Tazlau, priu urmare aceea-şi (
vadă la bisericile cu tip B şi C şi nici
se poate admite ca un singur maest '
constructor - să conducă şi să esecute . n
vigoare timp de aproape 50 de ani, călăto
rind neîntrerupt în diferite localiţăţi gK .
accesibile, toate lucrările unui Domn ;
Ştefan cel Mare.
Se va răspunde poate că totuşi un sinj
maistru-constructor a condus şi executai
toate lucrările, secondat de ajutoarele p>v.
sub ordinele lui.
Nici aceasta nu admitem, fiind că d ,
renţele cotelor pe plan, dimensiunile d( .
liilor, profilele ciubucelor şi executarea
special a tipului respectiv impus a se f
presintă variante şi deosebiri în execi :
mai mult sau mai puţin rafinate, cari di', ,
ar fi executate sub acelea-şi ordine r
există.
Un studiu amănunţit despre arta în evul
mediu aflată în bisericile noastre, urme;,.:.';
în curînd într’un tratat special, despre „Ste'v
cel Mare şi Epoca Sa“, care va cuprinde :
lângă text şi două sute planşe artistice.
 I ABIL

Privind Mănăstirile şi bisericile construite de ştefan oel Mare,1457-15o4.

Nr. Denumirea Judeţul Anii Doou- motivul
ort. monumentului oonetruoţiel mentul aci
1.- Flngăraţi Neamţ 1461 Istorie şi • Refăcut
Tradiţie
2.- Putne Suceava 1466-1470 Inscripţie -Chilia Rof&out
-C.Albă
—Lipnlc
-Criptă Voievodală
3.- Biserlca Suceava 1467 Istorie şl
Albă-Baia Tradiţie -Baia Ref&out
4.- Căpriana Chlşinău 147o Inscripţie -F.eînoire Refăcut
5.- Sf.2. Botez. Iaşi 1472 Istorie şl
Tradiţie -sool Ruine
6.- Humor Suceava 1472-1473 * -Soci Ruine
7«- Sf.Faraaohiva R.Sărat 1474 Inscripţie - Refăcut
8»* Sf.Dumltru Suceava 1475-1497 * -Grumăzeşti Refăcut
9.- Sf.Nicolae Chilia 1478 Istorie şi -Refacerea Ruine
Tradiţie cetăţii
lo«— Sf.Iile Suceava 1479 Inscripţie - Bună
11.- Sf•Ilie-Fl ore şti-Vaslui 1480 Istorie şi
Tradiţie Refăcut
12.— Paraclisul Cetăţii Albe 1481 Insoripţle -Refacerea
oetăţli Ruine
13.- Paraclisul Cet. Roman 1483 Let.T. -Pt- Dispărut
curteni
14.- Sf•Nioolae- Şchela-Vaslui 1486 Istorie şl-I.răzb. Ruine
Tradiţie Hroiot
15.- Bădeuţi Suoeava 1487 Inscripţie -K.Sărat Ruine
Tepeluş
16.- Pătrăuţl Suceava 1487 Inscripţie -Il.râsb. Bună
Hroiot
17.- Voroneţ Suceava 1488 Inscripţie -Răsboieni Tfciwfi
18.- Sf.I.Botez. Vaslui 1490 Inscipţie • Podul *
înalt
19.- Predata Bacău 1491 Inscripţie -Reşedinţa *
Alexandrei
2o.- Sf•Gheorghe Hîrlău 1492 Inscripţie -Rfizb.cu •
Vlad Tep.
21.-Sf.Nloolae Iaşi 1492 Inscripţie -Cazaci la
Grumăzeşti Refăcut
22.- Borzeşti Neamţ 14S3-1494 Inscripţie -In aminti- "
rea străm.s&i
23.- Scînteia-Negreşti-Vaslui 1494 Tabluul . Rahova Refăcut
24.- Sf.Nioolae Dorohol 1495 iSibaripţie -lonăşeni Restaurat
poloni
25.- Huşi Vaslui 1495 Insoripţle -Pt. «
26.-Probota Suceava 1495 Inscripţie -î^âmînti- Ruine
străin, săi
27.- Popăuţi Botoşani 1496 Inscripţie -Reşedinţa Restaurat
Doamnei
28.- Rftzboleni Neamţu 1496 Inscripţie -Valea- «
Albă
29.- Cotnar Iaşi 1496 Istorie şi* pentru
Tradiţie curteni iTtfaout
. • • / / / . • •
 • • • 2 * — —
-tsstai

30.- Tazlflu Bacfiu 1496-1497 Inscripţie -Pentru post. Eestaur.

mamei sale
31.- Sf.Ioen P.Neamţ 1497-1498 Inscripţie -Pentru *
curteni
32.-înălţarea U.rsa 1497 Inscripţie -Codrii *
Domnului Neamţu Cosminului
33.- Paraclis M.rea
Sf.Ioen Bistriţa 1498 Inscripţie
-In amlnti-
str&n» sfii
34.* Bisericani Neamţ 1498 Inscripţie -
35.- Zugravu Greoia 13o2 Inecrip ţie -întărirea Sună
P.S.«Seiniţa.trapeze. oonaluUtn Ortodoxiei
de apfi,oflntinfi şi t u m u l de corăbii.
36.- Volov&ţ suceava 15o2 Inscripţie -Strămutarea
oelei vechi din lemn
la Putna 1468.ee ests
a lui Drageş V.1346.
37. - îleuseni suceava 13o3-19o4 Inscripţie -Bogdan XZ.uois Hestc
este Tatăl său ^ * 4 ,
38. •Paraclis Cetatea - Istorie şi •Refac erea Ruine
Sf. Nicolae Neamţu Tradiţie cetăţii
39.-• Dobrovfiţ Iaşi 15o4 Inscripţie -B&t.eu tătarii
Frumoasa Restaura
40.«• Ştefăneşti Botoşani t Istorie şi -Moşia Iul
Tradiţie ştefan Prefăe.
41.-• Şipote Suoeava Descoperiri Dispărut
Arheologice
42.-> Burdujoni Suceava Tradiţie ruine
43.-• Fintînole Bacău Fragmente din
Nicoreşti rrefâo.
44.- Vad-Dej C lu j inscripţie
Tradiţie -întărirea
Ortodoxiei
45.- Paradisul Cetăţii Cercetări -Pentru Ruine
Rotin Arheologice curteni
46. • Dolheştii Suceava 1481 Cumnatul lui ştefan cel Mare
tJ a rl şendrea
47. • Băllneşti Suoeava 1494*1499 logofătul Xoen lăutul
48.- Arbore Suoeava ! Ş o 2 lireălab şl portarul
sucevei Luca Arbore
ă i . - Suceava Suceava Tradiţie,pe locul unde este Bis.Sf.I.Botei.
, „ interiorul curţiidomm, şti,pentru domniţe.
5 o.- Dubăsari Pe malul Nistrului,axi In ruine.

Extrase din t
1.- Repertoriul Monumentelor lui Steftm cel Mare de Bals.
2 .- Lîtnfiştirile şi bisericile întemeiate de Ştefan cel
Mare.19o8.de Vla&imir S.T.M.Klrene*cu.
>•- Vieţa lui ştefan cel Mare de Prof.I.Crsu.
De către ierodiaoon Teofilact Ciobioă.
MÎnăstlrea Putna 4 martie 1972.