Prezentarea demografică generală

Îmbătrânirea populaţiei este un fenomen mondial. Conform proiecţiilor

Comisiei Europene, rata fertilităţii riscă să se menţină la un nivel scăzut şi chiar, în
anumite ţări să scadă, într-un raport elaborat sub egida Comisiei se spune: „ se poate
ca indivizii să fie mulţumiţi de a nu avea copii sau de a nu avea decât doi. Societatea,
deopotrivă, are nevoie de a asigura solidaritatea şi continuitatea între generaţii, ceea
ce reclamă o importantă proporţie de familii mai numeroase" 1. Un caz particular îl
reprezintă evoluţiile din Europa orientală, unde înregistrăm un declin brutal al
fertilităţii, ca urmare a schimbărilor economice şi politice, care au urmat căderii
regimurilor comuniste.
România se înscrie în acest tablou general, confruntându-se cu schimbări
demografice care au implicaţii pe termen mediu şi lung. Populaţia ţării a scăzut în
intervalul 1992 şi 2008 cu un milion de persoane şi continuă să scadă constant.
Această tendinţă este determinată de fertilitatea scăzută (1,3 copii la o femeie, în loc
de 2,1, care ar asigura înlocuirea populaţiei) şi de migraţia externă mare (aproximativ
2 milioane de români se află legal peste hotare, iar numărul celor emigraţi ilegal este
necunoscut). În acelaşi timp România se bucură de un nivel mediu al ratei mortalităţii
şi de creşterea speranţei de viaţă, ceea ce determină o îmbătrânire semnificativă a
populaţiei. Dacă în prezent, din cele 21,6 milioane de locuitori, 10,5 milioane sunt
adulţi, 5 milioane - tineri şi copii şi 6 milioane sunt vârstnici, peste 50 de ani tabloul
demografic va arăta complet diferit: pensionarii vor reprezenta mai mult de jumătate
din populaţia ţării, va scădea numărul adulţilor şi copiilor, piramida vârstelor
îngustându-şi semnificativ baza.
Galaţi este reşedinţa şi totodată cel mai mare oraş al judeţului Galaţi, judeţ
situat în apropiere de colţul celor trei frontiere în Moldova, România. Populatia
oraşului, la recensământul din 2002, a fost de 298.861 locuitori, fiind al saptelea ca
populaţie din ţară după Bucureşti, Iaşi, Cluj Napoca, Timişoara, Constanţa şi Craiova.
Este unul dintre cele mai mari centre economice din România, respectiv Moldova.
Oraşul Galaţi are o istorie încărcată şi datorită faptului că este plasat pe Dunăre, cea
mai importantă arteră comercial-fluvială europeană, Canalul Dunăre–Main–Rin. Viaţa

1
Mircea Preda, 2005, Comunele si orasele Romaniei, Editura CH
Beck, Bucuresti, p. 45.
economică s-a dezvoltat în jurul portului fluvial existent aici cât şi în jurul
Combinatului Siderurgic Arcelor-Mittal.

Fig.1.1. Harta fizico-geografică a judeţului Galaţi

sursa: www.primariagalati.ro

1.1. Structura demografica a populației

Populaţia constituie una dintre cele mai complexe colectivităţi statistice,

datorită diversităţii caracteristicilor, care fac obiectul observării modificărilor
frecvente în structura şi dimensiunea sa, a multiplelor legături de intercondiţionare şi
interdependenţă dintre fenomenele demografice şi cele social-economice 2.
Aceste trăsături fundamentale sunt esenţiale pentru organizarea adecvată a
modalităţilor de obţinere a informaţiei, în concordanţă cu cerinţele unui sistem
informaţional modern şi accesul la informaţii concrete, complete pentru valorificarea
2
Virgil Sora, Ilie Hristache. Mircea Paul Despa - Demografie - Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1983, p. 14.
acestora în interesul societăţii. Spre deosebire de alte ştiinţe, care lucrează cu
informaţii culese chiar de cercetătorii înşişi, demografia este, în foarte mare măsură,
tributară surselor oficiale de date. Cu alte cuvinte, demografia se bazează, pe datele
prelevate de către organisme ale statului.
Sistemul informaţional demografic este constituit din mai multe verigi, fiecare
având un scop bine preconizat. Cele mai importante surse de informaţie în demografie
sunt:
 recensământul populaţiei;
 statistica stării civile şi mişcări migratorii a populaţiei;
 anchetele şi monografiile demografice;
 registrele de populaţie.

Recensământul populaţiei
Recensământul constituie una dintre principalele forme de observare
în statistica demografică. Scopul principal pe care-1 urmăreşte este legat de
necesitatea cunoaşterii numărului, stării şi structura populaţiei, după principalele
caracteristici demografice, economice şi culturale. Informaţiile furnizate de
recensăminte sunt foarte importante pentru conducerea şi organizarea statului.
Forme embrionare de înregistrare a populaţiei au apărut încă din antichitate,
existând documentaţie care consemnează efectuarea unei numărători a populaţiei
Chinei cu aprox. 3000 ani î.e.n..
Variabilele principale care se găsesc în majoritatea recensământurilor, definite
la nivelul indivizilor, sunt: sexul, vârsta (data naşterii), starea civilă, numărul şi vârsta
copiilor, locul naşterii, locul reşedinţei şi al domiciliului, naţionalitatea, limba
maternă, şcolaritatea, ocupaţia etc3.
Cu aceeaşi ocazie de numărare a populaţiei se face şi un recensământ al
locuinţelor, lucru ce permite efectuarea unor analize de corelaţie între caracteristicile
familiei şi ale locuinţei.
Pentru statistica demografică, recensământul reprezintă un punct de reper şi de
referinţă. Toate calculele demografice se raportează la valorile cenzitare şi se refac în
funcţie de aceste valori.
În ciuda utilităţii lor de necontestat, recensământurile au numeroase limite
informaţionale, după cum urmează:
3
Roland Pressat - Analiza demografică, Editura Ştiinţifică. Bucureşti, 1974, p. 5.
  dat fiind caracterul exhaustiv al acestui al acestui gen de observaţie
statistică, informaţia fiind prelevată de la un număr foarte mare de
persoane, este clar că instrumentul de culegere a datelor, gestionarul
sau formularul de recensământ, trebuie să fie foarte simplu şi să vizeze
aspecte clare din viaţa persoanei respective;
 culegerea şi mai ales verificarea datelor culese durează mult timp şi
astfel până la publicarea rezultatelor pot trece ani, ceea ce face ca
datele să aibă mai mult un caracter istoric şi nu strictă actualitate;
 din cauza extinderii lui foarte mari, recensământul nu poate evita unele
erori, introduse de către cei care prelevează informaţia, unele erori
provin chiar de la subiecţi care nu-şi amintesc sau nu vor să furnizeze
informaţiile cerute,
 informaţia culeasă este doar parţial fructificată, datorită faptului că
tabelele statistice demografice ocupă spaţii tipografice mari, ceea ce
face ca instituţiile să prezinte un număr de tabele restrâns.
Statistica stării civile si a migraţiilor
Statistica stării civile reprezintă totalitatea acţiunilor de culegere şi prelucrare
a informaţiilor privitoare la naşteri, decese, căsătorii şi divorţuri. Fiecare dintre aceste
evenimente demografice este astăzi înregistrat oficial de către servicii ale statului
având tocmai aceste funcţiuni.
In ţara noastră, dar şi în multe altele, primele trei tipuri de evenimente se
consemnează de serviciile de stare civilă ale primăriilor, în vreme ce divorţurile sunt
notificate de tribunalul unde s-a dat sentinţa de divorţ definitivă.
In principiu toate aceste evenimente se trec pe de o parte, în registrele
corespunzătoare, care se păstrează la unitatea respectivă (primărie, tribunal), apoi se
menţionează în actele ce se înmânează celor în cauză sau familiilor acestora. Ulterior
se întocmesc buletinele statistice corespunzătoare fiecărui fenomen demografic, care
se transmit organelor statistice ale statului, urmând a fi prelucrate şi raportate oficial.
Buletinele statistice cuprind o serie întreagă de caracteristici comune tuturor
evenimentelor demografice, urmărind în special identificarea persoanei la care se
referă evenimentul, precum şi o serie de caracteristici fiecărui eveniment.
Buletinul statistic de născuţi vii5 cuprinde caracteristici pentru identificarea
organului administrativ pe raza căruia a avut loc evenimentul (judeţul, comuna,
oraşul); data înregistrării naşterii; codul numeric personal; numele şi prenumele
copilului; data naşterii; sexul; al câtelea născut viu al mamei; a câta naştere a mamei;
câţi copii în viaţă are mama; unde s-a născut copilul acasă, maternitate); asistenţa la
naştere; greutatea la naştere; data naşterii tatălui şi mamei; studiile părinţilor; sursa de
existenţă şi categoria socială a părinţilor.
In municipiul Galați în anul 2007 mișcarea naturală se prezenta astfel:

Fig. 1.2. Mişcarea naturală a populaţiei, pe medii în anul 2007

Total Urban Rural

Judeţul Galaţi

Date absolute (număr)

Născuţi – vii 5680 2929 2751
Decese 6556 3128 3428
Sporul natural -876 -199 -677
Căsătorii 5372 2921 2451
Divorţuri 1515 1236 279
Născuţi – morţi 16 8 8
Decese la o vârstă sub 1 an 67 29 38

Rate (la 1000 locuitori)

Născuţi – vii 9,2 8,4 10,3
Decese 10,6 9,0 12,8
Sporul natural -1,4 -0,6 -2,5
Căsătorii 8,7 8,4 9,1
Divorţuri 2,5 3,5 1,0
Născuţi morţi la 1000 născuţi (vii+morţi) 2,8 2,7 2,9
Decese la o vârstă sub 1 an la 1000 născuţi 11,8 9,9 13,8
– vii
Sursa: Directia Județeană de Statistică Galați, 2008.

Fig. 1.3. Migraţia internă determinată de schimbarea domiciliului , pe medii , in

anul 2007
Judeţ TOTAL URBAN RURAL
Plecaţi Sosiţi Sold Plecaţi Sosiţi Sold Plecaţi Sosiţi Sold
Galaţi 10013 8796 - 5059 3830 - 4954 4966 12
1217 1229
Sursa: Directia Județeană de Statistică Galați, 2008.

1.2. Populația și densitatea populației în urma recensemintelor

 Fig. 1.4. Populaţia şi densitatea populaţiei la recensăminte

Numărul
Judeţul Galati Locuitori / km2
locuitorilor
29 decembrie 1930 324504 72,6
25 ianuarie 1948 341797 76,5
21 februarie 1956 396138 88,7
15 martie 1966 474279 106,2
5 ianuarie 1977 581561 130,2
7 ianuarie 1992 641011 143,5
18 martie 2002 619556 138,7
Sursa: Directia Județeană de Statistică Galați

În tabelul de mai sus se poate observa în urma recensemintelor o dublare a

numărului populației din județul Galați.

Figura.1.5. Evoluţia numărului total de locuitori şi a populaţiei urbane din

judeţul Galaţi în urma recensămintelor

Sursa: Directia Județeană de Statistică Galați

1.3. Structura populaţiei pe sexe şi pe vârste

 Numărul populaţiei, la nivel mondial şi naţional, este cel mai general indicator
demografic şi ca atare el estompează caracteristicile ce diferenţiază o populaţie de
alta.
Indivizii care compun acest „agregat" care este populaţia, se deosebesc între ei
prin numeroase caracteristici. Acest lucru este atât de evident, încât nu are nevoie de
exemplificări.
Nu toate însuşirile indivizilor au aceeaşi importanţă pentru demografie,
sociologie sau economie4. Vârsta, de pildă, este importantă nu numai pentru
demografie, ci si pentru toate celelalte ştiinţe care se ocupă de populaţie. Altele, cum
sunt participarea la activitatea economică, sunt de cel mai mare interes pentru
economie.
Nivelul de instruire este deasemenea o caracteristică importantă în primul rând
pentru sociologia şi economia învăţământului, prezentând interes şi pentru
demografie, ca factor explicativ pentru fertilitate şi nupţialitate. Este deci
indispensabilă clasificarea caracteristicilor esenţiale ale indivizilor, care permit apoi
formarea diferitelor sub-populaţii.
Sub raport strict demografic, cele mai importante caracteristici sunt sexul şi
vârsta, numite si caracteristici demografice fundamentale. Li se adaugă şi
caracteristica „starea civilă"(necăsătorit, căsătorit, văduv şi divorţat), indispensabilă
pentru înţelegerea unor fenomene demografice cum sunt fertilitatea şi nupţialitatea, ca
şi pentru familie.
Alte caracteristici în acest domeniu poartă denumirea generică de social-
economice5, făcând parte din această categorie: nivelul de instruire, categoria sau
clasa socială, domiciliul sau rezidenţa, gradul de participare la activitatea economică,
profesia şi altele. Din acest punct de vedere, se remarcă o pondere mai ridicată de
51% a populaţiei de sex feminin, ca urmare a speranţei de viaţă mai ridicată a
acestora: 73 de ani.
Pe vârste, populaţia formează următoarele categorii:
 populaţia tânără (0 - 20 de ani), sub 20% şi în scădere;
 populaţia adultă (21 - 60 de ani), fiind numită şi populaţia activă, ca urmare a
faptului că practică activităţi economice aducătoare de venituri;

4
Traian Rotariu, Demografie şi sociologia populaţiei, Fenomene demografice, Ed. Polirom, Bucureşti,
2003, p. 23.
5
Roland Pressat, Analiza demografică, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1974, p. 34.
  populaţia vârstnică (peste 61 de ani), peste 18% şi în creştere, ca urmare a
tendinţei de îmbătrânire a populaţiei.

Fig.1.6. Populaţia, pe sexe şi medii, la 1 iulie

Total Urban Rural Locuito

Anii (număr persoane) (număr persoane) (număr persoane) ri / km2
Ambel Masculi Feminin Ambele Mascul Femini Ambele Masculi Femini
e n sexe in n sexe n n
sexe
Judeţul
Galaţi
1990 64988 328414 321466 384365 19326 19110 265515 135152 13036 145,5
0 2 3 3
1995 64301 321582 321435 387607 19181 19578 255410 129763 12564 144,0
7 9 8 7
2000 64407 320737 323340 385329 18932 19600 258748 131408 12734 144,2
7 9 0 0
2001 64325 320055 323198 383244 18835 19489 260009 131705 12830 144,0
3 0 4 4
2002 62627 311073 315204 358373 17527 18309 267904 135797 13210 140,2
7 6 7 7
2003 62293 309018 313918 355251 17323 18201 267685 135782 13190 139,5
6 6 5 3
2004 62116 307815 313346 353349 17194 18140 267812 135874 13193 139,1
1 1 8 8
2005 62050 307067 313433 352847 17141 18142 267653 135649 13200 138,9
0 8 9 4
2006 61797 305691 312288 350759 17019 18056 267220 135494 13172 138,4
9 7 2 6
2007 61444 303795 310654 347301 16838 17891 267148 135412 13173 137,6
9 3 8 6
Sursa: Directia Județeană de Statistică Galați, 2008.

Efectele negative ale procesului de îmbătrânire asupra desfăşurării vieţii

economice şi sociale, cât şi asupra evoluţiilor demografice viitoare sunt vizibile, dar
se vor accentua în timp, determinând perturbaţii la nivelul populaţiei şcolare,
populaţiei fertile, populaţiei în vârstă aptă de muncă şi populaţiei vârstnice (de
pensionari, beneficiari ai serviciilor de sănătate şi de asistenţă socială).

Fig. 1.7. Populaţia, pe grupe de vârstă, la 1 iulie

număr
persoane
Pe grupe de vârstã
Total
Anii 0 - 14 ani 15 - 59 ani 60 ani şi peste
Judeţul Galaţi
1990 649880 168579 398818 82483
 1995 643017 138615 409059 95343
2000 644077 122911 415320 105846
2001 643253 119503 417065 106685
2002 626277 112676 408169 105432
2003 622936 107601 408583 106752
2004 621161 103378 410444 107339
2005 620500 99269 413779 107452
2006 617979 97942 411928 108109
2007 614449 96019 409775 108655
Sursa: Directia Județeană de Statistică Galați, 2008.

Din tabelul 1.5. se poate observa o variaței in ceea ce privește populația pe

grupe de vârstă, astfel că doar populația cuprinsă între 60 de ani și peste crește până în
anul 2007, pe când celelalte grupe suferă o scădere.