PREZENTARE STATISTICĂ A MIGRĂRII

INTERNAȚIONALE A MUNCII ÎN ROMÂNIA

Compendiu

Într-o lume aflată în plinăglobalizare, migrația internațională va deveni un proces

aflat în tot mai multă mișcare, așezat multidimensional și foarte greu de estimat.
Dimensiunea reală a fluxului migrației internaționale în România nu este cunoscută, datele
privind migrația fiind furnizate de surse administrative (sfârșitul anului 2011 - la începutul
studiului), fenomenul fiind cu adevărat subestimat. Această lucrare propune prezentarea
unei analize statistice a persoanelor mutate în străinătate pentru o perioadă de peste 12 luni.
Perioada de analiză este 2004-2011 în baza anchetei forței de muncă (LFS) efectuată de
Institutul Național de Statistică.

Cuvinte cheie: migrație internațională, statistici, ocuparea forței de muncă, LFS,

imigranți

Clasificare JEL: J15, J21.

Introducere

Fiecare locuitor din statele membre ale Uniunii Europene are dreptul să trăiască și
să lucreze în orice altă țară a spațiului comunitar european. Libera circulație a forței de
muncă este unul din beneficiile incluziunii UE pentru populația din fiecare țară, generând
un flux al migrației forței de muncă din economiile sărace spre cele bogate.

Migrația internațională a forței de muncă a devenit un fenomen care are un impact

favorabil asupra anumitor țări, dar și un impact negativ asupra altor țări, în special pentru
cele cu economii mai sărace. În această situație, migrația forței de muncă generează
schimbări în totalul populației și, de asemenea, schimbări în structura populației în funcție
de gen, vârstă sau alte caracteristici socio-economice. În plus, în cadrul procesului de
globalizare, migrația internațională continuă să devină un fenomen tot mai dinamic și
multidimensional, măsurarea migrației fiind o provocare dificilă pentru orice statistică
oficială.

În România, cantitatea migrației internaționale a forței de muncă este, de asemenea,

foarte dificil de măsurat, sursele de date administrative furnizând în prezent doar date
pentru migrația definitivă, reflectând astfel doar o mică parte a fenomenului.
Acest studiu prezintă o analiză a migrației internaționale a forței de muncă pe baza
Anchetei forței de muncă (LFS). Perioada de referință începe cu anul 2004 (anul în care
LFS a început să cuprindă variabila de interes) și ține până în anul 2011.

1. Analiza literară

În ultimele două decenii, când migrația internațională a forței de muncă a crescut,

majoritatea organizațiilor internaționale și naționale care se ocupă cu statistică au inițiat
studii și cercetări metodologice pentru a estima dimensiunea fenomenului și tendințele
acestuia. Există o discuție cuprinzătoare a problemelor legate de migrația forței de muncă
într-o lume aflată în globalizare. Una dintre organizațiile internaționale care participă la
cercetarările în domeniul migrației forței de muncă este Organizația Internațională a Muncii
(OIM). Oficiul de Statistică al Comunităților Europene (EUROSTAT) a inițiat, de
asemenea, studii și cercetări metodologice pentru estimarea sau înregistrarea migrației
internaționale a populației active economice. Aceste cercetări cuprind perspectivele privind
migrația forței de muncă, legăturile dintre migrație și dezvoltarea socio-economică din
diferite țări, cât și studii axate pe cadrul normativ al protecției drepturilor migranților și
rolul dialogului social și al cooperării internaționale între țări.

Din punct de vedere statistic, există câteva baze de date internaționale create pentru
înregistrarea amplorii migrației internaționale a forței de muncă. La nivel internațional, una
dintre bazele de date importante este gestionată de OIM. Datele pentru țările europene se
bazează pe chestionarul comun folosit de Oficiul de Statistică al Comunităților Europene
(EUROSTAT), de Divizia de Statistică a Organizației Națiunilor Unite (UNSD), de OIM și
de Consiliul Europei (COE). Teoriile și revizuirile deciziei privind migrarea pot fi găsite,
de exemplu, în Greenwood (1997) și Bauer și Zimmermann (1999). Conform cu unele
teorii, fluxurile migrației răspund în mare măsură la diferențele așteptate dintre nivelurile
de prosperitate ale regiunilor (Harris și Todaro, 1970). Prin urmare, diferențele de câștiguri,
ratele șomajului, costurile de trai, bunurile publice și transferurile publice sunt, de
asemenea, determinanți importanți ai unei mișcări.

În România, Institutul Național de Statistică este punctul central responsabil pentru

a măsura fenomenul migrației internaționale în general, și în special migrația forței de
muncă (Caragea & Pisica, 2012). Cercetarea în acest domeniu a fost efectuată în diverse
instituții de cercetare ale Academiei Române și ale Academiei de Economie (Roman,
2012).

2. Privire de ansamblu asupra conceptelor de migrație internațională

 Migrația este un fenomen complex care constă în deplasarea unei persoane dintr-o
zonă geografică în alta împreună cu schimbarea reședinței și / sau având orice formă de
angajament de muncă în zona de destinație. Mobilitatea geografică se referă la aspectul
spațial, deplasarea indivizilor se face pentru a găsi un loc de muncă în altă țară. Conform
perioadei de absență a unei persoane din reședința sa, dimensiunea migrației se împarte în
migrația scurtă (6-12 luni) și migrația pe termen lung (12 luni și peste).

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 862/2007 al Parlamentului European și al

Consiliului din 11 iulie 2007 al Statisticilor Comunitare Privind Migrația și Protecția
Internațională și cu abrogarea Regulamentului Consiliului (EEC) nr. 311/76 privind
însumarea statisticilor ce țin de lucrătorii străini, migrația internațională are următoarele
definiții importante:

(a) "reședință obișnuită" - locul în care o persoană își petrece în mod normal
perioada de odihnă zilnică, indiferent de absențele temporare în scopuri de recreere,
vacanțe, vizite la prieteni și rude, afaceri, tratament medical, pelerinaj religios sau, în în
mod implicit , locul de reședință legală sau înregistrată;

(b) "imigrație" înseamnă acțiunea prin care o persoană își stabilește reședința
obișnuită pe teritoriul unui stat membru UE pentru o perioadă care este sau se așteaptă să
fie de cel puțin 12 luni, fiind în trecut locuitorul unui alt stat membru sau unei alte țări terțe;

(c) "emigrare" înseamnă acțiunea prin care o persoană, care a avut anterior reședința
obișnuită pe teritoriul unui stat membru, încetează să o mai aibă în acel stat pentru o
perioadă care este sau se așteaptă să fie , de cel puțin 12 luni.

2. Migrația internațională - Cazul României

După anul 2000, în România sunt două căi principale către Europa care au
înregistrat cele mai mari fluxuri de migranți: Italia și Spania. Potrivit statisticilor în oglindă
(date oficiale furnizate pe țări de destinație), numărul românilor care trăiesc în aceste țări
timp de 12 luni și peste depășește 1,7 milioane.

Fig. 1: Țări destinație pentru migranții din România

 Sursa: INE-Spania, ISTAT-Italia

Migrația internațională are ca rezultat feminizarea populației în anumite zone

geografice, creând astfel un dezechilibru între sexe. În cazul persoanelor care au părăsit țara
pe termen scurt (6-12 luni), raportul pentru bărbați este mult mai mare decât cel al femeilor,
deși există o tendință de echilibrare între femei și bărbați (de la 30/70 în 2004 la 40/60 în
2011).

Figura 2: Evoluția sexului populației migrante timp de 6-12 luni, 2004-2011

Sursa: Calculele autorilor în baza datelor LFS, 2013

Situația este similară cu migrația pe termen lung (12 luni sau mai mult), însemnând
că numărul migranților de sex masculin este superior migranților feminini. Ponderea
migranților de sex masculin din totalul populației plecată în străinătate de mai mult de un
an, fiind în 2011 de 64,3%, în scădere cu 5% față de 2004.
 Cele mai mari diferențe de gen sunt înregistrate pentru migranți în viața complet
activă din punct de vedere economic. De exemplu, ponderea bărbaților din grupa de vârstă
30-34 de ani care au părăsit țara timp de 12 luni sau mai mult a fost de 73,4% în 2011.

Pe zone de reședință situația structurii populației plecate este diferită în funcție de

perioada de absență de la domiciliul de reședință. Persoanele care părăsesc țara pentru o
perioadă scurtă trăiesc în general în zonele urbane, iar cei care părăsesc țara mai mult de 12
luni sunt în mare parte oameni din mediul rural. De exemplu, în anul 2011 structura
populației pe medii de reședință plecată în străinătate a fost următoarea: 64,3% urban -
35,7% rural, în absența de la domiciliu timp de 6-12 luni, respectiv 35,0% urban - 65,0%
rural.

Notă: deși, în medie, persoanele care pleacă în străinătate pe termen lung provin din zonele
rurale, analiza pe grupe de vârstă arată că la vârsta de peste 50 de ani raportul urban / rural
se schimbă. Astfel, persoanele din mediul rural, peste 50 de ani, sunt mai puțin mobile
decât cele din zonele urbane. În plus, indiferent de zona de ședere, migrația este redusă
pentru grupurile de vârstă de peste 50 de ani, ceea ce confirmă rolul important pe care îl
implică formarea profesională în decizia de a emigra.

Figura 3: Structura pe categorii de vârstă și de ședere a populației plecate peste hotare pe o

perioadă de 12 luni sau mai mult în 2011

Sursa: Prelucrarea autorilor pe baza datelor din LFS, 2013

În funcție de participarea la activitatea economică, cea mai mare pondere din

numărul total al persoanelor care pleacă în străinătate timp de 6-12 luni sunt cele active din
punct de vedere economic. În perioada 2004-2011 se înregistrează o tendință crescătoare a
ponderii persoanelor active din punct de vedere economic (de la 73,4 în 2004 la 88,7% în
2011).
 În totalul populației active din punct de vedere economic și plecată în străinătate pe
termen scurt, cele mai multe persoane sunt angajate (98,0% în 2011), restul fiind șomeri.

În funcție de gen, structura populației active din punct de vedere economic s-a
schimbat în timp, însemnând că ponderea femeilor a crescut de la an la an, de la 25% în
2004 la 40% în 2011.

Structura pe domiciliu a populației active din punct de vedere economic și plecată în

străinătate pe termen scurt între 2004 și 2011 arată o creștere a ponderii urbane. Dacă în
anul 2004 raportul dintre mediul urban și cel rural a fost de 60/40 în favoarea zonelor
rurale, în 2011 situația este inversată, menținând aceeași proporție.

Figura 4: Structura populației activă economic, plecată în străinătate timp de 6-12

luni prin participarea la activități economice în perioada 2004-2011

Sursa: Prelucrarea autorilor în baza datelor LFS, 2013

Figura 5: Structura populației activă economic, plecată în străinătate timp de 6-12

luni, pe medii de reședință în perioada 2004-2011
 Sursa: Prelucrarea autorilor pe baza datelor LFS, 2013
Migrația / mobilitatea pentru muncă este o componentă semnificativă a migrației
internaționale, deși nu se poate determina cu exactitate măsura în care motivația economică
poate fi definită ca un factor unic al deciziei de a emigra.
În România, majoritatea persoanelor care pleacă în străinătate, indiferent de durata
absenței de la domiciliu, au ca principal motiv munca (mai mult de 95%).

Sursa: Prelucrarea autorilor pe baza datelor privind AFM, 2013

Populația angajată ce a plecat în străinătate pentru a lucra pe termen scurt este

alcătuită în principal din oameni care nu sunt angajați, ponderea angajaților în 2011 fiind de
38,6%, ceea ce înseamnă că persoanele care nu obțin venituri din muncă au o dorință mai
mare de a migra.

Majoritatea persoanelor plecate în străinătate pentru muncă timp de 6-12 luni erau
angajate în servicii sociale (31,9% în 2011), urmate de cele în agricultură (11,2%) și
servicii pentru întreprinderi (10,9%). Cu toate acestea, nu se cunosc informații privind zona
în care aceștia operează în țara de destinație. De exemplu, există cazuri cunoscute în care
personalul din sistemul de învățământ sau din sistemul de sănătate pleacă în străinătate
pentru a oferi grijă altor persoane, a presta activități casnice sau agricole. Din totalul
persoanelor care pleacă în străinătate ar trebui să delimităm populația tânără (20-34 ani),
care reprezintă pierderea potențialului de muncă pe care România l-a înregistrat în perioada
dată.

În perioada 2004-2011, ponderea tinerilor în totalul persoanelor care au părăsit țara

variază între 57,1% și 62,2%, ceea ce a dus la susținerea faptului că, în general, persoanele
care părăsesc țara pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă fac parte din populația tânără.

În același timp, în perioada 2004-2009, au existat diferențe în structura populației

tinere după durata absenței de la domiciliul de reședință (10% pentru imigranți în 2004),
tendința este de inversare a raportului (în 2011, 2% pentru tinerii care părăsesc țara pe scurt
termen). Iar pentru tineri și pentru toate vârstele, principalul motiv pentru plecarea în
străinătate este oportunitatea de a obține venituri mai mari la locul de muncă (98,6% dintre
persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani au plecat în străinătate pentru muncă).

Analiza structurală a tinerilor care pleacă peste hotare arată că cum calitatea
programelor de studii din străinătate este un alt motiv al migrației externe, însă dimensiunea
fenomenului este foarte redus, atât pentru părăsirea țării pe termen scurt, cât și pe termen
lung, în acest caz. Trebuie remarcat faptul că în ultimii ani există o tendință crescătoare a
procentului de persoane cu vârsta cuprinsă între 20 și 34 de ani care merg la studii peste
hotare pentru perioade mai lungi de un an. Această mobilitate academică este rezultatul
unui număr din ce în ce mai mare de studenți și profesori care au beneficiat în ultimii ani de
mobilitate prin intermediul programelor europene Erasmus și Socrates, deși în perioada
crizei economice și financiare (2007-2009) se înregistrează o scădere a ponderii
persoanelor care au plecat în străinătate pentru a studia, indiferent cât timp au părăsit țara.

Figura 7: Structura populației tinere plecate în străinătate (20-34 ani) în perioada

2004-2011
 Sursa: Prelucrarea autorilor pe baza datelor LFS, 2013

Figura 8: Structura populației tinere plecate în străinătate (20-34 ani) în perioada de

absență de la domiciliu în perioada 2004-2011

Sursa: Prelucrarea autorilor pe baza datelor LFS, 2013

Populația cu studii medii (secundar, profesional, complementar sau ucenic, secundar

specializat sau tehnic) are cea mai mare pondere în totalul persoanelor care pleacă peste
hotare, indiferent de durata absenței de acasă (în 2011 ponderea era de 70,1% pentru cei cu
studii medii plecați între 6-12 luni, 61,5% pentru cei cu studii medii plecați timp de 12 luni
sau mai mult).

Învățământul superior include universități și colegii pe termen lung. Există diferențe

structurale relativ mari în funcție de nivelul de educație, având în vedere perioada de
absență de la domiciliu. Această afirmație este susținută de faptul că în 2011 procentul
persoanelor cu studii superioare care au plecat în străinătate pe termen scurt a fost de
23,3%, de trei ori mai mare decât cel al celor care au plecat 12 luni și peste (7,2%).
Diferența derivă din motivul plecării, persoanele cu studii superioare având mai multe
oportunități de angajare pe termen scurt în străinătate decât cei cu studii medii sau cu studii
inferioare (primare, secundare sau fără studii formale).

Figura 9: Structura populației plecate în străinătate timp de 12 luni sau mai mult în
funcție de nivelul educației 2011
 Sursa: Prelucrarea autorilor pe baza datelor LFS, 2013

Figura 10: Structura populației plecată în străinătate în vârstă de 35-49 de ani, timp de 12
luni sau mai mult, pe niveluri de educație în perioada 2004-2011

Sursa: Prelucrarea autorilor pe baza datelor privind AFM, 2013

Atunci când se face referire la tineri (20-34 ani), proporția persoanelor cu studii
superioare plecate peste hotare pe termen lung (33,8% în 2011) este mult mai mare decât
cea a populației generale (7,2%). Analiza dinamică a structurii migranților tineri pe niveluri
de educație arată o tendință ascendentă în ponderea persoanelor care au absolvit
învățământul superior în detrimentul celui mediu (exodul intelectualilor?).

Pentru persoanele plecate peste hotare timp de 12 luni sau mai mult, în vârstă de 35-
49 de ani, cei cu studii medii dețin o cotă copleșitoare (76,1% în 2011). Persoanele cu studii
superioare în vârstă de 35-49 de ani ocupă locul al doilea ca procent din totalul migranților
din această grupă de vârstă, în funcție de nivelul de educație (20,5% în 2011).

Structura pe nivel de educație a populației lăsate să studieze în străinătate s-a

schimbat sinusoidal în perioada 2004-2011, sub influența factorilor socio-demografici, dar
și a factorilor politici care au acționat la nivel național și în comunitatea europeană. De
exemplu, anul 2007 a cunoscut o creștere dramatică a volumului de migranți, în timp ce
ponderea celor cu studii medii - plecați să urmeze programe educaționale în străinătate –
aproape că s-a dublat față de anul precedent (de la 49,1% la 81,8%).

Figura 11: Structura populației plecată să studieze în străinătate timp de 12 luni sau mai
mult, pe niveluri de educație, în perioada 2004-2011

Sursa: Prelucrarea autorilor pe baza datelor LFS, 2013

3. Concluzii

Declinul care a afectat toate economiile europene conduce la perspective de creștere

economică din ce în ce mai pesimiste în țările unde se concentrează fluxul majoritatății
imigranților români. Prin urmare, migrația populației din România în alte țări tinde să se
îmbunătățească în mărime. Pe de altă parte, reducerea activității economice din țările
europene are consecințe negative asupra ocupării forței de muncă a migranților,
determinând mulți dintre ei să se întoarcă în țară. Cu toate acestea, fenomenul migrației
internaționale rămâne unul dintre cele mai ridicate la nivel național, cu implicații sociale și
economice puternice, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung.

Impactul negativ al migrației asupra mărimii și calității forței de muncă din

România se manifestă în mai multe moduri: plecarea în străinătate a unei părți
semnificative a forței de muncă înalt calificate, forță de muncă îmbătrânită în anumite
sectoare ale populației din unele zone, feminizarea în anumite zone geografice etc.
 Bibliografie

Bauer T. K., Zimmermann K. F., 1999, Assessment of Possible Migration Pressure and its
Labour Market Impact Following EU Enlargement to Central and Eastern Europe, IZA
Research Report No.3, Institute for the Study of Labour, Bonn, Germany.

Caragea N., 2009, Working Time Impact on Socio-Economic Development of European

Union Countries, Proceedings of the International Conference Economics of Sustainable
Development – Financing the Regional Sustainable Development, Ed. Mustang, București

Caragea N., 2010, Statistica economica, București, Ed. Mustang, București

Caragea N., Alexandru C., Dobre A-M., 2012, Bringing New Opportunities to Develop
Statistical Software and Data Analysis Tools in Romania, GEBA-Globalization and Higher
Education in Economics and Business Administration, Faculty of Economics and Business
Administration (FEAA), Alexandru Ioan Cuza University of Iassi

Caragea N., Pisica S., 2013, Analiza statistica a migrafiei $i impactul asupra ocuparii,
Analele UEB – Seria Stiinte economice, anul V, nr.1.

Caragea-Hrehorciuc N., 2008, "The work in Romania: an analysis of the macroeconomic

perspective", Revista Economica / RePEc, DOAJ/EconPapers
Greenwood M.J., 1997, "Internal Migration in Developed Countries", in Rosenzweig M.R.

& Stark O. (eds.), The Handbook of Population and Family Economics, Vol. 1B,
Amsterdam, North-Holland, 1- 48.

Jula D., Jula M., 2010, Metode de prognoza, Mustang Publishing, București

Lazaroiu S., 2002, Migrafia circulatorie a forfei de munca din România. Consecinfe asupra
integrarii europene, www.osf.ro

Martin P., 2002, International Migration: Facing the Challenges, in Population Bulletin,
vol. 57, no. 1

Molnar M., Hrehorciuc-Caragea N., 2007, Statistica, București, Ed. BREN

Pisica S., 2012, Piafa muncii între formal $i informal, București, Ed. Expert

Roman M., 2012, Emigrafia româneasca – Implicafii economice $i demografice, Ed. ASE
Hall P., 1992, The Bootstrap and Edgeworth Expansion, New York: Springer-Verlag.

Finan F., Schechter L., 2012, "Vote-Buying and Reciprocity", Econometrica, 80: 863–881.

http://ec.europa.eu/homeaffairs/policies/immigration/docs/
Satisfying_Labour_Demand_Thro ugh_Migration_FINAL_20110708.pdf

http://www.insse.ro/cms/files/Rapoarte%20de%20calitate/Amigo/RO_AMIGO_rap
%20calita te_Rom_2011.pdf