1

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti

Facultatea de Management-Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală

Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism

Comuna Valea Doftanei

Judeţul Prahova

Profesor coordontor: Ştefan Petrică

Studentă Moldoveanu:Ana-Maria

Grupa 8315

2
Capitolul 1.

Identificarea resurselor agroturistice din localitatea Valea Doftanei judeţul Prahova.

1.1. Prezentarea localităţii:

ISTORIC

Comună Valea Doftanei este amplasată într-un cadru natural pitoresc, cu multe valenţe
turistice şi lipsit de surse de poluare şi degradare a mediului. Câmpina lui Grigorescu şi
Hasdeu se află la răscruce de drumuri. Din ea pleacă în direcţia nord o şosea ce şerpuieşte pe
valea apei Doftana. După ce Iaşi în urmă colinele domoale, muzeul Doftana de la Telega şi
cheile Brebului, valea se îngustează, căpătând frumuseţi montane desăvârşite. Înainte de
intrarea în localitatea Valea Doftanei, apele răului au fost zăgăzuite prin construcţia barajului
de la Paltinu, formând un lac de acumulare ce poate fi asemuit cu " o mică mare montană" -
zona turistică de mare atracţie.

Gospodăriile localităţii sunt înşirate că o salbă pe terasele în trepte de o parte şi de altă a

răului şi afluenţilor săi, pe direcţia de curgere nord-sud. Este atestată documentar în prima
jumătate a secolului al XVI-lea în timpul domniei lui Radu Păise ( 1535 -1545 ) cu satele
Teşila şi Traisteni. Prin hrisoave domneşti, acele localităţi devin dependenţe de mănăstirile
Mărgineni şi Sinaia. Cu siguranţă, vechimea acestor colectivităţi umane este cu mult mai
mare, fapt dovedit de existenţa unor urme de viaţă materială şi spirituală ce pot fi încadrate în
societatea medievală timpurie. Istoria confirmă că în secolele XVII- XVIII, românii din Ţară
Bârsei şi din zona Sibiului, nemaiputând suportă persecuţiile autorităţilor austro-ungare au
luat drumul bejeniei, trecând la sud de Carpaţi în Ţară Românească, prin pasul Predelus,
stabilindu-se pe Valea Doftanei în satele Teşila şi Traisteni. Factorii de mediu au fost
hotărâtori în constituirea primelor aşezări umane în acest spaţiu. La adăpostul pădurilor şi în
apropierea apelor, oamenii şi-au înălţat locuinţe grupate în cătune. Se ocupau cu păstoritul şi
muncă la pădure, activităţi ce s-au transmis urmaşilor.

ASEZARE GEOGRAFICĂ

Comună Valea Doftanei este situată la intersecţia D.J. 102 I Câmpina - Braşov cu D.J. 102 A,
care prin cele două componente : D.J.101 S Comarnic - Secaria - Valea Doftanei şi D.J. 101T
Valea Doftanei-Bertea-Slănic face legătură între Valea Doftanei şi Valea Teleajenului .
Transportul în comun se realizează de la staţiile de domiciliu spre Câmpina cu autobuze,
taxiuri, la Autogară şi Gara Câmpina şi la Gara Comarnic.

3
 În harta alăturată puteam observa traseul
spre Valea Doftanei atât dinspre Braşov cât
şi dinspre Bucureşti.

HARTA

În stânga aveam harta

judeţului Prahova iar
în dreapta doar harta
comunei Valea
Doftanei.

4
VECINI

Comună Valea Doftanei este situată în nordul judeţului Prahova, în zona Carpaţilor de
Curbură, pe cursul mijlociu al răului cu acelaşi nume. Ea se află situată în partea nordică a
judeţului Prahova, între văile Prahova şi Teleajen. Relieful muntos al acestei localităţi este
mai accentuat către nord, unde este limitrofă cu judeţul Braşov. Acolo, spre obârşia Doftanei
se înalta masive muntoase că: Orjogoaia, Radela, Cucioaia, Zănoaga, Baiu Mare, Baiu Mic,
Unghia Mare şi Unghia Mică. Privit din depărtare, muntele Unghia Mare, cu liniile lui
geometrice, seamănă cu o piramidă egipteană, impantata parcă dinadins aici în frământatul
peisaj carpatin. Tot aici se înşiruie munţii Patru, Steiasa, Fundurile şi o serie de "clabucete"
ramificandu.se spre sud.

POPULAŢIE

Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Valea Doftanei se ridică la

6.162 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
6.896 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,43%). Pentru 1,36% din
populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea
locuitorilor sunt ortodocşi (98,23%). Pentru 1,36% din populaţie, nu este cunoscută
apartenenţa confesională.

CLIMĂ

Climă comunei Valea Doftanei face parte din două zone predoclimatice distincte; Zona
climatică rece – foarte umedă, în regiuni cu relief puternic accidentat, la peste 1,000 m
altitudine, unde predomină climă de munte.

Zona climatică răcoroasă – umedă, în regiuni cu relief moderat accidentat, unde predomină
climă de deal, la altitudini cuprinse între 580 – 1.000 m. Valoarea medie anuală cea mai mare
a temperaturii aerului este de 11grade Celsius. Precipitaţiile atmosferice prezintă aceeaşi
influenţă că şi temperatura aerului şi ele cad mai mult sub formă de ploi, sumele medii anuale
fiind de circa 800 – 1,200 mm/an.

1.2 Resursele agroturistice naturale ale localtităţii

Munţi

Relieful muntos al acestei localităţi este mai accentuat către nord, unde este limitrofă cu
judeţul Braşov. Acolo, spre obârşia Doftanei se înalta masive muntoase că: Orjogoaia,
Radela, Cucioaia, Zănoaga, Baiu Mare, Baiu Mic, Unghia Mare şi Unghia Mică. Privit din
depărtare, muntele Unghia Mare, cu liniile lui geometrice, seamănă cu o piramidă egipteană,
impantata parcă dinadins aici în frământatul peisaj carpatin. Tot aici se înşiruie munţii Patru,
Steiasa, Fundurile şi o serie de "clabucete" ramificandu.se spre sud. Pe stânga răului şi ceva
mai către miazăzi sunt masivele Negrasul (cu urme de izvoare minerale la poalele sale),
Cioparceni, Vârfu Mare, Secară, Carabanu, Crăiţele, iar pe dreapta Prislopul, Lacurile, Rusul
şi Floreiul. Altitudinea lor medie este de 1.600 m. În continuare, la limita sudică a comunei
străjuiesc nişte măguri, local denumite "gâlme". Împădurite fiind către partea lor superioară

5
Gâlmă Secariei (1137 m), Gâlmă Crăiţei şi Galmeia (1043 m ) fac notă aparte în ansamblul
perimetrului montan al localităţii. Astfel, varfullor, parţial înierbat, este uşor boltit, de formă
unei cupole în stil bizantin. Le lipseşte stridentă pantelor ameţitoare de pe alte meleaguri, în
timp ce ele inspiră privitorului totodată măreţie, calm şi echilibru. Prin notă această
caracteristică, ele se armonizează cu însăşi baza largă, accesibilă a teraselor prin care. şi
poartă undele răul Doftana.

Ape

Răul Doftana traversează localitatea în lung. Izvorând din munţii Gârbovei, el parcurge o
distanţă de cca. 50 km până la confluenţa cu răul Prahova, spre sud de Cam pînă. Pe acest
traseu, Doftana îşi sapă albia în munţii Baiului şi Badilei, primind o seama de afluenţi,
începând de la izvor, pe stânga Negrasul, Cucioaia, Mogoşoaia, Ermeneasa, Ghimpoasă,
Valea lui Vladisor, Păltinoasa şi Purcaru. Pe dreapta îşi aduc apele: Muşiţă, Orjogoaia,
Prislopul, Floreiul, Bradeasa şi Secaria. Este de la sine înţeles că bazinul hidrografic al
Doftanei prezintă o importantă vitală pentru locuitorii comunei, iar în plus, constituie şi
principala sursă de alimentare cu apă a judeţului Prahova. Cu întreagă să reţea de afluenţi,
răul Doftana beneficiază de o apă socotită de prima calitate; puritatea ei este unanim apreciată
de turiştii ce se abat prin Valea Doftanei, protejată climatic de brâul muntos din jur, larg
deschisă şi însorită, cu o temperatura moderată în orice anotimp. De aici decurg interesante
posibilităţi de înscriere a Văii Doftanei între traseele turistice. Prezintă într-adevăr atracţie
depresiunea Teşila - Traisteni, în care şerpuieşte învolburată apă răului, numeroasele izvoare
şi fântâni răcoritoare în miez de vara, pajiştile, ademenitoare prin verdeaţă lor din grădini şi
livezi, aerul ozonat, specific locului. Numai câteva zile de vacanţă în mediul robust din Valea
Doftanei - veritabil liman de linişte şi reconfortare - au un miraculos efect asupra
organismelor slăbite, obosite de încordarea muncii fizice şi intelectuale.

6
Flora

Teritoriul comunei Valea Doftanei este foarte bogat în ierburi şi păduri. Vegetaţia îmbracă
întreagă suprafaţă, dându-i un aspect variat. Din perioada înfloritului până în toiul verii, pe
pajiştile de la Crăiţe, Poduri, Carabanu. Valoarea terapeutică a unor plante este unanim
recunoscută şi apreciată. Principiile active dăinuiesc uneori în întreg corpul plantei, iar alteori
sunt localizate în rădăcina, în frunze sau flori. Recoltarea plantelor medicinale şi sortarea lor
reclamă anumite cunoştinţe, pentru evitarea confuziilor şi erorilor. Lucrarea această se face la
anumite termene calendaristice. Recolta se usucă lent, conservandu-se apoi în pungi sau cutii,
la loc uscat. Locuitorii din Valea Doftanei cunosc în genere, proprietăţile curative ale multora
din numeroasele plante medicinale, pe plan local, utilizându-se denumirea populară pentru
identificare. Astfel de plante sunt: afinul, cătină, chimenul (secărică), cicoarea, cireşul,
visinul (codiţele fructelor), ciuboţica cucului, coadă mânzului, coadă şoricelului, fasolea
(tecile uscate), fragul, frasinul (frunză), măceşul (fructele lui), mesteacănul, murul, muşeţelul,
nucul, pătlagină, pelinul, pînul (mugurii), plopul, porumbul (mătasea acestuia), salcia (coajă),
salcâmul (florile), şocul (florile), trandafirul (petalele), trei fraţi pătaţi (panseluţa de câmp),
urzică şi zmeurul. Asemenea plante vindecătoare sunt folosite sub formă de ceai şi constituie
"un izvor de apă vie" împotriva maladiilor. Versanţii comunei fiind acoperiţi cu păduri pe
mari întinderi, silvicultură se află aici la ordinea zilei. În jurul localităţii, principala esenţă
lemnoasă este fagul. Pădurea de făget se întâlneşte până la 1000 m altitudine, iar pe muntele
Orjogoaia şi în amestec cu bradul până la 1200 m. Alte esenţe sporadic întâlnite sunt:
molidul, pînul, carpenul, mesteacănul. Pădurile de fag, brad şi alte esenţe ajută foarte mult la
echilibrarea regimului ploilor. Acestea ajută la dezvoltarea şi maturizarea semănăturilor,
ierburilor de pe păşuni şi asigurarea nutretului pentru iarnă. Pădurea contribuie de asemenea,
la temeinică fixare a solului, împiedicându-se astfel degradarea terenurilor, prin ferestruirea
lor de către şuvoaie repezi,vânt şi altele.

7
Fauna

Aici trăiesc vieţuitoarele întâlnite de regulă în Carpaţi, exemplare apreciate în expoziţii

internaţionale de specialitate. În pădurea de munte îşi duc traiul cerbi şi căprioare, adevărate
podoabe ale plaiuri lor norddoftanene. Dominând pădurile prin mărimea şi puterea să, trăieşte
aici ursul brun care se hrăneşte cu fructe, miere, dar este şi carnivor, producând pagube în
rândul vitelor mari şi mici de pe păşunile comunei. În desişurile pădurilor, la depărtare de
aşezările umane trăiesc lupul, mistreţul, jderul, vulpea, veveriţa, castorul şi vidra. Păsările
sălbatice ce trăiesc pe teritoriul comunei sunt de o mare varietate. Ciocănitoarea este des
întâlnită "în acţiune" de-a lungul tulpinilor arborilor. Dintre cântătoarele apreciate aici trăieşte
ciocârlia uşor de recunoscut prin trilurile ei avântate, în zorii zilelor luminoase de vara.
Cocoşul de munte preferă pădurile de molid din zona. Dintre reptile sunt de menţionat viperă
şi şopârlă de munte şi broască brună de munte. Din categoria păsărilor răpitoare este de
menţionat bufniţă. În golurile alpine se întâlneşte vulturul, mierla de piatră, cinteză. Prepeliţă,
vrabia, piţigoiul populează de asemenea livezile şi pădurile comunei. Din fauna ihtiologică
semnalăm prezenţa peştilor specifici apelor de munte, în bazinul Doftanei trăieşte păstrăvul
alături de speciile de peşti ce se adaptează atât apelor de munte, cât şi lacului artificial de la
Paltinu.

1.3 Resurse agroturistice antropice ale localitatii:

8
Monumente istorice

Zece obiective din comună Valea Doftanei sunt incluse în lista monumentelor istorice din
judeţul Prahova că monumente de interes local, toate fiind clasificate că monumente de
arhitectură: două case din 1920 din satul Teşila; ansamblul rural (sfârşitul secolului al XIX-
lea–începutul secolului al XX-lea); gospodăria de oier Frusina Roşca (sfârşitul secolului al
XIX-lea), ansamblu alcătuit din casă şi anexe (săivan, bucătărie de vara, grajd şi fanar);
casele Constantin Bran (1868), Ibrian Gh. Pompiliu (1928), Ion Pochisna (1900), Maria
Cârstea (1928) şi Luxandra Neagu (1930); şi ruinele bisericii „Sfinţii Voievozi” (mijlocul
secolului al XIX-lea) aflat în cimitir (ultimele opt, toate în satul Traisteni).

Muzee

Zona Valea Doftanei a prezentat de timpuriu un anume interes etnografic şi popular-

artistic.Muzeele de aici tezaurizează valori inestimabile ale spiritualităţii oamenilor din zona.
Astfel Muzeul de Etnografie şi Folclor, deschis în cadrul Căminului Cultural Traisteni,
înfăţişează aspecte ale locuinţei ţărăneşti tradiţionale de pe Valea Doftanei păstrând obiecte
de mărturie a meşteşugurilor şi tradiţiilor populare din zona:vase de pământ, ştergare brodate,
ornamente gravate în lemn, traforate, lucrate în relief, fote, îi cu broderii alese elemente
autentice ale portului popular românesc. Muzeul de Arte Plastice deschis în cadrul Căminului
Cultural Teşila uneşte peste 300 de opere de artă, multe dintre ele ale unor artişti consacraţi,
rodul celor XVIII ediţii ale Taberei Internaţionale de creaţie Plastică Valea Neagră, tabăra
recunoscută prin participarea artiştilor atât din ţară cât şi din străinătate. Tot pe Valea
Doftanei, turiştii pot vizită în Câmpina casă memorială Nicolae Grigorescu şi Castelul Iuliei
Hasdeu, ridicat după moartea acesteia de către tatăl sau, Bogdan Petriceicu Haşdeu.

Capitolul 2.

Identificarea pensiunilor din localitate si gradul lor de clasificare

9
1. Pensiunea Vila Verde – 3 margarete
2. Casa Briza – 3 margarete
3. Casa de vacanţă Luxury - 3 margarete
4. Vila Predeluş – 2 margarete
5. Pensiunea Cabana Haiducului – 4 margarete
6. Pensiunea Perla Doftanei– 3 margarete
7. Pensiunea Valea Negrasului -3 margarete
8. Pensiunea Iordache – 3 margarete
9. Pensiunea Atra – 5 margarete
10. Pensiunea Cabana Veverita – 3 margarete
11. Pensiunea Casa Emanuel – 1 margareta
12. Pensiunea Paradis – 2 margarete
13. Complexul-Turistic Valea Neagra-Apollo – 2 margarete
14. Pensiunea Izvoarele Doftanei – 3 margarete
15. Vila Negras – 4 margarete
16. Vila Monica – 2 margarete

10
Capitolul 3

Stadiul valorificării resurselor agroturistice din localitate

Situatia turismului rural

Comună Valea Doftanei este amplasată într-un cadru natural pitoresc, cu multe valenţe
turistice şi lipsit de surse de poluare şi degradare a mediului. Câmpina lui Grigorescu şi
Hasdeu se află la răscruce de drumuri. Dispune de un potenţial turistic diversificat reprezentat
printr-un cadru natural pitoresc, prin monumente de artă şi arhitectură de mare valoare
artistică, unele dintre ele de interes internaţional, precum şi de un valoros patrimoniu folcloric
şi etnograf.

Cadrul natural al zonei se înscrie în tabloul potenţialului turistic cu o mare complexitate,

diversitate şi atractivitate peisagistică, această reflectându-se în structura şi valoarea acestuia.

11
Proiecte finanțate cu fonduri europene

Administraţia locală din Valea Doftanei este pregătită să acceseze fonduri europene în cadrul
programelor de dezvoltare pentru perioada 2014 – 2020, programe ale căror ghiduri au fost
deja realizate şi urmează să fie implementate de ministerele abilitate. Iar unul dintre cele mai
importante proiecte ţine de infrastructura rutieră.

Analiza SWOT

Puncte forte:

• Zonele naturale, aer curat

• Zonă cu atractivitate turistică, oferind condiţii favorabile pentru practicarea unei game
variate de forme de turism;

• Biodiversitatea zonei geografice .

Puncte slabe:

• Poziţia judeţului în afara nodurilor de transport feroviar, rutier şi aerian naţionale şi

europene pentru a facilita dezvoltarea turismului;

• Lipsa unei autostrăzi reduce mult numărul de turişti, care preferă alte trasee mai accesibile
în România;

• Materiale de promovare insuficiente sau de slabă calitate.

Oportunități:

• Stabilirea de parteneriate şi derularea de proiecte cu oraşe şi provincii din alte ţări

12
• Oportunitatea finanţării interne şi externe a programelor în care turismul este domeniul
ţintă;

• Participarea la târguri de turism naţionale şi internaţionale - Bucureşti, Budapesta, Viena,

Berlin.

Amenințări:

• Vecinătatea / concurenţa judeţelor cu potenţial turistic bine dezvoltat şi valorificat (Braşov,

Sibiu)

• Degradarea monumentelor istorice şi de arhitectură;

• Nerespectarea reglementărilor legale care are ca rezultat afectarea mediului, a zonelor

protejate, a fondului silvic, poluarea apelor, etc

13
Concluzii

Valea Doftanei fiind o comună specifică de deal-munte, are ca activităţi economice

importante următoarele:

- exploatarea şi prelucrarea lemnului;

- silvicultura;

- creşterea animalelor;

- comerţ - servicii;

- agroturism montan ;

14
Valea Doftanei deține un foarte mare potențial turistic, o varietate de atracții și, nu în ultimul
rând, beneficiul dat de faptul că aici se pot practica o multitudine de sporturi, în funcție de
anotimp ( ciclism, parașutism, echitație, pescuit, ș.a.).

Ofertele de cazare sunt numeroase, fiecare unitate venind în întâmpinarea turiștilor cu oferte
cât mai diversificate, iar distracția este garantată. Un alt avantaj al acestei stațiuni este dat de
prețurile mici și de numărul turiștilor care este mai scăzut decât în Poiana Brașov, astfel
evitându-se aglomerația.

15
Recomandari

Minusurile stațiunii sunt date de drumurile aflate într-o stare deplorabila, numărul mic de
magazine din stațiune, lipsa farmaciilor, lipsa parcărilor special amenajate dar și de lipsa
cunoștințelor în domeniul turistic al administratorilor/proprietarilor de pensiuni. Pentru o mai
bună valorificare recomand soluționarea acestor probleme și, foarte important, o mai bună
promovare a stațiunii.

16
Bibliografie

http://www.valeadoftanei.ro/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Valea_Doftanei,_Prahova

http://despresate.strainu.ro/sat.php?siruta=136107

http://www.turistinfo.ro/valea_doftanei/pensiuni-valea_doftanei.html

http://www.atradoftana.ro/

17