ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE COMERȚ

INVENTARIEREA PATRIMONIULUI TURISTIC DIN ZONA

RURALĂ POLOVRAGI ÎN VEDEREA VALORIFICĂRII LUI
SUPERIOARE

PROTOPOPESCU FLAVIA
ȘERBAN OANA
GRUPA 343
ANUL II
SERIA D

București, 2008
 1. PREZENTAREA ZONEI

1.1. AȘEZARE GEOGRAFICĂ

Comuna Polovragi este aşezată la poalele de sud-vest ale Munţilor Căpăţânii, în depresiunea cu
acelaşi nume, în partea de nord-est a judeţului Gorj, pe malul stâng al Olteţului. Depresiunea Polovragi
face parte din Depresiunea Subcarpatică olteană, situată între Bistriţa Vâlcii / Dealul Costeşti, la est şi
râul Motru, la vest. Valea Olteţului desparte Munţii Parâng (spre vest) de Munţii Căpăţâna (spre est),
printr-un un relief abrupt calcaros, de circa 200 - 300 m înălţime.
Teritoriul administrativ al comunei are o suprafaţă de 8.783,8 ha - din care 3.267 ha reprezintă
teren agricol şi se întinde spre nord până în creasta principală a Munţilor Căpăţânii, având ca vecini:
oraşul Horezu spre est, Mălaia spre nord, Baia de Fier spre vest, iar spre sud, Alimpeşti şi Slătioara.
Între aceste limite, altitudinea variază de la 420 m, în extremitatea sudică, la 2.108 m, în Vf. La Nedei,
situat pe creasta principală a Munţilor Căpăţânii.
Comuna Polovragi este alcătuită din două sate: Polovragi - reşedinţa de comună şi Racoviţa.
Asemenea întregii zone submontane dintre Gilort şi Bistriţa Vâlcii, populaţia comunei Polovragi a
suferit puternice influenţe demografice şi etnoculturale dinspre Mărginimea Sibiului. Rezultatul acestei
interferenţe se regăseşte în graiul, portul şi tradiţia pastorală asemănătoare satelor din Mărginime,
aspect care reprezintă un punct forte în dezvoltarea turistică a localităţii, prin elementele culturale cu
valoare de unicat pe care le poate oferi potenţialilor vizitatori.
Accesul în localitate se face foarte ușor, fiind străbatută de DN 67 (Tg.-Jiu - Rm. Valce) la Sud
și de drumul județean 665 desprins din DN 67 pe traseul Horezu – Vaideeni – Polovragi – Novaci –
Bumbești Jiu.

1.2. ORIGINEA NUMELUI

Denumirea localităţii, toponimie românească cu rezonanţă particulară, a dat naştere la multe
interpretări. Unii au pus-o în legătură cu o plantă numită povragă sau polvragă, folosită ca
medicament; alţii au derivat-o de la un cuvânt grecesc compus, care ar însemna mult stâncoasă; sau de
la cuvintele slave indicând o jumătate de vale cu maluri râpoase; iar alţii au văzut în ea o vale diabolică
sau o câmpie vrăjită. Cu toate acestea n-ar fi exclus ca denumirea să fie de origine geto-dacă,
cuprinzând în sine o criptogramă nedescifrată încă, referitoare la credinţele religioase şi practicile
medicale răspândite în viaţa strămoşilor noştri.

1.3. ISTORIC
Zona se caracterizează printr-o străveche locuire, fapt dovedit de numeroase cercetări
arheologice. S-a descoperit o aşezare dacică cu două nivele, datând din sec. II – I î. Hr. Un nivel al
aşezării era situat la înălţime pe Platoul Padeşului şi al Crucii lui Ursache şi funcţiona ca o cetate de
refugiu. Un alt nivel, jos, în apropiere de ieşirea Olteţului din Chei, în punctul numit “Gura Pietrei”,
nivel ce funcţiona ca aşezare civilă.
Începând cu sec. al XIV – lea, sub protecţia tânărului stat feudal “Ţara Românească” se afirmă
în întreaga zona subcarpatică o puternică viaţă economică prin introducerea în circuitul productiv a
tuturor resurselor naturale şi prin circulaţia bunurilor materiale transilvănene şi sud-dunărene. Deşi
existau cu multă vreme în urmă, sunt atestate documentar toate aşezările din zonă, începând cu anul
1480 (Polovragi şi Baia de Fier), apoi Racoviţa (1502) şi Cernadia (1587). Documentele respective
arată aceste sate, până atunci libere, devin cu timpul proprietate feudală (domnească, boierească şi apoi
mânăstirească).

1.4. RELIEF
Relieful din Depresiunea Polovragi, precum şi zona montană din vecinătatea nordică este dispus
în mai multe trepte şi anume:

• o primă treaptă cu altitudini de 480 – 550 m, reperezentată de Vatra Depresiunii, sau Câmpul
Polovragilor (alt.medie 500 m);
 • a doua treaptă corespunde cu înălţimile ce reprezintă rama depresiunii pe latura sudică, estică şi
prispa piemontană, cu altitudini între 550 – 700 m. În cadrul său intră şi Gruiul Polovragiului,
un martor de eroziune fluvială, rămas de pe vremea când Olteţul curgea împreună cu Tăraia, pe
actuala Vale a Tărâiei din aval de satul Milostea, judeţul Vâlcea, comuna Slătioara.
• a treia treaptă cuprinsă între 800 – 1.000 m; îi corespund înălţimile uneori netede, alteori
rotunjite, ce domină depresiunea subcarpatică. Este vorba de Piatra Polovragilor, un şes neted
în vârful masivului calcaros cunoscut sub numele de Platoul de la Crucea lui Ursache, apoi
poienile Padeş, Runcu şi Ograda.
• a patra treaptă cuprinde munţii de înălţime mijlocie ce se desprind ca nişte contraforturi
prelungi din culmea alpină Parâng – Căpăţânei. Ei poartă numele de plaiuri deoarece vârfurile
au fost despădurite devenind poieni frumoase. Este vorba de: Plaiul Izmana, Plaiul Stânişoara,
Poiana Ascunsă (deasupra Polovragilor) şi Plaiul Fântânilor (deasupra satului Racoviţa). Toate
se încadrează la altitudini cuprinse între 1.100 m şi 1.500 m.
• a cincea şi ultima treaptă, cu înălţimi între 1.600- 2.200 m., sunt reprezantate de culmile de o
mare netezime: Negovanul, Nedeiul, Cujba. Marea netezime a acestor culmi şi întinsele
suprafeţe acoperite cu pajişti alpine au favorizat dezvoltarea păstoritului.

Dealurile piemontane pornesc imediat de sub munte: Dealul Roşcăi, Dealul Cernii, Dealul
Fometeştilor.
Văile râurilor principale: Valea Olteţului şi Valea Tărâiei prezintă unele particularităţi. În
amonte de chei, cele două cursuri de apă prezintă un aspect tipic montan al văilor, respectiv profilul
literei “V” şi numai la obârşii profil de vale galciară. La înălţimea de 140 m prezintă umeri de teresă
veche înaltă, corespunzătoare vechiului fund al depresiunii subcarpatice înainte de adâncirea râurilor.
La traversarea barierei calcaroase, cele două cursuri de apă formează defilee spectaculoase, în special
Olteţul. Aici întâlnim abrupturi calcaroase (culare), brâne de piatră, abriuri, grohotişuri şi bineînţeles
grote şi peşteri. Defileul Olteţului, în partea superioară are un aspect mai larg, cu aspect de terasă, la
110 m faţă de albia Olteţului.

1.5. CLIMA
În această zonă, clima este favorabile practicării turismului în tot timpul anului, pentru repunere
în formă a organismului după stres; localitatea are un climat de dealuri submontane, de adăpost, cu o
temperatură medie anuală de aproximativ 6°C şi cu aer curat, lipsit de factori alergogeni.

1.6. CARACTERIZARE SOCIO-ECONOMICĂ

Populaţia localităţii era la 01.01.2005 de 2.900 locuitori. Comuna beneficiază de 3 şcoli primare,
o grădiniţă o şcoală gimnazială, cămin cultural și o bibliotecă comunală.
Comuna Polovragi este cunoscuta ca centru etnografic si istoric. Din punct de vedere al
ocupatiilor tradiționale, Polovragiul este cunoscut ca zonă de practicare a pomiculturii, creșterea
animalelor, arta populară tradițională (cusături – țesături, sculptura în lemn, cioplitura în lemn,
împletituri), exploatarea și prelucrarea lemnului. Creșterea ovinelor și bovinelor continuă să reprezinte
emblema locului.
Majoritatea agenţiilor economici ce îşi desfăşoară activitatea în localitatea Polovragi se ocupă
de comerţul cu amănuntul, conform clasificării CAEN.

2. INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

Poziţia localităţii, în arealul Subcarpaţii Olteniei, care determină varietatea şi structura

reliefului, tipul de vegetaţie şi lipsa surselor de poluare sunt elemente determinante în constituirea
cadrului natural al zonei. Localitatea beneficiază aşadar, de locuri atractive, pitoreşti, cu un climat
favorabil recreării şi petrecerii timpului liber, de numeroase obiective turistice spre care se îndreaptă
anual zeci de mii de turişti.
 2.1. RESURSE NATURALE

 formele de relief montan şi submontan, având ca suport o structură geologică complexă (în
principal roci cristaline şi calcare jurasice, pe care s-au dezvoltat numeroase forme de relief carstic),
îmbogăţesc aspectul peisagistic al zonei şi creează oportunităţi pentru practicarea unor variate forme de
turism. Importanţa ştiinţifică (geologică, geomorfologică, botanică şi forestieră) a întregii zone carstice
a determinat declararea acesteia ca arie protejată, inclusă înscrise în Legea nr. 5 / 2000;

 Cheile Olteţului – de circa 2,2 km lungime, impresionează prin sălbăticia şi îngustimea

defileului, în lungul căruia şerpuieşte un drum forestier de 18 km lungime; urmărind cursul pârâului
Olteţ până la obârşie (limita naturală între Munţii Parâng şi Munţii Căpăţâna), drumul forestier trece
creasta Parângului pe la Curmătura Olteţului, pentru a ajunge apoi în Valea Latoriţei, importantă zonă
turistică din bazinul Lotrului. Întreaga zonă a Cheilor Olteţului prezintă un deosebit interes şi din punct
de vedere floristic şi peisagistic. Pe puţinul sol format între stâncile calcaroase, vegetează numeroase
specii submediteraneene. În acest cadru generos, mai putem adăuga existenţa unei păduri seculare de
castan comestibil, urmare a influenţelor climatice submediteraneene. Aici există peste 300 de specii de
plante caracteristice terenurilor calcaroase: unghia ciutei, strejnicul, ruginita, cornutul de Banat,
garofiţa, micsandra de munte, steluţa vânătă, sugărarul etc.

 Peştera Polovragi (Peştera lui Pahomie) - este cea mai importantă şi accesibilă peşteră din tot
masivul calcaros. Are o lungime de 9.200 m (în care intră şi ramificaţiile), fiind una dintre cele mai
lungi din ţară. Electrificată pe o lungime de 700 m. care este deschisă marelui public, peştera prezintă
numeroase concreţiuni calcaroase pe care fantezia localnicilor le-a botezat cu diferite nume: Jilţul lui
Zamolxe, Cuptorul dacic etc. De altfel credinţa populară susţine că ”după înfrângerea dacilor de către
romani, zeul protector al acestora - Zamolxe, s-ar fi retras în peşteră plângând soarta poporului său.
Picurii din tavan nefiind altceva decât lacrimile sale” (Al. Vlahuţă România Pitorească - 1901). Peştera
este un vechi meandru subteran al Olteţului, aflat la nivelul de 25 m. Sub acest nivel, acţiunea erozivă a
Olteţului a dus la adâncirea albiei şi formarea unui adevărat canion. Din galeria principală, în cea mai
mare parte orizontală, se desprind mai multe culoare laterale, în parte colmatate cu aluviuni. De-a
lungul galeriei se disting trei sectoare, mai important fiind cel din dreapta, numit "Culoarul Liliecilor".
Galeria, din care circa 1 km este electrificată, continuă cu înălţimi de 2 - 8 m şi lărgimi de circa 10 m.
Sunt frecvente prăbuşirile, scurgerile din tavan, hornurile; aici se deschid culoare secundare mici,
împodobite cu calcit;

 domeniul schiabil amenajabil din zona alpină, care coboară de sub Vf. Negovanu spre SV, pe
Piciorul Negovanului, este o premisă favorabilă pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă, fiind susţinută
de grosimea stratului de zăpadă (în medie, 40 cm) şi de durata menţinerii lui (peste 150 zile / an);
primele zăpezi apar la sfârşitul lunii octombrie şi se topesc în luna mai;

 trasee de alpinism din zona carstică (Cheile Olteţului), unde există mai multe trasee de
alpinism, de diferite grade de dificultate;

 traseul pârâului Olteţ, însoţit de drumul forestier, este deosebit de pitoresc; în locul denumit
Luncile Olteţului, la ieşirea din chei, înspre amonte, există un amplasament propus pentru amenajarea
unui sat de vacanţă, inclusiv cu platformă de campare; realizarea proiectului investiţional va contribui
la apariţia în această zonă a unui complex turistic de agrement şi recreere;

 fondul forestier bogat, reprezentat prin păduri de foioase şi conifere, îmbracă versanţii sud-
vestici ai Munţilor Căpăţâna, creează un mediu ambiant atractiv, curat, recomandat pentru vacanţe
active;

 flora pajiştilor montane şi a fâneţelor, de o diversitate impresionantă, în funcţie de altitudine,

îmbogăţesc peisajul cadrul natural cu specii floristice multicolore;

 fondul de vânătoare (specii cu valoare cinegetică) şi de pescuit sportiv.

 Arii protejate:
 Cheile Olteţului şi Peştera Polovragi – rezervaţie complexă, cu o suprafaţă de 150 ha

 Pădurea de castani comestibili, cu exemplare multiseculare, situată lângă mănăstire - 10 ha.

2.2. RESURSE ANTROPICE

2.2.1. Monumente cultural – istorice

 Cetatea dacică – este un obiectiv turistic mai puțin cunoscut și mai greu de vizitat, aflat
pe platoul Pietrei Polovragiului. Cetatea, situată pe un platou calcaros înconjurat din trei părţi de
abrupturi greu accesibile, a servit ca loc de refugiu pentru un trib dacic din sec. II –I î. Hr., ce avea
aşezare stabilă pe terasa Olteţului.
 Mănăstirea Polovragi - monument istoric şi de arhitectură; biserica mănăstirii, cu
hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a fost atestată documentar într-un hrisov emis de Matei
Basarab, în anul 1648; a fost rezidită în 1643 – 1647 şi restaurată în perioada 1690 - 1693 din iniţiativa
domnitorului Constantin Brâncoveanu; posedă o importantă colecţie de icoane pe sticlă şi lemn (peste
650 exemplare), datând din sec. XVIII - XIX, precum şi o bibliotecă valoroasă, cu peste 3.000 volume;
Biserica bolniţei, cu hramul „Sf. Nicolae”, a fost zidită în stil bizantin, între anii 1731 – 1732;
 Biserica de lemn cu hramul „Sf. Nicolae”, ctitorită în anul 1806;
 “Crucea lui Ursache” şi “Oborul Jidovilor”- o dolină uriaşă adâncă de 2,5 m. cu pereţii
abrupţi despre care se spune ca ar fi funcţionat ca staul pentru vitele oamenilor preistorici. Şi astăzi ea
serveşte, primăvara înainte de urcatul oilor la munte, ca obor pentru oile localnicilor. Crucea lui
Ursache, domină platoul calcaros fiind vizibilă din satul Polovragi. Este cioplită în piatră dură, fiind o
mărturie a existenţei Căpitanului de plai Ursache, care a străjuit pe aceste locuri la sfârşitul sec. XVIII
şi începutul sec. XIX.

2.2.2. Elemente de patrimoniu etno-cultural

 Centrul etnografic Polovragi - centru etnofolcloric, cu tradiţii legate de păstorit şi
transhumanţă; renumit pentru portul popular ciobănesc cu influenţe din zona Mărginimii Sibiului,
pentru prelucrarea artistică a lânii şi confecţionarea de instrumente muzicale;
 arhitectură tradiţională – case vechi de lemn cu pridvor, specifice zonei etnografice “Oltenia
de sub Munte”;
 costumul popular, în două culori, alb şi negru, asemănător zonei Mărginimea Sibiului;
 cusături şi ţesături artistice (săculeţi, desagi), meşteşuguri cu o răspândire din ce în ce mai
redusă;
 confecţionare de instrumente muzicale - fluiere;
 prelucrarea artistică a lemnului – obiecte de uz gospodăresc: lăzi, coşuri, furci de tors lâna
ş.a.;
 prelucrarea lânii – obiecte de îmbrăcăminte, pături;
 instalaţii de tehnică populară: darac, pive, mori de apă, joagăre acţionate hidraulic.

2.2.3 Evenimente locale

Situată într-o zonă plină de istorie şi cultură, comuna Polovragi are parte de foarte multe
evenimente care se desfăşoară în cadrul şi în jurul localităţii, cum ar fi:
 Zilele Culturii polovrăgene: in memoriam Artur Bădița, poet local - În lunile martie
- aprilie ale fiecarui an este comemorat poetul Artur Bădița și în același timp toată creația modernă și
contemporană locală, populară și cultă.
 Baluri și spectacole cu ocazia sărbătorilor de Paște - Au loc manifestări cultural
teatrale, dansuri și manifestări tradiționale. Piesele de teatru puse în scenă sunt sub regia actorilor locali
și scenariile sunt create de actorii locali, cât și inspirate din piesele clasice românești.
- Dansurile populare sunt prezentate de ansamblul folcloric ”Cheile Oltețului” și elevi ai Școlii
Generale Polovragi, care prezintă suite din Gorj, Făgăraș, Oaș și alte zone etno-folclorice ale țării.
 - Tradițiile locale sunt puse în scenă de către ansamblul folcloric ”Cheile Oltețului” și aduc la lumină
cântecul de fluier și cântecul vocal al păstorilor și băcițelor.
 Ziua Căpșunului - De mulți ani, la Polovragi se sărbătorește ziua căpșunului,
sărbătoare ce tinde să devină tradiție, pentru că este o îndeletnicire veche a locuitorilor din Polovragi -
cultivarea capșunului.
 Nedeia de la Polovragi – se desfășoară în perioada 14-20 iulie ale fiecărui an.
Bâlciul, fiind printre cele mai mari din ţară, este un eveniment deosebit pentru viaţa social–
culturală şi economică din Polovragi.
Nedeia – târg de la Polovragi, este atestată documentar încă din sec. al XVII – lea şi se bucură de
o largă afluenţă de mărfuri şi animale, cu participare a mii de oameni, fapt ce i-a conferit în timp
prestigiul naţional de care se bucură astăzi. Între 14-17 iulie se desfăşoară târgul de animale, unde vin
pentru vânzare şi cumpărare, crescătorii de vite din Polovragi şi din împrejurimi.
Începând cu 17 iulie se desfăşoară târgul de mărfuri. Acum, tradiţia trăieşte. Meşteri olari,
sculptori în lemn, creatori de costume populare şi instrumente muzicale (fluiere) îşi expun piesele spre
vânzare.
Manifestarea tradiţională de la Polovragi îşi are ziua sa de vârf pe 20 iulie când, în cadru
sărbătoresc, se desfăşoară parada portului, cântecului şi dansului păstoresc. Acum, pe 20 iulie,
ansambluri folclorice cu specific păstoresc vin să-şi dea concursul pentru menţinerea tradiţiei.
 Colinde, datini si obiceiuri de iarnă - Între 24 Dercembrie și 6 Ianuarie, grupuri
de colindători și ansamblul folcloric ”Cheile Oltețului”, precum și elevi ai Școlii Generale Polovragi,
dau viață tradițiilor locale prin următorele manifestări: colinde - cântari, capra, ursul, buhaiul,
plugușorul, spectacole pe Scena Căminului Cultural Polovragi (teatru, poezie, dans popular, dans
modern, tradiții) cât și spectacole în aer liber.

3. PROPUNERI DE VALORIFICARE

Deşi dispune de resurse turistice variate, ce permit practicarea unor forme de turism diverse,
localitatea Polovragi nu are conturată o activitate turistică eficientă, identificându-se numeroase
probleme şi disfuncţionalităţi ale ofertei turistice actuale.
Pe teritoriul comunei Polovragi există patru structuri turistice de cazare, clasificate ca pensiuni
turistice de 2 şi 3 margarete. Cele 4 pensiuni totalizează un număr de 62 de locuri de cazare.
Pensiunea Cheile Olteţului, încadrată la 3 margarete, pune la dispoziţia turiştilor un număr de
15 camere, din care 10 camere duble şi 5 apartamente de maxim 4 persoane. Cele 15 camere totalizează
un număr de 40 de locuri de cazare şi prezintă numeroase dotări şi facilităţi de petrecere a timpului
liber.
Pensiunea ”Miraj”, cu 2 margarete, pune la dispoziția turiștilor 5 camere a câte 2 locuri (deci
un total de 10 locuri), dotate cu televizor, telefon, garderobă.
Pensiunea “Casa Mihăiescu”, cu 2 margarete, pune la dispoziţia turiştilor pentru cazare un
număr de 8 locuri, distribuite în patru camere duble (dotate cu grup sanitar, televizor, frigider şi telefon
în fiecare cameră) şi alte facilităţi de petrecere a timpului liber.
Pensiunea Dumitrescu, încadrată la 2 margarete, are o capacitate de 4 persoane, în 2 camere
duble, dotate cu grup sanitar.
La aceste locuri trebuie adăugate şi posibilităţile de cazare la chiliile Mănăstirii Polovragi, adică
aproximativ 10 locuri.
Alături de cele patru pensiuni care desfăşoară activităţi turistice, pe teritoriul comunei există un
agent economic înregistrat ca şi tip de activitate CAEN la capitolul „Alte unităţi de preparare a hranei”
şi un alt agent economic înregistrat la activitatea „Baruri”. Prin urmare, numărul total al agenţilor
economici ce activează în domeniul turismului se ridică la 5, un număr insuficient pentru ca acest
sector de activitate să cunoască o dezvoltare semnificativă la nivelul localităţii.

Pe scurt, problemele cele mai acute sunt următoarele:

- structuri turistice de cazare puţin diversificate, ca tip şi categorie de confort (patru pensiuni de 2 şi 3
margarete);
- structuri turistice de alimentaţie insuficiente, în raport cu numărul actual de locuri de cazare;
- lipsa unor amenajări specifice agrementului;
- activitate turistică în neconcordanţă cu valoarea potenţialului turistic;
- lipsa unor acţiuni de distribuţie şi promovare eficiente;
- insuficienţa colaborărilor cu agenţiile de turism care să promoveze oferta turistică;
- lipsa activităţilor de marketing care să conducă la construirea imaginii de destinaţie turistică.

Astfel, este necesar să se propună şi să se implementeze o serie de măsuri de revigorare şi

amplificare a activităţilor turistice, de îmbunătăţire a calităţii serviciilor pentru a atrage un număr cât
mai mare de turişti și pentru ca turismul să poată deveni în următorii ani o activitate principală în
economia localităţii. Printre acestea, se pot număra:
• Modernizarea infrastructurii, repararea drumurilor.
• Pentru a susţine dezvoltarea durabilă a turismului în localitate este absolut necesar a se realiza
două dintre utilităţile de bază: canalizarea apelor menajere şi amenajarea unui punct de transfer al
deşeurilor menajere, în conformitate cu politica de mediu din acest domeniu.
• În cadrul aparatului propriu al Primăriei este necesar a fi înfiinţat un Departament pentru
Turism, a cărul activitate trebuie să se axeze pe organizarea activităţii turistice locale şi acordarea de
consultanţă pentru agenţii din turism.
• Lipsa structurilor turistice clasice trebuie suplinită prin apariţia unui număr cât mai mare de
pensiuni rurale.
• Extinderea reţelei de pensiuni turistice poate fi stimulată de atuoritatea locală prin acordarea,
prin Hotărâre de Consiliu Local, a unor facilităţi sau scutiri de taxe/impozite pentru perioade
determinate, prin promovarea gratuită a acestora pe site-ul primăriei, prin invitarea şi susţinerea
financiară în vederea participării la diverse târguri şi manifestări organizate de primărie, prin racordarea
gratuită la reţeaua de utilităţi a comunei ş.a.
• Este necesară reabilitarea drumului spre peşteră - DJ 646 şi chei şi semnalizarea
corespunzătoare a acestora; amplasarea unui panou informativ însoţit de harta turistică a zonei şi a
traseelor turistice din Munţii Căpăţînii vor constitui motivaţia şi totodată invitaţia pentru turiştii aflaţi în
tranzit de a se abate din drum pentru vizitarea localităţii.
• Pentru vizitarea Mănăstirii Polovragi sunt necesare a fi amenajate la poarta mănăstirii: parcare,
grup sanitar, un chioşc de suveniruri, pliante, vederi, un chioşc cu terasă pentru băuturi răcoritoare.
• Pentru creşterea atractivităţii zonei şi diversificarea ofertei turistice a localităţii este necesar a se
amenaja un muzeu al satului, care să cuprindă: case vechi cu arhitectură tradiţională (amenajate în
interior cu obiecte de mobilier specific zonei), instalaţii tehnice populare (războiul de ţesut, darac
pentru lână, furcă de tors şi vîrtelniţă răsucit lâna, mori de apă ş.a.) şi alte utilaje folosite într-o
gospodărie locală.
• Este recomandat a se conserva toate clădirile vechi, valoroase, din localitate prin reabilitarea lor
şi aplicarea de plăcuţe cu text explicativ pe fiecare (anul construirii, stilul arhitectonic, proprietarul).
Proprietarii caselor respective trebuie să beneficieze de diverse facilităţi acordate de administraţia
locală, pentru a fi interesaţi să facă aceste investiţii de reabilitare.
• Având în vedere că în gospodăriile localnicilor există un număr semnificativ de cai pentru
efectuarea muncilor agricole, ar fi benefică înfiinţarea unui centru de echitaţie, dacă este posibil şi o
şcoală de călărie; se pot realiza trasee montane de călărie cu ghid, iar iarna, plimbări cu sania, în
vederea diversificării agrementului local.
• Editarea unui ghid turistic / hartă a localităţii, care să se găsească spre comercializare la toate
pensiunile turistice, la agenţiile de turism şi la chioşcurile de ziare din judeţ.
• Realizarea unui sat de vacanță, cu căsuțe, bungalow-uri, locuri de campare pentru a spori
numărul locurilor de cazare.
• Fiecare deţinător de structură de cazare să ofere gratuit turiştilor: materiale informative (hărţi
ale zonei, pliante, ghiduri sau monografii ale obiectivelor naturale şi culturale din zonă), servicii de
ghidaj, mijloc de transport pentru excursii locale, rezervări pentru mijloacele de transport în comun,
servicii care pot atrage un număr din ce în ce mai mare de turişti.
 • În prezent, nu există produse turistice distribuite turiştilor care să includă sejururi în Polovragi.
O modalitate de distribuţie este includerea de vizite la cel două simboluri ale localităţii (peștera
Polovrgai și Mănăstirea Polovragi) în călătoriile itinerante ale turiştilor ce vizitează zona Gorjului.
HARTA ZONEI