ORAŞUL BREZOI

CADRUL NATURAL
I.1 Poziţia şi localizarea geografică
Oraşul Brezoi este situat aproape în partea centrală a României, în
Carpaţii Meridionali, cuprinzând partea estică a grupei Parângului (estul şi
sud-estul Munţilor Lotrului, nordul Munţilor Căpăţânii) şi sud-vestul grupei
Făgăraşului (vestul Munţilor Cozia) în Depresiunea Loviştei sau Titeşti-
Brezoi (cuprinzând zona de confluenţă a Lotrului cu Oltul), la întretăierea
paralelei de 45º21’ lat.N cu meridianul de 24º15’ long.E.
El se afla în extremitatea central-nordică a judeţului Vâlcea la limita
acestuia cu judeţul Sibiu.
Prin această poziţie geografică, oraşul Brezoi este situat la 35 km depărtare de municipiul
Râmnicu-Vâlcea, pe D.N.7 (E81), la 67km de oraşul Sibiu, tot pe D.N.7 (E81), la 35km de staţiunea
Voineasa pe D.N.7A.
Oraşul Brezoi are o poziţie geografică excentrică în cadrul reţelei urbane a judeţului Vâlcea,
reprezentând centrul cel mai nordic şi cu o evoluţie net diferenţiată de celelalte oraşe ale acestuia. Străbătut
pe direcţia nord-sud de calea ferată Sibiu-Piatra Olt şi de drumul naţional 7(D.N.7) sau drumul european
81(E81), oraşul are legături lesnicioase în cadrul judeţului şi cu toate celelalte oraşe şi aşezări ale ţării.
Vatra oraşului cuprinde părţile joase din Valea Lotrului, la confluenţa
acestuia cu râul Olt, cât şi o parte din Valea Oltului, unde se află o serie de
localităţi componente Brezoiului.

I.2.Vecini
În nord, limita oraşului este altitudinală, fiind luata pe zona înaltă a Munţilor Lotrului, având o
direcţie est-vest si se învecinează cu judeţul Sibiu.
În nord-est, limita este tot altitudinală, ce desparte de comuna Câineni, iar în est Brezoiul are ca
vecini: comuna Racoviţa şi comuna Perişani.
Pe o mică porţiune, în sud-est, este vecin cu comuna Sălătrucel.
În partea sudică, oraşul Brezoi se învecinează cu oraşele Călimăneşti şi Băile Olăneşti, iar în vest cu
comuna Malaia.

I.3. Relieful
Este alcătuit din Munţii Lotrului la nord şi Munţii Căpăţânii la sud,
subunităţi ale masivului Parâng. Cele două grupe muntoase închid zona
depresionară a Depresiunii Loviştei, care separă masivul Parâng de masivul
Făgăraş.

1
2
 Fig. 1 Harta oraşului Brezoi şi plasarea lui în zonă

Vatra cu locuinţele oamenilor se află în zona depresionară ce este înconjurată de masive muntoase
cu denumiri, ca: Poiana Suliţei, Vârful Ţurţudanul, Purcarul, Purcărelul, Pleaşa Oii, ce aparţin Munţilor
Lotrului, iar la sud se află Narăţu cu înălţime de peste 1495 m, Foarfeca, Verdeşul, Poiana Târsei, Plaiul lui
Stan, Poiana lui Pavel etc. din Munţii Căpăţânii.
Altitudinea reliefului în zona locuită este de 275-350 m şi creşte în zona montană spre sud, nord şi
est. Cele mai mari înălţimi se află în Munţii Lotrului: Vf. Sterpu (2114 m), Vf. Pârcălabu (1980 m), Vf.
Robu (1899 m).

I.4. Clima este temperat continentală de tip muntos, specifică zonei Carpaţilor Meridionali, dar
mai blândă datorită aşezării oraşului în zona depresionară.
Temperaturile medii anuale oscilează între 5-6º C la 8º C, temperatura medie a lunii celei mai
calde (iulie) este de 15-16º C, iar a lunii celei mai friguroase (ianuarie) de –3,5º C. Variaţiile de
temperatură sunt în funcţie de altitudine, ca şi precipitaţiile medii anuale ce variază intre 800-1200 l/an.
Vânturile sunt în general slabe. Se simt brizele de munte mai ales primăvara şi toamna.
I.5. Reţeaua hidrografică este bogată fiind alcătuită din râul Lotru ce colectează toate apele de pe
suprafaţa oraşului, în afară de satele de pe Valea Oltului. Cele mai importante pâraie ce se varsă în Lotru
sunt, pe stânga: Păscoaia, Hotarul, Vasilatu, Valea Doabrei, iar pe dreapta: Valea lui Stan, Vultureasa, Valea
Satului şi Dăneasa.
Prin zona Brezoiului, pe direcţia nord-sud trece şi Oltul, adunând afluenţi din Munţii Lotrului. Pe
Olt se află lacul de acumulare de la Gura Lotrului.

I.6. Învelişul bio şi pedogeografic este în funcţie de aşezare şi relief (altitudine).

Vegetaţia zonală pe altitudine cuprinde etaje şi subetaje, ca etajul nemoral (al pădurilor de
foioase), etajul boreal (al pădurilor de molid), etajul subalpin (al tufărişurilor) şi etajul alpin (al tufărişurilor
pitice şi pajişti secundare). În lunca Lotrului există şi zăvoaie de arini.
Fauna este bogată, ca şi vegetaţia, fiind specifică zonei muntoase. Există şi o faună acvatică unde
predomină salmonidele.
Solurile sunt în funcţie de o serie de factori, fiind slab bogate în humus, făcând parte din clasa
cambisolurilor şi spodosolurilor.

I.7. Din punct de vedere administrativ, conform împărţirii administrativ-teritoriale din anul 1968,
oraşul Brezoi se compune din: oraşul Brezoi propriu-zis şi nouă sate: Păscoaia, Valea lui Stan, Vasilatu,
Golotreni, Văratica, Proieni, Corbu, Drăgăneşti şi Călineşti.

I. TOPONIMIA LOCALITĂŢII

„O legendă locală spune că cele patru sate de pe Lotru: Brezoiu, Malaia, Voineasa, Ciunget, ar fi
fost întemeiate de patru haiduci: Breazu, Mălai, Voinea şi Ciungu. Pentru primele trei, explicaţia s-ar putea
să exprime adevărul, pentru ultimul însă…nu.”
(Ion Conea-Ţara Loviştei, pag.112)
Brezoiu vine…”din numele de persoane Breazu, nu din slav brez-mesteacăn cum afirma de obicei
filologii. Sufixul oiu este un sufix în onomastica românească, la fel cu escu (Ion Conea-Ţara Loviştei,
pag.112).

3
REPERE ISTORICE
La Brezoi, cele mai vechi urme de viaţă umană, descoperite până-n prezent, nu datează decât din
partea mai veche a primei epoci a fierului. În punctul Valea lui Stan s-a descoperit o necropolă cu morminte
de incineraţie în ciste (cutii), considerate de profesorul D. Berciu, unice în felul lor. Tot în apropierea
acestui loc, în anul 1963, s-a descoperit o locuinţă din prima epocă a fierului de unde s-au cules mai multe
fragmente ceramice. În cea de-a doua etapă a fierului, teritoriul de astăzi al Brezoiului continuă să fie locuit
de daci. O dovadă o constituie şi moneda de aur cu legenda coson descoperită aici, datată în anul 43 î.e.n.
Istoricul D. Tudor în lucrarea sa Oltenia Romană bazat pe cercetările lui Tocilescu, etc., afirmă că
la Gura Lotrului-Brezoi a existat o staţiune romană şi un turn de pază, acesta din urmă fiind spălat de apele
Oltului în secolul al XIX-lea. În cercetările sale, Tocilescu a găsit aici o statuetă antică şi o monedă romană.
Desigur că unele săpături organizate ar putea găsi mai multe materiale arheologice în Văratica şi în alte
puncte de la Gura Lotrului. O dovadă sigura a continuităţii neîntrerupte a societăţii omeneşti din epoca
romană până astăzi o constituie documentul toponimic La Troian care apare în multe zapise de la sfârşitul
secolului al XIV-lea ca un semn de hotar La Proieni - aşa au denumit locul pe unde trece astăzi şoseaua cea
mai nouă şi podul de peste Lotru-Golotreni.
În istoriografie, multă vreme s-a discutat despre unele documente legate de prima menţiune a
Loviştei şi a râului Lotru. În acest context amintim actul de danie din 4 sept. 1389, prin care Mircea cel
Bătrân dă Mănăstirii Cozia satul Jiblea, ale cărui hotare se întind până aproape de Gura- Lotrului
(Documenta Historica, B. Ţara Românească, vol.I, Bucureşti, 1966, pag. 25-28)
La începutul secolului al XVI-lea, un document de la Radu cel Mare vorbeşte clar de o populaţie
aşezata pe râul Lotru. Este vorba de Hrisovul din 20 ian. 1505 prin care domnul întăreşte Mănăstirii Cozia
vama de la Genune(Câinenii de azi), în care se spune: ”Şi Lotrenii care vor fi negustori şi vor purta
cumpărături din ţara domniei mele sau de la unguri, toţi lotrenii să plătească vama sfintei mănăstiri, pentru
că acel om care nu va plăti vama sfintei mănăstiri şi cât asta ceea ce se cuvine, pe un asemenea om astfel să
ştie ca-l voi pune în ţeapă la vad” (Documenta Rumaniae Historica, B, Ţara Românească, vol II, Bucureşti
1966, doc nr.30, pag 73)
Cu toate restricţiile, schimburile comerciale cu Transilvania se dezvoltă continuu. Astfel, în anul
1549, un negustor din Braşov vinde la Brezoi o partidă de mărfuri, dusă într-un singur transport, în valoare
de 1000 aspri. Condica de socoteli a localităţii Braşov a înregistrat numele Brezoiului, care este astfel
menţionat pentru prima dată într-un document scris (Radu Manolescu- Comerţul Ţării Româneşti şi
Moldovei cu Braşovul, sec. XIV-XVI, Bucureşti, editura ştiinţifică 1965, pag.267).
Numele localităţii Brezoi se întâlneşte şi într-un hrisov din 4 dec. 1575 prin care se întăreşte
dreptul de proprietate pentru „…Călin, Badea, Călinel şi fiii lor din satul Călineşti…care au cumpărat ocina
şi cu muntele şi din apa Lotrului cu peşti să-i aibă cu Brezoii şi încă sunt cumpărate din zilele lui Radu-
Voievod Călugărul).
Un alt document din vremea lui Mihai Viteazu ne dă importante detalii despre localitatea Brezoi.
Este vorba de hrisovul din 14 iunie 1597 dat „lui Selvestru călugăr de la Brezoi…care a dăruit Doabra…
mănăstirii ce se cheamă Cozia”.
Pentru secolul al XVI-lea există informaţii privind existenţa şi exploatarea aurului în Munţii
Lotrului, mai întâi adunat din apa Lotrului prin spălare, iar mai târziu prin deschiderea exploatării miniere
din punctul Valea lui Stan.
După construirea Mănăstirii Cozia, ctitorită de Mircea cel Bătrân, multă vreme între lotreni şi
călugării de la Cozia au existat relaţii paşnice de bună vecinătate. Au fost şi perioade când lotrenii şi
călugării de la Cozia s-au certat din cauza lăcomiei călugărilor, care au intenţionat să răpească lotrenilor
moşia şi libertatea transformându-i în şerbi şi iobagi.
Un moment important din viaţa locuitorilor din Brezoi şi a celorlalte sate de pe Valea Lotrului şi a
Oltului îl constituie construirea şoselei „Via Carolina” de pe Valea Oltului de către austrieci prin anii 1718-
1721, când Oltenia s-a aflat sub stăpânirea Austriei. Prin construirea acestei artere de comunicaţie, care
urma in general vechiul traseu al şoselei lui Traian, Valea Lotrului a fost scoasă de izolarea economică în
care trăise multe veacuri şi a intrat în circuitul economic al ţării. Tot în această perioadă, la Gura Lotrului s-
au construit case mari, respectiv un conac, de către un domnitor austriac pe nume Schwantr-Nester.
După ce a încetat stăpânirea austriacă în Oltenia, şoseaua de pe Valea Oltului, nemaifiind îngrijită,
a devenit impracticabilă, iar Brezoiul, Golotrenii şi celelalte sate de pe Valea Lotrului au intrat din nou într-

4
o stare de izolare economică ce a ţinut până la pacea de la Adrianopole din 1829 când şoseaua de pe Olt a
fost refăcută. Acum este semnalată aici apariţia primelor joagăre pentru exploatarea lemnului. Prima
menţiune documentară de existenţă a unui joagăr în Brezoi este făcută de diaconul Socol într-un zapis din
1819. Alte joagăre apar după 1830: unul la Gura Lotrului construit de Ioan Bratovescu, altul la pârâul
joagărului, încă unul la Lunca Ganei, două la Gura Păscoaia etc.
Tot în această perioadă (1830-1838) apare şi prima şcoală în Brezoi. Învăţământul s-a dezvoltat în
continuare în funcţie de activitatea economică a localităţii.
În 1864, Brezoiul devine comună.
Numărul joagărelor a crescut foarte mult la sfârşitul secolului al XIX-lea ducând la apariţia unei
mari întreprinderi forestiere şi apariţia unor societăţi, ca: Societatea „Lotru” cu capital în cea mai mare
parte străin, Societatea „Oltul”, înfiinţată în 1913. Încetul cu încetul aceste societăţi au ajuns să cumpere
jumătate din vatra Brezoiului construind instalaţii forestiere şi stabilind depozite de materiale. Pentru a
pune capăt concurenţei aprige pe care şi-o făceau reciproc ambele societăţi, acestea s-au unit în anul 1921
într-o întreprindere nouă „Carpatina”.
În timpul războiului de independenţă din 1877 la Brezoi, se construiesc, sub îndrumarea
inginerului Nedeleanu, pontoanele podului de peste Dunăre, necesare trecerii armatei române. Acestea au
fost transportate prin plutire de la Brezoi. Marele Stat Major al armatei române a mulţumit oficial celor ce
au contribuit la aceste lucrări, recunoscându-se străduinţa lucrătorilor de la Brezoi pentru a le construi cât
mai repede. Oamenii au contribuit şi cu sume importante pentru înzestrarea armatei române. Cea mai mare
contribuţie au avut-o locuitorii Brezoiului mobilizaţi, care au participat direct la campanie, trei dintre
aceştia, Andrei Vasile, Nicolae Tufiş şi Gheorghe Beleuja, murind pe câmpul de luptă.
În secolul al XIX-lea Brezoiul era un sat de moşneni care trăiau în obşte. Conducerea obştei avea
dreptul de judecată.
Administrativ, Brezoiul aparţine de plaiul Loviştea până in secolul al XIX-lea. Plăieşii din Brezoi
aveau în pază munţii de la nord de Lotru.
Evenimentele politice şi sociale ce au avut loc la nivel naţional în secolul al XX-lea au afectat şi
viaţa brezoienilor.
În anul 1900 se construieşte spitalul actual, începe exploatarea micii şi a feldspatului pe Valea
Lotrului, iar în anul 1904 se înfiinţează Şcoala cu clasele I-IV Nr.1, ca şcoală privată.
În anul 1908, la Brezoi este fixată reşedinţa plăşii „Muntele” şi se înfiinţează judecătoria Brezoi,
apare o secţie şi in post de jandarmi, iar în anul 1914 funcţionează un suboficiu al Casei Asigurărilor
Centrale.
În timpul primului război mondial, 1916-1918, localitatea Brezoi a fost sub ocupaţia trupelor
străine, aici existând un lagăr de prizonieri iar locuitorii Brezoiului fiind supuşi uneori unor tratamente
inumane.
Greva generală din România din anul 1920 a afectat şi Brezoiul. Au loc puternice frământări
pentru satisfacerea unor revendicări economice şi politice.
În anul 1922, în prezenţa autorităţilor locale în frunte cu primarul Ion Bardaşu, a fost aşezată piatra
de fundament a monumentului „Eroilor de la Olt”, o adevărată cronică a neamului românesc, săpată în
piatră şi marmură.
Societatea culturală „Unirea” din Brezoi a fost înfiinţată în anul 1922, iar Societatea „Carpatina”
construieşte în anul 1924 actuala clădire a Şcolii cu clasele I-IV Nr.1. Pe Lotru se instalează în 1925 o
turbină de 232 CP pentru alimentarea fabricii cu energie electrică. De menţionat că între anii 1924-1956 a
funcţionat la Brezoi Judecătoria Rurală.
În anul 1938 Brezoiul trece din punct de vedere administrativ de judeţul Vâlcea, plaiul Cozia,
principala ocupaţie a locuitorilor fiind creşterea animalelor.
În timpul celui de-al doilea război mondial locuitorii Brezoiului, cu posibilităţile mici pe care le
aveau au dat pentru soldaţii de pe front, peste 1000 kg de alimente şi îmbrăcăminte. Mulţi brezoieni au
participat la luptele date pentru apărarea patriei, 37 dintre ei căzând la datorie pe câmpul de luptă. Numele
acestora a fost dăltuit în marmură pe monumentul destinat „Eroilor de la Olt”.
În perioada comunistă, datorită marilor lucrări la hidrocentralele de pe Lotru, aşezările umane de
pe Valea Lotrului au cunoscut o dezvoltare mai mare prin accesul la marile căi de comunicaţie prin
modernizarea şoselei care leagă Valea Oltului de bazinul Petroşani.
Pentru perioada de după al doilea război mondial amintim următoarele evenimente”:
- prin Legea nr. 119/11 iunie 1948, mijloacele de producţie ale societăţilor „Carpatina” şi
„Vasilatu” au fost naţionalizate;

5
 - 1948-1949 s-a construit o cale ferată cu ecartament îngust (760 mm) Brezoi- Voineasa,
renunţându-se la plutăritul buştenilor pe Lotru şi Olt.
- 1951 septembrie, se face radioficarea Brezoiului;
- 1952 – s-a înfiinţat Sectorul de Transport având 14 maşini de capacitate de 5 tone;
- 1952 – s-a dat în folosinţă Casa de cultură cu sprijinul Sindicatului UFET;
- 1956 – a fost înfiinţat la Brezoi, Liceul Teoretic cu secţie de seral, iar din anul 1960 si o secţie
de zi;
- 1968 – Brezoiul a fost racordat la sistemul energetic naţional;
- 1968 – Brezoiul este declarat oraş;
- 1969 – şoseaua Brezoi-Voineasa a fost asfaltată şi se renunţă la transportul buştenilor pe calea
ferată trecându-se la transportul cu autocamioane şi tractoare (se desfiinţează calea ferată
îngustă Brezoi-Voineasa);
- 1972 – se construieşte brutăria de către Cooperativa de Consum Brezoi şi Poşta;
- 1974 – se construieşte Creşa de copii ce a intrat în activitate în 1978; a fost construită clădirea
actualei secţii de pediatrie a spitalului;
- 1977 – construirea masivă de locuinţe a dus la apariţia unui cartier de 270 apartamente iar în
anul 1982 la 747 apartamente.
- 1986 – 25 octombrie intră în funcţiune hidrocentrala de la Gura Lotrului;
- 1995-1999 – se construieşte o nouă clădire pentru primărie, circumscripţia fiscală şi
trezorerie;
- 1996 – 1 noiembrie, se reînfiinţează Judecătoria Brezoi;
- 1996 se înfiinţează Fundaţia pentru Dezvoltare Comunitară Locală Brezoi;

IV. POPULAŢIA

Evoluţia numerică a populaţiei oraşului Brezoi în perioada 1918-2000:

Anul Total Evoluţia populaţiei oraşului

Bărbaţi Femei Români Alte etnii Natalitate Mortalitate
minoritare
1918 2554 1325 1229 2150 404 147 53
1938 3183 1640 1543 2115 1068 135 61
1948 4349 2178 2171 4259 90 116 63
1989 7378 3623 3755 7303 75 75 54
2000 7589 3768 3821 7534 55 56 88

Structura pe grupe de vârstă în anul 1999 în oraşul Brezoi:

Grupa de vârstă M F Total
0-6 ani 341 347 688
7-14 ani 618 619 1237
15-18 ani 362 364 726
19-23 ani 395 385 780
24-35 ani 460 448 908
36-50 ani 524 528 1052
51-60 ani 651 652 1303
Peste 60 ani 449 463 912
Populaţie tânără (0-19 ani) 1321 1330 2651
Populaţie adultă (19-60 ani) 2030 2013 4043
Populaţie vârstnică (peste 60 ani) 449 463 912
TOTAL POPULAŢIE 3800 3806 7606

6
 - numărul salariaţilor în anul 1999 a fost:
- total = 970, din care: 706 în industrie (20 ind. extractivă, 557 ind.
prelucrătoare, 115 în mijloace de transport rutier, 18 ind. energetică), 6 în
agricultură, 27 în transport, telecomunicaţii, 98 învăţământ, cultură şi 135 alte
ocupaţii
- populaţia ocupată în anul 1998 era de 1482 persoane iar numărul
şomerilor de 998 de persoane;

V. VIAŢA ECONOMICĂ

Economia oraşului Brezoi este strâns legată de resursele existente în regiunea în care este situat.
Activitatea industrială, cu pronunţat caracter forestier, căruia i s-a adăugat exploatarea şi
prelucrarea zăcămintelor de mică şi activitatea comercială au fost factorii major, şi în ultimele decenii
singurii care au acţionat asupra structurii şi evoluţiei de ansamblu a oraşului.
Activitatea agricolă – prin creşterea animalelor şi mai puţin prin cultura unor plante – a avut un rol
important până în secolul al XVIII-lea, până la apariţia şi dezvoltarea sectorului forestier.

1. Agricultura este axată pe creşterea animalelor, pomicultură (meri, pruni) şi în mai mică
măsură cultura plantelor (cartoful şi porumbul). Sunt terenuri întinse ocupate cu păduri şi păşuni:
- teren agricol în suprafaţă de 1.584 ha
- teren nearabil în suprafaţă de 21.028 ha (păduri, drumuri, ape şi terenuri nefolosite).

Destinaţia terenului/ ha anii Obs.

1918 1938 1948 1989 2000
Teren arabil * * * 67 50
Păşuni naturale şi fâneţe * * * 2.690 1.498
Livezi * * * 9 36
Pădure * * * 18.161 20.763
Curţi şi clădiri * * * 72 61
Alte terenuri * * * 586 204
TOTAL * * * 21.595 22.612
* Nu se pot calcula suprafeţele deoarece în aceşti ani era altă repartizare administrativ-teritorială.
Ex.: satul Călineşti aparţinea de comuna Racoviţa.

La nivelul anului 1998, situaţia fondului funciar era astfel: suprafaţă = 240,97 km² din care: arabil
51 ha, păşuni 457 ha, fâneţe 524 ha, livezi şi pomi 15 ha, alte categorii de terenuri 23.050 ha (din care
păduri 21.235 ha, drumuri 54 ha, ape 65 ha, terenuri nefolosite 63 ha, zonă construită 44 ha).

2. Industria
Resursele naturale existente în zona Brezoiului influenţează şi activităţile economice desfăşurate
aici. În anul 1998 erau 223 de agenţi economici: cu capital integral de stat 2, cu capital privat 218, cu
capital mixt 1, proprietate de grup 3. Văzuţi pe profil aceşti agenţi economici au profil industrial 3,
comercial 207, prestări servicii 13. În Brezoi funcţionau şi 6 organizaţii neguvernamentale.
În anul 2000 pe teritoriul localităţii sunt organizaţi şi îşi desfăşoară activitatea tot 223 agenţi
economici, din care niciunul cu capital de stat, 219 cu capital privat, cu capital mixt 2 şi proprietate de grup
2.
Principalii operatori economici de pe raza oraşului Brezoi sunt:

7
  S.C.”Cozia Forest” S.A; - este
legată de activitatea forestieră din
Brezoi. Prima fabrică de cherestea
cu clădiri si anexe a fost
construită în anul1873 de către
Carol Novac. Societatea
comercială se compune din secţia
de industrializare(S.I.L) şi
sectorul forestier(de
exploatare).Din această societate
face parte şi Sectorul
transport lemne (S.T.L. Brezoi).
 Exploatarea Minieră(Miniera
Brezoi), se ocupă cu exploatarea micii şi a feldspatului încă din anul 1900 Si aparţinea de
societatea pe acţiuni”Aurul Brad”, până în anul 1949 când s-a transformat în Exploatarea
Minieră Brezoi.
 Ocolul Silvic Brezoi, face parte din Filiala teritorială Silvică Rm. Vâlcea, ROMSILVA
RA cu o suprafaţă de 25.775 ,2 ha;
 Hidroconstrucţia S.A., cuprinde Depozitul Gura Lotrului cu o suprafaţă de 3,5 ha şi are
utilaje, piese de schimb pentru şantierele din zonă;
 S.C. Laran S.R.L.
 Hidroelectrica S.A., cuprinde Hidrocentrala de la Gura Lotrului. Centrala electrică are
două turbine Kaplan cu o putere instalată de 27 Mw, căderea maximă este de 12m; barajul
are 5 deschideri de câte 16 m fiecare iar stavilele din deschideri sunt de tip semicircular,
prevăzute în partea de sus cu clapetă deversoare. În spatele barajului, cu o lungime de 148
m, este un lac de acumulare de 50.000.000 mc. Distribuie curentul pe linia de înaltă
tensiune Jiblea- Brădişor.
 RADRA – este staţia de tratare a apei de la Valea lui Stan, pentru aducţiunea alimentării
cu apă a oraşelor Brezoi, Călimăneşti, Rm. Vâlcea, Drăgăşani.
 S.C. Miradex S.R.L.
 S.C. Electrica S.A.
 SOCOM Lotru
 Cooperativa de consum
 S.C. Primula-Farmacia S.R.L.
 Fundaţia C.D.L.
 Direcţia de Telecomunicaţii
 S.C. E.R.D.-COM. S.R.L.
 S.C. Comtrans-S.R.L.
 S.C. Alpii-Carpaţi S.R.L.
 Regionala C. F. R. Gara Lotru
 Caritas-Solidaritatea Catolică
 S.C. Ancora Oltenia S.A.
 S.C. Roncil S.R.L.
 S.C. Marcor S.R.L.

3. Transporturi
În raza oraşului Brezoi, configuraţia generală a reliefului a făcut ca reţeaua căilor de comunicaţie
să fie alcătuită în principal de calea ferată Piatra-Olt – Rm. Vâlcea – Sibiu, dublată pe aceeaşi direcţie
generală sud-nord de o şosea modernizată de interes naţional şi internaţional (DN 7 şi E 81).
Transporturile rutiere au o vechime destul de mare. Încă din vremea dacilor exista un drum pe
Valea Oltului. Între anii 1717-1722 a fost construită o şosea pe Valea Oltului „Via Carolina”, fiind distrusă
de austrieci în 1739, din motive strategice.

8
 După pacea de la Adrianopole, se reface şoseaua de pe valea Oltului, iar în anul 1865, inginerul
Carol Novac, stabilit în Brezoi în 1864 se ocupa de refacerea şi lărgirea şoselei.
În anul 1969, şoseaua Brezoi- Voineasa (DN 7A) a fost asfaltată.
Transporturile feroviare sunt legate de calea ferată Piatra Olt – Sibiu, staţia CFR „Lotru”, fiind
pusă în funcţiune la începutul secolului al XIX-lea.
Până în anul 1998 existau 2 linii de transport cu o lungime de 33 km, cu un număr de 3 autobuze,
în prezent desfiinţate.
În 1998 erau în Brezoi 1235 vehicule din care: autoturisme 370, autocamioane 68, autobasculante
36, autobuze 7, autodube 6, motociclete 7, tractoare 7, biciclete 612, căruţe 85, motorete 27.
În anul 2000 situaţia s-a schimbat prin desfiinţarea unor secţii care foloseau
mijloace de transport cât şi scăderii nivelului scăzut de trai al populaţiei.
MIJLOACE MECANICE-TRANSPORT
Anul Transport cu Autoturisme Autocamioane, Tractoare Alte mijloace mecanice
tracţiune autofurgonete
animală
1918 26 - - - -
1938 54 - - - -
1948 60 - - - -
1989 45 364 75 24
2000 70 489 46 12 30 pluguri cu tracţiune
animală
3 pluguri cu tracţiune
mecanică

Reţeaua de drumuri şi poduri în Brezoi:

- lungimea drumului naţional 24,5 km;
- lungimea drumurilor nemodernizate 4 km;
- lungimea străzilor 30 km;
- lungimea reţelei de distribuţie a apei 12 km;
- lungimea canalelor de evacuare a apelor uzate 6,5 km;
- 1 staţie de epurare a apei;
- 2 rampe de gunoi menajer;
- 14 poduri cu o lungime totală de 900 m, din care 9 din beton armat, având 320 m, 3 poduri
metalice cu o lungime de 300 m şi 2 pasarele cu o lungime de 280 m.
- Reţea de transport a curentului electric: lungime 32 km, numărul familiilor racordate la reţea
3569;

VI. INSTITUŢII

1. PRIMĂRIA are construcţie proprie din anul 1999. Suprafaţa amenajată

este de 2500m.p. Construcţia cuprinde: sediul Primăriei, sediul circumscripţiei fiscale şi Trezoreria
oraşului Brezoi.
De-a lungul anilor primăria a funcţionat în clădirea şcolii cu clasele I-IV,
construită în anul 1900 şi în clădirea construită în anul 1907, actuala
Judecătorie.

Primăria oraşului Brezoi

9
 2. ÎNVĂŢĂMÂNT
1838 – s-a înfiinţat prima şcoală din Brezoi; primii învăţători au fost Achim Popescu
şi Dumitru Monescu;
1849 – şcoala se închide pentru un an;
1859 – este învăţător Pătru C. Bardaşu, învăţător la patru clase;
1864 – se înfiinţează şcoala din Călineşti, cu două clase;
1904 – se înfiinţează Şcoala nr. 1, ca şcoală privată a societăţii forestiere;
1916 – se înfiinţează şcoala din Proieni
1924 – societatea „Carpatina” construieşte actuala clădire a Şcolii nr. 1
1923-1929 – se construieşte şcoala unde funcţionează Liceul Brezoi (clădirea veche)

a) Liceul Teoretic Brezoi are 3 corpuri de clădiri: clădirea pentru clasele I-IV,
construită în anul 1900, clădirea veche a liceului, construită în anii 1923-1925 şi clădirea nouă , construită
în 1974.
- anul înfiinţării liceului: 1956 – curs seral;
1960 – curs de zi şi seral;

Liceul teoretic
Brezoi

b) Şcoala cu
clasele I-
IV Nr.1 a fost înfiinţată
în anul 1904, prin ordinul ministerului nr.
14986, primul învăţător fiind Basiliu V. Pop.
Are 9 săli de clasă.

c) Şcoala cu clasele I-VIII Călineşti a fost înfiinţată în anul 1864. Are 7 săli de clasă, 3 cabinete
şi laborator.
d) Şcolile Proieni, Drăgăneşti au fost înfiinţate în anul 1940 şi
desfiinţate în 1991,
e) Şcoala Vasilatu a fost înfiinţată în anul 1945 şi desfiinţată în 1991
din lipsă de copii.
f) Şcoala de la Valea lui Stan a fost înfiinţată în anul 1954 şi a
funcţionat în clădirea veche până în anul 2000, când s-a mutat în
clădirea nouă, funcţionând şi cu clase gimnaziale.
g) Grădiniţele din Brezoi sunt în număr de 6: Grădiniţa nr.1, înfiinţată
in anul 1930-1931, care nu are un local propriu, Grădiniţa nr.2,
care funcţionează în clădirea Şcolii cu clasele I-IV Nr.1, Grădiniţa
Păscoaia, Grădiniţă Valea lui Stan, Grădiniţa Călineşti, Grădiniţa
„Caritas”;
h) Clubul copiilor din Brezoi, înfiinţat în anul 1976.

1
 Biblioteca şcolară a fost înfiinţată în anul 1921, funcţionează în
cadrul liceului, în
clădirea veche şi are peste 15.000 de volume.

i) Evoluţia populaţiei şcolare şi a personalului didactic:

Unitatea şcolară Anul Populaţia şcolară
înfiinţării 1918 1938 1948 1989 2000
Liceul Teoretic 1834/1956 133 113 195 1230 834
Şcoala cu cl.I-IV Nr.1 1904 115 168 166 201 153
Şcoala cu cl. I-VIII Călineşti 1864 * 43 53 74 79
Şcoala cu cl. I-V Valea lui Stan 1954 56 107
Şcoala cu cl. I-IV Păscoaia 1956 24 12
Cadre didactice 10 12 37 90 97
* Şcoala nu a funcţionat din cauza războiului

3. SĂNĂTATE
Oraşul Brezoi are 3 dispensare medicale şi un spital cu 90 locuri.
Spitalul orăşenesc se află în partea centrală a oraşului şi funcţionează
într-o clădire
Impunătoare, cu un etaj, înconjurată de un parc, construită de Carol Novac
înainte de războiul de independenţă din 1877. Spitalul vechi a funcţionat
înainte, într-o clădire ce era pe locul actual al depozitului de buşteni, după
care s-a mutat în casa construita de Carol Novac după anul 1970. În anul
1974 a fost construită clădirea actuală a secţie de pediatrie, având
actualmente, la parter, şi farmacia spitalului. Blocul administrativ a fost
construit în anul 1979, iar ulterior au fost adăugate şi alte corpuri de clădire
(corpul de gardă, staţia de salvare, centrala termică). Spitalul are 4 secţii:
medicală, cu 40 de paturi; chirurgie, cu 25 paturi, obstetrică-ginecologie, cu
10 paturi şi pediatrie, cu 25 paturi. Dispune, de asemenea de alte servicii:
radiologie, fizioterapie, laborator clinic, salvare.
Încadrarea cu personalul sanitar:
Profesia 1938 1948 1989 2000
Medici 2 4 15 13
Personal 3 6 36 38
sanitar
Nu există persoane în vârstă de peste 90 ani.
Dispensarul urban a fost construit în anul 1948. În clădire a fost
spitalul de copii până la construirea secţiei de pediatrie. Are trei secţii:
stomatologie, dispensarul pentru adulţi şi dispensarul pentru copii.

1
 Dispensarul societăţii „Cozia-Forest” se află în clădirea societăţii.
Funcţionează din anul 1959 şi are un medic şi o asistentă.
Dispensarul medical particular al doctorului Dănuţ Bălău se află în
partea centrală a oraşului, la parterul blocului M9.
Dispensarul medical al Întreprinderii Miniere aparţine Direcţiei
Sanitare căreia i se subordonează direct şi se află în clădirea societăţii.
Farmaciile sunt în număr de două: una în cadrul spitalului şi
deserveşte exclusiv spitalul şi una privată care deserveşte cu medicamente
întreaga populaţie a oraşului.

4. ALTE INSTITUŢII
a) Poşta se află în zona centrală a oraşului. Primul oficiu poştal a fost
înfiinţat şi şi-a început activitatea în anul 1874. La începutul secolului
al XX-lea, poşta a funcţionat într-o clădire ce aparţinea Societăţii
Forestiere, apoi într-o casă particulară. Clădirea actuală de poştă a fost
construită în anii 1972-1973. În aceeaşi clădire se află şi
RomTelecom, care din anul 1987 are o centrală automată.
b) CEC-ul se află la parterul blocului M9. Agenţia aparţine de
Sucursala CEC Rm. Vâlcea.
c) Judecătoria teritorială Brezoi are sediul în clădirea fostei primării.
d) Parchetul Brezoi a fost înfiinţat în anul 1989.
e) Poliţia Brezoi
f) Biroul Notarial al notarului public Dumitru Gresoiu.
g) Fundaţia pentru Dezvoltare Comunitară Locală Brezoi, fost
înfiinţată in anul 1996. Fundaţia a implementat un program local PHARE-
PAEM în anul 1997 cu un proiect ce urmărea reconversia forţei de muncă
disponibilizate prin doua măsuri: Centru de instruire şi Documentare pentru
şomeri (CIDOS) şi Parcul Tradiţiilor, care oferă instruire practică a
şomerilor în două ateliere construite în arhitectură specifică zonei: atelierul
tradiţie lemn şi atelierul tradiţie artizanat.
h) Construcţiile de locuinţe. La recensământul din anul 1992 au fost
înregistrate 2560 de locuinţe, din care 747 erau proprietate de stat şi 1813
proprietate privată, cu o suprafaţă locuibilă de 79.000 mp. În perioada 1970-
1980 au fost construite blocurile de locuinţe, în zona centrală a oraşului. În
anul 2000 erau 181 de locuinţe cu o cameră, 1113 cu două camere, 739 cu
trei camere şi 513 cu 4 şi peste 4 camere. După anul 1989 au fost construite
mai multe locuinţe particulare, construcţii stil vilă.

1
 5. CULTURA – VIAŢA SPIRITUALĂ
a) Pe teritoriul oraşului sunt următoarele biserici:
- biserica ortodoxă cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” din Călineşti. Asupra datei
zidirii există mai multe păreri. „Mitropolia Olteniei” nr 11-12 din 1965 ne
arată ca an al construcţiei 1735. Monografia acestei parohii, întocmită de
învăţătorul Gh. Bădescu indică anul 1715, având ca ctitori pe logofătul
Stoica cu Aniţa, preotul Gheorghe, preotul Ion Duhovnicu cu Ilinca şi
Anastasia, preotul Popescu cu Maria şi preotul Neculai. A treia sursa,
arhitectul Pănoiu Andrei, indică anul 1782, ca an al construcţiei bisericii.
- biserica ortodoxă din Călineşti cu hramul „Sf. Gheorghe”, zidită între anii 1893-1903 din
iniţiativa şi îndemnul unui comitet în frunte cu preotul Gheorghe Prunescu, învăţătorului Gheorghe
Angelescu şi enoriaşul Stan Petrescu.
- biserica ortodoxă din satul Drăgăneşti cu hramul „Sfinţii Voievozi” este zidită şi pictată între
anii 1937-1945. A fost construită din îndemnul şi stăruinţa lui G.O. Georgescu, casier şi cântăreţ şi a lui Ion
A. Iorga, cu concursul unui comitet.
- biserica ortodoxă din satul Proieni. Există o biserică foarte veche la circa 20 m de cea actuală şi
tradiţia locală susţine că aici s-ar fi cununat Mihai Viteazul cu Doamna Stanca în anul 1583. Actuala
biserică este construită în anul 1798 prin cheltuiala lui Constantin Davidescu din Rm. Vâlcea.
- biserica ortodoxă din satul Văratica a fost construită în anul 1907 de către CFR la circa 100 m
de cea veche.

- biserica ortodoxă din Brezoi cu hramul „Intrarea în

biserică a Maicii Domnului” a fost construită între anii 1888-
1896 cu cheltuiala locuitorilor brezoieni, în timpul preotului
Marinescu Florea şi al episcopului Râmnicului şi Noului Severin
Ghenase Enăceanu. Există şi biserica veche ce datează din anul
1783.

-
biserica ortodoxă din
Brezoi cu hramul „Sfântul
Gheorghe” a fost construită
între anii 1941-1942 de muncitorii din Brezoi prin stăruinţa preotului
Romulus Cişmaşu.

- biserica romano-
catolică din Brezoi cu
hramul „Sf. Anton de Padova” a fost construită
în anul 1935.

b) Casa de cultură este o clădire construită de

Sindicatul UFET Brezoi, căruia îi aparţine, din anul 1953.
Are o sală de spectacol de 300 locuri vestiare şi alte încăperi.
În anul 2000 a suferit un incendiu care a distrus scena şi acoperişul din partea din spate. Este în curs de
refacere.

1
 c) Biblioteca oraşului este adăpostită în clădirea Casei de cultură şi are un număr de peste 28.000
volume. A luat fiinţă în anul 1958 sub denumirea de „Casa cititorului – Loviştea Brezoi”, cu un număr de
3.475 volume. De la înfiinţare până în anul 1976, biblioteca a funcţionat în casa familiei Comănescu Mihai,
după care s-a mutat la Casa de cultură Brezoi când a fost preluat şi fondul de carte al Sindicatului UFET
Brezoi în număr de 5.000 volume (carte mai puţin beletristică şi mai mult de specialitate din domeniul
forestier. În anul 1972 s-au înfiinţat puncte de împrumut la Căminul cultural Călineşti cu 1484 volume,
Şcoala generală Drăgăneşti cu 2.800 volume, Şcoala generală nr.1 Brezoi cu 400 volume, Sectoarele de
exploatare forestieră Malaia, Ciunget, Voineasa cu un număr de 1200 volume (carte diversă).

d) Monumente istorice

- Monumentul istoric Brezoi (Monumentul eroilor

de la Olt – 1916). Piatra de temelie a fost aşezată
în anul 1922. A fost destinat „Eroilor de la Olt”,
celor 153 de eroi ai neamului căzuţi în primul
război mondial, eroi brezoieni, călineşteni,
voineşari, mălăieni.

- Cimitirul eroilor din satul Călineşti. Amenajarea lui a

început în primăvara anului 1921 de către Asociaţia „Cultul
eroilor” din Germania în colaborare cu Asociaţia militară din
România. Aici sunt adăpostite osemintele ostaşilor români şi
germani morţi pe front în sectorul Văii Oltului, în octombrie
1916.
- Biserica veche din Călineşti, datând din 1715.
- Biserica veche din Proieni, datând din 1583, are o valoare istorică sau
documentară: cărţi de cult bisericesc ediţie între 1743-1862, numeroase icoane, (din care 8 sunt din anul
1794).
- Biserica veche din Brezoi, construită în 1793.

OBIECTIVE TURISTICE:
- Monumentul Eroilor din Brezoi
- Cimitirul eroilor din Călineşti
- Biserica veche din Călineşti
- Biserica veche din Proieni
- Biserica veche din Brezoi
- Pe malul stâng al râului Olt, în satul Văratica se află turnul roman construit în anul 101 î.e.n.
- În satul Valea lui Stan (se află în partea de vest a oraşului Brezoi, la circa 4 km) se află
necropola cu morminte de inscripţie în cutii (cistate) considerate unicat în felul lor.
- Obiective turistice antropice: Socitatea „Cozia-Forest” Brezoi, Sectorul Minier Brezoi
(Miniera), barajul şi lacul de acumulare Gura Lotrului.
- Există un potenţial turistic natural deosebit, în apropiere aflându-se Parcul Naţional Cozia cu
o suprafaţă de 2.502,7 ha şi Rezervaţia Valea Doabrei aparţinând Ocolului Silvic Brezoi.

TRASEE TURISTICE:
- Brezoi – Vf. Ţurţudan (644 m), (¾ oră); marcaj triunghi roşu;
- Brezoi – Vf. Doabra – Vf. Suliţa (3 ore); marcaj triunghi roşu;
- Brezoi – Valea satului – Stâna Târsa – Şaua Jiliştei – M. Dosul Pământului- Culmea Pârâul
Câinelui – Olăneşti (9-14 ore); marcaj cruce albastră;
- Brezoi – Valea Satului – Stâna Târsa – Poiana lui Pavel – Valea Lotrişor – Motel Lotrişor (6-7
ore); marcaj punct roşu şi bandă albastră;

1
- Brezoi – Culmea Vultureasa – Vf. Vultureasa – Vf. Narăţu (4-5 ore); marcaj punct roşu;
- Brezoi – Vasilatu – Valea Vasilatu – Vf. Poiana Suliţei – Culmea Proieni – Vf. Vevereţul (1371
m) – Proieni (5-6 ore); marcaj triunghi galben şi cruce roşie;
- Brezoi – Valea Glodului (4-5 ore); marcaj triunghi galben;
- Valea lui Stan – Plaiul lui Stan – Suhăiasa – valea Şasa – Sălişte (8-9 ore); marcaj bandă roşie
şi triunghi roşu);
- Valea lui Stan – Plaiul lui Stan – Vf. Preota – Stâna Zmeuretul (7-8 ore); marcaj bandă roşie;
- Stâna Zmeuretul – Curmătura Zănoaga – Vf. Văleanu – Curmătura Piatra Roşie – Vf.
Căpăţâna – Şaua Funcel – Vf. Nedeia – Curmătura Olteţului (8-9 ore); marcaj bandă roşie;
- Gara Lotru – Muchia urzicii – Stâna Rotunda – Vf. Cozia – cabana Cozia (4,5 – 5 ore); marcaj
bandă albastră;
- Călineşti - Valea Călineştiului – vf. Suliţa

CURIOZITĂŢI GEOGRAFICE:

 Există un mineral cu numele lotrit. Denumirea lui este strâns legată de Lotru, mai precis
de Munţii Lotrului, unde unul dintre geologii de seamă ai patriei noastre – Gheorghe
Munteanu Murgoci (1872-1923) a făcut numeroase cercetări. Descoperind un nou
mineral, el l-a denumit „lotrit” legându-l fireşte, de locurile acestea. În anul 1923
Murgoci face ultima excursie în Munţii Lotrului şi ai Parângului. Deşi era bolnav, n-a
pregetat să se deplaseze cu carul cu boi de la Novaci la Obârşia Lotrului pentru a arăta
locul de unde a recoltat eşantioanele de lotrit.
 Exploatarea aurului în Valea Lotrului prin spălare a fost făcută încă din secolul al XVI-
lea (Ştefan Pascu – „Pentru Cercel şi Ţara Românească la sfârşitul secolului XIV”, Sibiu,
1944, pag. 117-118, nota 106);
…. Prezenţa aurului în Valea lui Stan a fost semnalată pentru prima
dată în 1903 de inginerul Radu Pascu.
…. În anii 1906-1909, ion Marcu şi M. Chirachide, preşedintele
Obştei moşnenilor din Brezoi, au construit un şteamp de lemn cu 6
săgeţi, cu roată hidraulică pentru exploatarea aurului la Valea lui Stan.
 La sfârşitul secolului al XIX-lea (aproximativ prin 1899), Alexandru Vlahuţă a făcut o
călătorie pe valea Lotrului, continuând astfel drumul prin ţară în vederea documentării
pentru cartea sa „România pitorească”. Scriitorul a urcat chiar pe Ţurţudanul (un vârf din
Brezoi) şi a avut astfel în faţă o privelişte de neuitat. Iată câteva din impresiile sale: „…
într-un adevărat colţ de rai e aşezat Brezoiul…”. În faţa satului, dincolo de Lotru, se
înalţă ca un foişor Ţurţudanul de pe al cărui creştet pleşuv şi ascuţi se deschid privelişti
măreţe în depărtarea zărilor, peste spinările vinete ale munţilor şi pe văile înnoptate de
codri, pe fermecătoarele văi…”.
 Există nişte „mistere” ale muntelui Foarfeca (ce se află în apropierea vetrei oraşului
Brezoi). O legendă cu mare circulaţie prin partea locului, este cea, potrivit căreia, nişte
haiduci au ascuns în Munţii Foarfecii, într-o peşteră tainică, comori nepreţuite, păzite de
un şarpe de bronz, iar locul este prevăzut cu unele capcane.
 Un document din 1819 semnalează existenţa primului joagăr de pe apa Lotrului, fără însă
a cunoaşte data construcţiei sale. Această menţiune documentară a fost făcută de diaconul
Socol „grămăticul” bisericii din Brezoi.
 Primul joagăr care s-a construit în părţile Brezoiului a fost acela de la Şipote – Lotrişor,
aparţinând lui Gheorghe Gheorghiu.
 Din istoria joagărelor de pe Lotru arătăm faptul că în războiul pentru independenţă din
1877-1878, aşa cum spuneau bătrânii din localitate, în Brezoi s-au construit „dube” adică
vase pentru podul peste Dunăre, peste care au trecut trupele în Bulgaria.
 Prima fabrică de cherestea construită în Brezoi a fost făcută în anul 1873 de către Carol
Novak, fiind la acea dată a doua din ţară, după cea de la Galaţi.

1
  Există în Valea Doabrei foarte multe forme sculpturale interesante. Dintre acestea
amintim Colţii Doabrei sau Zimbrului, Piatra cu găuri (un perete vertical cu mii de găuri)
şi numeroase grote (Peştera Oii, Peştera Lăutarului etc).
 În Valea Doabrei, floarea de colţ (Leontopodium alpinum), prezentă în câteva locuri, este
la cea mai mică altitudine din ţară (360 m).
 Miniera Brezoi era singura întreprindere din ţară şi a treia din lume care producea
feldspat de mică.
 In anul 1966-1967 a fost scoasă calea ferată cu ecartament de 760 mm de pe Valea
Lotrului, de la Brezoi la Voineasa şi de pe afluenţii principali ai Lotrului, lungă de peste
8o km, construită între anii 1948-1949.
 Podul de cale ferată de la Proieni a depăşit 100 de ani, fiind construit de atelierele Corcil
Dayde din Paris în anul 1899 (după inscripţia de pe pod). Era singurul pod din Europa,
construit în curbă, cu părţile laterale în X sau Y.
 Se vorbeşte despre „bătaia peştelui” de pe Lotru, deoarece acum dispărut. Se spune că
scobarii, veneau pe Olt şi urcau pe Valea Lotrului pentru a-şi depune icrele. Când soseau
pe Lotru, oamenii ieşeau cu mic cu mare şi adunau peştele cu mâna. Acum acest peşte a
dispărut datorită construcţiilor hidroenergetice de pe Olt.

PERSONALITĂŢI ALE ORAŞULUI BREZOI:

1. Surdu Gheorghe (1917-1983), profesor
2. Ene Horia, profesor matematică, fost ministru
3. Marinescu Dumitru (1916-1996), preot
4. Popescu Virgil (1905-1986), preot
5. Nicula Ionescu (1881-1943), preot
6. Petre Bardaşu (1946-2000), istoric
7. Minodora Efrim, magistrat
8. Gheorghe Efrim, avocat
9. Oancea Aurică, avocat
10. Boboş Mircea, medic radiolog
11. Lucian Zatti (1927-1994), prozator, reporter

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. C. Alexandrescu – 1893 – Dicţionar geografic al judeţului Vâlcea,

Bucureşti;
2. P. Bardaşu, Gh. Simeanu – 1973 – Brezoi- 100 de ani de industrie
forestieră 1873-1973, Rm Vâlcea;
3. L. Berbece, Gh. Mosor – 1995 – Oraşul Brezoi, scurtă monografie
geografică;
4. I. Conea – 1934 - Ţara Loviştei, geografie istorică, BS
Geografie;
5. Date statistice de la Primăria oraşului Brezoi
şi Arhivele Naţionale Rm. Vâlcea.

AUTORI: Prof. Gheorghe Mosor

Înv. Sabina Bădescu
Înv. Constantin Bădescu

Tehnoredactare computerizată: FUNDAŢIA „CONSTANTIN BĂDESCU”, BREZOI, JUDEŢUL

VÂLCEA

1
1