Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti

Facultatea de Management Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală

Localitatea Bozovici
Judeţul Caraș-Severin

Clipici Florentina Diana - 8317

Prof. Coord. Petrică Ştefan

Bucureşti 2015
 Cuprins
CapitoluI I

1. Indentificarea resurselor agroturistice din localitate

1.1 Prezentarea localitaţii..................................................................................3
1.2 Resursele agroturistice naturale ale localitaţii.............................................7
1.3 Resursele antropice ale localitaţii...............................................................12
Capitolul II
2. Identificarea pensiunilor din localitate şi gradul lor de clasificare
2.1 Trecerea în revistă a pensiunilor şi precizarea numarului de margarete......17
2.2 Fotografii reprezentative..............................................................................18
Caitolul III
3. Stadiul valorificarii resurselor agroturistice din localitate...............................18
3.1 Situaţia turismului rural(agroturismului).......................................................19
3.2 Analiza SWOT a potenţialului agroturistic din localitate..............................20
Capitolul IV
4. Concluzii şi recomandari...............................................................................22

2
 Capitolul I

1. Indentificarea resurselor agroturistice din localitate

1.1 Prezentarea localitaţii

Bozovici este un sat în județul Caraș-Severin, Banat, România. Este reședința comunei
Bozovici.

Domeniile principale de activitate care au marcat evoluția localității sunt:

- agricultura, ramură care a fost prezentă din totdeauna în viața localnicilor, prin cultivarea
pământului, pomicultură și creșterea animalelor.

- exploatarea lemnului din pădurile care înconjoară Bozoviciul.

- mineritul, mai ales carbunele.

Pentru o populație care practica intens agricultura, era nevoie de fierari, rotari, potcovari,
cojocari, curelari, opincari, măcelari, croitori. În afară de aceste meserii mai erau la Bozovici
tâmplari, dulgheri, zidari, lăcătuși, tinichigii, vopsitori, pantofari, brutari, cofetari, turtari. În
afară de aceste exemple, au fost oferite și altele de către Franz Spravil, pentru perioada
interbelică: ceasornicari, curelar de harnașamente, fotograf, croitorie țărănească, morar,
moară cu energie electrică, cârciumari, căldărar, potcovar, sticlar, farmacist, comercianți,
dogari, frizeri, avocați, pietrari pentru monumente funerare, proprietari de cazane pentru
țuică.

3
Istoric
Etimologia cuvântului Bozovici, atât în tradiția locală cât și după unele date cu caracter
științific, vine de la cuvântul "boz" o plantă care se pare că creștea din abundență în zona
actuală a comunei Bozovici. Printre localnici mai circulă legenda potrivit căreia, la umbra
tufelor de boz pășteau oile unui cioban bătrân și orb. Acesta a coborât cu tot avutul lui de la
Poiana Pădijel și le-a spus fiilor care-l duceau de mână: "Taică, aici să vă așezați, că urșii și
lupii nu vin ca să vă omoare oile".

Epoca străveche este atestaă prin ciocanul de piatră șlefuită găsit la Bozovici (Loneștea) în
1966 de prof. Marin Jurchescu și predat la Muzeul de Istorie al Banatului din Timișoara.
Datarea este din neolitic.

Perioada daco-romană a coincis cu o dezvoltare în primul rând de natură economică din

moment ce avem mărturii precum cetatea romană de lângă cimitirul catolic, (obiectiv
arheologic necercetat încaă), o piatră cu inscripție romană aflată la "cetate" și predată la
Muzeul de Istorie din Timișoara.

Ca atestare documentară, potrivit istoriografiei maghiare, anul este 1484, atunci este pomenit
ca proprietar al localității și ca trimis al lui Matei Corvin în zonă pe Lazarus de Bohowitz
sau Lazăr de Bozovici. De la numele acestuia se pare că ar deriva și denumirea localității
Bozovici.

Bozoviciul devine un centru tot mai important în Valea Almǎjului, mai ales din punct de
vedere militar și economic. De aceea, autoritățiile sunt interesate și de starea drumurilor. În
anul 1722 a început lărgirea și amenajarea drumului care lega Bozoviciul de Mehadia, iar în
anul 1736 începe construcția șoselei care face legătura între Bozovici și Oravița.

În anul 1862 a apărut legea comunală prin care administrația comunelor s-a desprins de cea
militară, având o structură organizatorie proprie.

Viața economică, socială, politică și culturală de la Bozovici a decurs normal și chiar a

prosperat în anumite domenii în deceniile care au urmat primului război mondial, dar această
situație va fi întreruptă de apariția norilor negri ai următorului război mondial, Al Doilea
Război Mondial.

După terminarea războiului, mulți copii și chiar adulți au căzut victime ale minelor așezate
în curtea Cazǎrmii de hitleriști pentru a arunca în aer comuna Bozovici, mine rămase
neexplodate.
4
Dupa 1990 comuna Bozovici și-a păstrat, din punct de vedere administrativ, statutul de
localitate rurală mare, cu avantajele (mai multe) și dezavantajele care decurg din acest fapt,
iar din punct de vedere politic se înscrie în cursul întregii societăți românești, cu tendințe
locale vizibile spre democratizare, modernizare și deschidere spre Europa de Vest..

Aşezare geografică
Localitatea Bozovici este așezată la 45 de grade latitudine nordică și la 22 de grade
longitudine estică și la o altitudine de 250 m. Localitatea este încadrată de Munții Almăjului
și Aninei, având în apropiere două înălțimi muntoase distincte: Gosna, la poalele căreia este
și poiana cu același nume, și Bigarul, acolo unde se afla cunoscuta cascadă și punctul care
este marcat pentru trecerea paralelei de 45 de grade. În județul Caraș-Severin, satul Bozovici
ocupă o poziție central-sudică. Prin localitate trece râul Miniș, principalul afluent al râului
Nera, care trece prin imediata apropiere a comunei. Între toate dealurile care înconjoară
Bozoviciul, Crîstul (denumirea vine de la Crist), supranumit și "Dealul Calvarului" are o
semnificație aparte pentru localnici din cel puțin trei motive: pe vârful lui, la 340m înalțime
sunt trei cruci de piatră așezate acolo în secolul XVIII de către comunitatea catolică; de pe
Crîst este o panoramă completă și impresionantă a localității și în general a Vǎii Almǎjului;
de mulți ani, pe vârful dealului Crîst se adună localnici în noaptea Învierii și aprind focuri
mari la miezul nopții.

Căile de acces spre Bozovici sunt exclusive rutiere, principalul drum fiind DN-57 dinspre
Anina și Reșița. Se mai poate intra în Bozovici și dinspre Iablanița, deviind de la E-94
(Timișoara-București), pe DN-57B, iar dinspre sud, de la Dunare, de la Șopotu Nou prin
Dalboșeț, se ajunge la Bozovici pe DJ-13.

5
Populaţia
Populaţia comunei Bozovici este de 2736 locuitori
Cadrul geografic în care se situează Bozovici este suficient pentru a fi doar un argument
pentru ca acest loc să fie locuit.

Vestigiile arheologice ne dau indicii că zona a fost locuită din epoca bronzului și din
vremea daco-romanilor. Colonizarea din timpul romanilor a fost mai puțin intensă în
Depresiunea Almăjului datorită căilor de acces mai dificile spre zona respectivă. Din
perioada năvălirii populațiilor migratoare aflăm că localnicii nu au fost influențați prea tare
pentru că au găsit suficient refugiu în pădurile din apropiere, trăind în așa numitele "predii"
din poieni.

Clima
Bozovici are o climă plăcută, fără vânturi puternice, cu o temperatură medie anuală
de 9-11 grade, iar cantitatea de precipitații anuale ajunge la valoarea de 700 mm.
6
1.2 Resursele agroturistice naturale ale localitaţii

Potențialul turistic al zonei Bozovici este imens prin peisajele extraordinare, pădurile,
râurile și pârâurile, lacurile, vânatul (sportul numărul 1 din Bozovici), fauna piscicolă, și nu
în ultimul rând ospitalitatea almăjanului. De la cascada Bigăr (lângă paralela de 45 de grade)
și până la Cheile Nerei, turistul bine îndrumat mai poate vedea păstrăvăria de pe Valea
Minișului, pădurile seculare, morile de apă de la Rudăria (complexul mulinologic cel mai
reprezentativ din România și cel mai mare din sud-estul Europei, intrat în patrimoniul
european), barajul și lacul de pe valea pârâului Poneasca, lacul din spatele barajului de pe
Valea Minișului, Poiana Gosnei.

Pentru străinii care calcă pentru prima dată aceste locuri, impactul este formidabil, rămânând
profund impresionați.

Drumul de la Steierlak la Bozovici, stânci se înalță până la cer, de o frumusețe fără pereche,
cu izvoare de susur de cascade, această lucrare de artă trece prin păduri înfrunzite. Uimitor și
grandios prin frumusețile tectonice, această regiune poate concura cu cele mai romantice
regiuni din Elveția și Tirol.

Aceste locuri, cu o frumusețe de parcă însuși creatorul suprem le-ar fi desenat spre
contemplare, merită văzute și admirate nu numai de localnici, spre avantajul tuturor.

7
 Datorită reliefului, morfologiei, geologiei, florei și faunei, pe teritoriul județului
Caraș - Severin s-a impus necesitatea protejării unor areale de excepție prin înființarea a 3
parcuri naționale, 1 parc natural, 50 rezervații, precum și propunerea în prezent a noi
obiective. Parcul Național Semenic-Cheile Carașului este situat în partea centrală a județului
Caraș-Severin, ocupând o suprafață de 36.364,8 ha ce include 10 rezervații declarate
(14.420,8 ha) și 8 rezervații propuse. Importanța prezenței acestui Parc Național pentru
comunitatea carașovenească se regăsește atât în aspectele de conservare a mediului cât și în
considerentele referitoare la activitățile economice monitorizate, considerând restricțiile.Din
cele 10 rezervații ale Parcului Național Semenic- Cheile Carașului. Rezervația mixtă Cheile
Carașului deși este parțial identificată pe teritoriul comunei, este administrată de Direcția
Romsilva. Cele 8 rezervații speologice propuse se afla în întregime în arealul comunei vor fi
și ele administrate de către comuna Carașova (rezervațiile sunt propuse de Asociația
Exploratorii Reșita și sunt: Peștera Exploratorii, Peștera Răsuflătoare, Peștera 2 Mai, Peștera
Ramonei, Avenul Bizonului, Avenul dintre Brândușe, Peștera Frumoasă).

Valea Almăjului din Caraş-Severin adăposteşte adevărate comori făurite fie de natură, fie
de mâna omului, iar mii de turişti încep să le descopere, pe rând. Printre ele este cascada

8
Bigăr, celebră după ce a fost numită de o publicaţie din SUA cea mai spectaculoasă, şi
morile de apă de la Rudăria.

Cascada Bigăr se află pe teritoriul comunei Bozovici din judeţul Caraş-Severin, chiar la
marginea Drumului Naţional 57B. Dacă nu sunt atenţi la indicatoare, turiştii ar putea rata
acest obiectiv, deoarece cascada se ascunde după un parapet de pe marginea drumului. Cei
care o văd însă rămân impresionaţi: are nouă metri înălţime şi este acoperită de muşchi
verde, peste care şiroieşte apa.

"La ora actuală, circulă mulţi turişti în acea zonă, astfel că vrem să o dezvoltăm, vrem să
amenajăm acolo un loc unde turiştii să poată cumpăra produse locale, tradiţionale. De
asemenea, vrem să instalăm şi toalete acolo. Este un proiect al nostru pentru care urmează
să găsim finanţare, poate pe programele europene 2014-2020", spune directorul Romsilva,
Adam Crăciunescu.

Cascada Bigăr, care a fost nominalizată de publicaţia online "The World Geography" din
SUA drept cea mai spectaculoasă cascadă din lume, se află la marginea unui drum, exact
în locul pe unde trece Paralelă 45. De altfel, chiar lângă cascadă este montat un indicator
învechit, care menţionează acest lucru.

Turiştii care vor să vadă şi alte obiective turistice şi să afle şi legenda din jurul cascadei
trebuie să plătească o taxă. Lângă cascadă se află o poartă şi un podeţ, ambele din lemn.

9
Până la izbucul Bigăr, turiştii pot urca pe o potecă stâncoasă, aflată pe marginea râului Bigăr.
Imediat după acesta, un podeţ de lemn traversează râul, apoi o scară duce la grotă. Toate
sunt foarte aproape de cascadă, la nici zece minute de mers pe jos.

Cheile Minisului reprezinta cele mai frumoase elemente create de natura, situate in Muntii
Aninei, din judetul Caras-Severin. Acestea se afla pe cursul raului cu acelasi nume, fiind
situate intre comuna Bozovici si orasul Anina.

Odata ajunsi la Cheile Minisului veti putea observa o priveliste superba, fiind in inima
muntilor, inconjurati de paduri de foioase si conifere. Cheile Minisului au o lungime
considerabile, de 14 kilometri, fiind impartite in trei sectiuni: Cheile Minisului, Cheile
Poneascai si Cheile Bigarului. Acestea fac parte din Parcul National Cheile Nerei. Interesul
turistilor pentru Cheile Minisului este destul de mare, mai ales pentru ca aici se regasesc
marmite formate de vartejuri.

10
Cheile Nerei sunt o formațiune de tip chei de-a lungul râului Nera în județul Caraș-Severin,
între localitățile Sasca Montană și Șopotu Nou. Distanța pe care se întind cheile este de circa
22 km din care aproximativ 20 km de chei propriu-zise, Nera, străbate un defileu, cu aspect
de chei, îngust, spectaculos și absolut sălbatic, formând cele mai lungi chei din România.
[necesită citare] Aici, unde pereții se înalță până la 200 de metri, apa Nerei și a afluenților
săi, a săpat și a format în rocă calcaroasă lacuri, canioane, peșteri și cascade impresionante.
O potecă turistică marcată le străbate, dar parcurgerea lor necesită traversarea râului Nera
direct prin apă.

Alte obiective turistice ale regiunii sunt Pestera Hotilor, Pestera cu Aburi, Pestera Ponor-
Plopa, Pestera cu Oase, lacul Cerbu, Lacul Buhui si Pestera Buhui, Lacul Beiului(Dracului)-
Foto.

11
Vegetatia (Caras-Severin)

Zonarea pe verticală a vegetației este condiționată de altitudine, climă, sol, la care se adaugă
orientarea culmilor, particularitățile topoclimatice, constituția geologică,precum și influențe
exercitate de către om asupra peisajului. Suprafața terenurilor acoperite cu vegetație
forestieră în arealul comunei Carașova este de 6.637 ha. Zona stepei și silvostepei În luncile
râurilor întâlnite în arealul acestei comune cresc arbori specifici cum ar fi, cum ar fi: plopi
(Plopus alba), sălcii (Salix alba, Salix trianorla), ulmi (Ulmus campestre). Zona pădurilor:

- Etajul quercineelor: este alcătuit din cer, garniță, tei, stejar pufos.

- Etajul fagului: văile și depresiunile adăpostite de vânt precum cele întâlnite în acest areal
oferă condiții optime pentru asociațiile de fag. Fagul constituie specia principală care
determină aspectul general al pădurilor din Munții Banatului și are o extindere altitudinală
neobișnuit de largă. Fagul este prezent în amestec cu ulmul de munte (Ulmus montana),
paltinul (Acer pseudoplatanus), iar în partea superioară se amestecă cu bradul (Abies alba) și

12
molidul (Picea escelsa). Ca și fagul, bradul coboară la altitudini surprinzător de mici, față de
condițiile climatice generale ale regiunii. Gorunul, este și el prezent, cu o răspândire mai
mare decât a bradului, alcătuind arborete alături de făgete pe versanții însoriți.

Fauna (Caras-Severin)

Prin varietatea, bogăția și originalitatea ei, fauna nu rămâne cu nimic mai prejos decât
flora. Și pentru faună, acest ținut cu un climat aparte reprezintă limita nordică a
arealului de răspândire a multor specii. Din cercetările efectuate în Munții Aninei a
rezultat că această zonă reprezintă un refugiu din timpul glaciațiunilor care a permis
supraviețuirea unor specii terțiare ca: Amphimellania holandri dintre nevertebrate și
Cobitis elongata dintre vertebrate. Fauna de nevertebrate este dominată de coleoptere
și opilionide, urmate de colembole, arahnee, chilopode, izopode, orthoptere,
formicide, gasteropode, larve de diptere ș.a.. Unele gasteropode ca: Carpathica langi,
Zenobiella umbrosa sunt endemice, iar dintre plecoptere unele sunt considerate
endemisme carpatice: Nemoura carpathica, Chloroperla kisi. Păsările – privighetoarea,
mierla, cucul, sturzul – abundă în regiune în toate anotimpurile. Lumea animală este
bine reprezentată prin numeroasele exemplare de reptile, dintre care unele se află pe
cale de dispariție. Tipurile reprezentative sunt: vipera cu corn (Vipera ammodytes) –
întâlnită în regiunile calcaroase ale Cheilor Carașului .. Dintre animalele specifice
pădurilor de foioase frecvente sunt lupul, șoarecele gulerat, veverița, pârșul, jderul de
pădure, mistrețul, căprioara, iepurele, cocoșul de munte, ierunca. Rețeaua de ape a
comunei este bogată, iar numărul speciilor de pești cunoaște o mare varietate față de
alte regiuni ale țării. Râurile sunt bogate în păstrăvi indigeni (Salmo trutta fario),
păstrăv curcubeu (Salmo irideus), zlăvoaca (Cottus gobio).

1.3 Resursele agroturistice antropice ale localitaţii

Morile de la Rudăria, în patrimoniul UNESCO, încă folosite de localnici

Lăsăm în urmă cascada Bigăr şi legendele ei şi ne îndreptăm pe un drum secundar înspre

comuna Eftimie Murgu din judeţul Caraş- Severin, aflată tot pe Valea Almăjului, la o
distanţă de aproximativ 15 kilometri de Bozovici. Aici se găsesc morile de apă de la
Rudăria, un complex mulinologic inclus în patrimoniul UNESCO, care la începutul anilor
2000 a fost restaurat de Muzeul "Astra" din Sibiu, pe bani europeni. Este cel mai mare parc
cu mori de apă din România şi din sud-estul Europei, întinzându-se pe o distanţă de trei

13
kilometri. Turiştii vin aici pentru a vedea morile de apă care datează de la sfârşitul secolului
al XIX-lea. În anul 1874 erau 51 de mori, însă acum sunt 22 de mori, aflate de o parte şi de
alta a drumului, pe cursul râul Rudăria. Una câte una, cele dispărute au fost inundate de
apele râului. Morile sunt construite exclusiv din lemn şi au sisteme hidraulice primitive.
Dintre toate, se remarcă "Îndărătnica dintre Râuri" deoarece roata acesteia funcţionează în
sens invers acelor de ceasornic. Mai mult decât atât, această moară era locul unde înţelepţii
satului se adunau să ia cele mai importante decizii pentru comunitate.

CALENDARUL SĂRBATORILOR POPULARE:

Etnografie şi folclor

Târgul de la Bozovici

Târg ca la Bozovici nu se făcea niciunde în Banat. Erau târguri la Cacova, Deta, Ciacova,
Vasiova, dar lume ca la Bozovici nu venea la nici un târg. Cu o zi, două înainte se îndreptau
spre târg coloane de căruţe, turme de oi, care cu boi, oi, vaci, cai, capre, păsări. Apoi veneau

14
cojocari, pielari cu hamuri, opinci, haine; ţigani cu căldări de aramă. Moţii cu căruţe cu
coviltire aduceau ciubere, furci de lemn. Veneau oameni din Clisura Dunării - de la Răşava
(Orşova) până la Socol, din Valea Căraşului, din părţile Lugojului, Caransebeş; chiar din
Oltenia, Câmpia Dunării. Participa comercianţi de flori şi material dendrologic, producători
agricoli, crescători de animale şi păsări de rasă, apicultori. Exista şi un stand unde specialiştii
Camerei Agricole Caraş-Severin vor oferi informaţii fermieriilor care doresc să-şi înfiinţeze
propria afacere sau doresc să o dezvolte. Evenimentul este organizat de Primăria Bozovici,
cu sprijinul Camerei Agricole Caraş-Severin.

Festivalul concurs de colinde ,,Lângă ieslea minunată”

Organizat de Liceul Teoretic ,,Eftimie Murgu” Bozovici şi Inspectoratul Şcolar Judeţean

Caraş – Severin în parteneriat cu Casa Corpului Didactic, Centrul Judeţean pentru
Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Episcopia Caransebeşului, Biserica
Ortodoxă Română şi Primăria comunei Bozovici.. La eveniment participa coruri şi grupuri
vocale din: Anina, Bănia, Borlovenii Noi, Eftimie Murgu, Glimboca, Gârbovăţ, Prigor,
Reşiţa şi Turceni judeţul Gorj, a comunicat coordonatorul acţiunii, prof. Claudia Cherescu.
Festivalul a fost avizat de către Ministerul Educaţiei Naţionale în calendarul activităţilor
educative regionale şi interjudeţene.

15
F estivalul “VĂII ALMĂJULUI”

Edița a XIX-a, organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii

Tradiționale Caraș-Severin, Primăria Eftimie Murgu și Societatea Culturală „Țara
Almăjului” din Timișoara are loc în localitatea Eftimie Murgu, la Căminul Cultural, cu
Simpozionul ,,Despre Almăj, almăjeni și faptele lor", care se bucura de o largă audiență.

Muzee si Case memoriale (Caras-Severin)

- Muzeul Locomotivelor cu abur din Resita detine o colectie de locomotive, printre care si
prima locomotiva fabricata la Resita.

16
- Casa memoriala “General Dragalina” din Caransebes aminteste de vitejia si patriotismul
generalului care s-a jertfit in primul razboi mondial.

Capitolul II.

Indentificarea pensiunilor din localitate si gradul lor de clasificare

Pentru cei care doresc sa viziteze minunata vale a Almajului si au nevoie de cazare in
aceasta zona, Pensiunea Luiza (3 Margarete) ofera cele mai moderne conditii de cazare.

Situata in centrul localitatii Bozovici, in imediata vecinatate a Parcului Central, Pensiunea

Luiza are in dotare 14 camere, dintre care 4 cu pat matrimonial, iar 10 camere sunt duble.
Camerele sunt dotate cu frigider, baie, incalzire centrala, tv led si internet. Pensiunea Luiza
dispune de bucatarie precum si de o moderna sala, cu o capacitate de aproximativ 60 de
locuri, ce ofera posibilitatea organizarii de diferite evenimente. Pentru cei care sosesc aici cu
un autovehicul, parcarea pensiunii reprezinta un loc de maxima siguranta, asigurat de un
sistem de supraveghere cu camere video.

Intr-o zona in care exista obiective turistice atractive si in care locurile de cazare erau o
problema, Pensiunea Luiza vine si acopera un important segment al unei linii turistice care
incepe sa prinda tot mai mult contur. De acum, Valea Almajului poate fi explorata
amanuntit, in orice anotimp, locurile de odihna sau de relaxare, puse la dispozitia
vizitatorilor, aducand un plus de timp si energie pentru toti cei care pasesc pragul Pensiunii
Luiza din Bozovici.

17
.

Capitolul III: Studiul valorificării resurselor agroturistice din localitate

Situatia turismului rural (agroturismului)

Derularea unui management adecvat unei pensiuni rurale presupune păstrarea, pe

cât posibil, a unor ocupaţii agricole tradiţionale, a unor obiceiuri, tradiţii autentice, originale.
De asemenea, pentru a deveni o afacere de succes, în activitatea turistică este nevoie de spirit
comunitar şi de solidaritate colectivă, deoarece doar aşa se pot organiza evenimente şi
spectacole locale, se pot valorifica resursele turistice locale, inclusiv cele situate pe
18
proprietăţi private ateliere meşteşugăreşti, unelte şi tehnici de prelucrare tradiţionale etc.).
Persistenţa ideii că autorităţile locale trebuie să deţină iniţiativa şi să rezolve problemele
comunităţii rurale nu va aduce un progres socio-economic rapid. Deci, managementul
propriei afaceri în turism, axată pe contribuţia proprietarului sau a unui administrator, are o
importanţă deosebită.

Organizarea turismului rural cuprinde mai multe aspecte: cazare, masă, activităţi
recreative. În ceea ce priveşte pensiunile din arealul cercatat, acestea dispun de apă curentă
prin foraje proprii iar canalizarea este dirijată spre fose septice ecologice. Spaţiile de cazare
respectă normele în vigoare impuse privind spaţiul minim de locuit.

Promovarea turismului rural este în judeţul Caraş-Severin pe o pantă ascendentă,

tipărindu-se numeroase pliante şi chiar un ghid turistic foarte complex ce cuprinde oferta de
cazare pe întreg arealul judeţului. Site-ul consiliului judeţean are un spaţiu dedicat turismului
cu prezentări de trasee şi obictive turistice importante.

Proiecte in derulare la Bozovici

In cadrul Programului National de Dezvoltare Locala (PNDL) a fost avizat, de catre comisia
tehnica de evaluare din Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice,
proiectul intitulat „Modernizare strazi in comuna Bozovici, judetul Caras-Severin”. Acesta
este un proiect care prevede asfaltarea a 2,5 km strazi in Bozovici si 2,5 km strazi in satul
apartinator Prilipet. De asemenea, sunt incluse in acest proiect si aproximativ 7 km rigole de
scurgere a apelor pluviale, iar acolo unde este cazul se va asigura accesul la proprietati.
Valoarea totala a proiectului este de 4.400.000 lei, inclusiv tva. In cel mai scurt timp
urmeaza semnarea contractului de finantare si incasarea primei transe, necesara pentru
intocmirea proiectului tehnic.

In data de 19 .05.2014 a avut loc la Bozovici vizita in teren pentru proiectul „Modernizare
parc central in comuna Bozovici”, proiect derulat prin masura 3.2.C, FEADR. Urmeaza
semnarea contractului de finantare si demararea procedurilor pentru achizitia de lucrari.
Valoarea totala a acestui proiect este de 40 mii euro.

Pe masura 3.2.C, FEADR, s-a semnat contractul de finantare pentru proiectul “Reabilitare
scoala cu cls.I-IV Bozovici”, valoarea proiectului fiind de 40 mii euro. Acest proiect se afla
in faza de achizitie pentru lucrari.

Un alt proiect, tot din fonduri europene, care a fost aprobat si a carui valoare se ridica la
suma de 400 mii euro, este cuprins in cadrul masurii 322d si prevede refacerea podului peste
19
paraul Bozovici si a doua podete de pe DC 44, din interiorul localitatii Bozovici. Si acest
proiect este in faza de licitatie pentru lucrari.

Acest tip de proiect a fost realizat, sau este in curs de implementare, si in comunele Prigor,
Eftimie-Murgu, Bania, Dalboset si Sopotu-Nou, astfel, cei interesati, pot afla mult mai multe
informatii legate de turismul rural din Valea Almajului.

Centrul de Informare Turistica de la Bozovici a devenit functional, odata cu finalizarea

lucrarilor si a angajarii celor doua persoane care deservesc acest punct de informare turistica.
Finantat din fonduri europene, proiectul a fost realizat in cadrul Masurii 3.1.3 de catre
Primaria Bozovici, obiectivul principal fiind de a dezvolta activitatile turistice. Un ghid
turistic si un agent de turism va stau la dispozitie la numarul de telefon 0255242122,
oferindu-va informatii despre obiectivele si traseele turistice, locurile de cazare si
restaurantele de pe raza comunei Bozovici.

Analiza SWOT a localitaţii

Puncte tari

 Intinderea si delimitarea administrativ-teritoriala

 Obiective de mare interes turistic (Lacurile ocupa un loc important: Lacul Dracului,
Lacul Ochiul Bei,Lacul crionival "Baia Vulturilor")
 "Cheile Nerei - Beusnita"cu rezervatiile: Cheile-Nerei-Beusnita, Valea Ciclovei-Ilidia,
Cheile Susarei, Bigar, Lisovacea, Doclin;
 Poziţia geografică a zonei: punct de plecare spre numeroase şi variate destinaţii
turistice.

Puncte Slabe

 lipsa infrastructurii
 capacitate de cazare redusa
 haos legislativ
 absenta produselor turistice
 lipsesc resursele umane specializate
 confuzia generalizata a hotelariei cu turismul
 imaginea negativa a Romaniei în lume

20
  depozitarea si reciclarea deseurilor
 inexistenta statiilor pentru epurarea apei
 companiile mari nu sunt dotate cu echipament pentru protectia mediului
 lipsa sistemului de colectare a gunoiului;
 folosirea apelor curgatoare pentru depozitarea si eliminarea deseurilor
 eroziunea exagerata a terenului datorita lipsei acute a unui sistem adecvat de
drumuri agricole si forestiere 

Oportunitati
 imediata vecinatate cu UE
 curiozitatea unor categorii de turisti pentru România
 influxul de mijloace financiare din fonduri EU, daca se reuseste definirea unei
strategii coerente
 implementarea relativ simpla a unor trasee de drumetie
 existenta sistemului de ridicare a nivelului de cunostinte în domeniu
 perspectiva gazduirii turistilor conduce la îmbunatatirea dotãrilor

 înfiintarea unor activitati în realizarea produselor alternative;

 legislatia favorizeaza angajarea somerilor si a tinerilor;

  fonduri structurale pentru cei care încearca sã-si dezvolte o activitate

personalã

  introducerea facilitatilor fiscale pentru agentii economici care investesc

în proiecte de protectia mediului

 promovarea investitiilor de mediu în zone de risc ecologic

 posibilitatea de acces la fonduri nerambursabile în scopul solutionarii

problemelor de mediu

 existenta unor proiecte pentru constructia si modernizarea statiilor de

epurare a apei

21
Riscuri
 sacrificarea turismului activ pe "altarul" gresit interpretat al protectiei mediului
 administratia publica nu întelege importanta dezvoltarii turismului si o blocheaza
 ofertele de produse turistice ale regiunii nu sunt competitive international
 strategia de dezvoltare turistica nu se implementeaza în timp util si apare o
concurenta puternica din tarile învecinate
 dezvoltarea industriala, agricola, silvica si proprietatea privata poate limita libertatea
de practicare a turismul activ
 o legislatie viitoare incompatibila cu conditiile reale ale regiunii, care sa
restrictioneze practicarea turismului activ
 ideile preconcepute si lipsa de întelegere a cererilor actuale ale turismului intern si
international
Recomandari:

...Şi pentru că la drum e bine să avem un ghid la îndemână, am grupat toate

informaţiile necesare turiştilor (despre Anina şi împrejurimi, Cheile Minişului şi Valea
Bigărului, Poneasca, Tăria, Bozăvici şi Valea Almăjului) în traseul 7 din Ghidul
Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, ediţia a doua, cel mai complet şi unicul ghid
turistic veritabil (până la proba contrarie) al acestei arii protejate. Traseul este actualizat
la nivelul anului 2014 şi este însoţit de hărţi turistice, numeroase informaţii şi explicaţii
cu caracter practic, toate rânduite din perspectivă geografico-turistică.

22