Profesor: Cazoni Ecaterina

MEDICINA SOCIALA SI MANAGEMENT

Suport de: Curs 4
Demografia . Notiune
Demografia - este studiul dinamicii populațiilor umane. Ea cuprinde studiul mărimii,
structurii și distribuției populației, precum și modul în care o populație se modifică în timp
în urma nașterilor, deceselor, migrației și îmbătrânirii. Analiza demografică se poate
referi la societăți întregi sau la grupuri definite după diferite criterii: nivel de educație,
naționalitate, religie, etc.
Demografia ca stiinta
In demografie, se utilizează adesea cantități mari de date, colectate, de exemplu,
din recensăminte și din registrele ținute de birourile de statistică a populației, în care se
înregistrează nașterile, decesele, căsătoriile, etc. Datele demografice mai pot rezulta
din sondaje efectuate în scop comercial, bazate pe metode de estimare indirectă. Primul
recensământ modern a fost condus în SUA în 1790, cu toate că unele țări scandinave—de
exemplu, Islanda și Danemarca—au avut recensăminte și mai devreme.
Obținerea unor date demografice de încredere este dificilă, în mintea multora,
recensământul fiind asociat cu taxarea, ceea ce îi determină să absenteze de la acest proces.
În anii 1980, de exemplu, populația Nigeriei a fost estimată la 101 milioane, însă la
recensământul din 1991, chiar ținând cont de fenomenul de absentare voită, numărul
locuitorilor țării a trebuit reestimat la numai 89 de milioane
Criteriile utilizate in studiul demografiei
1. Rate brute
Avantaje: sunt uşor de calculat, au largă utilizare pe plan internaţional, se găsesc în toate
breviarele statistice
Dezavantaje: nivelul fenomenelor pe care le măsoară
nu ţine cont de diferenţele structurale ale populaţiei respective, nu pot fi interpretate
direct, nu pot fi comparate direct între ele
2. Rate specifice
Avantaje: au aplicabilitate pe subgrupe de populaţie Omogenă, sunt utilizate în studiile
epidemiologice , permit compararea subgrupelor din acelaşi tip.
Dezavantaje: la calcularea ratelor specifice se pierde din vedere întregul, totalitatea
populaţiei.
Rate standardizate (ajustate)
Avantaje: permit înlăturarea aportului unei anumite caracteristici a populaţiei (sex, grupa
de vârstă, etc.) asupra nivelului indicatorului (înlătură influenţa diferenţelor structurale) ,
asigură calcularea celor mai corecte comparaţii între populaţii diferite
Dezavantaj: sunt indicatori calculaţi, artificiali, fictivi. - Fenomenele demografice pot fi
studiate sub raportul staticii şi al dinamicii .
Sursele de informatii privind recensamintul pe anul 2024
Asigurarea financiară a acțiunilor de organizare și efectuare a recensământului populației
și locuințelor din Republica Moldova în anul 2024 se va realiza de
către instituțiile implicate din mijloacele prevăzute în legea bugetară anuală (bugetul de
stat), precum și cu suportul Delegației Uniunii Europene, UNICEF și a altor parteneri.
Recensamint
Recensământul este un exercițiu statistic de o mare amploare națională care se desfășoară
pe întreg teritoriul țării o dată la 10 ani și a cărui scop este numărarea populației țării,
împreună cu o serie de caracteristici demografice și socio-economice ai acesteia, care pot fi
obținute doar în cadrul recensământului, de exemplu aspectele etnice .
Importanta recensamintului
Datele obținute la recensământ sunt necesare pentru estimarea anuală a numărului
populației și producerea de statistici de recensământ, care contribuie la elaborarea corectă
a politicilor publice naționale și locale, pentru desfășurarea eficientă a activităților
administrative sau a celor de cercetare, pentru dezvoltarea umană a țării. Deoarece, doar în
cazul recensământului putem obține statistici despre situația reală privind structura
demografică și socio-economică a populației, gospodării, fond locativ, condiții de locuit.
Anchete demografice
În Republica Moldova conviețuiesc mai multe etnii. Conform Recensământului populației ,
minoritățile etnice reprezintă 17,93% din populație (fără Transnistria).Cele mai
numeroase grupuri etnice minoritare sunt ucrainenii (6,57%), găgăuzii (4,57%),
rușii (4,06%) și bulgarii (1,88%). Numărul populației cu reședință obișnuită la
01.01.2022, conform datelor precizate, a constituit 2565,0 mii persoane, iar la
01.01.2023, conform datelor provizorii, 2512,8 mii persoane
Statistica starii civile
Serviciul Stare Civilă este responsabil de completarea conturului funcţional „Starea civilă”
a Sistemului Informaţional Automatizat „Registru de stat al populaţie”. La rând cu aceasta,
colectează un Raport statistic privind activitatea organelor stării civile care conţine 80 de
indicatori. Trimestrial colectează de la Direcţia generală Starea Civilă informaţie privind
indicele de activitate a acestora care conţine 77 de indicatori, în afară de aceasta colectează
informaţie privind indicele de activitate a sistemului organelor de stare civilă cu un volum
de 108 de indicatori.
Oficiile de Stare civilă prezintă Biroului Naţional de Statistică lunar 4 formulare statistice:
1.Buletinul statistic pentru naştere (25 de indicatori),
2.Buletinul statistic pentru deces (12 indicatori),
3.Buletinul statistic pentru căsătorie (8 indicatori) şi
4.Buletinul statistic pentru divorţ (10 indicatori).
Aceste buletine statistice prezintă o formă de evidenţă primară a proceselor
demografice
Statica populatiei
Statica populaţiei studiază numărul, distribuţia geografică şi structrura populaţiei
1Numărul populaţiei poate fi cunoscut prin:
a)recensământul populaţiei – înregistrarea globală transversală a întregii populaţii la un
moment dat
b)actualizarea recensamântului prin date înregistrate la oficiile de stare civilă
c)biroul de evidenţa populaţiei
d)anchete demografice care aprofundează elemente de structură şi dinamică a populaţiei
e)estimarea numărului populaţiei prin interpretarea rezultatelor între două recensăminte.
2. Densitatea populaţiei măsoară gradul de împrăştiere a populaţiei în colectivităţi
constituite (oraşe, sate) şi se calculează raportând numărul de locuitori pe km patrat
3. Structura populaţiei depinde de:
-dezvoltarea economică şi de politicile de dezvoltare -mediul de viaţă care îşi pune
amprenta asupra modelului de morbiditate şi mortalitate precum şi asupra structurii
serviciilor de sănătate
Dinamica populatiei
Dinamica populaţiei descrie mişcarea populaţiei şi are două componente:
1. Dinamica mecanică – se referă la mişcarea generală de factori economici, sociali,
politici – mobilitatea socio-profesională (imigraţie şi emigraţie). Mişcarea
migratorie a populaţiei rezultă din deplasările geografice ale populaţiei. Poate fi
migraţie internaţională (migraţie externă) şi migraţie internă. Mişcarea internă se
referă la schimbările de domiciliu legal sau nu (flotanţi). Balanţa acestor mişcări
migratorii constituie soldul migratoriu sau sporul (diferenţa între cei placaţi şi
veniţi).
2. Dinamica naturală (reproducerea populaţiei)
Reproducerea populaţiei se descrie prin indicatori care măsoară fenomenul de
reînoire permanentă a populaţiei datorită intrării unor generaţii noi în fiecare an şi
a ieşirii în medie a unei generaţii prin deces.
Reproducerea populaţiei prezintă două componente: natalitatea şi mortalitatea.
În sens restrâns pentru studiul reproducerii populaţiei se mai utilizează indicatorii
de fertilitate
Criteriu clasic model ales
Rata specifică şi rata standardizată a mortalităţii pentru toate cauzele de deces
şi separat prin boli cardio-vasculare, cancer pulmonar, cancer de sân, accidente de
trafic, accidente de muncă, sinucideri după vârstă, sex şi grup etnic .1. Incidenţa
SIDA, rujeolă, tuberculoză, sifilis după vârstă, sex şi grup etnic 2. Proporţia
naşterilor la adolescente (10-17 ani) din totalul naşterilor 3. Numărul şi rata
abuzurilor confirmate în rândul copiilor Factori de risc asociaţi sănătăţii 4.
Proporţia copiilor în vârstă de 2 ani care au făcut toate vaccinurile recomandate 5.
Proporţia populaţiei fumătoare după vârstă, sex şi grupetnic 6. Proporţia populaţiei
de peste 18 ani care suferă de obezitate 7. Numărul episoadelor în care s-a constatat
depăşiri ale limitelor admise pentru poluarea aerului şi tipul poluării.