Sunteți pe pagina 1din 46

U.S.A.M.

V FACULTATEA DE MANAGEMENT SI INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA FILIALA CALARASI

STRATEGIE DE DEZVOLTARE DURABILA 2011-2015, COMUNA DICHISENI, CALARASI


Conf. univ. dr : DANIELA CRETU INTOCMIT DE : Belivan Daniela gr.III Bodeanu Lelia gr. III Oprea Andreea gr IV

ISTORIC
Comuna Dichiseni este atestata documentar, inca din anul 1896. De la inceputuri, a fost alcatuita din mai multe sate, infiintate dupa cum urmeaza: Satul Satnoieni, infiintat in anul 1840, pe marginea mosiei Deleana, stapinita de boierul Fulga, mosie ce desfasurape actuala vatra a satului. La inceput satul era alcatuit din 40- 50 asezari, in marea lor majoritate bordeie, locuite mai mult vara deoarece iarna populatia era invadata de turcii care erau stabiliti in Dobrogea, iar cind Dunarea si Borcea erau inghetate pradau gospodariile taranilor, fapt pentru care acestia se retrageau in sohaturi. Populatia, care a format acest sat, a fost stramutata in urma ravagiilor facute de ciuma, pe mosia Deleana, alcatuind un nou sat ce s- a numit Sat- Nou. Primele familii stabilite in acest sat au fost: Petcu traian, Dumitrache Petcu, Andrei Gherlan, Marin Focari, Voicu Putaru, Dinu Pavel, Dumitru Iancu. Satul Coslogeni- traditiile spun ca acest sat a luat fiinta prin contopirea a doua catune. Unul dintre ele s-a numit Scutelnici si a fost situat la 400- 500 m vest fata de actuala vatra a satului, pe malul bratului Borcea. Ciuma a cuprins si acest sat, iar 5- 6 familii, singurele ramase, au format Satul - Nou. Cel de-al treilea si ultimul sat format, a fost Dichiseni, alcatuire care seamana in intregime cu formarea satului Satnoieni. Denumirea acestuia vine de la faptul ca este asezat pe o ridicatura- Dichi, iar locuitorii sai fiind considerati oameni de pe Dichi.

Capitolul 1 Prezentarea generala a localitatii


1.1 Caracterizare fizico-geografica Modul de distribuire a localitatilor in Campia Romana tine seama in general de avantajele oferite de reteaua apelor de suprafata. Astfel, contactul morfologic dintre Lunca Dunarii si treptele de relief mai inalte (terase, campie) ofera aspectul uneia dintre cele mai importante linii antropogeografice din tara noastra, prin salba de asezari care se succed de-a lungul apelor curgatoare. Printre acestea se inscrie si localitatea Dichiseni, situata pe partea stanga a bratului Borcea la inceputul Baltii Ialomita (cuprinsa intre bratul Borcea si Dunare) in partea de sud-est a judetului Calarasi, in Campia Baraganului.teritoriul comunei Dichiseni are urmatoarele vecinatati: la nord Agrozootehnica Drumul Subtire, la sud Dunarea, la est satul Oltina component al comunei Unirea, la vest comuna Roseti.

1.2 Relieful
Comuna Dichiseni, parte administrativa componenta a judetului Calarasi, este situata in Campia Baraganului. (Baraganul sudic). Relieful comunei se inscrie in doua mari unitatii naturale : la sud Lunca Dunarii, la nord Campia Baraganului Sudic ( Baraganul Ialomitean ). Din punct de vedere geologic, aceasta este formata la suprafata din formatiuni ce apartin Cuaternarului. Acestea sunt alcatuite mai ales din loess, avand grosimi variabile de 20-40 metri. Datorita grosimii mari a depozitelor loessoide (loessuri si lehmuri), pe suprafata campiei se intalneste cel mai tipic relief de crovuri (padine) format prin acumularea si strangerea apelor meteorice in cuvetele generate de tasarea loessului.

Capitolul 2 Capitalul natural


2.1 Flora si fauna Comuna Dichiseni si imprejurimile se afla la contactul a 2 subzone de vegetatie naturala10: stepa si balta. Aceasta face ca vegetatia spontana sa fie variata si foarte bogata. Zona de stepa este reprezentata prin pajisti stepice care ocupa suprafete destul de restranse indeosebi de-a lungul drumurilor rutiere, precum si pe islazuri comunale. Vegetatia forestiera este reprezentata din resturi ale fostelor paduri, care ocupasera suprafete intinse in jurul comunei : stejarul brumariu, frasinul, mojdreanul, marul si parul paduret etc. Prin plantatii s-a introdus salcamul. Fauna este cea caracteristica zonei de stepa, reprezentativi fiind: popandaul, iepurele, pasari care isi fac cuibul in frunze. Fauna acvatica este reprezentata de fauna piscicola caracteristica Dunarii : crap, salau, biban etc.

2.2 Padurea Padurile sunt formate din specii reprezentative cum ar fi salcia, plopul, frasinul, precum si cateva specii de liane, viata salbatica si catina rosie dezvoltate indeosebi in zonele nisipoase si saraturoase.

2.3 Aerul In zona comunei exista o circulatie intensa a aerului, frecventa medie anuala a vanturilor fiind de 16,4% SV, 12,4%N si 13,3% NE. Frecventa medie anuala a calmului atmospheric este de 12,9%, iar viteza medie anuala a vantului variaza intre 2,6-5,3m/s.

2.4 Ape de suprafata si subterane Pe raza comunei exista o retea hidrografica permanenta de suprafata reprezentata de bratul Borcea, apele subterane gasindu-se cantonate in depozitele cuaternare ale campiei. Teritoriul comunei Dichiseni se intinde pe malul stang al Bratului Borcea, reteaua hidrografica fiind tributara fluviului Dunarea in extremitatea sudica a teritoriului comunei.

2.5 Solul si subsolul Solurile de pe teritoriul comunei Dichiseni sunt de 2 feluri: - soluri de lunca, nivelate, usor mecanizate, in general fertile. Dispun de substante nutritive bogate si de o alimentatie freatica buna. Aceste soluri se preteaza la culture agricole intensive. - soluri cernoziomice, cu enclave de cernoziomuri carbonice, sus pe podul de campie dar si in bordura sudica a terasei, si cu o enclava de cernoziom de faneata in zona centrala a terasei.

Capitolul 3 Mediul economic


3.1 Activitati agricole Potentialul natural si factorii de productie existenti in zona au favorizat dezvoltarea agriculturii, care reprezinta principala ramura a economiei locale. Fiind situata intr-o zona preponderent agrara, comuna Dichiseni dispune de soluri fertile, bogate in substante nutritive, majoritatea sunt cernoziomuri cu enclave de cernoziomuri carbonice, ultimele regasindu-se pe podul de campie. In zona centrala a terasei sunt prezente cernoziomuri de faneata. terenurile agricole formate pe loess necesita irigatii bogate.

3.3 Comert si servicii In comuna Dichiseni functioneaza la ora actuala 15 societati comerciale, dintre care 4 sunt cu profil de alimentatie publica. tot pe raza comunei exista un numar de 14 persoane fizice autorizate si 4 asociatii familiale care isi desfasoara activitatea in agricultura si prestari servicii. Domeniile de activitate sunt diverse: prestari servicii in agricultura, achizitii cereale, microferma de crestere a pasarilor, centre de achizitie lapte, cazan fabricat tuica, dulgherie, constructii civile

Capitolul 4 Protectia mediului


4.1 Organizarea spatiala Din punct de vedere al incadrarii in reteaua de localitati a judetului, comuna se afla situata la nord si sud de principala artera auto ce face legatura intre orasul resedinta de judet, municipiul Calarasi si unul dintre cele mai importante centre urbane ale judetului Ialomita, orasul Fetesti. Comuna se inscrie in categoria localitatilor mici, cu o functiune preponderent agricola, avand un rol minor, in raport cu celelalte localitati din zona.

5.2 Ocrotirea sanatatii populatiei Din datele existente la nivel judetean rezulta ca in comuna Dichiseni exista infrastructura de baza necesara furnizarii serviciilor medicale catre populatie. Cu toate acestea numarul unitatilor sanitare din sectorul public si privat este relativ redus in raport cu necesitatile populatiei.

4.2 Factori poluatori Principalele surse de poluare sunt constituite de spatiile neamenajate de depozitare a gunoiului. De semenea nu este de neglijat nici influenta negativa a latrinelor, a caror realizare nu respect normele in vigoare.
4.3 Managementul deseurilor Din datele existente la nivel local, rezulta ca localitatea Dichiseni nu respecta in present standardele europene impuse in domeniul gestionarii deseurilor. Exista platfome de gunoi in fiecare din cele 3 sate componente ale comunei, dar care nu respecta standardele in vigoare. Astfel, in satul Coslogeni platforma de gunoi se afla amplasata in nordul satului, la 500 m de zona de locuit, lucru care determina aparitia unor consecinte nefaste pentru sanatatea populatiei. Platforma este betonata si are o suprafata de 2 ha. In Dichiseni, platforma de gunoi este amplasata in vestul satului, la aproximativ 1 km de zona de locuit, dar care nu este betonata si nu are nici un fel de amenajare. La Satnoieni, platforma este betonata si are o suprafata de1,5 ha.

4.4 Calitatea apei, aerului si solului Ca urmare a studiilor hidrogeologice s-a constat ca in zona Modelu-Borcea exista doua tipuri de straturi acvifere si anume: straturi acvifere freatice; straturi acvifere de adancime. Straturile acvifere freatice sunt straturi de mica adancime alimentate in principal prin infiltrarea directa a precipitatiilor sau prin infiltrarea zonelor de afluere a apelor din bazinul hidrografic al Dunarii

Capitolul 5 Mediul social-cultural


5.1 Aspecte demografice Numrul de locuitori Populatia stabil a comunei se ridic la 1725 locuitori - Satul Dichiseni cu 454 de locuitori - Satul Satnoieni cu 469 de locuitori - Satul Coslogeni cu 802 de locuitori.

5.5 Educatia si Invatamntul


Infrastructura scolara din datele referitoare la sistematizarea localitatii, aceasta dispune de infrastructura in vederea furnizarii de servicii educationale populatiei. SCOLI : - pentru clasele I VIII in satul Dichiseni sunt inscrisi 200 elevi din satele Dichiseni , Satnoieni si elevi din clasele V VIII din Coslogeni - pentru I IV in satul Coslogeni

GRADINITE CU PROGRAM NORMAL: - pentru Dichiseni si Satnoieni , functioneaza in satul Dichiseni - pentru satul Coslogeni, functioneaza in incinta scolii.

5.6 Cultura si sportul Institutiile de cultura din localitatea Dichiseni sunt reprezentate de cele 3 camine culturale din satele Satnoieni, Dichiseni si Coslogeni si de biblioteca publica situata in sediul Caminului cultural din satul Dichiseni. Statisticile judetene releva faptul ca intre 2000-2006, numarul bibliotecilor care au functionat in comuna nu a inregistrat variatii relevante.

Capitolul 7 Infrastructura
7.1 Drumurile Infrastructura de transport este reprezentativa doar in zona cailor de comunicatie rutiera, ce ocupa aproximativ 20,32% din intravilanul comunei, (respectiv 48,23 ha cu o lungime de 32,70 km), fiind asfaltata portiunea de drum aferenta drumului national DN3B ce face legatura cu municipiul Calarasi.

7.2 Reteaua de alimentare cu apa si de canalizare Sistemul centralizat de alimentare cu apa existent in prezent este compus dintr-un front de captare de apa subterana prin cele 5 puturi forate la 60 - 80 m, un castel apa cu rezervorul situat la inaltime de 6 m cu o capacitate de 50 mc si o retea de distributie cu diametre de 63- 15 mm. Reteaua de aductiune si reteaua stradala, avand diametrul de 200 si respectiv 100mm, totalizeaza 18 km si deserveste 760 de locuinte.

7.3 Infrastructura de energie electrica, termica si gaz


Retea de distributie gaze naturale In prezent nu exista. Comuna Dichiseni nu dispune in prezent de un sistem centralizat de alimentare cu caldura a populatiei. Sistemul de incalzire existent se bazeaza pe utilizarea surselor proprii de incalzire, in sistem local. Nu exista pe teritoriul localitatilor componente, capacitati ale unor instalatii termice existente, care sa reprezinte din punct cantitativ sau calitativ, o potentiala sursa de alimentare.

7.4 Infrastructura de comunicare


Localitatea Dichiseni dispune de centrala telefonica, serviciul de telefonie fiind asigurat de centrala telefonica automata, cu 100 posturi telefonice, racordata la magistrala de cablu fibra optica ce traverseaza comuna, subordonata Romtelecom. Oficiul postal Dichiseni este subordonat Regiei Nationale de Posta Directia de Posta Constanta.

PRIMAR GANEA NICOLETA DICHISENI

BRATUL BORCEA

Casa Traditionala

POST DE POLITIE

SCOALA CLASELE I- IV

CRUCEA DE LEAC COSLOGENI

PRIMARIA DICHISENI

Parohia Coslogeni Sf. Nicolaie

1. Cat de multumit sunteti in general in felul in care traiti:


40.00% 35.00% 30.00% 25.00% 20.00% 15.00% 10.00% 5.00% 0.00% A foarte multumit B destul de multumit C nu prea multumit D deloc multumit 1 12.20% 35.80% 29.80% 22.80%

2. Cand va ganditi la comuna in care traiti puteti spune ca sunteti:


60.00% 40.00% 20.00% 0.00% A mandru B multumit C nemultumit D indiferent

1 8.71% 47.30% 35.08% 8.77%

3. Serviciile publice locale, reteaua de canalizare, si drumurile di comuna , alaturi de serviciile medicale.
A drumurile in comuna 6.22 % B drumurile care duc la orasi 6.71% C alimentarea cu apa 4.8 % D canalizarea 2.57 % E dispensar 5.96 F scoala / caminul cultural 6.38% G iluminat public 7.07 %

4.Migratia tinerilor:
60.00% 40.00% 20.00% 0.00% A pleaca din tara B raman in comuna C pleaca la oras D pleaca in alta

1 57.89% 19.29% 15.70% 8.71%

5. Dvs. aveti copii?

60.00% 50.00% 40.00% 30.00% 20.00% 10.00% 0.00% A da B nu 1 59.64% 40.35%

6. Credeti ca ultimul dvs copil ar trbui sa isi faca un rost in :


30.00% 20.00% 10.00% 0.00% A in acest sat B in alt sat C la oras D in strainatate

1 26.30% 0.00% 19.29% 22.80%

7. Aveti pamant?
A da, si am dat tot pamantul in arenda 29.80% B da, sunt proprietar si imi muncesc singur pamantul 12.28% C nu, nu am pamant 36.80 %

D da, o parte este arendat si o parte il muncesc singur 19.20 % E nu sunt proprietar, dar am pamant in arenda 1.75%

8. Aprecierea subiectiva a veniturilor:


A nu ne ajung nici pentru strictul necesar 33.3%

B ne ajung pentru strictul necesar 38.59

C ne ajung pentru un trai decent, dar nu ne permitem cumpararea unor bunuri mai scumpe 21.05% D reusim sa cumparam si unele bunuri mai scumpe, dar cu restrangri in alte domenii 5.26 E reusim sa avem tot ce ne trebuie, fara sa ne restrangem la ceva 0%

9. Sursa de venit:

A salariul 36% B pensie CAP 12.2% C pensie de stat pentru vechime in munca 3.5 % D venituri banaesti di propria productie agricola 3.5% E venituri din menca de zilier sau venituri ocazionale 10.5% F alocatie de copil 14.03% G ajutor de somaj 0% H altele 36% I nici o sursa de venit 5.26%

10.Care este institutia in care aveti cea mai mare incredere?

A primaria 17.5% B biserica 24.5% C scoala 12.2 % D politia 7.01% E alta 36.8 %

11. Care este persoana publica in care aveti cea mai mare incredere?

A primar 19.29% B preot 33.3%% C medic 12.28 % D seful de post 12.28%

12. Cum aflati dvs despre programele si activitatile primariei?

A primar / viceprimar 21% C alti functionari ai primariei 10.5 E preot 7.01% G profesori / invatatori 1.75 %

B din gura in gura 54.3% D secretarul comunei 7.01 F consilieri locali 0% H de la nimeni 7.01%

13.Ce ati schimba daca ati fi primar?

A creare de locuri de munca 47.3 % B atragerea de investitori 29.82 % C ajutarea oamenilor saraci 15.7% D dispensarul farmacia 26.39% E scoala, caminul cultural 8.77% F parcul, amenajarea locurilor de agrement 5.26%

G administratia, conducerea 15.7% H drumurile, inclusiv trotuarele 8.77% I conectare la reteaua de gaze 21.05 % J altle 0 % k nimic 0%

14.Ce trebuie schimbat in comuna?

A creare de locuri de munca 41.1 % B atragerea de investitori 19.29 % C ajutarea oamenilor saraci 12.2% D dispensarul farmacia 24.5% E scoala, caminul cultural 3.5% F parcul, amenajarea locurilor de agrement 1.75%

G administratia, conducerea 12.2 % H drumurile, inclusiv trotuarele 15.78% I conectare la reteaua de gaze 12.2 % J altle 22.8% k nimic 26.31%

15.Dvs, ati contribui la realizarea unui astfel de proiect comunitar? Daca da ,cum?

A da, prin munca si bani 19.2% B da, prin munca 50,8% C da,prin bani 8,7 % D nu sa fi dispus sa contribui 21%

16. Ce studii aveti?

A fara studii 3.5% C 8 clase 5.26 % E liceul 33.3 % G absolvent de facultate 5.26% I absolvent de doctorat 1.75 %

B mai putin de 8 clase 8.7% D scoala profesionala 28 % F postliceal 8.7% H absolvent de masterat 3.5%

17. In ce categorie de varsta va incadrati?

A 18 - 34 29.8 % B 35 - 59 50.8% C peste 60 17.5 %