Cuprins

Cap 1: Descrierea geografica a judetelor Cap 2: criterii demografice Cap 3: criterii economice Cap 4: analiza JUDETELOR pe baza anumitor indicatori CAP 5: CONCLUZII SI PROPUNERI

Cap 1: Descrierea geografica si istorica a judetelor

Cap 2: CRITERII DEMOGRAFICE

Brasov Populatia judetului Brasov este de 596.942 locuitori. Raportata la suprafata judetului, rezulta o densitate a populatiei de 111,30 locuitori/km2. n mediul urban traiesc 440.701 locuitori, iar n mediulrural 155. 941 locuitori, gradul de urbanizare fiind de 73,825%. Populatia municipiului Brasov reprezinta 48,90% din populatia judetului, respectiv 278.712 locuitori. Din punct de vedere al structurii pe sexe, populatia se caracterizeaza printr-o usoara predominare a populatiei feminine(51,24%). Suprafata judetului: 5363 km2 Brasov, resedinta judetului: 278712 locuitori 2008 596.642 290.196 306.446 212.064 228.637

TOTAL PE SEXE masculin feminin PE MEDII urban rural

Populaia i densitatea populaiei la recensminte Judeul Brasov 25 ianuarie 1948 21 februarie 1956 15 martie 1966 5 ianuarie 1977 7 ianuarie 1992 18 martie 2002 Constanta Numrul locuitorilor 300836 373941 442692 582863 643261 589028 Locuitori / km2 56,0 69,72 82.5 108,6 119,9 109,8

La data ultimului recensmnt (18 martie 2002), populaia total a judeului Constanta nsemna 715.151 persoane, reprezentnd 3,29% din populaia Romniei facnd din acesta unul dintre cele mai mari judee ale rii, situndu-se pe locul cinci, dup municipiul Bucureti i judeele Prahova, lai i Dolj. n anul 2008, comparativ cu populaia total a rii i cu cea a regiunii Nord - Est, judeul Bacu se prezint dup cum urmeaza: Suprafata judetului: 7.071km2

Populaia judeului Bacu, urban i rural, comparativ cu Regiunea NE i Romnia, 2008

Judeu Constanta Romnia Regiunea Nord-Est % jude/ar % jude/ reg. N-E

Numar total de locuitori Numar locuitori mediul urban Numar locuitori mediul rural

720.30 3 504.46 2

21.504.442

2.819.56 5 1.553.11 5

3, 3 4,26

25,5

11.835.32 8

32, 4

215.84 1

9.669.11 4

1.246.45 0

2,2 3

17, 3

Sursa: INS, Anuarul statistic al Romniei, 2008.

Migraia este unul dintre factorii care contribuie la cresterea populaiei judeului Constanta. Judeul reprezint o destinaie atractiv pentru migranii interni (n special provenii din alte judee ale regiunii) i pentru imigrani (provenii n special din rile aflate n curs de dezvoltare) iar astfel soldul migratoriu este pozitiv.

Micarea migratorie, judeul Constanta, 2008

MIGRATIA INTERNA MIGRATIA INTERNATIONALA

Plecati
13.908

Sositi

Plecati

Sositi

15.260 248 342 Sursa: INS, Anuarul statistic al Romniei, 2009.

Populaia i densitatea populaiei la recensminte

Judeul Constanta 25 ianuarie 1948 21 februarie 1956 15 5 7 18 martie 1966 Numrul locuitorilor 311062 369940 465752 608817 748769 715151 Locuitori / km2 43,99 52,31 65,86 86,10 105,89 101,13

ianuarie 1977 ianuarie 1992 martie 2002

Conform statisticilor se constata faptul ca in 1992 se inregistreaza, atat in judetul Brasov, cat si in judetul Constanta cel mai mare numar de locuitori. Populaia, pe sexe i medii, la 1 iulie 2008 JUDETUL Brasov Constanta 2002(total numar persoane) 589028 715151 2008(total numar persoane) 596642 720303

In ceea ce priveste populatia, se constata ca in anul 2008 se inregistreaza o cresterea numarului de locuitori in ambele judete, observandu-se o scadere usoara in prezent. Mai mult, numarul mai mare al populatiei din judetul Constanta se datoreaza faptului ca acest judet are o suprafata mai mare decat judetul Dambovita ( 7071 km2, fata de 5363 km2

Durata medie a vieii, pe sexe Judetul Brasov

Judeul Braov 1990-1992 1995-1997 1998-2000 1999-2001 2000-2002 2001-2003 2002-2004 2005 2006 2007 2008 Ambele sexe 70,88 70,12 71,24 72,17 72,22 72,26 72,80 72,97 73,08 73,38 73,84 Masculin 67,24 66,32 67,75 68,93 68,81 68,61 69,11 69,38 69,43 69,82 70,54 Feminin 74,87 74,22 74,85 75,50 75,73 76,07 76,60 76,61 76,79 76,98 77,11

Conform statisticilor, se constata ca durata medie a vietii este mai mare la femei decat la barbati, constatand o continua crestere pana la o valoare de 77,11 ani Durata medie a vieii, pe sexe Judetul Constanta

Anii

Ambele sexe

Masculin

Feminin

Constana 1995-1997 1998-2000 1999-2001 2000-2002 2001-2003 2002-2004 2003-2005 2004-2006 2005-2007 2006-2008 2007-2009 67,46 68,82 69,65 69,87 69,74 70,27 71,02 71,58 71,83 72,22 72,56 63,48 65,20 65,78 66,11 66,05 66,64 67,50 68,11 68,26 68,57 68,88 71,91 72,72 73,80 73,89 73,68 74,11 74,69 75,14 75,52 76,02 76,37

Se constata faptul ca in intervalul 2007-2009 durata medie a vietii ajunge la 76,37 ani, fiind si valoarea cea mai ridicata; femeile au o speranta de viata mai mare decat cea a barbatilor. Durata medie a vieii, pe ambele sexe - AMBELE JUDETE JUDETUL 2000200120022003200420052006-

BRASOV CONSTAN TA

2002 72,22 69,87

2003 72,26 69,74

2004 72,80 70,27

2005 72,66 71,02

2006 72,9 71,58

2007 73,12 71,83

2008 73,41 72,22

Din analiza tabelului reiese ca durata medie pe sexe a avut o evolutie ascendenta, cu exceptia anilor 2001-2003 cand s-a inregistrat o scadere ambelejudete, scadere urmata de o evolutie continua pana in anul 2008. Cea mai mare medie de viata se observa intre anii 2006-2008 73,41 in judetul Brasov,
BRASOV TOTAL ECONOMIE Agricultura, vanatoare si silvicultura Pescuit si piscicultura Industrie Extractive Prelucratoare Energie electrica si termica, gaze si apa Constructii Comert Hoteluri si restaurant Transport, depozitare si comunicatii Intermedieri finnciare Tranzactii imobiliare si alte servicii Administratie publica si aparare Invatamant Sanatate si asistenta sociala Celelalte activitati ale economiei nationale 2008 231,4 31,6 0,1 0,8 61,2 3,7 19,8 41,0 8,1 13,5 2,6 13,5 4,9 13,7 9,6 7,3

respective 72,22 in judetul Constanta. Numrul mediu al salariailor, pe activiti ale economiei naionale, la 1 ianuarie 2008 (mii) In anul 2008 cei mai mult oameni erau angajati in sectorul industria prelucratoare , iar cei mai putini erau angajati in sectorul pescuit si piscicultura, urmat de sectorul industrii extractive

Numrul mediu al salariailor, pe activiti ale economiei naionale

Judeul Bacu Total economie 2008 193725

Agricultur, vntoare i silvicultur Pescuit i piscicultur Industrie, din care: - Industrie extractiv - Industrie prelucrtoare - Energie electric i termic, gaze i ap Construcii Comer Hoteluri i restaurant Transport, depozitare i comunicaii Intermedieri financiare Tranzacii imobiliare i alte servicii Administraie public i aprare nvmnt Sntate i asisten social Celelalte activiti ale economiei naionale

5280 165 43697 1864 35524 6309 18677 31040 6683 24520 3225 14305 5896 12139 11310 6236

In Anul 2008 cei mai multi salariati au fost inregistrati in sectorul industrie si in sectorul comert, iar cei mai putini au fost in sectorul intermedieri financiare urmat de sectorul pescuit si piscicultura

Capitolul 3: Criterii economice

CONSTANTA La o prim privire asupra datelor existente la nivelul anului 2008 se poate observa situaia relativ bun a judeului Constanta n cadrul regiunii de dezvoltare Sud-Est cu o cretere a PIB-ului de aproximativ 20,3% judeul ocupa locul 1 n cadrul regiunii. Cifra de afaceri a societilor comerciale de pe teritoriul judeului era de 38.916 milioane lei. Sub impactul crizei economico-financiare, indicatorii economici nu au cunoscut aceeai evoluie n 2009 i 2010, potrivit datelor nregistrate de ctre Camera de Comer i Industrie. Pe baza estimrii Camerei de Comer, cifra de afaceri a judeului Constanta a sczut cu aproximativ 20% n 2009. Rata omajului atingea 4,7% n decembrie 2009, o valoare mai ridicata cu 01% 2007.

In ceea ce priveste agricultura, fondul funciar agricol reprezint o importan resurs natural a judeului Constanta, a crui suprafa este de 707.129 ha. n funcie de categoriile de folosin suprafaa agricol se mparte n: teren arabil 485.702 ha teren puni 61.779 ha vii i pepiniere viticole 12.753 ha livezi i pepiniere pomicole 4069 ha

Anii

Suprafaa total

Suprafaa agricol

din care, pe categorii de folosin: Arabil Puni Fnee Vii 1) Livezi 2)

Constana 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

707129 707129 707129 707129 707129 707129 707129 707129 707129 707129 707129

565737 568358 568358 568358 568132 564523 563944 564403 564403 564303 560139

477424 487294 487294 487354 488720 487998 486245 485802 485802 485702 485036

65789 61816 61816 61816 64505 61607 61255 61779 61779 61779 58693

17289 15212 15212 15176 11459 11464 12415 12753 12753 12753 12616

5235 4036 4036 4012 3448 3454 4029 4069 4069 4069 3794

Din tabelul prezentat mai sus putem observa faptul c suprafaa nelucrat din spaiul agricol al judeului nu s-a extins n ultimul an (2008-2009).

BRASOV

De-a lungul perioadei 1993-2005, populaia ocupat din Regiunea Centru a cunoscut evoluii asemntoare celor ale populaiei active, nscriindu-se pe un trend de scdere. Astfel, numrul persoanelor ocupate sa redus in perioada 1993-2005 cu 16,5 % in Regiunea Centru si cu 16,6% la nivelul tarii. Dinamica intraregionala a populaiei ocupate a fost diferit, judeul Braov avnd cea mai accentuat scdere n acest interval, populaia ocupat a judeului diminundu-se cu 23,4% n timp ce njudeul Mure scderea a fost de doar 9,2%. Cu toate acestea, ratele de ocupare, la nivelul regiunii Centru, au rmas superioare, comparative cu nivelul naional, iar reducerea drastic la nivelul rii nu s-a resimit cu aceeai intensitate la nivelul regiunii. Rata de ocupare a populaiei in vrst de munc (numrul persoanelor ocupate la 100 persoane in vrst de munca) la nivel regional a sczut de la 66,9% in 1994 la 56,4,5% in 2005. La nivelul tarii rata de ocupare a fost de 55,7% . n cadrul Regiunii Centru, cea mai ridicata rata de ocupare s-a nregistrat in judeul Alba (63,9%), iar cea mai redus n judeele Braov si Covasna (52%, respectiv 54,1%). Referitor la structura ocuprii, serviciile au crescut ca pondere n totalul populaiei ocupate n detrimentul industriei 35,7% fa de 31,4% urmate la diferen mic de populaia ocupat n agricultur(28,3%). Comparativ cu nivelul naional, diferene mai importante se nregistreaz n agricultur unde ponderea populaiei ocupate este mai mare cu 5,2% la nivel naional dect la nivelul Regiunii CENTRU n timp ce ponderea populaiei regiunii ocupate in industrie este mai mare dect cea de la nivel naional cu 5,9%. Populaia ocupat in activiti din domeniul serviciilor si construciilor are ponderi comparabile la nivel naional i regional. Fa de anul 1993, ponderea populaiei ocupate n agricultur, la nivel regional, a sczut cu 1,6 puncte procentuale iar ponderea populaiei ocupate n industrie s-a redus cu 6,6 puncte procentuale. La nivel naional, ponderea populaiei ocupate n agricultur s-a diminuat cu 3,3%, n industrie cu 10,2% iar n construcii cu 0,2%. Singurul sector care a nregistrat creteri la nivel naional i regional, n intervalul 1993-2005, este cel al serviciilor, ponderea populaiei ocupate n

domeniul serviciilor crescnd cu 10% la nivel naional i cu 12% la nivel regional. Cele mai spectaculoase creteri se nregistreaz n judeele Braov (cu 18,9%), Alba (12,7%) i Sibiu (11,8%). Cele mai ridicate ponderi ale persoanelor ocupate n agricultur se nregistreaz n judeele Harghita (36,6%) si Mure (32,8%), iar cele mai sczute n Braov (15,3%) si in Sibiu (18,5%). Ponderea populaiei ocupate n activiti industriale este mai mare n judeul Sibiu (32,7%) Braov (31,3%) si mai sczut n Harghita (26,6%), si Alba (27,5%). Braovul deine cea mai mare pondere a populaiei ocupate n servicii (46,7%) precum si ponderea cea mai mare a populaiei ocupate n construcii (6,7%), comparativ cu celelalte judee urmat de judeul Sibiu cu o structura asemntoare a populaiei ocupate.

Capitolul 4: Analiza indicatori

judetelor

pe

baza anumitor

1. PRODUSUL INTERN BRUT PE LOCUITOR : - in judetul Constanta milioane lei preturi curente 2000 2005 2006 PIB/loc 31.875,7 12.482,8 14.653,3 Sursa de date : Repere economice i sociale regionale: Statistic teritorial - in judetul Brasov milioane lei preturi curente 2000 2005 2006 PIB/loc 19.238,2 9372,6 11.261,3 Sursa de date : Repere economice i sociale regionale: Statistic teritorial 2007 14.160,4 2007 16.296,6

Din aceste date rezulta faptul ca, de-a lungul anilor 2000-2007, PIB/loc in judetul Constanta este mai mare decat in judetul Brasov. 2. NUMARUL SALARIATILOR LA 1000 DE LOCUITORI :

- in judetul Brasov 2007 593.928 163.800 1000 275,7 2008 596.642 169.400 283,9

Populatia totala Numar salariati Numar salariati

la

locuitori Sursa de date : Repere economice i sociale regionale: Statistic teritorial

- in judetul Constanta 2007 719844 178.500 1000 247,9 2008

Populatia totala Numar salariati Numar salariati

720.303
183.600 254,8

la

locuitori Sursa de date : Repere economice i sociale regionale: Statistic teritorial Numarul salariatilor la 1000 de locuitori este mai mic in judetul Brasov, comparativ cu cel din judetul Constanta din cauza faptului ca populatia totala este mai mica in acest judet. 3. RATA OMAJULUI - in judetul Brasov

2009 au g. 7,5 sep . 7,5 oct . 8,0 nov . 8,3 de c. 8,7

2010 ian . 9,1 9,2 feb. mar . 9,0 ap r. 8,8

(%) mai

8,3

Total jude
Sursa de date: Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc

- in judetul Constanta

2009

2010 (%)

au g. 4,3

se p. 4,5

oct . 5,2

no v. 6,1

de c. 6,3

ian . 6,7

feb . 7,3

ma r. 7,7

ap r. 7,1

ma i 6,1

Total jude
Sursa de date: Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc Analizand aceste date, reiese faptul ca in anul 2009 rata somajului a fost mai mica in judetul Constanta decat cea din Judetul Brasov situatia mentinandu-se si in cadrul anului 2010. 4. DENSITATEA DRUMURILOR PUBLICE LA 100 KM2 in judetul Brasov este de 27,9 km2 la 100 km2, in anul 2008 in judetul Constanta este de 36,9 km2 la 100 km2, in anul 2008

In judetul Brasov densitatea drumurilor publice este mai mica decat in judetul Constanta. 5. DENSITATEA CAILOR FERATE LA 1000 KM2 in judetul Brasov este de 32,9 km2 la 100 km2, in anul 2008

in judetul Constanta este de 109,7 km2 la 100 km2, in anul 2008

In judetul Brasov densitatea cailor ferate este mai mica decat in judetul Constanta.

6. CANTITATEA DE APA POTABILA DISTRIBUITA PE O PERSOANA/ZI - in judetul Brasov 2005 Cantitate potabila de apa 358468 2006 336826 2007 328522 2008 529419

Sursa de date : Repere economice i sociale regionale: Statistic teritorial

- in judetul Constanta 2005 Cantitate potabila de apa 1.251.0 47 2006 1.211.976 2007 1.213.992 2008 1.224.044

Sursa de date : Repere economice i sociale regionale: Statistic teritorial

Cantitatea de apa potabila distribuita pe o persoana/zi este mai mica in judetul Brasov decat in judetul Constanta, reteaua hidrografica fiind mai dezvoltata in Constanta. 7. NUMARUL DE PATURI IN SPITAL LA 1000 DE LOCUITORI -in judetul Brasov

2007 Populatia totala 593928

2008 596642

Numar paturi 3707 3593 Numar paturi la 1000 locuitori 6,2 6.02 Sursa de date : Repere economice i sociale regionale: Statistic teritorial

- in judetul Constanta 2007 Populatia totala 719844 2008

720303

Numar paturi 4200 4211 Numar paturi la 1000 locuitori 5.83 5,84 Sursa de date : Repere economice i sociale regionale: Statistic teritorial Desi populatia totala a judetului Brasov este cu mult mai mica decat cea a judetului Constanta, numarul de paturi in spital la 1000 locuitori este destul de apropiat. 8. PROCENTUL ELEVILOR INSCRISI LA LICEU INTRE 15-18 ANI - in judetul Constanta 2007/2008 19,3 2008/2009 18,59 % - in judetul brasov 2007/2008 15,1 2008/2009 13,7 % Procentele elevilor inscrisi la liceu din ambele judete sunt asemanatoare cu mici variatii. 9. PROCENTUL POPULATIEI URBANE - in judetul Brasov

Elevi inscrisi la liceu intre 15 -18 ani

Elevi inscrisi la liceu intre 15 -18 ani

Populatie urbana

2008 74,14

2009 73,75 %

- in judetul Constanta Populatie urbana 2008 70,26 2009 69,91 %

Procentul populatiei urbane din judetul Constanta este mai mare decat cel din judetul Brasov, insa in ambele cazuri constatam o scadere a acestui procent. Gradul de urbanizare al judetului Constanta este mai ridicat.

CAP 5 : CONCLUZII SI PROPUNERI

In ceea ce priveste Judetul Brasov, pozitionarea acestuia in partea centrala a Romaniei, in zona Subcarpatilor Munteni si la nordul Campiei Romane, imbinarea armonioasa a formelor de relief, dar si clima temperat-continentala au favorizat dezvoltarea complexa a agriculturii. Astfel, legumicultura, pomicultura, viticultura si zootehnia reprezinta activitati economice importante. Obiectivul fundamental care sta la baza desfasurarii activitatii n agricultura l reprezinta redresarea si asigurarea conditiilor pentru relansarea agriculturii n concordanta cu potentialul natural, economic si uman de care dispune judetul Dambovita, n scopul asigurarii securitatii alimentare a populatiei si crearea disponibilului pentru export. Referitor la judetul Bacau, situat n estul Romniei i traversat de bazinele Siretului, Trotuului i Bistriei, cuprinde n teritoriul su: versantul estic al Carpailor Orientali (n vest) i Colinele Tutovei (n est). Coordonatele principale ale judeului sunt: meridianele de 26 i 27 grade longitudine estic i paralela 46 30 latitudine nordic. Conform ultimelor date cadastrale, suprafaa sa este de 6.621 kmp (cca. 2,8% din suprafaa teritoriului naional) situndu-se printre judeele mari ale rii. In urma analizei, se constata ca numarul mai mare al populatiei din judetul Bacau se datoreaza faptului ca acest judet are o suprafata mai mare decat judetul Dambovita ( 6.603 km2, fata de 4054 km2 ), iar pe de alta parte 48,5% din suprafata o reprezinta terenul arabil, relieful fiind distribuit in mod egal- cea mai mare altitudine se inregistreaza in Muntii Tarcaului-1.664m- fata de Dambovita- 2.505m- Vf. Omul; reteaua hidrografica din judetul Bacau reprezinta unul dintre cei mai importanti factori demografici-apele din bazinul mijlociu al Siretului si din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale raurilor Bistrita, Tazlau, Uz si Siret.

BIBLIOGRAFIE Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Dambovita Consiliul Judetean Dambovita; Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Durabila Directia Judeteana de Statistica Dambovita Institutul National de Statistica

http://www.dambovita.insse.ro/main.php?id=404

accesat la data de 18.12.2010

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba accesat la data de 18.12.2010

http://www.dadrdambovita.ro/ accesat la data de 19.12.2010