ORASUL CAJVANA

JUDETUL SUCEAVA

Cajvana este o localitate din judetul Suceava, sau Bucovina, cum mai
este denumit acest minunat tinut, cunoscut atat pentru frumusetile oferite de
cadrul natural, cat mai ales, pentru valoroasele monumente istorice si de arta,
marturii ale existentei unei bogate vieti spirituale si materiale din cele mai
vechi timpuri. Pe plan istoric, Bucovina sau �Tara de Sus �, reprezinta prin
Baia, Siret si Suceava centrul formarii si existentei organizarii statale a
Moldovei.
        Cajvana, straveche vatra istorica, este situata in centrul judetului Suceava,
la 36 de km NV de municipiul cu acelasi nume, resedinta de judet, la 38 km NE
de orasul Gura Humorului, 30 km S de municipiul Radauti si la 12 km SE de
cel mai mic oras al judetului � Solca, pe care-l depasim de doua ori ca numar
delocuitori.
Suprafata totala a orasului este de 2483 hectare  fiind locuita de un numar de
peste 8300 de locuitori, dupa ultimul recensamant, cel din 2002.
        Vatra actuala a orasului Cajvana masoara 752 hectare, in aceasta vatra
fiind construite peste 2200 locuinte, la care se adauga 6 localuri de scoli, 3
gradinite, 2 biserici ortodoxe, 2 localuri ale cultului penticostal, un dispensar
uman si altul veterinar, 2 farmacii (umana si veterinara), un camin cultural, un
local al primariei, altul al postului de politie, un stadion si trei terenuri de
handbal si in viitorul apropiat o sala de sport. In componenta orasului actual
intra catunul Codru, care numara 26 gospodarii.
        Vatra orasului de astazi are o forma compacta cu iesiri tentaculare de-a
lungul drumului judetean 178D spre Solonet si Arbore si comunale spre
Iaslovat, Comanesti Botosana si Codru.
        Teritoriul orasului Cajvana este tributar la doua bazine hidrografice:
Solonet, care dreneaza partea sudica prin paraul Cajvana cu toti afluenti sai si
Solca care dreneaza partea nordica prin paraiele Crivat (Grivat) si Berbec.
Interfluviu dintre cele doua bazine geografice este marcat de dealurile Staniste
(434 m), Muncel (464 m), Dumbrava (469 m), Crancesti (464 m), Bobeica (480
m) si Borodea (44 m), pe acestea gasindu-se si cele mai vechi urme ale omului
preistoric in paleoliticul tarziu, eneolitic, neolitic, epoca bronzului si epoca
fierului.
        Aceste date demonstreaza ca o eventuala investitie in realizarea unor
lucrari de canalizare nu ar gasi nici un impediment, fiind foarte usor de realizat.
Apa freatica pe platouri se gaseste cantonata la adancimi doar de peste 5 m, pe
cand pe firele de vai, stratul acvifer este situat doar la adancimi de 0,5 � 1,5
m. Pe versanti se semnaleaza prezenta izvoarelor de coasta, numite de localnici
�cioroaie�, aluzie la susurul pe care-l face curgerea apei. Prezenta apei la
aceste adancimi a facut ca majoritatea locuintelor sa aiba apa curenta folosita
atat la baie sau menaj, cat si pentru sectorul zootehnic din fiecare gospodarie.
        Teritoriul Cajvanei se invecineaza la est cu comunele Iacobesti prin
satucul Gura Solcii si Todiresti prin catunul Sarghesti. La sud vecina este tot o
comuna Todiresti prin satele Todiresti si Solonet si comuna Comanesti. La vest
ne invecinam cu comunele Comanesti si Botosana, iar la nord cu comunele
Arbore, satul Arbore, Iaslovat si Milisauti.
  Reteaua de drumuri comunale este legata de drumul  judetean nr. 178D, care
parcurge ruta Suceava, Todiresti, Cajvana, Arbore si apoi spre Solca sau
Radauti, astfel incat este o buna legatura rutiera cu principalele orase ale
judetului, drumul judetean asfaltat in ultimii ani scurtand si mai mult distantele.

        Prin apropierea hotarului sudic cu Todiresti, Solonet si Comanesti, la

aproximativ 800 m � 1 km trece si linia de cale ferata Suceava � Cacica �
Paltinoasa � Gura Humorului, care are statii atat in Solonet, cat si in
Comanesti, astfel ca si legatura pe calea ferata este la indemana locuitorilor.
        Cadrul geografic al localitatii, conditiile deosebite de habitat au condus la
continuitatea de locuire a acestor meleaguri, din paleolitic pana in prezent si ne
motiveaza nu numai continuitatea, dar si densitatea si dinamica de locuire.
Aceasta permanenta de locuire este dovedita de izvoarele arheologice si in
secolele VII � XII pe cand sub numele de �camp � se infiripa obstea
sateasca medievala. Primii stapani ai acestor meleaguri au fost Stoian care
primea dania de la Alexandrul cel Bun, apoi Vlad Negrul si Sandru Gherman.
        In timpul lui Stefan cel Mare meleagurile noastre au facut parte din Ocolul
domnesc, iar biserica de pe aceste locuri, unde fusese Popa Matei va fi
inchinata de maritul voievod Episcopiei Radautilor in anul 1490.
Satul si-a legat numele de domnia celui mai vestit domnitor al Moldovei,
Stefan cel Mare. De la primele povesti copiii foarte numerosi ai Cajvanei, afla
ca la umbra stejarului multisecular din localitate a poposit maritul domn Stefan
trecand pe aici intr-o vara cand tara era cotropita de necredinciosi, probabil prin
1476. A fost surprins sa auda sunete de trambita de parca cineva se pregatea sa-
l atace. S-a oprit cu ostasii ce-l insoteau sub acest stejar, gata sa faca fata unui
eventual atac dusman. Nu erau insa dusmani, ci baci orasului care-si chemau
oile la muls la amiaza prin trambitele pe care le folosesc la fel si astazi.
Auzind ce oaspete de seama este venit, satenii, cu mic cu mare, au
ingenuncheat dupa datina si l-au primit cu cas in loc de paine si cu sare. Casul a
fost atat de mare incat a starnit exclamatia unui supus �Marite, doamne, ce cas
avan�. Afland Stefan cel Mare ca acesta a fost facut intr-o vana a dat numele
orasului Casvana. Si de atunci numele orasului nu s-a schimbat, chiar daca
stapanii si ocupatiile s-au tot perindat peste acest colt de rai, care este
Bucovina.
        Aceasta este legenda orasului, dar legenda stejarului evoca evenimente
mult mai vechi, de la marea navalire tatara din 1241 � 1242, cand toti barbatii
orasului au murit in lupta si fiind atat de multi nu au mai putut fi dusi in cimitir.
Atunci s-a sapat un sant urias unde au fost ingropati cu totii si pentru a nu se
uita locul a fost sadit un stejar. Acela este stejarul nostru cel batran de astazi.
        Spre sfarsitul domniei, Stefan cel Mare schimba aceste meleaguri cu
�bunul nostru Caliian� care era stapanul a trei sate: Cosaceuti, Trincinte si
Strijacouti din tinutul Soroca care vor fi date �sa asculte de cetatea noastra, de
Soroca�. Urmasii acestui Caliian, in 1517, in timpul lui Bogdan Voievod, fiul
lui Stefan cel Mare, vand meleagurile noastre lui Luca Arbore, portarul de
Suceava, iar dupa moartea naprasnica a hatmanului vor fi mostenite de una din
fete, Marica Calugarita.
        Prima atestare documentara este datata 3 iulie 1575, cand domnul
Moldovei, Petru Schiopul hotaraste impartirea mosiilor fostului portar al
Sucevei, prilej cu care Cajvana si satul vecin Hrincesti (astazi catunul Codru)
revenea uneia din cele 6 fete ale sale � Marica Calugarita la batranete.
        In anul 1615 satul si teritoriile sale sunt cumparate de Stefan Tomsa care
le va face danie Manastirii Solca, in a carei proprietate vor ramane pana la
1785, cand domeniile manastirii se desfiinteaza. Pana in 1849 va face parte din
Fondul Religionar Ortodox al Bucovinei, in acest an castigandu-si autonomia.
De atunci si pana astazi a fost o localitate intens locuita, cu populatie foarte
numeroasa si in continua crestere.
        Localitatea noastra s-a mandrit din totdeauna cu harnicia locuitorilor cu
copiii la care parintii tin ca la ochii din cap si cu stejarul multisecular, uitat de
vreme, in prezent cel mai vechi copac din Romania, care imbie si azi ca si
altadata la popas si meditatie.
        In Cajvana de oriunde ai intra, trebuie sa urci, parca urci intr-o cetate, dar
totul ce vei vedea vorbeste de harnicia si vrednicia locuitorilor care si-au
castigat prin truda bratelor si prin judecata mintii, dreptul la o existenta demna,
in totala libertate pe aceste meleaguri.
        Totul ce am prezentat pana acum, cadrul geografic, istoricul glorios,
asezarea localitatii la distante mari si aproape egale de orasele principale ale
zonei, densitatea de locuire, dinamica populatiei datorata faptului ca nu avem o
populatie imbatranita, numarul mare de locuinte, dotarile din fiecare dintre ele
ne indreptatesc sa credem ca avem un oras tinar al judetului Suceava.

Numarul de locuitori ai comunitatii noastre este de peste 8300. Referitor la

populatie, copiii si elevii, pana la 16 ani ar numara pana la 3000 de locuitori.
Populatia activa, peste 5000 de locuitori este ocupata in munci neagricole in
special, deoarece suprafata agricola a orasului nu este mare si nu are nevoie de
prea multa forta de munca. Aproximativ 2500 de locuitori lucreaza in activitati
neagricole in tara si strainatate in special in constructii, mica industrie si alte
activitati cu caracter industrial si prestari servicii cum ar fi: cizmarie, tamplarie,
croitorie, transporturi auto, etc. Numai invatamantul din localitate are
peste 148 salariati. Faptul ca agricultura si zootehnia nu sunt rentabile la
aceasta ora a facut ca forta de munca a localitatii sa migreze spre alte
sectoare, in special constructii si alte prestari servicii. O caracteristica a
comunitatii este si faptul ca multi tineri muncesc in strainatate, intre 800
� 1200 si castigurile realizate le investesc in localitatea natala,
construind locuinte unde sa se intoarca si eventual sa inceapa diferite
 afaceri.
        Dispensarul uman are trei medici generalisti si doi medici
stomatologi.
Dotarile culturale si sportive de evidentiat sunt: casa de cultura cu o sala
de spectacole de peste 280 locuri, o sala de sport moderna, bibliotecile
scolara si oraseneasca cu peste 15500 de volume, 3 terenuri de handbal
in incinta localurilor de scoala, un stadion pentru fotbal si oina, un teren
de volei si tenis si din acest an o moderna sala de sport pe care am
amintit-o mai sus. Unul din intreprinzatorii comunitatii va finaliza
lucrarile la un minihotel cu aproximativ 50 de locuri chiar in aceasta
primavara. Reteaua de canalizare are o lungime de peste 1 km  avand ca
terminal o statie de decantare.
        Comunitatea mai este deservita de 2 farmacii umane dar si de un
dispensar veterinar unde functioneaza si o farmacie veterinara, de un
oficiu postal pentru distribuirea corespondentei, presei, mandatelor si
coletelor postale, de un oficiu de telefonie care asigura convorbirile
telefonice in localitate, tara si strainatate, de o agentie CEC pentru
pastrarea economiilor cetatenilor, o cooperativa de consum si de o statie
de transmitere a programelor tv. prin cablu.  La nivelul orasului
functioneaza un numar insemnat de societati comerciale si asociatii
familiale, care vor constituii mica industrie a viitorului. Piata comunala
organizata saptamanal in ziua de vineri aduna de fiecare data un numar
foarte mare de cumparatori, dovada a unei stari materiale si financiare
prospere.
        Chiar in conditiile sensibile ale tranzitiei, comunitatea noastra
cunoaste o inflorire materiala dar si una  spirituala deosebita, infloriri
confirmate de zestrea edilitara, de prosperitatea locuitorilor, dar si de
bogatia traditiilor spirituale oglindite in obiceiuri, port, cantece si jocuri
populare. Pe acest fond in intreg secolul trecut a aparut si s-au mentinut
ansambluri folclorice ale maturilor (inca din 1933), dar si ale elevilor,
ansambluri care functioneaza si in prezent. Membrii acestor ansambluri
cultural artistice au fost prezenti pe scenele bucovinene si romaneste
decenii de-a randul, fiind fiecare data pe podiumurile de premiere. Se
mandresc si cu participari la festivalurile internationale de folclor cum au
fost cele de la Gorizia � Italia, 1985, de unde s-au intors cu medalia de
aur la categoria folclor in viata, Romano d �Ezelino si Padova � Italia,
1992, Minsk � Bielorusia, 1994 si 1995 si Cernauti � Ucraina, 2002.

Perspectivele de dezvoltare economico-sociala, zestrea edilitara, mostenirile culturale

pastrate cu mare grija, reteaua bogata a invatamantului scolar local, toate ne conduc la
gandul ca Cajvana este un oras deosebit din toate punctele de vedere, dar in special
spiritual, pastrator al credintei crestin-ortodoxe, al traditiilor si obiceiurilor stramosesti, al
portului si limbii noastre romanesti.