Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti

Facultatea de Management Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală

Țara Haţegului
Judeţul Hunedoara

Trandafir Daniel Marius - 8317

Prof. Ştefan Petrică

Bucureşti 2015
 Cuprins
CapitoluI I

1. Indentificarea resurselor agroturistice din localitate

1.1 Prezentarea localitaţii..................................................................................2
1.2 Resursele agroturistice naturale ale localitaţii.............................................6
1.3 Resursele antropice ale localitaţii...............................................................10
Capitolul II
2. Identificarea pensiunilor din localitate şi gradul lor de clasificare
2.1 Trecerea în revistă a pensiunilor şi precizarea numarului de margarete......16
2.2 Fotografii reprezentative..............................................................................17
Caitolul III
3. Stadiul valorificarii resurselor agroturistice din
localitate...............................19
3.1 Situaţia turismului
rural(agroturismului).......................................................20
3.2 Analiza SWOT a potenţialului agroturistic din
localitate..............................21
Capitolul IV
4. Concluzii şi recomandari...............................................................................23

2
 Capitolul I

1. Indentificarea resurselor agroturistice din localitate

1.1 Prezentarea localitaţii

Țara Hațegului (maghiară Hátszegvidék, Hatzak; germană Wallenthal) este un ținut istoric și etnografic din
colțul de sud-vest al Transilvaniei, județul Hunedoara, România. Țara Hațegului cuprinde depresiunea cu
același nume, dar în „zona de influență” a ei se află și așezările situate pe cursul superior al Streiului, până
la vărsarea acestuia în Mureș. Țara Hațegului este una dintre microregiunile cele mai bogate din România
din punct de vedere istoric: aici se găsesc câteva dintre cele mai importante monumente de arhitectură și
arheologie din țară. Tot în Țara Hațegului a fost realizată una dintre cele mai ambițioase amenajări
hidroenergetice din țară. Zona este cunoscută și pentru fosilele de dinozauri găsite aici.

Istoric
Perioada preistorică

În peștera Bordu Mare, pe teritoriul satului hațegan Ohaba-Ponor este atestată una dintre cele mai vechi
prezențe ale omului în România. Este vorba despre câteva falange datate în paleoliticul mijlociu (cca.
100.000-33.000 î.Chr). Tot aici au fost descoperite unelte de cuarțit și piese de os prelucrate. O descoperire
remarcabilă o constituite o vatră de foc din aceeași perioadă. Inventarul găsit în interiorul și în jurul
acesteia demonstrează că o parte de hrană era friptă.

3
Turnul din Răchitova

Cnezii hațegani au ctitorit mai multe cetăți de-a lungul și de-a latul ținutului. Până în ziua de astăzi s-au
păstrat turnul de apărare de la Răchitova, probabil construit de cnezii de Densuș, și cetățile de mici
dimensiuni de la Suseni (Cetatea Colț) și Mălăiești; prima servind ca refugiul cnezilor din Râu de Mori iar
a doua celor din Sălașu de Sus.

Turnul de la Răchitova este cel mai simplu tip de fortificație din cele trei. Fortificația constă dintr-un turn
pătrat cu latura de 8,5 m și ziduri groase de 1,8 m. Intrarea se făcea cu ajutorul unei scări exterioare care
ducea la primul etaj. O latură a turnului s-a prăbușit în urma unui cutremur. Cetatea de la Mălăiești
cuprinde un turn asemănător celui de la Răchitova, înconjurat ulterior de un zid de incintă căruia i-au fost
adăugate bastioane de dimensiuni reduse.

Cetatea Colț, aflată pe teritoriul satului Suseni, comuna Râu de Mori, s-a format de asemenea în jurul unui
turn pătrat, căruia i-au fost adăugate un zid de incintă, fortificat cu alte turnuri. Mai mulți autori consideră
că Cetatea Colț a fost sursa de inspirație pentru „Castelul din Carpați” din romanul omonim al lui Jules
Verne. Cele trei fortificații erau prea mici pentru a face față unor armate de mari dimensiuni, așa că
probabil serveau ca locuri de refugiu în cazul unor conflicte între cnezi. Ruinele unor curți cneziale sunt
vizibile la Râu de Mori și la Sălașu de Sus.

Aşezare geografică
Țara Hațegului se află în Transilvania, la întretăierea acestei provincii istorice cu Banatul și Oltenia. Strict
geografic, Țara Hațegului se suprapune peste depresiunea omonimă, mărginită, la sud, de Munții Retezat,
la est și nord-est, de Munții Șureanu, la vest, de Munții Țarcu, iar la nord de Munții Poiana Ruscă. Între
aceste limite, Țara Hațegului corespunde bazinului superior al Streiului, având lungimea pe axa est-vest de

4
cca 50 km și o lățime de 30-35 km pe axa nord-sud. În total, din punct de vedere geografic, Țara Hațegului
se intinde pe circa 1300 de km2. Regiunea este drenată de râurile Strei, Râu Mare și Galbena, cu afluenții
lor. Centrul social și economic al regiunii este orașul Hațeg. Accesul în Țara Hațegului se face prin trei
„porți”: dinspre orașul Simeria, pe valea Streiului; dinspre Banat, pe valea Bistrei, trecând pe la Porțile de
Fier ale Transilvaniei; dinspre municipiul Petroșani, prin Pasul Merișor-Bănița . Din punct de vedere
etnosociologic și lingvistic Țara Hațegului este însă mai întinsă, ea cuprinzând și așezările de pe valea
Streiului inferior până la vărsarea acestuia în Mureș.

Populaţia
Conform recensământului efectuat în 2011, populația Țarii Hațegului (orasul si cele 10 comune) se ridică
la 36.090 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,15%), cu o minoritate de maghiari (1,6%).
Pentru 4,14% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional,
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,11%), dar există și minorități de baptiști (8,39%), penticostali
(6,28%), greco-catolici (3,14%) și romano-catolici (1,78%). Pentru 4,38% din populație, nu este cunoscută
apartenența confesională. Romii sunt prezenți, de asemenea, în mai multe localități, numărând 468 de
persoane în total.

Un caz aparte îl constituie muribunda minoritate italiană. În 2002 mai trăiau doar 37 de italieni dintr-o
comunitate altădată prosperă și numeroasă, venită aici din nordul Italiei, ca tăietori de lemne.

Clima
Din punct de vedere al unitatilor climatice, judetul Hunedoara este caracterizat de un climat de munte (cu 8
luni reci si umede si 4 luni temperate în zonele înalte si cu 5 luni reci si umede si 7 luni temperate la
altitudini mijlocii) si de un climat continental moderat de deal, în restul teritoriului (cu 4 luni reci si umede

5
si 8 luni temperate), cu exceptia vaii Muresului si depresiunea Hategului . Aceste complexe conditii
climatice sunt determinate de varietatea reliefului (etajare, compartimentarea si fragmentarea lui, orientarea
fata de punctele cardinale). Iernile sunt relativ umede, în timp ce verile sunt însorite.

Temperaturile medii anuale conduc la un contrast termic teritorial de, extremele fiind regasite în zonele
montane propriu-zise (- 2C si - 6 C) si în sectorul Muresului, aval de Deva (circa 10 C). Temperatura medie
în depresiuni este influentata de mai multi factori, între care amintim pozitia intramontana, gradul de
deschidere, circulatia maselor de aer. Vântul predominant în judetul Hunedoara sufla în timpul iernii pe
directia VNV iar în timpul verii pe directia ESE , si prezinta o serie de diferentieri, datorate
particularitatilor reliefului. Procentual , frecventa vânturilor vestice este de circa 14-15%, iar a celor din
NV si nord este de 12-14%.

1.2 Resursele turistice naturale ale localitaţii

Următoarele arii naturale protejate se află total sau parțial pe teritoriul Țării Hațegului:
- Parcul Național Retezat a fost înființat în 1935 iar în 1979 a primit statutul internațional de Rezervație a
Biosferei.

- Rezervația științifică Gemenele este o arie protejată de interes național situată în zona centrală a Parcului
Național Retezat.

- Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina, înființat în 2000, se întinde și pe raza comunelor

hațegane Pui și Baru Mare, cuprinzând și următoarele arii protejate:

6
- Peștera Tecuri este o rezervație naturală de tip speologic situată pe raza comunei Baru. Aici se află o
stalagmită înaltă de 7 m.

- Peștera Șura Mare este o rezervație naturală de tip speologic situată pe raza satului Ohaba-Ponor.
Adăpostește una din cele mai mari colonii de lilieci din sud-estul Europei.

- Locul fosilifer Ohaba-Ponor este o rezervație naturală de tip paleontologic (moluște fosile de vârstă
mezozoică și terțiară)

- Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului” este o arie naturală protejată de interes național din 2004. În
2005 a fost acceptat în Rețeaua Europeană a Geoparcurilor. Geoparcul este un proiect desfășurat sub egida
Univeristății București care își propune promovarea turistică integrată a Țării Hațegului și dezvoltarea ei
durabilă pe această bază.

7
- Rezervația de zimbri, la 3 km de oraș pe DN66, cea mai renumită rezervație de creștere a zimbrilor.

Vegetatia si Fauna
Biodiversitatea Ţării Haţegului este strâns legată de zonele de vegetaţie dispuse sub formă de amfiteatru
din cauza reliefului de depresiune. Se formează astfel mai multe centuri de vegetaţie şi habitatele speciale
ce corespund fiecăreia.

Vegetatia
Coborând dinspre munte spre centrul depresiunii se întâlnesc cinci etaje de vegetaţie:

- Pajişti alpine peste 1800 m (păiuş, afin etc.)

- Pădure de conifere între 1200 – 1800 m uneori un amestec de fag, scoruş păsăresc şi brad

- Pădure de fag între 800 şi 1200 m (amestecat cu specii similare ca teiul, ulmul, frasinul) de multe ori formând un
mozaic cu păşuni şi fâneţe

- Pădure de stejar şi silvostepă la altitudini mai mici de 800 m

8
Flora din Retezat (specii protejate)

Fauna
În ceea ce priveşte fauna, Ţara Haţegului este un loc de intersecţie ale diverselor tipuri de habitate. În
secolul al XVIII-lea zona era cunoscută ca un paradis al vânătorii de animale pentru blană.

Cele mai importante specii de mamifere sunt liliacul, capra neagră, cerbul, căprioara, ursul, lupul, râsul.

9
Păsările sunt foarte bine reprezentate (bufniţa, muscarul pitic, codălbiţa, sfrânciocul, barza), iar reptilele şi
amfibienii se găsesc de asemenea în număr mare (tritonul cu creastă, broasca de mlaştină, vipera, şopârla
cenuşie).

Nu în ultimul rând studiile recente efectuate de echipele Geoparcului au arătat existenţa unui mare număr
de specii rare şi puţin cunoscute de fluturi. 157 de specii de fluturi de zi, adică peste 75% din fluturii
existenţi în România, se află în arealul Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului, fiind o atracţie pentru
iubitorii ecoturismului.

1.3 Resursele turistice antropice ale localitaţii

Mănăstirea Prislop, la 13 km nord-vest de Hațeg, întemeiată de călugarul Nicodim, în 1404, cu
sprijinul domnitorului Mircea cel Bătrân. A fost construită în plan triconc și este singura de acest fel din
Transilvania. Al doilea ctitor al mănăstirii a fost Domnița Zamfira. Se spune că Domnița Zamfira era foarte
bolnavă când a venit la Prislop și s-a vindecat bând apă din izvorul cu puteri tămăduitoare din curtea
mănăstirii. Mormântul ei se află în pronaosul bisericii. Avutul cel mai de preț al mănăstirii este icoana
Maicii Domnului făcătoare de minuni, dăruită tot de domnița Zamfira în 1580.

Mănăstirea Prislop este o mănăstire din România situată în apropierea satului Silvașu de Sus din județul
Hunedoara. De aproape șapte secole, ea reprezintă unul din cele mai importante așezăminte religioase
ortodoxe din Transilvania, biserica sa, ce datează din secolul al XVI-lea, fiind declarată monument istoric,
cu codul HD-II-m-A-03447.

Se consideră că prima mănăstire cu acest nume ar fi fost construită de Nicodim de la Tismana. Există o
singură mărturie care este consemnată despre prezența lui Nicodim de la Tismana, în Ungaria medievală.
Ea este însemnarea de pe Evangheliarul său: "Această Sfântă Evanghelie a scris-o popa Nicodim în Țara
Ungurească în 6913 (1404-1405)". Pe la jumătatea secolului XVI, Mănăstirea Prislop ajungând aproape în
ruină, în anul 1564 a fost zidită "din temelie" de Zamfira, fiica lui Moise Voievod din Țara Românească.
Este posibil ca vechiul lăcaș, despre al cărui urme se scria la mijlocul secolului al XIX-lea, să fi existat
undeva în pădure, în vecinătatea clădirilor actuale.

10
Nu se cunosc începuturile mănăstirii. Deoarece era amplasată pe pământuri care ținuseră de nobilii români
din Ciula, se poate presupune că ei au fost ctitorii laici ai locașului. Nu se poate vorbi, cu nici un fel de date
pozitive, despre vreo sihăstrie din secolele XIII-XIV. Există o singură mărturie care este consemnată
despre prezența lui Nicodim de la Tismana, în Ungaria medievală. Ea este însemnarea de pe Evangheliarul
său: "Această Sfântă Evanghelie a scris-o popa Nicodim în Țara Ungurească în 6913 (1404-1405)".

Cai de acces

Manastirea Prislop este situata la aproximativ 30 de kilometri mai spre sud de orasul Hunedoara si
aproximativ 10 kilometri sud de orasul Hateg. Accesul spre manastire este usor, pana la Silvasu de Sus
circuland autobuze din Hunedoara, iar din Silvasu de Sus pana la manastire sunt numai 3 kilometri pe drum
asfaltat. Drumul spre manastire ne ofera privelisti minunate, in mare parte pe culmea dealurilor cu orizont
larg deschis spre Valea Streiului si spre Tara Padurenilor, iar din Hateg pana la Silvasu avem superba
depresiune a Hategului, care se intinde pana la poalele muntilor Retezat. Ansamblul manastiresc este
construit la altitudinea de 580 de metri, intr-o poiana inconjurata de mult spatiu verde, dupa care urmeaza
dealurile acoperite cu paduri de stejar, fag, carpen, pin, molid, mesteceni si arbusti La rasarit, dupa Valea
Perilor, urmeaza dealul si Varful Plesului, la sud, Dealul cu mesteceni, Dealul Fruntii si Valea Melchesului,
la apus, Dealul Secuiului, Dosul Silvasului si Valea Teiului, iar in plan mai indepartat, muntii Poiana
Ruscai; la nord-vest, dealul Manastirea Batrana; la nord, dealul Bratoiu si Valea lui Bratoiu, iar la nord-est,
Varful Jidovenilor. Pe valea piscului Slavut, pe care este asezata manastirea, intalnim pasul - trecatoarea -
Prislop, din Valea Cernei spre Tara Hategului.

Mormantul Parintelui Arsenie Boca - Prislop

Mormantul parintelui Arsenie Boca se afla in cimitirul Manastirii Prislop, la mica distanta de pestera
Sfantului Ioan de la Prislop. La mormant, linistea cuprinde toate. Lumea este foarte multa, insa nu vorbeste

11
aproape deloc. Fiecare parca incearca sa simta si sa auda ceva din duhul parintelui Arsenie, mare duhovnic,
purtator de mari daruri duhovnicesti. Oare cine nu a auzit despre minunatele cuvinte ale parintelui, despre
minunile savarsite la mormantul sau, ori despre viata lui duhovniceasca...

Arsenie Boca (n. 29 septembrie 1910 - d. 28 noiembrie 1989), părinte ieromonah, teolog și artist plastic
(muralist) ortodox român, a fost stareț la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus și apoi la
Mănăstirea Prislop, unde datorită personalității sale veneau mii și mii de credincioși, fapt pentru care a fost
hărțuit de Securitate. A fost unul din martirii gulagului comunist, închis la Securitatea din Brașov, dus la
Canal, închis la Jilava, București, Timișoara și la Oradea. A pictat biserica din Drăgănescu (la 25 Km de
București). Arsenie Boca este considerat de către unii din ucenicii săi ca fiind cel mai mare duhovnic
român al secolului XX. La mormântul său de la Mănăstirea Prislop din Țara Hațegului, se perindă zilnic
sute de pelerini.

Aproximativ 95.000 de oameni au fost în pelerinaj la mormântul părintelui Arsenie Boca, de la

Mănăstirea Prislop, în cele trei zile ale minivacanței de 1 Mai, potrivit estimărilor oficiale ale
Jandarmeriei Hunedoara.

Mănăstirea Cetatea Colț, situată în comuna Râu de Mori

12
Cetatea Colț, se pare că scriitorul Jules Verne a scris despre această cetate, construită de fam. Cândea în
sec. XV în apropierea com. Râu de Mori, situată pe vârful unui deal.

Sarmizegetusa, ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa se află la 17 km. de Hațeg pe DN68. Din anul 108 și
până în 271 cea mai importantă metropolă de pe teritoriul Daciei Romane.

Castelul Kendeffy de la Sântămăria-Orlea , acest castel feudal a fost construit în sec. XVI pe malul Râului
Mare - cel mai bine păstrat monument din zonă.

Biserica Sfântul Nicolae din Densuș, construită în sec. XII pe un sit din sec. IV. Foarte bine pastrat cu
fresca interioară acest ciudat edificiu al Țării Hațegului a fost obiectul multor controverse iscate între
diferiți oameni de știință, dornici de a-i stabili originea. Unii au considerat că la început biserica a fost
mausoleul generalului roman Longinus Maximus, ucis de daci; alții vorbeau de un fost templu roman al
zeului Marte; Nicolae Iorga plasează construirea monumentului în secolul al XVI-lea, iar istoricul de artă
Vătășeanu, în ultimul sfert al secolului al XIII-lea. Se presupune că biserica veche din Densuș a suferit mari
modificări de-a lungul timpului și, în special, la sfârșitul secolului al XIII-lea. Construită din bolovani de
râu, caramidă cu inscripții romane, capiteluri, pietre funerare, tuburi de canalizare etc., luate desigur din
Ulpia Traiana, biserica din Densuș are un aspect straniu, stârnind totodată admirație și uimire. În
semiîntunericul care stăpânește interiorul acestei masive construcții se disting cu greu fragmente de pictură
rămase peste ani. Picturile de pe registrele superioare ale pereților naosului ca și de pe altar aparțin
zugravului Ștefan. Semnătura cu care acesta și-a pecetluit opera se poate vedea și azi. Profilate pe un fond
ultramarin, figurile executate vădesc realele calități artistice ale meșterului. Particularitățile operei
zugravului Ștefan ne trimit cu gândul la pictura bisericii Sf. Nicolae din Curtea de Argeș, realizată în
secolul al XIV-lea. Asemănarea duce la presupunerea că acest meșter ar fi fost un reprezentant al artei din
Țara Românească în Transilvania.

Biserica Reformată-Calvină Sântămărie Orlea, biserică reformată, odinioară ortodoxă, ridicată în piatră
de cnezii din familia Cândea la sfârșitul sec. XIII în stil romantic, alcătuită dintr-o navă dreptunghiulară
tăvănită, cu turn decroșat pe fațada de vest, tribună de lemn pe stâlpi de zid la vest, și un altar
dreptunghiular boltit în cruce pe nervuri.

13
In interior se află un ansamblu de pictură murală comportând trei straturi realizate în trei etape succesive:

- primul, cuprinzând două cruci de consacrație, aparținând chiar etapei construirii bisericii;

- al doilea, opera a unui pictor peregrin originar din sud-vestul peninsulei Balcanice, datat printr-o
inscripție fragmentară la 1311, căruia îi pot fi atribuite picturile din naos;

- al treilea strat reprezentat de picturile din altar, datorate, se pare unui pictor local și de cele de pe pereții
de sub tribună, datorate unui pictor peregrin de formație occidentală, datând probabil din perioada anilor
1400.

Alte cabane și situri turistice se gasesc în Gura Zlata, Râușor, Lăpușnicu Mare, Pietrele, Rotunda, Buta,
Bucura, Zănoaga, Poiana Pelegii, Câmpușel, Stâna de Râu, Râu Mare.

CALENDARUL SĂRBATORILOR POPULARE:

Etnografie şi folclor

Portul popular în Țara Hațegului a dispărut din uzul zilnic. Bărbații purtau pantaloni lungi, curea lată și
laibăr iar femeile cămașă, opreg, catrință și pieptar. Pe cap, femeile purtau broboade lungi, ce atârnau, pe
spate, până aproape de călcâie. La gât aveau salbe de bani sau mărgele iar în față și în spate purtau fote, de
obicei negre. În prezent portul popular hațegan mai poate fi admirat doar la nedeie, sărbători populare care
au loc în toate comunele din Țara Hațegului. Un mic muzeu al portului și tradițiilor hațegane funcționează
în centrul orașului Hațeg, în incinta casei de cultură. Parade ale portului popular local au loc cu ocazia
„Zilelor Hațegului”, care se organizează de obicei în lunile iulie sau august. Cel mai important târg
tradițional are loc anual la începutul lunii mai, în comuna Pui, și se întinde de-a lungul DN 66, pe toată
porțiunea pe care acesta străbate comuna.

14
Alte elemente etnografice importante sunt muzica tradițională - „Hațegana” - dar și
bucătăria specifică, în special virșli (cârnăciori picanți din carne de oaie și/sau capră) de
Sălașu de Sus.

Muzee Hațeg
Muzeul Satului Hațegan

La Peșteana, peste drum de biserica medievală, într-o casă tradițională din lemn, unul dintre localnici,
Nenea Antonică, a strâns obiecte din lumea veche a satului. Puteți vedea în colecția sa lucruri inedite și mai
ales puteți descoperi din ingeniozitatea sătenilor de a confecționa și de a da întrebuințări practice obiectelor
din jurul lor.

Câteva dintre obiectele ce erau folosite în gospodărie sunt: plasa de păstrat pește confecționată din sârmă
împletită, pisăul de măcinat condimente care nu este altceva decât o bucată de piatră în formă de tocător
sau colții de fier care se prindeau de talpa încălțărilor atunci când era ghețuș.

În plus, Nenea Antoncă vă poate spune povești interesenate. Iar dacă sunteți curioși vă poate arăta cum se
facea un stup tradițional, împletit din liane și căptușit cu lut.

Muzeul Țării Hațegului

Sunteţi interesaţi de arta populară? Vreţi să cunoaşteţi din tradiţiile locului? Vă propunem să faceţi o vizită
la Muzeul Ţării Haţegului aflat în centrul orașului Hațeg, lângă podul peste râul Galbena.

15
Puteţi vedea aici de la oale tradiţionale din lut, costume populare, linguri şi vase sculptate din lemn, până la
instrumente muzicale şi jucării ţărăneşti.

Să nu fiţi surprinşi când veţi vedea că ţăranii foloseau în gospodărie unelte ingenioase. Unele dintre ele,
cum sunt răzătoarea sau compasul lemnarului, din colecţie, sunt chiar strămoşii ustensilelor moderne pe
care le avem astăzi în case.

Capitolul II.

Indentificarea pensiunilor din localitate si gradul lor de clasificare

Prezentarea Pensiunii Retezat (3 margarete)

„Bine ati venit intr-un loc … frumos! Frumusetea este simpla, n-o poti descrie prin cuvinte; poti doar s-o
admiri si sa-ti umpi sufletul cu o farama din stralucirea ei, sperand ca parte din spectacolul captivant oferit
de masivul muntos Retezat pe tot parcursul anului isi va pune amprenta pe o camaruta a fiinte tale.

Pensiunea Retezat este rezultatul unui proiect de suflet care a primit un impuls prin acordarea finantarii din
partea UE. Si astfel valea Raului Mare s-a imbogatit prin plantarea acestei bijuterii.

Din respect pentru cei care vor sa cunoasca o particica din Tara Hategului – in satele din apropiere, la tot
pasul, calci pur si simplu pe istorie! - am creat impreuna cu natura un loc cu acces facil, cazare exce-exce-
excelenta, meniuri inspirate de zona, traditie, creativitate si bugetul calatorului.

Am facut tot ce am putut pentru a va face sa va indragostiti de munte si daca aveti apetit pentru excursii, in
cele din urma veti regreta ca timpul este prea scurt pentru cate drumuri sunt de batut!”

16
Pensiunea Lia din Hateg, str. Libertati, nr. 30 (3 margarete)
Pensiunea Lia Hateg este construita in ideea de a oferi caldura, linistea si intimitatea dorita de fiecare dintre
noi, reusind sa satisfaca chiar si cele mai pretentioase cerinte!Locatia se afla intr-o zona linistita de case la
numai 5 minute de centrul orasului, la 20 minute de Manastirea Prislop si 10 minute de Rezervatia de
Zimbrii Hateg. Pensiunea Lia din Hateg dispune de 7 camere cu paturi matrimoniale. Daca doriti sa vizitati
Manastirea Prislop sau Tara Hategului este cea mai buna varianta de cazare in Hateg. Pensiunea Lia este
situata pe strada Libertati nr 30 langa primaria orasului Hateg, va pune la dispozitie camere modern
amenajate cu incalzire, Baie propie, Tv Lcd, Wi-fi si gradina cu Pavilion, gratar si multe alte dotari.

17
Pensiunea Casuta Noastra din Hateg, str. Oborului, nr. 62
Pensiunea Casuta noastra va invita sa vizitati un colt de tara ce poarta marturiile unui trecut istoric bogat –
Tara Hategului.

Casa este destinata persoanelor care cauta momente de relaxare si odihna, fiind amplasata intr- o zona
linistita.

Dotari: internet wireless, Tv cu cablu, balansoar, foisor, gratar, curte frumos amenajata.

Locatia reprezinta un punct de plecare spre obiectivele turistice din Tara Hategului:

- manastirea Prislop la 13 km,

18
- parcul National Retezat cu cele 80 de lacuri si tauri si 1190 de specii de plante la 51 km,

- rezervatia de zimbri la 3 km,

- biserica Sfantul Nicolae din Densus ce dateaza din sec Xiii la 14 km,

- manastirea Cetatea Colt, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa) la 15 km.

Capitolul III: Studiul valorificării resurselor agroturistice din localitate

Situatia turismului rural

Turismul in Tara Hategului poate fi sansa relansarii acestei neinchipuit de frumoase zone chiar daca in
acest moment stadiul de prezentare este incipient ori lipsit de corelare cu latura de informare si prezentare a
bazei materiale. Cele cateva hoteluri si peste 25 de pensiuni turistice la care se adauga o retea de pensiuni
agroturistice mai mult ori mai putin autorizate cat si cateva cabane – in general la intrarea in Retezat –
preiau o realitate turistica ce ar putea fi rezumata in urmatoarele directii:

19
- Turismul de circulatie faviorizat de existenta atator vestigii incepand cu zona vestica a Sarmizegetusiei
antice ori Densusul medieval central, apoi centru urbal al Hategului inconjurat de atatea biserici de piatra,
castele nobiliare si lacurile de acumulare ale “Hidroelectrica”, obiective de perspectiva in activitatea
turistica de agrement.

- Turismul montan asociat cu practicarea sporturilor de iarna aflat in faza de relansare La Rau de Mori –
Rausor unde se modernizeaza instalatiile existente pentru transport pe cablu si relativ caile sunt accesibile
inclusive pentru patrundere la piscurile alpine, vaile muntilor cu drumuri forestiere ce necesita o completa
refacere.

- Turismul de tranzit legat de pozitia zonei aflata la convergenta unor importante axe de comunicatie intre
cele trei provincii romanesti -Transilvania, Banat si Oltenia – toate beneficiind de importante si remarcabile
resurse materiale si umane in plan turistic.

-Turismul cultural stiintific intrerupt prin neexistenta unor baze respectabile care sa preia la Sarmizegetusa,
Densus ori Hateg grupuri si sa le asigure stationar de tip colocviu ori conferintiar necesar. Cele cateva
obiective unicat si de maxima valoare stiintifica, pentru care ar exista un permanent aflux de specialisti vor
da importanta vestigiilor antice, medievale ori mai nou studiilor din Geoparc, pe masura finalizarii unor
proiecte de dezvoltare unitare pentru intreaga Tara a Hategului cat si a unei strategii de transformare a
localitatilor rurale in plan economic- azi unifunctionale / cultura pamantului si cresterea vitelor- in asa zise
asezari cu functii diversificate, integrate spatial si functional, satele urmand a deveni, prin functiile si rolul
social un element important in plan social si de agrement dar si un factor activ in transformarea pozitiva a
mediului.

Proiecte in derulare

CREAREA UNUI CENTRU DE INFORMARE - O MODALITATE DE

ERFECTIONARE A AGROTURISMULUI IN TARA HATEGULUI
Centrul va cuprinde un sistem informatizat de contact cu publicul si producatorii locali. Centrul va fi in
Hateg si va avea puncte de informare in toate comunele.

Preocuparile managerilor din domeniul turismului rural vin in intampinarea protectiei turistului, prin
existenta unor criterii minime de calitate care se regasesc in toate procedurile de implementare. In literatura
romana de specialitate se considera ca aceasta implementare ar trebui sa cuprinda:

- atestarea sau certificarea gospodariilor/fermelor dupa criteriile stabilite de legislatia in vigoare;

- prezentarea programelor agroturistice cu precizarea serviciilor minime si a celor obligatorii, precum si a

celor optionale ca forma de diversificare a atractiei;

- existenta unui contract de inchiriere sau a unui alt tip de contract intre participantii la reteaua turistica;

20
- obligativitatea obtinerii brevetelor si a licentelor de turism, atestand atat existenta specialistilor in
coordonarea si realizarea serviciilor, cat si a conditiilor minime ce trebuie asigurate de agentii economici
care alcatuiesc reteaua agroturistica;

- oferta spatiului de cazare sa fie in concordanta cu elementele care au dus la stabilirea clasei de confort
inscrisa in documentele de agreare;

- asigurarea hranei turistilor in conditii igienice si calitative corespunzatoare;

- animalele din gospodaria proprie, care reprezinta surse de aprovizionare pentru turism, trebuie sa fie
sanatoase si sa respecte normele sanitar-veterinare in cresterea si sacrificarea acestora;

- produsele alimentare care nu provin din gospodaria proprie trebuie sa corespunda criteriilor calitative si
sa posede certificate sanitar-veterinare.

Avand in vedere „actorii” si „evenimentele” implicate in activitatea agroturistica, responsabilii de proiect

vor trebui sa elaboreze o strategie de dezvoltare, care sa contina principalele etape de parcurs pentru reusita
implementarii proiectului.

„Autostrada apelor” din Ţara Haţegului

Unul din principalele cursuri de apă care drenează Țara Hațegului, Râu Mare, a fost obiectul unei
amenajări hidroenergetice masive. Lucrările au început în anii '70 și s-au încheiat abia în ultimul deceniu al
secolului trecut.

Principalul obiectiv al amenajării este barajul de la Gura Apei, situat în Parcul Național Retezat. Barajul,
aflat pe traseul dintre cabanele Gura Zlata și Rotunda, are o înălțime de 168 de metri, fiind unul dintre cele
mai înalte baraje de arocamente din Europa. Centrala electrică subterană de la Gura Apei are o putere de
335 MW. După ieșirea Râului Mare din munți, cursul acestuia prin Țara Hațegului a fost regularizat, fiind
realizate mai multe baraje de mici dimensiuni, cu lacurile de acumulare aferente, în apropierea localităților
Ostrov, Sânpetru și Sântămăria Orlea. Amenajarea hidroenergetică Râu Mare-Retezat a fost una dintre
marile lucrări hidroenergetice realizate în România în perioada regimului comunist. Centrul acestuia a fost
colonia Brazi, situată chiar la ieșirea Râului Mare din munte.

Analiza SWOT
Pentru a observa mai bine nivelul de dezvoltare al Tarii Hategului si pentru a vedea care sunt directiile de
valorificare a potentialului natural si antropic al zonei am realizat o analiza SWOT a regiunii.

 Puncte tari
- Asezarea geografica:Tara Hategului situata la convergenta unor imporante axe de comunicatie care leaga
Oltenia, Banat si Transilvania este un teritoriu in care abunda locurile cu deosebita semnificatie istorica
,culturala si stiintifica,toate amplasate intr-un cadru natural mirific,in vecinatatea Parcului National al
Muntilor Retezat;

21
 - Potentialul turistic si valoarea peisagistica: Tara Hategului este o zona unica in Romania atat prin
raportul echilibrat intre terenurile influentate antropic si cele aflate in regim natural, cat si prin gradul
ridicat de conservare al zonelor naturale si mediul nepoluat. Trebuie mentionat ca, nicaieri in Romania pe
o intindere relativ restransa, de numai 1000 kmp, nu se intalneste o densitate mai mare a locurilor cu
pregnanta semnificatie istorica si culturala, insiruite pe durata a doua milenii, carora li se alatura spre
intregirea valorii acestei regiuni, siturile cu dinozauri unice in lume si peisajele incantatoare ale muntilor
impaduriti in care curgerile rapide ale raurilor au sapat adanc, dar si cele ale colinelor cu livezi si ale
sesurilor cu culturi agricole;

- Fond cinegetic bine reprezentat datorita faptului ca cea mai mare parte a suprafetei zonei este acoperita
de paduri permitand dezvoltarea turismului de vanatoare.Totodata in Tara Hategului se afla rezervatia
botanica si de zimbrii din padurea Slivut.

- Executarea manuala a majoritatii activitatilor casinice si gospodaresti, modul de preparare a produselor

gastronomice, activitatile manufacturiere din segmental mestesugaresc, instalatiile tehnice populare,
instalatii arhaice industriale;

- Produse naturale:localnicii se ocupa cu cresterea animalelor (aproximativ 80% dintre gospodariile, din
mediu rural, cresc animale si 95% cresc pasari) si cultivarea terenurilor principalele culture fiind cele de
cartof, porumb, grau, ovaz, orzoaica, legume si plante furajer;

 Puncte Slabe
O infrastuctura turistica slab dezvoltata: Tara Hategului dispune doar de patru hoteluri, 26 pensiui turistice
si 4 cabane, majoritatea fiind concentrate in zonele de intrare in Muntii Retezat;

- Slaba valorificare a potentialului turistic existent, prezenta unor putine zone de agrement si promovarea
isuficienta a zonei ca destinatie turistica;

- O retea sanitara insuficient dezvoltata;

- Absenta marcatorilor care sa indice limitele zonelor turistice, principalele trasee si obiective;

- Existenta unor putine puncte de informare;

- O lipsa a educatiei localnicilor in ce priveste desfasurarea activitatilor turistice si promovarea unui turism
durabil in zona;

 Oportunitati

- Specificul zonei, originalitatea peisajului, arhitecutura, arta populara, folclorul, portul, obiceiurile,
traditiile, serbarile populare, imaginea romantica, idilica si arhaicul Tarii Hategului;
- Tendinta de migrare a locuitorilor spre zonele rurale, in paralel cu o reconversie spre agricultura sau catre
activitati traditionale.

22
- Diversificarea ofertelor de vacanta in mediul rural si includerea Tarii Hategului in circuite turistice ale
unor agentii de renume;

- Participarea la targuri de turism rural si nu numai pentru promovarea imaginii zonei in randul turistilor
interni si internationali si pentru atragerea de investitori;

 Amenințări

- Degradarea peisajului si scaderea atractivitatii zonei;

- Poluarea in toate formele ei cu implicatii asupra caltatii aerului, apei, solului;
- Lipsa unor masuri ecologice care sa preintampine degradarea mediului;
- Pierderea, scaderea interesului pentru traditii, obiceiuri si datini;
- Diminuarea interesului pentru mestesuguri, folclor si arta populara;
- Posibilitati limitate de cazare;
- Concurenta referitoare atat la alte forme de turism desfasurate in acesta zona(turism montan, balnear) cat
si in ce priveste atractivitatea altor zone din punct de vedere al potentialului turismului rural;

Recomandări:
Țara Hațegului reprezintă destinația ideală de vacanță, datorită multitudinii de atracții turistice istorice și
naturale. Aceasta se remarcă prin existența unora dintre cele mai importante monumente de arhitectură și
vestigii arheologice din țară. De asemenea, zona este cunoscută pentru fosilele și ouăle de dinozauri, care s-
au găsit și datorită „autostrãzii apelor”, o salbă de hidrocentrale construite pe cursul Râului Mare.

Depresiunea este străjuită de Munţii Poiana Ruscă, Munţii Ţarcu, masivul Şureanu şi Munții Retezat. Țara
Hațegului este așezată în sud-vestul Transilvaniei, în județul Hunedoara. În urmă cu 65 milioane de ani,
Țara Hațegului era o insulă în marea Tethys. Din acea vreme datează fosilele de dinozauri pitici, unici în
lume, care au fost fundamentul creării Geoparcului Dinozaurilor Țara Hațegului. Acesta este o arie
protejată, de interes național, și primul geoparc din Europa de Est, care, în anul 2005, a primit o
recunoaștere internațională, prin includerea în Rețeaua Europeană a Geoparcurilor, sub egida UNESCO.

23
24