ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURETI

DETERMINAREA DECALAJULUI REGIONAL DINTRE

JUDETUL TIMIS SI JUDETUL DAMBOVITA

Coord. stiintific: Prep.univ.drd.Irina Petrescu

Proiect realizat de: Nistor Marius
Comert, Grupa 331, seria C, anul2

Bucureti

2010
Judetul Dambovita:

Dmbovia este un jude n regiunea Muntenia din Romnia, cu reedina la Trgovite

(populaia oraului: 89.000 loc). Judeul Dmbovia are o suprafa de 4.054 km (1,7 % din
suprafaa rii). Este situat n partea central-sudic a rii, suprapunndu-se bazinelor
hidrografice ale rurilor Ialomia i Dmbovia. Judeele vecine sunt:

Braov la nord; Img.1 Judetul Dambovita

Prahova la est;

Ilfov la sud-est;

Giurgiu la sud;

Teleorman la sud-vest;

Arge la vest.

Altitudinea maxim se nregistreaz n Vrful Omu (2505 m) din Munii Bucegi, iar cea
minim de cca 120125 m, n Cmpia Titu. Unitile administrative componente ale judeului
sunt: 2 municipii, 5 orae i 81 de comune cu 361 sate.
 Judetul Timis:

Judeul Timi este situat n regiunea de vest a rii, n regiunea istoric Banat, Romnia.
Avand o suprafata de 8.697 km . Numele su provine de la rul Timi. Resedinta judetului este
orasul Timisoara cu o populatie de 317660 loc. Judetele vecine sunt:

Arad la nord;
Hunedoara la est;
Caras Severin la sud;
Granita cu Ungaria la nord-vest;
Granita cu Iugoslavia la sud-vest.

Img. 2 Judetul Timis

 Analiza judetelor Timis si Dambovita pe baza urmatorilor indicatori din anii 2007, 2008,
respectiv 2009:

PIB/locuitor (ron/loc)

Tabelul 1

JUDETUL 2007 2008 2009

DAMBOVITA 9862,43 11965,34

TIMIS 26476,34

Analizand datele din tabelul de mai sus putem observa o evolutie pozitiva a PIB-
ului/locuitor in Jud. Dambovita, acesta crescand cu 2102,91 RON/loc in anul 2008 fata de anul
2007 unde s-a inregistrat un PIB/locuitor de 9862,43 RON/locuitor.

Comparand cele doua judete Timis si Dambovita, observam ca Jud. Timis in anul 2008
inregistreaza un PIB/locuitor de 26476,34 RON/locuitor dublu fata de PIB-ul/locuitor al
judetului Dambovita, acesta din urma in 2008 avand un PIB/locuitor de 11965,34 RON/locuitor.

Avand in vedere performanta realizata de Jud. Timis in comparative cu Jud. Dambovita,

realizam faptul ca primul judet mentionat benefieaza de o economie ce il face a fi un judet
dezvoltat. Timis in anul 2008 a avut cel mai mare PIB/locuitor dintre cele 41 de judete ale tarii.
 Datorita unei slabe economi, investitori cat mai putini si intrarea in insolvabilitate a unor
intreprinderi cu o capcitate mare de forta de munca, PIB-ul/locuitor al judetului Dambovita nu
este unul tocmai satisfacator avand in vedere si marea diferenta inregistrata in anul 2008 intre
acesta si judetul Timis.

Nr.de salariati la 1000 locuitori

JUDETUL 2007 2008 2009

DAMBOVITA 84,8 81,5 83,3

TIMIS 189,9 199,7 209,8

Tabelul 2

Indicatorul acesta, la fel ca cel anterior (PIB/locuitor), estimeaza o diferenta mare de

dezvoltare intre cele doua judete comparate.

Astfel in Jud. Dambovita in anul 2007 aven un nr. de salariati la 1000 de locuitori de
84,8, pe cand in Timis numarul acestora este mai mare cu 105 sal la 1000 loc., in anul 2008 in
Timis se inregistreaza un nr. de salariati la 1000 de loc. de 199,7, diferenta dintre cele doua
judete crescand in acest an, in jud. Dambovita nr. de salariati la 1000 loc fiind de 81,5, mai mic
cu 118,2 sal. la 1000 loc. In ultimul an analizat, de asemenea intalnim o diferenta remarcabila
intre indicatorii celor doua judete, aceasta fiind de 126,5 sal. la 1000 loc., in Timis avand 209,8
sal. la 1000 loc. si in Dambovita 83,3 sal. la 1000 loc.
 Observam ca pe parcursul celor trei ani analizati in Jud. Dambovita nu exista o evolutie
continua a indicatorului, astfel intre anii 2007-2008 are loc o scadere a numarului de salariati la
1000 de locuitori, in 2005 numarul acestora fiind 84,8 sal. la 1000 loc. , iar in 2008 81,5, in 2009
creste numarul acestora fata de 2008, dar nu mai mult ca in 2005 in ultimul an avand un numar
de 83,3 sal. la 1000 loc.

Cauzele acestui dezechilibru dintre cele doua judete ar putea fi lipsa mare de investitori in
Jud. Dambovita, si rata somajului cu mult mai mare decat in Timis. Dar nu in ultimul rand una
din cauze ar fi de asemenea diferenta de locuitori, astfel in Jud. Timis avem 660966 loc., iar in
Jud. Dambovita 535087 loc.

Rata somajului (%)

JUDETUL 2007 2008 2009

DAMBOVITA 7,4 6,1 5,3

TIMIS 2,3 2,0 1,6

Tabelul 3

Conform Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca in Jud. Dambovita pe

parcursul celor 3 ani analizati s-a inregistrat o rata a somajului mare in comparatie cu Jud. Timis,
dar din fericire descrescatoare, astfel in 2007 avem o rata a somajului de 7,4%, in 2006 6,1% si
cu 0,8% mai putin in 2009 fata de anul precedent.

La polul opus se afla Jud. Timis ce are o rata a somajului satisfacatoare. In anul 2007, rata
acestui judet este cu 5,1 procente mai mica de cat a judetului Dambovita, fiind de 2,3%. In anii
urmatri in Jud. Timis are loc de asemenea o descrestere a ratei somajului, in 2008 avand 2,0%,
iar in 2009, 1,6%.
 Avand in vedere diferenta mare intre rata somajului din Jud. Timis si cea a judetului
Dambovita, ultimul judet inregistrand rate ale somajului foarte ridicate, observam ca judetul
Timis, este un judet dezvoltat cu o ocupare mare a fortei de munca, pe cand in Jud. Dambovita se
intalnesc grave probleme din acest punct de vedere, dat fiind faptul ca in acesti ani au avut loc
foarte multe diponibilizari, si nu a existat infiintarea unor noi locuri de munca.

Densitatea drumurilor publice la 100 km2

JUDETUL 2007 2008 2009

DAMBOVITA 46,2

TIMIS 38,5

Tabelul 4

Avand in vedere suprafata judetelor analizate, Dambovita 4054 km2 si Timis 8697km2,
putem spune ca densitatea drumurilor publice la 100km2 in Dambovita este mai evoluata de cat
cea din Jud. Timis.

Astfel in Jud. Dambovita s-a inregistrat in anul 2009 o densitate a drumurilor publice de
46,2/100km2 pe cand in Jud. Timis intalnim o densitate de 38,5/100km2.

Lipsa resurselor financiare la nivel local, densitatea reabilitarii si modernizarii drumurilor

publice, a constituit una din multiplele cauze care au condus la gradul scazut de accesibilitate la
infrastructura de transport in mai multe zone ale tarii nu doar in aceste doua judete comparate.

De asemenea una din cauzele diferentei de densitate a drumurilor publice dintre cele 2
judete este reprezentata de zona geografica, astfel in Dambovita constituirea drumurilor este mai
accesibila fata de Jud. Timis.

Densitatea cailor ferate la 1000 km2

JUDETUL 2007 2008 2009

DAMBOVITA 25,4

TIMIS 91,4

Tabelul 5
 Analizand acest indicator, densitatea cailor ferate la 1000km2 in anul 2009, putem
constata din acest punct de vedere ca in Jud. Timis este o densitate cu 66km/1000km2 mai mare
fata de Jud. Dambovita unde avem 25,4 km/1000km2.

Una din cauzele principalee ale acestei diferente este determinate de suprafata toatala a
judetelor, Timis avand o suprafata mai mare de cat a Jud. Dambovita cu 4643km. De asemenea
una din cauze este si fapul ca Jud. Timis este invecinat in partea de vest cu granita cu Ungaria.

Volumul de apa potabila distribuita consumatorilor (mii m3)

JUDETUL 2007 2008 2009

DAMBOVITA 12798 13250 14323

TIMIS 39368 38724 37914

Tabelul 6

Volumul de apa distribuita consumatorilor reprezinta si de aceasta data o diferenta de

dezvoltare intre cele doua judete, astfel in Jud. Timis sunt inregistrate valori mult mai mari ale
acestui indicator fata de Jud. Dambovita.

Cu toate ca in Jud. Dambovita valorile cresc de la an la an , Jud. Timis este pe departe

mult mai dezvoltat de cat acesta, in anul 2007, in Jud. Timis inregistrandu-se un volum de apa
potabila distribuita consumatorilor de 39368 mii m3, iar in Dambovita 12798 mii m3.

In anul 2006 volumul apei potabile distribuite consumatorilor in Jud. Dambovita

inregistreaza o crestere fata de anul anterior, aceasta fiind 13250 mii m3 pe cand in judetul Timis
are loc o descrestere a acestuia fata de anul 2007, cu toate acestea valoarea indicatorului
ultimului judet este cu 25474 mii m3 mai mare fata de cel din Jud. Dambovita.

De asemenea in anul 2009 diferenta de valoare dintre cei doi indicatori sunt remarcabile,
insa mai mica fata de anii anteriori, aceasta fiind de 23591 mii m3.

Facand analiza pe baza acestui incator observam, ca si in cazul indicatorilor anteriori

analizati, decalajul dintre cele doua judete comparate este destul de mare. O cauza a decalajului
dintre Timis si Dambovita ar fi faptil ca in Dambovita furnizorii de apa potabila nu au investit
intr-o larga retea in mai multe localitati ale judetului, nici locuitorii nu au fost adepti de de a fi
beneficiarii serviciilor furnizate de acestia, in zonele rurale mijloacele traditionare de
aprovizionare cu apa fiind inca valabile.
Cantitatea de apa distribuita pe o persoana pe zi (m3)

JUDETUL 2007 2008 2009

DAMBOVITA 0,064 0,067 0,073

TIMIS 0,159 0,160 0,157

Tabelul 7

Avand in vedere datele de care dispunem in tabelul de mai sus, putem constata ca o
persoana beneficiaza in Jud. Timis de o cantitate distribuita de apa pe zi favorabila fata de o
persoana din Jud. Dambovita, unde cantitatea de apa distribuita unei persoane pe zi este destul de
mica.

Si de aceasta data analizand valorile acestui indicator se remarca un dezechilibru in ceea

ce priveste dezvoltarea celor doua judete din regiuni diferite ale tarii.

In Jud. Timis in anul 2007 o persoana beneficiaza de o cantitate de apa distribuita pe zi de

0,159 m3, pe cand in Jud. Dambovita o persoana beneficiaza de 0,064 m3. De asemenea si in
urmatorii ani analizati 2008, 2009, se inregistreaza diferente mari intre valorile acestui indicator
in cele doua judete. In anul 2008 in Dambovita aveom o valoare a indicatorului de 0,067 m3 pe
cand in Timis cu 0,093m3 mai mult avem o valoare de 0,160 m3. Cantitatea de apa distribuita
unei persoane pe zi, creste in anul 2009, si in acest an Timis fiind judetul fruntas cu o diferenta
de 0,084 fata de Dambovita, diferenta scazand avand in vedere valorile din anii precedent.

Unele din cauzele acestui decalaj, depinde atat de distribuitorii de apa cat si de educatia
locuitorilor.

Numarul de abonamente telefonice la 1000 locuitori ( in reteaua fixa Romtelecom)

JUDETUL 2007 2008 2009

DAMBOVITA 55,4 47,5 50,2

TIMIS 15,5 13,4 19,4

Tabelul 8

Conform datelor furnizate de INSSE, in ultimii ani retelele telefonice mobile s-au bucurat
de un numar mare de abonati, astfel numarul abonatilor la retelele de telefonie fixa au scazut,
locuitorii renuntant in favoarea primelor.
 Totusi din acest punct de vedere remarcam diferente intre valorile acestui indicator din
cele doua judete. De aceasta data numarul de abonamente telefonice este mai numeros in Jud.
Dambovita fata de Jud. Timis.

In anul 2007 este inregistrat in Jud. Dambovita un numar de abonamente telefonice de

55,4/1000loc, iar in Jud. Timis 15,5 abonamente/1000loc. In anul 2008 scade numarul
abonamentelor telofonice in reteaua fixa in cele 2 judete, in Dambovita fiind 47,5
abonamente/1000loc. si in Timis cu 34,1 abonamente/1000 loc. mai putin, mai exact
13,4abonamente/1000loc.

In anul 2007 numarul acestora creste fata de 2008, dar nu mai mult de cat in 2007, in
Dambovta fiind 50,2 abonati/1000loc., iar in Timis 19,4 abonati/1000loc.

Numarul de paturi in spitale la 1000 locuitori

JUDETUL 2007 2008 2009

DAMBOVITA 2,41 2,40 2,16

TIMIS 5,94 5,87 5,68

Tabelul 9

Analizand acest indicator, numarul de paturi in spitale la 1000 locuitori si avand in vedere
datele furnizate de INSSE, puteam observa o remarcabila diferentiere de valori intre cele doua
judete.

Pe parcursul celor trei ani analizati numarul paturrilor in spitale a scazut, atat in Jud.
Timis cat si in Jud. Dambovita. Nr de paturi in spitale in Timis este si de aceasta data mult mai
mare fata de cel din Jud. Dambovita, dar trebuie avute in vedere si alte criterii, precum faptul ca
in Timis este un numar mai mare de locuitori fata de Dambovita, si totodata numarul de spitale
este mai mare, cu o capacitate mai mare de pacienti, astfel in Timis sunt 12 spitale, iar in
Dambovita sunt 8 spitale.
 In 2007 in spitalele dambovitene s-a inregistrat un numar de 2,42 paturi/1000 loc. pe cand
in cele din Timis 5,94 paturi/1000 loc.

Diferenta dintre cele doua judete s-a mentinut atat in anul 2008 cat si in 2009, in 2008 in
Dambovita fiind 2,4 paturi/1000loc., iar in Timis cu 3,47 paturi/1000 loc. mai mult. In anul 2009,
cum am precizat anterior, valorile indicatorului scad in ambele judete, in Dambovita fiind 2,16
paturi/1000 loc. , si in Timis 5,68 paturi/1000 loc.

Se considere ca numarul de paturi a scazut de la an la an , deoarece pacientii sunt tratati

mult mai rapid , petrce mai putin timp in spital si pentru multe afectiuni nu este deloc necesara
spitalizarea.

Numarul de medici la 1000 locuitori

JUDETUL 2007 2008 2009

DAMBOVITA 0,64 0,62 0,65

TIMIS 2,47 2,54 2,90

Tabelul 10

Numaru de medici la 1000 de locuitori este un indicator reprezentativ in ceea ce priveste

dezvoltarea unui judet. Consider, cu cat un judet are un Sistem de sanatate bine pus la punct cu
atat este mai dezvoltat, locuitorii putand fi tratati mai bine si mai efficient. Astfel urmarind datele
din tabelul de mai sus observam diferente pe parcursul celor trei ani analizati privind numaurl de
medici la 1000 locuitori intre cele doua judete, Timis si Daambovita.

Judetul Dambovita beneficiaza de un numar redus de medici fata de Jud. Timis, in anul
2007 in primul judet mentionat inregistrandu-se un numar de medici la 1000 loc. de 0,64, iar in
jud. Timis numarul acestora fiind aproape de 3 ori mai mare fata de numarul medicilor din
Dambovita, adica 2,47 medici/1000loc.

In anul 2008 numarul medicilor din Dambovita este de asemenea ingrijorant avand in
vedere ca nici in acest an pacientii nu beneficiaza nici macara de un medic la 1000 loc.
Satatisticile arata ca numarul medicilor in Jud. Timis este de 2,54 medici/1000 loc. In anul 2009
nu s-au inregistrat diferente fata de anii anteriori, astfel valorile indicatorului ramanand
aproximativ aceleasi, 0,65 medici/1000 loc. in Dambovita si 2,90 medici/1000 loc. in Timis.

Avand in vedere faptul ca la nivel de tara ne confruntam cu grave probleme in domeniul

sanitar, iar numarul medicilor la 100000 loc in Romania este sub media europeana, anumite
judete sau regiuni ale tarii, se confrunta cu astfel de problem, unul dintre judete fiind Dambovita.

Pe baza acestui indicator realizam un decalj destul de mare intre cele doua judete
analizate, Timis fiind cu mult mai dezvoltat in privinta Sistemului de sanatate fata de Jud.
Dambovita.

Numarul de abonamente TV. la 1000 locuitori

JUDETUL 2007 2008 2009

DAMBOVITA 144,37 138,28 133,65

TIMIS 204,70 198,156 203,369

Tabelul 11

Analizand datele acestui indicator observam ca valorile acestuia sunt apropiate intre cele
doua judete.

In anul 2007 in Jud. Dambovita s-a inregistrat un numar de abonamente TV de

144,37/1000 loc. , iar Jud. Timis 204,70 abonamente TV/1000 loc. In anul 2008,ca si in anul
anterior in Timis sunt mai multe abonamente Tv de cat in Dambovita dar doar cu 59,87
abonamente/1000 loc. , in Timis fiind 198,15 abonamente TV/1000 loc.

Atat locuitorii Timisului cat si cei ai Dambovitei sunt doritori ai informatiei si ai

comunicarii, de aceea nici in anul 2009 nu intalnim diferente mari de valori ale indicatorului, in
judetul din regiunea de Vest fiind 203,369 abonamente tv/1000 loc. , iar in judetul din regiuna
Sud-Muntenia 133,65 abonamente TV/1000 loc.

Procentul de elevi inscrisi la licee din totalul grupei de varsta cuprinsa intre 15-18 ani (%)
 JUDETUL 2007 2008 2009

DAMBOVITA 40,07

TIMIS 52,12

Tabelul 12

Avand in vedere datele din tabelul de mai sus, constatam ca in judetul Timis locuitorii
sunt adepti ai educatiei, astfel mai mult de jumatate din elevii cuprinsi intre 15-18 ani sunt
inscrisi la licee. Insa in judetul Dambovita in anul 2006 a fost inregistrat un procent de 40,07%
de elevi inscrisi la licee din totalul grupei de varsta cuprinsa intre 15-18 ani, mai putin de
jumatate.

In urma acestor date putem constata ca judeteul Dambovita din punct de vedere al
educatiei nu este tocmai bine plasat, fata de judetul Timis, care are peste jumatate din elevi
inscrisi la licee din toatalul grupei de varsta cuprinsa intre15-18 ani, 52,12 %.

Rata mortalitatii infantile la 1000 locuitori

JUDETUL 2007 2008 2009

DAMBOVITA 8,0

TIMIS 12,5

Tabelul 13

Avand in vedere datele furnizate de INSSE, putem observa ca ambele judete se confrunta
cu grave probleme privind rata mortalitatii infantile, dar cu precadere Jud. Timis.

Datele furnizate in 2009 arata ca in Jud.Timis aproape 13 copii din 1000 mor in primul an
de la nastere, pe cand in Jud. Dambovita cifrele arata ca 8 copii din 1000 mor in primul an de
viata.

La nivel national ne confruntam cu grave probleme din perspectiva acestui indicator,

ocupand din pacate primul loc in Europa.
 Diferenta dintre cele doua judete privind valorile ratei mortalitatii infantile nu este mare,
dar valorile acestora in sine sunt alarmante.

Procentul populatiei urbane in toatalul populatiei unei tari (%), conform recesamantului
din anul 2002

JUDETUL %

DAMBOVITA 0,75

TIMISOARA 1,92

Tabelul 13

Diferenta dintre cele doua judete este determianta si de faptul ca Jud. Timis are ca
resedinta orasul Timisoara, unul dintre cele mai populate orase ale tarii cu 317660 locuitori, dar
si un numar mai mare de orase de cat Jud. Dambovita, in Timis fiind 10 orase pe cand in
Dambovita sunt 7, cu resedinta la Targoviste ce are 89000 de locuitori.

Avand in vedere procentul populatiei urbane in totalul populatiei unei tari, pe care il are
Jud. Timis este mai mare de cat cel al Jud. Dambovita putem spune ca acesta este un judet cu un
grad mai mare de dezvoltare din mai multe puncte de vedere, astfel locuitorii Timisului
beneficiaza de un numar mai mare de utilitati fata de cei din Dambovita.

Criterii geografice:

Situat in campia de sud a Carpatiilor Meridionali, in zona de contact a Campiei Romaniei

cu Subcarpatii Munteniei, Jud. Dambovita are un relief variat ce se desfasoara in trepte: la nord
se inalta Muntii Bucegi si Leaota, carora le urmeaza spre sud zona dealurilor Subcarpatii
Munteniei, platforma Candesti, in continuare campia inalta a Targovistei si campia Titu.

In Jud. Dambovita se intalneste o clima temperat continentala ce este mai umeda si mai
racoroasa in zonele inalte, iar in zonele joase cu precipitatii mai reduse si temperature mai
ridicate.
 Avand in considerare pozitia geografica si clima Jud. Dambovita, productia Agricola este
reprezentata echilibrat pe cele doua component: cultura vegetala si cresterea animalelor. Din
suprafata totatala a judetului, terenul agricol repezinta 61%, iar 29,8% paduri si terenuri cu
vegetatie forestiera. Din totalul suprafetei agricole 70,1% sunt terenuri arabile 17,7% pasuni,
8,2% fanete, 4,0% livezi si vii. In domeniul vegetal ponderea cea mai mare o detine cultura
cerealelor, cartofilor si legumelor.

In Jud. Timis relieful se caracterizeaza prin predominarea campiilor, care acopera partea
vestica si 16ealize a judetului, patrunzand sub forma unor golfuri in zona dealurilor, pe vaile
raurilor Bega si Timis. In estul judetului se desfasoara dealurile premontane ale Poganisului si
partea sudica a podisului Lipovei. Inaltimile maxime corespund culmilor nord-vestice ale
masivului Poiana Rusca, culminand cu varful Padesul (1.380 m). Teritoriul judetului Timis este
strabatut de la est la sud-vest de raurile Bega si Timis. In nord isi urmeaza cursul de la est spre
vest raurile Mures si Aranca. Clima este de tranzitie cu influente submeditereneene. Vantul bate
in campie predominant din nord.

Solul judetului Timis ofera conditii favorabile pentru cultura plantelor agricole, indeosebi
pentru cultura cerealelor, dar si a plantelor tehnice si furajere, precum si pentru pomicultura si
16ealize16161616. Solurile sunt variate. Cea mai mare parte a judetului este ocupata de solurile
zonale si anume: in coltul de nord-vest apar cernoziomurile, cernoziomurile levigate si
cernoziomurile de fanete (freatic umede); apoi in zona deluroasa se succed de la vest la est
diferite soluri 16ealize1616, intre care predomina 16ealize161616. 16ealize161616 inchise
16ealize16 roscate ocupa suprafete mai mici in jumatatea vestica. Solurile 16ealize1616
podzolice se dispun sub forma unei benzi aproape continue in coltul sud-estic. Solurile de munte
(16ealize1616 brune, brune galbui podzolice, 16ealize16 acide, dezvoltate sub paduri si pajisti
secundare), apar pe o suprafata 16ealize in partea de est. Cele azonale ocupa suprafete insulare,
dintre acestea o extindere mai mare avand lacovistele, semilacovistele si humicgleicele, urmate
de smolnite in jumatatea sudica, apoi redzinele brune, rosii brune si terra rossa in partea de est.

Judetul Dambovita in cei trei ani analazati nu s-a confruntat cu conditii dificile
corespunzatoare criteriilor geografice, insa in Jud. Timis, in anul 2009 au avut loc inundatii in
localitatile din 16ealize acestuia, afectate fiind 60 de locuinte si un numar important de hectare
de cereale au fost compromise. Autoritatile s-au mobilizat astfel sinistratii au beneficiat de
alimente, paturi si lenjeri de pat

Criterii demografice:

Avand in vedere datele furnizate de INSSE conform recesemintelor realizate pe parcursul

anilor, ultimul recesamant realizandu-se in anul 2002, observam o evolutie demografica
crescatoare in cazul judetului Dambovita in perioada anilor 1930-1992, iar in anii 1992-2002
avand loc o scadere a populatiei. Daca in anul 1930 numarul locuitorilor din judetul Dambovita
era de 354471 locuitori, acesta creste treptat pana in anul 1992, unde este inregistrat un numar de
 562041 locuitori. In anul 2002 populatia scade cu 20278 locuitori, in urma recesamantului
inregistrandu-se 541763 locuitori.

In Jud. Timis evolutia demografica nu este continua, astfel intre anii 1930-1948 are loc o
crestere a acesteia,populatia scazand in anul 1956, iar in anii 1966,1977,1992 avand loc o
explozie demografica a judetului, in urma careia in ultimul an precizat s-a inregistrat cel mai
mare nuamar de locuitori al judetului, asta fiind in anul 1992 de 700033 locuitori. Asemeni
judetului Dambovita populatia Jud. Timis scade in anul 2002 ajungand la 677926 locuitori.

Populatia pe grupe de varsta:

ANII
2007 2008 2009
60 si 0-14 15-59 60 si 0-14 15-59 60 si
0-14 15-59 peste peste peste
JUDETUL
87691 346046 103353 86413 345522 103152 84470 345089 103771
DAMBOVITA

97156 443472 118209 95821 446526 118619 94802 452032 120032

TIMIS

In urma analizarii tabelului de mai sus constatam faptul ca ambele jduete se confrunta cu
problem reprezentate de imbatranirea demografica. Observam astfel ca nuamrul populatiei
incadrata in grupa de varsta 60 si peste are valori ce cresc de la an la an, pe cand in celelalte
grupe valorile descresc.

Atat Jud. Timis cat si Jud. Dambovita au sporul natural negative. INSSE a furnizate date
privind acest aspect, astfel in Jud. Dambovita este inregistrat un spor natural de -2,5 , iar in Jud.
Timis de -1,6. Avand in vedere diferenta dintre sporul natural al celor doua judete, constatam si
de aceasta data un decals in favoarea judetului Timis.

Criterii economice:

Pe parcursul analizelor efectuate unor indicatori relevanti pentru a constata dezvoltarea

economica a celor doua judete, am observat un decalaj intre acestea, astfel Jud. Timis fiind unul
dintre judetele cel mai bine dezvoltate din Romania, pe cand Dambovita se confrunta cu 17ealize
economice, avand o rata ingrijoratoare a somajului, un numar mic de salariati si de asemenea
lipsa ofertelor de munca, de aceea Jud. Dambovita se pozitioneaza printre judetele slab
dezvoltate.
 Jud. Timis beneficiaza de o economie infloritoare, astfel din peste cele 23000 de societati
inregistrate de la Registrul Comertului, peste 4000 de firme au capital strain, din care cca. 600 au
investit direct in productie. In anul 2005, Jud. Dambovita a avut o rata a somajului foarte mare,
aceasta fiind de 7,4% pe cand in Jud. Timis se inregistra in acelasi an o rata a somajului nu mai
mare de 2,3%. O principala cauza a faptului ca economia judetului Dambovita este in scadere
este reprezentata de desfintarea in masa a multor intreprinderi cu capacitate mare de salariati.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Avand in vedere cele prezentate anterior, am constatat in urma analizei valorilor

indicatorilor furnizati de INSSE, un decalaj regional intre cele doua judete, Dambovita si Timis.
Prin determinare acestui decalaj regional am observant un dezechilibru de dezvoltare intre cele
doua judete, astfel Timis fiind cu mult mai dezvoltat fata de Jud. Dambovita.

O influenta pozitiva a judetului Timis este pozitia geografica a acestuia in vestul tarii, de
aceea influentele occidentale au avut un rol important in dezvoltarea judetului si de asemenea si
numarul mare de investitori straini. Existenta locurilor de munca determina un nivel de trai
ridicat, nivel pe care il intalnim in acest judet. Din pacate nu putem spune acelsi lucru despre
Jud. Dambovita, unde rata somajului este foarte ridicata, iar lipsa unei oferte de munca este tot
mai mare.

Pe parcursul analizei am constatat un dezechilibru nu doar economic intre cele doua

judete, dar si unul din punct de vedere al domeniului sanitar, unde Jud. Timis are rezultate foarte
bune fata de Jud. Dambovita. In cazul mortalitatii infantile Jud. Timis se confrunta cu probleme
grave, numarul copiilor ce mor in primul lor an de viata fiind alarmant.
 Atat Jud. Timis cat si Jud. Dambovita au avut o evolutie demografica satisfacatoare, din
punctual de vedere al acestui criteriu neexistand un decalaj regional ramercabil.

In urma celor constatate Timis ar trebui sa fie un exemplu pentru Dambovita, astfel petru
disparitia decalajelor regionale in Jud. Dambovita sunt necesare investitii pentru ridicarea
nivelului de trai.

Venirea investitorilor, deschiderea de noi intreprinderi, educatie, cultura, ar fi doar cateva

nevoi ale populatiei dambovitene. Micsorararea ratei somajului s-ar realiza doar prin largirea
ofertei de munca, de aceea crearea unor noi locuri de munca si disponibilizari reduse ar fi
necesare pentru o dezvoltare economica a judetului Dambovita.

De asemenea, pentru reducerea decalajului regional dintre cele doua judete, astfel ca
nivelul Jud. Dambovita sa ajunga ca cel al Timisului ar trebui o implicare mai buna din partea
autoritatilor, iar bugetul alocat sa fie folosit in scopuri utile, astfel incat de la an la an se va putea
observa o evolutie a Judetului Dambovita din toate punctele de vedere.

Exista un decalaj regional intre cele doua judete, dar prin atragere de noi investitori si o
buna implicare a autoritatilor poate, dezechilibrul dintre Jud. Dambovita si Jud. Timis va
disparea.

BIBLIOGRAFIE

1. Nicolae Istudor, Dezvoltarea rurala si regionala a Romaniei in perspectiva integrarii

in Uniunea Europeana, Editura ASE, 2006
2. Sursa tabelelor - Directia Judeteana de Statistica Dambovita:
http://www.dambovita.insse.ro/main.php
- Directia Judeteana de Statistica - Timis:
http://www.timis.insse.ro/cmstimis/rw/pages/index.ro.do
3. Institutul National de Statistica Anuarul statistic 2007, http://www.insse.ro