Tema 1

Medicina sociala este parte a medicinei si o parte a sistemului sanatatii publice,care se bazeaza pe
constatarea conform caror factori dintre cei sociali,biologici,culturali demografici si altele a fost determinate
starea de sanitate a unei polulatii sau a unui grup occupational intro perioada concreta de timp.
Medicina sociala este o ramura a medicine care se ocupa cu studiul starii de sanatate a unei populatii in
corelatie cu factorii care o determina si o influenteaza si urmareste aplicarea cunostintelor din diferite ramuri
ale medicinei ,din aspectul asigurarii sanatatii unei populatii,unei comunitati,sau a intregii societati, apoi
orientarea reverolanta de prevenire,profelaxie .
Ca stiinta med.cociala se preocupa de prevenirea imbolnavirilor,prelungirea duratei medii de viata,
promovarea sanatatii , prin efortul organizat al intregii comunitati, se preocupa de educatia pentru sanitate a
populatiei precum si de sporirea managmentului structurilor functionale ale sistemului de sanitate.
Obiectul de studiu al medicine sociale il constituie evaluarea starii de sanitate a unei populatii in corelatie cu
factorii de risc .
Scopul principal al ms il reprezinta cercetarea legitatilor,formarii si pastrarii sanatatii unei populatii, a
legitatilor de dezvoltare a sistemelor de sanitate publica cu elaborarea programului stiintific argumentat,cu
caracter strategic in aspectul sporirii nivelului de sanitate a unei populatii concrete dintrun teritoriu concret
,precum si sporirea calitatii asistentei medico-sanitare prestate populatiei.
Ca obiectiv ms mai are reducerea nr de maladii, reducerea incapacitatii de lucrare temporare si
stabile,reducerea nr de decese premature.
Roluri
Cognitive si methodologic
Educational
Moral-prin care aduce la cunostinta ca sanatatea este cea mai importanta valoare morala si fizica
Organizatoric
Integrativ

OMS are urmatoarele sarcini principale de la aspectul mentinerii si promovarii sanatatii unei populatii
1.rezolvarea problemelor de sanitate in aspest politic
2.asigurarea activitatilor ce tin de asigurarea si promovarea sanatatii
3.promovarea sanatatii si profilaxia maladiilor

Medicine sociale prevede pregatirea viitorilor medici specialist din aspect formarii capacitatilor de studiere
si evaluare a problemelor medico sociale intrun spectru larg ,in spectul formarii posibilitatilor de a analiza
de a cerceta influenta factorilor medico sociali, asupra sanatatii unei populatii in conditii istorice concrete de
dezvoltare a societatii,prin aplicarea eficienta ,in aspectul organizarii si efectuarii unor actiuni curativ-
profilactice calitative in populatie.
Medicul practician trebuie sa analizeze permanent rezultatele activitatii sale,sa cunoasca cu desavirsire
cerintele generale ,regurile,formele,consecventa actiunilor pentru indeplinirea oricarei cercetari si activitati
din domeniul preintimpinarii imbolnavirilor.In scopul indeplinirii obiectivelor descrise anterior fiecare
medic trebuie sa posede cunostinte abilitati si atitudini in urmatoarele domenii-
1.statistica sanitara sau biostatistica,
2.metode de evaluare a morbiditatii polulatiei cu toate formele de expresie,
3.in domeniul conoasterii relatiilor de cauzalitate dintrefactorii de risc si imbolnavirea,
4.metode de studiere a fenomenelor demografice,
5.adminstrarea si organizarea activitatilor institutiilor medicale si a serviciilor medicale in organizarea
pastrarii sanatatii unei populatii prin aplicarea managmentului medical calitativ si a programelor sanitare
efective.
6.trebuie sa cunoasca aspecte de economie sanitara si legislatie sanitara-Asa ca domeniul de cunoastere a
politicii sanitare , a metodologiei de planificare,a modalitatilor de finantare,de organizare a serviciilor
medicale calitative.
7.domeniul studiilor de influenta, factorilor de risc,socio-economici si de alta natura asupra starii de sanitate
a unei populatii cu elaborarea masurilor de prevenire adecvata a imbolnavirilor in populatie.

Domeniile principale a med soc

Demografia medicala
Morbiditatea populatiei
Expertiza medicala a vitalitatii
Educatia pentru sanitate pentru modul de viata sanatos
Problemele medio-sociale ale umanitatii.

istoric

Sanatate publica system bazat pe cunostinte abilitati,deprinderi responsabilitati e unei populatii orientate
spre mentinerea si imbunatatirea starii de sanatatre. Obict de studio-grupurile umane.
Obiective principale

Oms recomanda indicatii pentru aprecierea sanatatii unei populatii

1.accesibilitatea populatiei la servicii medico sociale primare
2.acoperirea populatiei cu asistenta medicala
3.nivelul imunizarii polpulatiei
4.nivelul culturii sanitare
5.starea alimentatiei continua
6.nivelul mortalit infantile
7.durata medie de viata
8. renatitudinea examinarii gravidelor de personal specialiaza
9.defalcarile de produs national brut in ce masura este finantat din bugetul total.
Principiile care stau la baza organizarii sistemului de sanitate.
Caracter de stat planificat,accesibiitatea la asistenta medicala calicativa,aplicarea profilaxiei in
promivarea,protectia sanataii populatiei.

Tema 2
Demografia este stiinta care studiaza populatia ,legitatile de reproducere a populatiei, si dependenta
reproducerii si dinamicii ei de conditiile social economice.
Este stiinta economico sociala care stud structura si dinamica fenomenelor, evenimentelor ce au loc intro
populatie concreta,legaturile multifactoriale,determinante,cauzale a reproducerii populatiei.
Populatia reprez o totalitate de oameni uniti prin uni factori comuni de convietuire intro localitate sau tara.
Sarcinile
1. Studierea repartizarii teritoriale a populatiei
2. Analiza tendintelor si proceselor care au loc intro populatie in dependenta de conditiile social
economice de viata.
3. Analiza traditiilor si obiceiurilor prezente in aceasta populatie
4. Analiza factorilor ecologici,biologici si normelor de drept care reglementeaza reproducerea
populatiei
Evenimentul demografic este un caz de nastere, casatorie, divort sau moartalotate.
Fenomenu-o totalit de evenim intr-o populatie umana, dintro perioada bine determinata.
Demografia are 2 evenim statistica sau statica si dinamica demografica
Statistica demografica este disciplina stiintifica care studiaza nivelul si evolutia caracteristicilor
cantitative intro populatie.Pentru determinarea cauzelor si circumstantelor care influenteaza evolutia
caracteristicilor cantitative a populatiei pentru stabilireaimplicatiilor lor.
Statistica demografica este o ramura a statisticii economico sociale care se ocupa cu obtinerea, analiza si
sinteza informatiilor, privind evenimentele si fenomenele intro populatie, precum si structura si
dinamica acestor fenomene.
Datele demografice studiate in statistica demografica provin din urmatoarele surse principale
1.Recensamintul-inregistrarea la un moment concret a intregii populatii dintrun teritoriu. El asigura info
necesare pentru stabilirea statisticelor, care caracterizeaza sub aspect static populatia-
nr,strustura,distributia teritoriala.
Cerintele
1 inregistrarea intregii populatii din teritoriu supus recensamintului
2 unificarea programei de inregistrare pentru intreaga populatie
3 personoficarea info de inregistre a populatiei cu trecerea info in anonimat la etapa prelucrarii info
4 anchetarea personala de catre registrator a fiecarui cetatean mai in visrta de 16 ani,iar mai mici in
perzenta parintilor
5pastrarea secretului despre fiecare persoana
6 inregistrarea intr-un timp cel mai scurt

2.Statistica starii civile care inregistreaza in mod continuu a elementelor demografice de casatorii
divort,nastere,decese.
3.Statistica miscarii mecanice a populatiei-Statistica imigratiei si emigratiei inregistrate in birourile de
pasapoarte si departamentul de migratie a ministerului de interne
4.Anchetele democgrafice folosite ca instrument pentru unele cercetari stiintifice.
Statistica demografica studiaza
nr de populatie, care este definit prin efectivul(totalitatea) de locuitori care traiesc la un moment dat
intrun teritoriu.Se desting nr de populatie inregistrata-determinata in mod necesar prin procesul de
recensamint.
1.Nr de populatie calculate este nr de popul inregistrat in timpul recensamintului la care se adauga nr de
personae nascute vii pe perioada de la recensamint pina la momentul respective si din care se scade nr de
personae decedate in aceeasi perioada.
2.Nr de populatie proectat-rezultat a unor calcule specific complicate care estimeaza evolutia numerica
viitoare a populatiei.
3.Nr de populatie este un indicator de moment
Statistica demografica studiaza densitatea si repartizarea teritoriala a populatie prin urmatorii indicatori:
1.Indicele de densitate generala-este raporul dintre nr de locuitori la supraf totala ateritoriului in care ei
locuiesc in km2
2.Indicele de densitate fiziologica-este raportul dintre nr de locuitori la suprafata agricola care intretine
viata acestor locuitori
3.Indicele de arialitate-este raportul dintre suprafata in care locuiesc o populatie raportat la nr populatiei.
Dispersia populatiei arata gradul de raspindire a locuitorilor pe diferite centre populate-sate,orase sau
alte caracteristici teritoriale.
Structura populatiei-dupa sens are urmatorii indicatori
Indicatorii ponderii sexului masculine-nr total de barbate la nr total de locuitori
Indicatorii sexului femenin-nr total de femei la nr total de locuitori
Indicele de masculinitate-nr de populatie de sex masculine raportat la nr de sex femenin *100%
Indicele de feminitate-nr de populatie de sex feminine raportat la nr de sex masculine *100%
Structura populatiei pe virste in republica moldova in conformitate cu OMS se studiaza in baza a trei
grupuri de popilatie 0-18 ani,19-60 ani,60+. Rezultatele analizei structurii populatiei pe cele trei grupe
de virste pot fi prezentate sub forma de grafice. Predominarea populatiei cu virsta de pina la 18 ani
asupra de cea 60+, se numeste populatie de tip progresiv, invers-regresiv, egalitatea- populatia de tip
stationar . Graficul in tip progresiv reprezinta un triunghi-piarmida cu virf in sus, regresiv -cu virful
indreptat in jos, iar graficul de tip stationar e reprezentat de un cilindru.
Statistica demografica studiaza populatia dupa starea civila-casatorit divortat, studiaza dupa mediu de
trai urban-rural,dupa profeesii (specialitatea dovedita prin studii calificari sau practica la locul de munca)
,ocupatia populatiei este activitatea sociala utila ,depusa de o persoana la locul de activitate.Se
deosebeste populatie activa, ocupata, neocupata si inactive.Se studiaza in cadrul incadrarii in cimpul
muncii raportul de dependent este raportul dintre populatia inactive raportat la populatia active*100%.
Populatia apta de munca se compune din populati masculine si femenina, 18+,barbate 63 ani,fen=mei 57
ani

Dinamica demografica este o miscare migratorie-deplasarea populatiei dintro localitate in alta, atit pe
teritoriul tarii cit si in afara hotarelor. Deplasarea populatiei in interiorul unei tari se numeste miscare
migratorie interna,deplasarea in afara hotarelor-miscare migratoei externa. Miscarea migratory externa
poate avea loc in doua directii-plecarea locuitorilor din tara data in alte tari-emigrare si sosirea din alta
tara in tara respective numita imigrare. Dupa criteriile teritoriale si dupa durata de timp miscarile
migratorii au urmatoarele: dupa criteriul territorial se cunoaste miscare migratory
intercontinental,extrastatala, intrastatala. Miscarea migratory interna poate fi cu schimbarea si fara
schimbarea domiciliului legal.Dupa timp se repartizeaza migratia pe o perioada indelungata 5+ ani,
migratie sezoniera,migratie interna pendulatorie-locuitorii unor sate dimineata la lucru in oras apoi seara
acasa. Miscarea migratory implica nr general al populatiei,schimbarea strusturii de virste,sex,locul de
trai.Influienteaza reproducerea-fertilitatea,nuptialitatea,mortalitatea,natalitatea,precum si starea de
sanitate si morbiditatea populatiei. Ca urmare a migratiei populatiei pot aparea disproportia sexelor, care
se reflecrta negative asupra fertilitatii populatiei si asupra natalitatii populatiei,negative se reflecta asupra
nuptialitatii cit si de mortalitaii prin cresterea mortalitatii si micsorarea nuptialitatii. Miscarea migratory
este un factor care modifica regimul reproducerii populatiei,structura populatiei,intensitatea fenomenelor
de sanatate.
Se cunosc urmatorii indicatori ale micarii mjecanice a populatiei
1. indicele migratiei brute-este totalitatea persoanelor emigrate si immigrate in tara data
2. indicele migratiei nete-diferent a dintre nr populatiei plecate si nr populatiei sosite sosite-plecate
3. coeficientul migratiei brut- indicele migratiei brute se raporteaza la nr total al populatiei *1000
4. coeficientul migratiei nete- indicele migratiei nete se raporteaza la nr populatie la momentul dat
*1000
5. soldul migrational-diferenta dintre indicele migratiei nete si indicele migratiei brute
In cadrul dinamicii demografice ses tudiaza dinamica demografica naturala.Miscarea naturala
demografica este schimbarea nr de populatie intrun teritoriu dat inrto perioada de timp in rezultatul
interactiunii fenomenelor demografice de natalitate si mortalitate.Reproducerea populatiei este
reinnoirea nr populatie intrun grup, ca urmare a natalitatii ,evenimentelor de nastere intro
populatie.Miscarea naturala a populatiei se caracterizeaza prin urmatoarele grupuri de fenomene
demografice
Nuptialitatea- totalitatea cazurilor de casatorii
Indicele nuptialitatii -nr de casatorii raportat la nr populatiei* 1000
Indicele divortalitatii- nr de divorturi raportat la nr total de populatie*1000
Pentru miscarea naturala a populatiei o influenta specifica il are gradul de fertilitatea a
populatiei.Fertilitatea populatiei este capacitatea unei populatii de a mentine procesul natalitatii prin
prezeta populatiei de virsta tinara,capabile,de a mentine procesul de natalitate.
Nivelul fertilitatii este nr de femei de virsta 16-45 ani raportat la nr total de femei pe teritoriul dat *1000
Nasterea este evenimentul expulzarii unui produs de conceptie dupa o perioada da sarcina maim ult de
28 saptamini.
Rangul nasterii exprima a cita nastere femeei este inregistrata intro populatie. Rangul nascutului exprima
al citalea nascut viu sau mort este nascutul in cauza.Nascutul mort este considerat produsul de conceptie
provenit dintro sarcina mai mare de 28 saptamin,greutate 1000+,lungime35+.Nascutul viu este produsul
conceptiei expulzat sau extras din corpul mamei indifferent de durata sarcinii care dupa separare
manifesta semne de viata. Avortul este produsul de conceptie care provine dintro sarcina pina la 28
saptamini.
Natalitatea populatiei este fenomenul cel mai dynamic in evolutia nr populatiei dintrun teritoriu
Idicele natalitatii- nr de nascuti vii raportat la nr populatiei*1000
Inndicele fertilitatii este apreciat prin indicele brut de reproducere-nr total de fetite nascute vii de catre o
femeie in decurs de perioada fertile de viata. Indicele de reproducere net reprezinta nr de fetite nasute vii
de o femeie in perioada fertile care au supravietuit pina la virsta pe care o avea mama cind a nascut.Daca
acesti doi indicatori sunt mai mici de 1,atunci populatia nu asigura repoducerea simpla a populatiei,daca
mai mare de 1- reproducere sporita a populatiei.
Unul din criteriile clasice de evaluare a sanatatii populatiei este mortalitatea populatiei,care concomitent
reprezinta si evaluarea eficacitatii a asistentei medicale populatiei.Mortalitatea este totalitatea de decese
intro populatie inregistrata intro perioada de timp,intrun teritoriu concret. Mortaliatatea este fenomenul
demografic a frecventei deceselor intro perioada de timp si constituie o componenta negative a miscarii
naturale a populatiei.
OMS a dat evenimentului de deces definitia-toate bolile,starile morbide sau traumatismele care au dus la
deces si imprejurarile accidentului sau violentei care au provocat aceste traumatisme.Aprecierea
nivelului pe un parcurs de timp a mortalitatii se efectuiaza prin indicele brut de mortalitate-raportul
dintre nr de decese inregistrat intro perioada de timp si nr mediu a populatiei *1000.
Indicele brut de mortalitate exprima tendinta generala a fenomenului si poate reflecta intensitatea
fenomenului de deces pe sex,grupe de virsta ,cause de boala.
Demografia studiaza indicele mortalitatii totale,meterne.Mortalitatea maternal este raportul deceselor
prin complicatii in perioada sarcinii nasterii sau lauziei a unei femei la nr total de copii nascuti vii *1000
Mortalitatea infantile-totalitatea nr de decese a copiilor nascuti vii si decedati pina la un an raportat la nr
total de copii nacuti vii *1000
 Asupra indicelor de reproducere,natalitatii influenteaza trei grupe de factori
Factori social economici-urbanizarea ,nivelul de instruire a populatiei, incadrarea femeilor in cimpul de
munca,asigurarea populatiei cu gradinite,trese,servicii medicale calitative a mamelor copiilor,precum si
perioadele de criza economica,politica,sociala
Factori demografici-structura pe virste a populatiei,pe sexe,rata femeilor in virsta fertile si casatorite
structura pe virste a nuptialitatii,nivelul mortalitatii infantile si rata de mortalitate.
Factori culturali,religiosi legislative-prin interzicerea sau acceptarea avorturilor ,inregistratia despre
dicort,prin tendintele culturale si religioase despre avort,casatorie.
Miscarea naturala a populatiei pe linga idicatorii de natalitate si mortalitate se calculeaza scorul natural
al populatiei-diferenta dintre indicele natalitatii si mortalitatii.
Scorul real- suma scorului natural si a soldului migratoriu a populatiei.Speranta de viata la nastere este
nr mediu al anilor care e posibil sal traiasca o generatie sau un numar al populatiei de aceeasi virsta daca
art rai in conditiile respective,iar indicele mortalitatii ar ramine acelas.
Se cunoaste scor natural inalt,scazut,negate. Inalt-se caracterizeaza ca fenomen poziyiv demografic de
crestere a nr de populatie si se apreciaza cind indicele mortalitatii generale este scazut iar natalitatii in
crestere. Scazut- confirma un nivel jos al indicelui natalitatii cu pastrarea indicelui mortalitatii .Negativ-
confera un indice inalt al mortalitatii si nivel scazut a natalitatii,ca rezultat a serviciilor medicale
necalitative prestate populatiei, crestere latenta sau lipsa ei se inregistreaza in tarile industrializate cu o
crestere rapida a natalitatii urmata apoi de o crestere lenta a fenomenului de nastere.Tipul de populatie
imbatrinita este cind ponderea populatiei 60+ depaseste 12%. In republica moldova este 18%.

Tema 3
Morbiditatea reprezinta fenomenul de masa al imbolnavirilor aparute intro populatie definite intro anumita
perioada de timp.Scopul analizei morbiditatii consta in cunoasterea cit mai concreta a frecventei
imbolnavirilor intro populatie si tendintele de evolutie a acesteea.Studiu de cercetare statistica a morbiditatii
se efectuiaza prin metoda de cercetare integrala si cercetare selectiva.Prin metoda integrala se acumileaza
info,din darile de seama ale institutiilor medicale ,iar prin cea selective-prin studierea unui lot de populatie
concret selectat.
Untilitatea studiului mortalitatii consta in :
1 necesitatea controlului bolilor intro populatie
2 Elaborarea si implimentarea masurilor de profilaxie
3 Calificarea ingrijirilor de sanitate
Morbiditatea este criteriul principal de apreciere a starii de sanitate a unei populatii concrete. Indicatorii
morbiditatii unei populatii determina nivelul si structura morbiditatii populatiei dupa criteriul
nozologic,virsat si sex,locul de trai si munca,eficatitatea tratamentului,aparitia incapacitetilor de munca.
Info despre nivelul morbiditatii unei populatii poate fi acumilata din adresarile bolnavilor in institutiile
medicale,dupa asistenta medicala sau din vizitele effectuate de cetateni in institutiile medicale cu alte ocazii
( primirea certificatelor, control medical) Adresarea la medic este unica cind bolnavul prima data se
imbolnaveste si se adreseaza la medic,iar mai apoi bolnavul efectuiaza vizite la medic necesare pentru
efectuarea analizelor si investigatiilor. Adresabilitatea populatiei in institutiile medicale caracterizeaza
nivelul de imbolnavire a populatiei,iar vizitele la medic-volumul de asistenta medicala acordata
populatiei.Sursa de info a adresarii bolnavului in institutii medicale primare pentru prima data este tichetul
statistic de ambulator si fisa medicala de ambulator.Pe tichetul statistic se inregistreaza diagnoza maladiei
depistate la bolnav,pentru prima data in viata cu semnul +,pentru prima data in anul calendaristic-.
Adreasarea la medic a persoanei bolnave poate fi prima daya in viata sau in an.Vizitele mai apoi se
inregistreaza in baza talonului de vizite.
A doua sursa de info a nivelului imbolnavirii este examenul medical,care poate fi obligator( angajare la
munca,soferie) sau periodica in cazul activitatii intro profesie cu factori de risc.Sursa de info in cadrul
examenului medical este fisa medicala a persoanei supuse examenului medical.
A treia sursa de info este analiza cauzelor de deces in baza certificatelor elibirate de institutii medicale.
Analiza morbiditatii intri populatie este necesara pentru
1 elaborarea si implimentarea masurilor de prevenire a imbolnavirii
2 planificarea ingrijirilor de sanitate (serviciilor de sanitate)
3 analiza factorilor socio-economici si relatiei cu nivelul de sanitate a populatiei
4 estimarea imporatnei economice a bolii (pandemia)
5 pentru comparari nationale si internationale legate de raspindirea anumitor maladii sau a imbolnavirilor la
general intro populatie
6 cercetarea etiologiei si tabloului clinic a maladiei respective
Criteriile pentru caracterizarea bolilor in studiile de morbiditate
Prezenta bolii
Nr de boli inregistrate intro populatie
Frecventa bolii la un grup de populatie
Gravitatea bolilor suportate de populatie
Impactul imbolnavirilor asupra sanatatii generale a unei populatii
Tipuri de morbiditate dupa criteriul social:
Morbiditatea reala care teoretic include toate cazurile de imbolnavire intro populatie
Morbiditatea deagnosticabila care este totalitatea cazurilor de imbolnavire existente intro comunitate dar
pentru care tehnologiile medicale cunoscute la mimentul dat nu permit stabilirea concreta a diagnosticului.
Morbiditatea diagnosticata care cuprinde cazurile de imbolnavire,diagnosticul careua a fost stability concret
datorita tehnologiilor medicale existente la moment.
Morbiditatea resimtita care se refera la imbolnavire percepute de populatie dar nu inregistrate la moment.
Alte tipuri de morbiditate dupa criteriul medical:
Morbiditate generala
Morbiditate epidemica( infectioasa) totalitatea cazurilor de imbolnaviri cu maladii infectioase
Morbiditatea neepidemica-totalitatea de imbolnaviri cu maladii neinfectioase
Morbiditatea spitaliceasca este totalitatea cazurilor de imbolnaviri internate si tratate in spital
Morbiditatea cu incapacitate de munca
Indicii de apreciere a morbiditatii dupa criteriul medical
Incidenta este totalitatea imbolnavirilor pentru prima data in viata raportata la nr de locuitori *10mii sau 100
mii
Prevalenta este totalitatea cazurilor de imbolnaviri intro perioada de timp a populatiei nu pentru prima data
in viata raportata la nr total a populatiei * 10 mii sau 100 mii
Indicatorii afectiunii patologice este totalitatea cazurilor de imbolnavire depistate in timpul examenului
medical profilactic raporta la nr populatiei * 100 mii
Unitatatea de observatie in cadrul morbiditatii generale este persoana bolnava
Unitatea de obsirvatie de morbiditate epidemica este persoana boalnava cu o maladie infectioasa ,sursa de
informatie avizul medicului epidemiolog de inregistrare a maladiei infectioase.
Unitatea de observatie in maladie neepidemica este persoana bolnava cu o maladie somatica, sursa de
informatie tichetul statistic
Unitatea de observatie in maladie spitaliceasca este persoana spitalizata in stationar ,sursa de informatie-fisa
de externare a pacientului din stationar.
Unitatea de observatie in morbiditatea cu incapacitatea temporara de munca este lucratorul care sa
imbolnavit,iar sursa de informatie este certificatul medical de imbolnavire.
Indicele de studiu
Morbiditatea epidemica este incidenta
Morbiditatea neepidemica- este incidenta si privalenta
Morbiditatea spitaliceasca-nivelul de spitalizare a populatie intro localitate -este nr de bolnavi spitalizati
raportat la nr populatiei *10 mii
Indicile de apreciere a morbiditatii cu incapacitatea de munca este :
-nr cazurilor de imbolnavire la 100 de lucratori
-nr de zile cu incapacitate temporara de munca la 100 de lucratori
-durata medie a unui caz de imbolnavire cu incapacitatea temporara de lucru
Sarcinile studierii morbiditatii unei populatii :
• Aprecierea starii de sanitate a populatiei
• Analiza schimbarilor in patologia populatiei
• Determinarea factorilor de risc la anumite patologii
• Argumentarea masurilor de asanare,insanatosire,profilaxie incluse in planul de activitate a sistemului
de sanitate publica
• Evaluarea eficacitatii masurilor de profilaxie intreprinse
• Dirijarea operative a activitatilor institutiilor curative profilactice
• Planificarea curenta si de pespectiva a pregatirii cadrelor medicale
• Optimizarea structurilor sistemului de sanitate publica si a ainstitutiilor medicale
• Planificarea curenta si de perspectiva a retelei de institutie medicala necesara populatiei
• Coordonarea si confirmarea politicii statului in pregatirea cadrelor medicale
• Argumentarea normativelor necesitatii populatiei in asistenta medicala specializata
• Evaluarea eficacitatii activitatii institutiilor medicale si sistemului de sanitate publica
• Planificarea directiilor de investigatii stiintifice
Conform OMS examenel medicale in masa pot fi effectuate in 4 moduri:
-examinarea in masa a populatiei in scop curativ si de prevenire a maladiilor in statele precoce
-examinare de sanatate a populatiei pentru cunoasterea nivelului dinamicii fara de sanatae a unei populatii
-examinari pentru cunoasterea factorilor de risc
-examinari pentru scopuri terapetuce imediate

Conditii pentru realizarea unui examen priflactic in masa:

-sa prezinte o nevoie reala
-formularea clara a scopurilor
-evidentierea resurselor disponibile pentru asistenta med calitativa
-stabilirea prioritatilor in fucntie de resursele existente

Info privind morbiditatea spitaliceasca este necesar pt a preciza termenul internarii in stationar:
-pt a determina durata si rezultatul tratamentului efectuat
-pt determinarea niveluli calitatii asistentei medicale acordate in stationar

Morbiditatea spitaliceasca poate fi studiata in baza urmatorilor indciatori:

-structutra morbiditatii spitalicesti
-durata medie a unui caz de internare in spital
-spitalizarile repetate
-calitatea si rezultatul diagnosticarii si tratamentului

Spitalizarea repetat a bolnavului in stationar poate fi conditionata :

-examinarea superficiala a bolnavului in statioanr
-tratamentul ineficient indicat bolnavului
-prognozare si decizie incorecta a expertizei starii de sanatate
-nerespectarea regimului de activitate si odihna de catre bolnav

Factori care influenteaza incidenta morbiditatii:

-inrautaitrea modului de viata
-cresterea virulentei factirlor etiologici
-aparitia unor noi factori de risc
-eficacitea programelor nationale si celor de interventie in profilaxie
-evoluitia temporara a bolilor
-metode noi de diagnostic a maladiei
-modificari in clasificarea bolilor
-migratia populatiei
-aparitia noilor factori de risc

Factori de influentaa asupra prevalentei morbiditatii

-emigrarea persoanelor santaoe si imigrarea persoanelor bolnave
-noi cazuri de imbolnaviri si noi maladii aparute
-nivelul scazut de tratament
-imbunatirea tehnologiilor de diagnostic
-durata lunga a decurgerii bolilor si a mortalitatii scazute

Clasificarea internationala a maladiilor este fectuata in scopul prelucrarii calitative si cantitative a info
depsre morbiditatea populatiei. Clasificarea internationala a maladiilor este intocmita conform succeselor
stiintelor medicale
Principiile:
-p etiologiei maladiei
-p patogeniei maladiei
-p de localizare a patologiei
-p comunitatii de simptome: se clasifica sarcina, nasterea si perioada lauziei

Factorii care influenteaza asupra morbiditatii

1 conditi sanitaro epidemic de munca
2 tehnologia organizarii procesului de munca
3 conditiile de trai si de odihna a salariatilor
4 componenta lucratorilor dupa virsta sex,profesie, in munca
5 organizarea accesibilitatea calitatea si eficacitatea asistentei medicale la intreprindere si la locul de trai
Tema 4
Sistemele de sanitate publica si asigurarile medicale

SSP prezinta un ansamblu de subsisteme care interactioneaza intre ele in directia obtinerii
unui obiectiv comun de asigurare a populatiei cu servicii medicale calitative. SSP are
urmatoarele caracteristici :
1 sistemul in ansamblu- prezinta mai multe calitati pozitive decit summa calitatilor
subsistemelor sale
2 circulatia info in cadrul unui system de sanitate publica bine organizat este mult mai rapida
si usurata
3 gradul de independenta fata de mediul inconjurator este mult mai mare
4 managmentul unui system este mai efficient decit a fiecarui subsistem aparte
Formarea SSP este in dependenta de:
• Evolutia istorica a tarii
• Nivelul de dezvoltare economica a tarii
• Factorii culturali, sociali si de mediu din tara respective
• Ideologia politicii de sanitate promovata in tara respective
• Nivelul de educatie medicala a populatiei
Componentele de baza a SSP:
• Paza tehnoco-materiala de dezvoltare resurselor umane financiare
• Organizarea de programe in cadrul sistemului
• Asigurarea economica a sistemului
• Managmentul sanitar a sistemului
• Gradul de dezvoltare si calitate a sistemului medical
Compararea SSP in diferite tari se efectuiaza prin:
• Compararea fiecaruia din componente al SSP , exprimate prin productia de servicii
medicale si impactul a acestora asupra starii de snatate populatiei
• Compararea modului de viata a populatiei,mediului ambient,resurselor umane si
tehnologice ale SSP
• Compararea rezultatelor activitatii subsistemelor de sanitate publica
In eficienta SSP a tarii sunt coenteresati:
• Organele executive-guvernul primarii municipialitatea
• Asiguratorii de sanitate
• Patronii structurilor economice
• Pacientii
• Agentii economici
• Furnizorii de servicii medicale
Se cunosc urmatoarele modele de organizare a SSP:
• Modelul de tip beveridge- functioneaza in Anglia, Danemarca,Spania,Finlanda. Sursa
de finantare- bugetul de stat din taxele si impozitile generale, asigurarile medicale.
Dirijarea sistemului este decentralizata. Achitarea serviciilor medicale se efetuiaza pe
baza principiului plata pentru serviciu.
 • Modelul de tip Bismark- implimentat in Germaia, se bazeaza pe asigurarile medicale
obligatorii. Sursa de finantare- companiile de asigurari medicale. Dirijarea-
decentralizata. Achitarea serviciului medical se face percapita.
• Modelul de tip douglas- sistemul national de asigurare medicala,prin intermediului
statului- characteristic in Canada, Australia. Sursa de finantare – prin bugetele
guvernelor si a strusturilor provinciale, serviciile medicale sunt achitate pe baza
principiului plata pentru serviciu.
• Modelul de tip Semasko - sistemul national de sanitate publica. Sursa de finantare este
statul prin impozit generale accumulate. Planificarea, finantarea si dezvoltarea
centralizata de catre stat.
• Sistemul mix-privat si public characteristic SUA. Principiu de finantare- asigurari
medicale obligatorii si binevole. Statul in SUA exercita functie reglare stricta a
dezvoltarii SSP. In cadrul acestui system serviciile medicale sunt private si mixte.
Spitalele sunt private si publice.Statut finanteaza 2 programe: mediccare( asigurarea
persoanelor in virsta) si medicate (persoanelor sarace,someri)

Obiectivul principal a SSP este imbunatatirea nivelulu de sanitate a populatiei prin asigurarea
accesului, echitatii, eficientei si calitatii serviciului medical. Atingerea acestor obiective este
posibila prin elaborarea unor strategii si tactici eficiente a politicii de sanitate. SSP trebuie sa
fie supuse unui process de evaluare contina a rezultatelor activitatii sale. Sistemul national de
sanitate publica sunt parti componente a proceului complex de dezvoltare sociala si
economica a societatii si contribuabili majori la imbunatatirea calitatii vietii populatiei.
Contradictiile intre moralitatea asistentei medicale populatiei prin actele de solidaritate si
accesibilitate si echitabilitate si partea economico-financiara de retinere a costurilor si
cheltuielilor stau la baza reformelor in SSP.

Reforma in SSP consta in: schimbarea politicii de sanitate si a institutiilor SSP care
promoveaza aceasta politica. Problemele SSP pot fi hotarite prin reforme institutionale, prin
reorganizarea structurilor organizationale, manageriale si reorganizarea institutiilor medicale.
Elementele cheie a reformelor in SSP sunt:
La nivel de procedura-
• reformari structurale dar nu schimbari evolutionare sau de etapa.
• Schimbari directionate dar nu intiplatoare
• Modificarea scopurilor politicii nationale de sanitate publica cu reorganizari
institutionale dar nu prin elaborari de noi sarcini
• Reformari continuie si indelungate dar nu de o singura data
• Reorganizarea pe verticala a SSP sub conducerea executivelor vocale si guvernului
Elementele ale reformelor dupa continut sunt: diversificarea masurilor de reformare si
determinarea caracteristicilor specific nationale a SSP.
Se cunosc urmatoarele metode de reorganizare a SSP:
 Decentralizarea- una din cele mai des metode applicate in reorganizarea SSP. Reprezinta o
transferarea a imputernicirilor si puterii in domenii managmentului ,planificarii si primirii
deciziilor de la nivel national la nivel local.
Se cunosc 4 tipuri de decentralizari –
1. deconcentrarea administrative,prinredistribuirea obligatiunilor administrative de la nivel
national la local, cu pastrarea structurii existente a SSP.
2. transmiterea functiilor- prin care guvernul transmite unele functii ale sale , unor
organizatii neguvernamentale sau executivelor locale in primirea hotarirelor si deciziilor de
structutare si finantare a subsistemelor de sanatate publice
3. delegarea imputernicilor prin care se transmit unor oragne executive locale a posibilitatilor
de planificare si de executare numai a unor laturi de activiate a SSP
4. privatizarea prin care functiile in domeniul asistentei medicale se transmit de catre stat
proprietarului
• Avantajele deconcentrarii- micsorarea nr organelor centrale de administrare si
implementarea de noi idei si activitati
• Avantajele transmiterii functiilor – asigurarea unor posibilitati mai largi in primirea
deciziilor si planificare la nivel local in dependent de situatia specifica creata sub
influenta mai multor factori de decizii
• Avantajele dereglarii imputernicirilor - este micsorarainfluentei organelor centrale si
execuatarea deciziilor si hotaririlor cit mai rapid si efectiv
• Avantajele privatizarii - asig activitatii libere si independente de organele puterii de
stat, de politicieni, in depenedenta de cerintele pietii serviciilor medicale

• Dezavantajele deconcentrarii - aparitita variantelor neacceptabile in activiatatea SSP

• Dezavantajele transmiterii functiilor - lipsa controlului public in stilul si formele de
prestare aserv med
• Dezavantajele delegarii imputernicirilor - scaderea profesionalismului cadrelor
medicale , a aparitia greutatilor si problemelor in asigurarea calitatii si eficacitatii de
activitate in institutie medicale
• Dezavantajele privatizarii - organ monopolurilor care pot face abuz de putre si pot
duce la disparita pietelor mediclae

Reorganizarea SSP prin metoda decentralizarii :

• pana la care nivel se va efectua decentralizarea
• cui trebuie de transmis functiile si de delegate imputernicirile ca urmare a
decentralizarii
• care din functii si sarcini pot fi decentralizate
Rezultatele decentrlalizarii se apreciaza prin gradul de sanatate a populatiei, prin
echitabilitate si accesibilitate la servicii medicale calitative, prin eficacitatea serviciilor
medicale prestate, prin asigurare dreptului pacientului la libera alegere a furnizorului de
servicii medicale.
Metoda bendurului de organizare a SSP are la baza 2 strategii interdependeny
• obtinerea consensului- 1.micsorarea temei fata de schimbarile culturale si sociale ca
urmare a reformei, 2. constientizarea de catre beneficiari a necesitii de reformare a
SSP, 3. formarea formatunilor positive ,grupurilor politice de sutinere a reformelor, cu
izolarea grupurilor care se opun reformelor, 4. formarea unei sustinere positive a
reformelor, explicand avantajele reformelor celor cointeresate si ce vor avea de
castigat de la reforme

• intesificarea (accelerarea) pcrocesului de reforme –1. repartizarea reformelor pe un

termen admisibil, 2.planificarea implementarii reformelor concomintet cu elaborarea
lor , 3. atragerea in reorgsnizarea SSP atat a grupurilor sustinatoare reformelor cat si
celor care se opun cu obtinerea consensului din aceste doua grupe.

Masurile de reorganizare a sis de SP pot fi repartizate in 4 categ

• potentialu si resursele umane, tehnologice, managenriale si finanaciare necesare
reformei
• factorii sociali culturali care pot impiedica sau stimula reforma
• formarea de uniuni politice de reformare a relatiilor care pot stimula reforma
• masuri de proceduri care fiind implemente pot stimula reforma

In cadrul unui SSP pot coexista mai multi parti platitoare

• guvernul
• diferite societati de asig med binevola, private

Sub sistemul finantii serv de sanaate contine urmataorele subsisteme

• de colectare a banilor
• de plata a lucratorilor medicali
• de plata a institutiilor medicale

Asigurarile medicale este modul de restituire a pagubrlot suportate de catre pers juridice sau
fizice prin reimpartirea mijloacelor financiare intre multitudinea participantilor la asigurare,
restituirea pagubelor suportate se efectueaza din fondurile companiilor de asigurare

Functiile
• formarea fondului fifnanciar special de asigurare ca garantie de plata pt rescurile
preluate de catre compania de asigurare
• restituirea pagubelor parvenite pe parcursul asigurarii si sustinerea materiala a
persoanei asigurate
• preintampinarea si minimizarea daunei care presupune un complex fast de masuri ,de
profilaxie, de diminuare efcetelor negative a calamitatilor naturale prin finantarea
acestor masuri de profilaxie.
Asiguratorul este persoana juridica, care in schimbul primei de asigurare incasata de la
asigurati, isi asuma obligatia sa plateasca bineficiarilor asigurati despagubirea ce li se cuvine
in caz de distrugere sau avarie a bunurilor asigurate, sa plateasca suma de asigurare la
aparitia unui eveniment in viata persoanei asigurate sis a plateasca despagubirea pentru
prejudicial produs de acest eveniment asiguratului.

Asiguratul este persoana fizica sau juridica care este detinator de polita de asigurare.
Medicina de asigurare reprezinta un sistem de organizare a sistemului de asigurare a
serviciilor medicale populatiei din teritoriul prin intermediul asigurarilor si prin efectul legii
de asigurare, pentru intreaga populatia asiguratadin teritoriu sau numai unele categorii
sociale sau profesionale ale populatiei.

Asigurari medicale este un gen de asigurare in care riscul sigurat este necesitatea de
mentinere sau de pierdere a sanatatii persoanei asigurate, a uneia sau mai multe grupuir de
maladii-numite asigurari de boala,a anumite stari de sanitate care necesita cheltuieli
medicale,compensatii pentru tratament legate de sanitate si suportate de persoana asigurata.

Asigurarea de asistenta
Reprezintă o parte din asigurările de Sănătate care garantează persoanei . Prestarea de
servicii medicale în caz de necesitate în instituțiile medicale.
Asigurările de Asistență Medicală nu prevăd despăgubiri dacă asiguratul nu a beneficiat de
servicii medicale asigurarea de cheltuieli medicale prevede acoperirea tuturor cheltuielilor
medicale survenite la o persoană asigurată în urma unor anumite situații stipulată în
contractul de asigurare tipurile de asigurare

- asigurare în baza volumului de risc Care este asigurarea în caz de deces, asigurare în caz de
invaliditate sau asigurare cheltuielilor medicale

în baza numărului persoanelor asigurate

-asigurări individuale
-asigurări familie ale
-asigurări colective

-în baza perioadei de asigurare

=asigurare de durată scurtă până la un an asigurare
=de durată medie de la unu până la cinci ani
=asigurare de durată lungă de la șase ani și
=asigurare pe toată viața
-asigurare în baza formei de achitare a plăților cu
=achitarea integrală a sumei de asigurare sau cu
=achitare periodică lunară
în baza formei de achitare a primelor de asigurare achitare

Uniqa achitare anuală achitare lunară,

Următorul tip prin efectul legii medicale obligatorii și achitării benevole. Serviciile medicale
incluse
Principiul funcționalității / servicii medicale curativ diagnostice /servicii medicale
profilactice /servicii medicale de recuperare și reabilitare /servicii medicale de transportare
principiul condițiilor de deservire /servicii medicale de ambulator /servicii medicale la etapa
de transportare /servicii medicale de staționar avantajele asigurării

1 confort financiar în momentul achitării serviciilor medicale în baza poliței de asigurare

medicală
2accesibilitate la servicii medicale calitative
3 asigurarea sănătății este considerat

Obiectivul esențial a unui sistem de sănătate și are ca scop principal realizarea la un nivel
înalt a măsurilor de menținere a plății și distribuirea echitabilă a serviciilor de asistență
medicală particularitățile asigurării medicale în Republica Moldova în Republica Moldova
asigurările medicale reprezintă modelul Bismarck cu particularitățile sale 1 servicii medicale
similare pentru toți contribuabilii 2 stabilirea primelor de asigurare în funcție de venit 3
contribuțiile sunt plătite atât de patron cât și de salariat 4 statul achită contribuțiile stabilite
pentru persoanele social vulnerabile 5 controlul public asupra administrării fondurilor care se
acumulează mijloacele financiare destinate asigurărilor obligatorii de asistență medicală
sursele financiare a sistemului de asigurare obligatorie de asistență medicală sunt: /
întreprinderile /organizațiile /institutiile /cetățenii /organele administrării publice centrale și
/administrării publice locale (primăriile) sistemul de Sănătate Publică în Republica Moldova
se bazează pe următoarele principii 1 solidaritate între generații între persoanele sănătoase și
cele bolnave 2 echitatea în acordarea serviciilor medicale inclusiv Persoanelor din grupuri
sociale vulnerabile 3 accesul Universal al populației la servicii medicale calitative Finanțarea
sistemului de Sănătate Publică din fondurile publice formată din taxe și impozite precum și
din contribuții obligatorii 4 preocuparea pentru îngrijirile primare de Sănătate inclusiv de
Prevenire a maladiilor acordate de către medicul de familie 5 descentralizarea economico-
financiară a sistemului de sănătate publică și asigurarea unui grad de autonomie înalt a
prestatorilor de servicii medicale 6 garantarea calității îngrijirilor de sănătate prin acreditarea
instituțiilor medicale și acordarea de licențe pentru activitate medicală volumul serviciilor
medicale încadrate în asigurările obligatorii de Asistență Medicală 1 Asistență Medicală
primară 2 Asistență Medicală de Urgență prespitalicească 3 Asistență Medicală specializată
de ambulator 4 asistență medicală spitalicească Compania Națională de asigurări medicale
are următoarele... 1. organizarea, desfășurare și administrarea asigurării obligatorii de
Asistență Medicală și realizarea unor tipuri de asigurare inclusiv facultativ care au atribuție
la medicină și sănătate 2 Finanțarea instituțiilor medicale in baza contractelor încheiate
pentru servicii medicale prestate persoanelor asigurate 3 apărarea intereselor persoanelor
asigurate cu Exercitarea controlul calității și volumului de Asistență Medicală acordată
asiguratul 4 organizarea și Finanțarea acțiunilor prin care se promovează modul sănătos de
viață și îmbunătățirea mediului ambiant polița de asigurare Este un document emis de către
compania națională de asigurări în medicină prin care se certifică încheierea unui contract de
asigurare între persoana fizică sau juridică și companii precum și dreptul respectiv a
persoanei la Asistență Medicală în cazul apariției unor maladii sau Afecțiuni beneficiile
persoanei asigurate 1- acces la toate serviciile medicale incluse programul unic 2- asistență
medicală oportună și calitativă 3- minimizarea cheltuielilor din cont propriu, pentru sănătate,
servicii profilactice menite să micșoreze riscul de îmbolnăvire din bugetul de stat fiind
asigurate următoarele categorii de cetăți - /invalizii /studenții de la instituțiile de învățământ
secția zi și /elevii din învățământul secundar Profesional, d in bugetele administrației publice
locale fiind asigurați /pensionarii, /șomerii, /copiii de vârstă preșcolară, /elevii din
învățământul primar gimnazial și liceal.

Tema 5

Hotărârea de guvern numărul 1387 din 12 10 în 2007 privire la aprobarea programului Unic
al asigurării obligatorii de asistență medicală

Ordinul Ministerului Sănătății muncii și protecției sociale și a companiei naționale de

Asigurări în medicină din 31 decembrie 2019 numărul 1515/ 375 privind aprobarea
criteriilor de contractare prestatorilor de asistență medicală în cadrul Sistemului de Asigurări
obligatorii de asistență medicală
managementul asistentei medicale primare

Ordinul Ministerului Sănătății Republicii Moldova și companiei naționale de Asigurări în

medicină(CNAM) numărul 1087/ 728 din 30 decembrie 2016 despre aprobarea
regulamentului privind înregistrarea persoanei la medicul de familie din instituțiile medico-
sanitare publice ce prestează asistența medicală primară în cadrul asigurării obligatorii de
asistență medicală.

Hotărârea Guvernului numărul 988 din 10 octombrie 2018 pentru aprobarea regulilor de
organizare a asistenței medicale primare , în baza acestei hotărâri este Ordinul Ministerului
Sănătății 695 din 13 octombrie 2010 cu privire la asistență medicală primară din Republica
Moldova.

Ordinul Ministerului Sănătății numărul 1038 din 23 -12 - 2016 cu privire la aprobarea listei
a indicatorilor de performanță a activității instituțiilor medico sanitare publice și
regulamentului privind modul de evaluare a indicatorilor de performanță a activității
instituției medico sanitare publice.

Ordinul Ministerului Sănătății din 31 decembrie 2019 și al companiei naționale de Asigurări

în medicină numărul 1516/376 cu privire la indicatorii de performanță din asistența
medicală primară.

Legea Parlamentului RM numărul 411 din 1995 lege despre ocrotirea sănătății
ordinul numărul 46 al Ministerului Sănătății 10.02 .2016 cu privire la modificarea și
completarea Ordinul Ministerului Sănătății numărul 695 din 13 octombrie 2010 cu privire
la asistență medicală primară din Republica Moldova
(obligatiunile-drepturile med. de familie, structura asistentei med primare)
managementul asistenței medicale primare

managementul serviciului de Asistență Medicală primară - asistența medicală primară

conform definiției propusă de OMS reprezintă o formă de bază a asistenței medicale esențial
necesară și Universal accesibilă persoanelor și familiilor din comunitate prestate prin
mijloacele acceptabile cu participarea lor integrală și la un cost pe care comunitatea și țara
le pot permite.

Asistența medicală primară este o parte integrată din sistemul Național de sănătate publică,
este nucleul asistenței medicale prestate populației în procesul Global de dezvoltare Socială
și economică a țării a comunității respective.

Elementele strategice ale asistenței medicale primare sunt:

1 - orientare serviciilor medicale în direcția asistenței medicale primare care trebuie să

devină nucleul Sistemului Național de sănătate publică iar asistența medicală secundară și
terțiară să aibă rol consultativ

2 distribuția echitabilă prin care serviciile de sănătate să fie în mod egal accesibile pentru
întreaga populație la nivel rural și Urban pentru cei bogați și pentru cei săraci

3 implicarea comunității prin care fiecare membru al comunității trebuie să participe activ la
planificarea și formarea politicii de sănătatea la asigurarea drepturilor pacienților la Asistență
Medicală prestată în țară precum și alegerea liberă de către pacienți a medicului de familie în
instituțiile medicale

4 - elaborarea concepții politicii sanitare prin care se prevede determinarea criteriilor a

nivelului de trai al populației și al mediului ambiant ca o abordare Intersectorială în sistemul
de Sănătate, integrarea se efectuează prin servicii sociale și ONG-uri care cuprinde
activități de nutriție, educație, de condiții de trai, de condițiile de muncă.
5 - concentrarea asupra asupra activității de Prevenire de profilaxie Care este rolul important
și esențial ale medicului de familie prin care poate depista mai ușor factorii de risc și poate
cunoaște mediul în care trăiește bolnavul acasă la locul de muncă în societate
6 elaborarea tehnologiilor corespunzătoare cu folosirea rațională a lor a resurselor existente
inclusiv repartizarea efectivă a resurselor cu distribuirea lor de la Sectorul spitalicesc la cel
primar.

Principiile care stau la baza dezvoltării sistemului asistenței medicale primare sunt:

1 Finanțarea separată a sistemului de Asistență Medicală primară de sistemul de asistență

medicală specializată și de staționar 2 asigurarea concurenței și Autonomiei, gestionarea
instituțiilor medicale primare 3 Finanțarea prioritară a serviciilor medicale primare în
teritoriu 4 descentralizarea funcțiilor manageriale 5 excluderea dublării serviciilor medicale 6
planificarea volumului serviciului de bază după necesitățile reale ale populației.

Structura asistenței medicale primare:

linia întâia se află instituțiile centrelor medicilor de familie

următorii sunt centre de sănătate și al treilea sunt oficiile medicilor de familie.
funcțiile și drepturile instituțiilor centrelor medicilor de familie.

1. Promovarea politicii de dezvoltare și reformare a asistenței medicale primare prin

dezvoltarea și fortificarea continuee a medicinei de familie a cărei obiective sunt: -
promovarea sănătății și prevenirea îmbolnăvirilor, - păstrarea și promovarea sănătății mamei
și copilului - prevenirea și controlul maladiilor transmisibile - realizarea programului de
planificare a familiei și - prevenirea și combaterea maladiilor a incapacităților de
muncă(traumatisme,accidente, maladiii cario vasc)

2. Organizarea și coordonarea procesului liberei alegeri a medicului de familie

3. Promovarea modului sănătos de viață pentru prevenirea maladiilor complicațiilor acestor
maladii și pentru fortificarea sănătății pentru diminuarea acțiunii factorilor de risc

4. Organizarea și efectuarea măsurilor de profilaxie primară secundară în conformitate cu

normele stabilite

5. Organizarea și coordonarea procesului curativ diagnostic, măsurilor de supraveghere și

reabilitare a pacienților
6. evaluarea trimestrială și anuală a volumului și calității asistenței medicale primare din
teritoriu.

Structura centrelor medicilor de familie:

managerul centrului medicului de familie alături de care este asistenta

medicală majoră, cabinetul de statistica medicală.
În cadrul centrului medicilor de familie sunt:
1- trei - patru secții de Medicină Generală
2 - secția sănătatea femeii
3- secția stomatologie
4- fizioterapie și recuperare medicală
5- cabinetele medicilor specialiști (urologi, chirurg, infecționist)
6- cabinetele de investigații și laborator.
funcția medicină generală în cadrul centrului medicului de familie are următoarea organizare
- registratură - cabinetele medicilor de familie - postul asistenței medicale - coordonatoare
cabinetul de Triaj - cabinetul medicului pediatru - sala de lucru al asistentelor medicale - sala
de lucru a medicilor de familie și - cabinetul de statistică medicală

genurile de activitate a medicului de familie sunt

1 profilaxia diagnosticul și tratamentul cu supravegherea medicală a pacientului și cu
reabilitarea pacientului după tratament
2 acordarea asistenței medicale de urgență și ajutorul medical în situații extremale
3 efectuarea manipulațiilor medicale
4 servicii organizatorice de asistență medicală a pacientului
 documentația medicală a medicului de familie care trebuie evidențiată
1 formularul fișa medicală a bolnavului de ambulator
2 formularul registrul medicului de familie pentru Evidența gravidelor
3 formularul registrul de Evidență a stării de sănătate a populației din teritoriu
4 formularul registrul de Evidență a stării de sănătate a populației cu boli cronice
5 registrul de Evidență a stării de sănătate a femeii șase registrul de Evidență a stării de
sănătate a copiilor

indicatorii activității medicului de familie

prima grupă - indicatorii cantitativi
1 numărul de bolnavi deserviți la primire
2 numărul de bolnavi deservițu la domiciliu prin vizite active sau
3 numărul de bolnavi trimiși în staționarul de zi sau spitalizați în mod programat sau de
urgență

4 numărul de bolnavi aflați la evidență medicală de supraveghere pe grupe (copii adolescenți

femei gravide invalizi participanți la diferite războaie)
a doua grupă - indicatori calitativi

- natalitatea -mortalitatea generală -mortalitatea infantilă -mortalitatea maternă

-mortalitatea perinatală -mortalitatea în vârstă aptă de muncă -sporul natural al populației
-indicatori ai morbidității generale -indicatorii complicațiilor care apar pe parcursul anului la
diferite grupe de bolnavi -cota copiilor sub un an de alimentație naturală
-indicele de sănătate a copilului în primul an de viață -ponderea copiilor de vârstă fraged în
grup risc de îmbolnăvire și structura acestui grup

în obstetrică și ginecologie- Evidența gravidelor până la 12 săptămâni de sarcină Unde la

nașteri înainte de termen și planificarea familială

indicii cuprinderii populației cu metode de imunoprofilaxia la diferite grupe de vârstă

tema 6

managmentul asistentei medicale spitalicesti

Asistenta medicala spitaliceasca acorda servicii specializate in cazul unor maladii grave, care necesita
abordarea mai coplecta in aspectul stabilirii diagnosticului, cu utilizarea metodelor complicate calitative de
investigare, de interventie chirurgicale si de supraveghere medicala permanenta.
Asistenta Medicala Spitaliceasca se realizeaza in spitalele autorizate si acreditate conform legii, actelor
normative in vigoare in conditiile in care tratamentul de ambulator sau la domiciliu a persoanelor bolnave nu
este eficace, sau starea bolnavului este extremala, sau daca spitalizarea este necesara stabilirii diagnosticului
maladiei suportate si profilului de tratament necesar.
Spitalul este unitatea medico-sanitara, inzestrata cu paturi de utilitate publica, ca personalitate juridica,
publica sau privata cu spatiu patrimonial sau nepatrimonial si asigura servicii medicale de specialitate in
stationar fiind si centru de instruire a personalului medical.
 Serviciile medicale spitalicesti prestate populatiei se repartizeaza conform profilului de desfasurare a
activitatii spitalului sau sectiei spitalicesti.
Spitalele sunt implicate in acordarea asistentei medicale de urgenta sub 3 aspecte:
1. Asistenta pacientului cu urgente medico chirurgicale la nivelul departamentului medicina de urgenta
formata in cadrul sectiei de internare cu transferarea ulterioara la etapa de ambulator.
2. Acordarea asistenteii mededicale specializate la nivel de sectie specializate fara internarea pacientilor.
3. Asistenta medicala pacientilor cu urgente medico chirurgicale care necesita terapie intensiva, tratament
chirurgical, tratament de reabilitare in cadrul serviiciilor specializate intraspitalicesti

Se cunosc servicii medicale spitalicesti se repartizeaza conform profilului de desfasurare a activitatii:

- De profil terapeutic
- De profil chirurg
- Si de alte servicii medicale

Serviciile medicale spitalicesti cuprind urmatoarele functii- genuri de activitati:

1. Consultatia bolnavilor
2. Investigatia bolnavilor
3. Stabilirea diagnostiului si confirmarea lui
4. Aplicarea tratamentului medical chirurgical sau de recuperare
5. Ingrijire, repartizarea de medicamente, repartizarea de material sanitare, cazare si alimentatie curative
dietica a bolnavilor

Asistenta med spitaliceasca se indica- asigura :

1. In cazurile acute de imbolnavire
2. Sau in acutizarea maladiilor cornice.

Criteriile care stau la baza internarii in spital a bolanavilor sunt:

1. Cazurile acute: urgente medico chirurgicale sau alte situatii in care este pusa in pericol viata pacientului,
in cazul cand diagnosticul nu poate fi stabilit in conditii de ambulator pentru ca starea de sanatate a
bolnavului necesita investigatii care nu pot fi efectuate in regim de ambulator sau pentru ca pacientul este
nedeplasabil precum si in cazul cand tratamentul nu poate fi aplicat in conditiile asistentei medicale
ambulatorie deoarece se aplica tratamentul sub supravegherea medicala continua ,pacientul devine
nedeplasabil sau necesita izolare, carantina.
2. Cazuri de acutizare a maladiilor cornice cand ele necesita tratam. medical terapeutic sau chirurgical sub
supraveghere medicala
3. Cand serviiciile medicale paliative sunt necesare: in caz de transplant de org , in conditiile stabilite pris
acte normative de standartele nationale si international
Cazul situatiilor bine justificate de med de fam care solicita internarea bolnavului prin seful sectiei

Spitalele se clasifica dupa anumite criterii:

1. In functie de teritoriu:
-spitale republicane,
-spitale municipal si orasenesti,
-spitale rationale

2. In functie de specificul patologiei:

-spitale generale,
-spitale de urgente medicale,
-spitale specializate
-spitale pentru bolnavii cu afectiuni cornice

3. In functie de modul de infiintare si organizare a spitalelor, precum si de

statutul juridic al proprietatii
-spitale publice organizate ca institutii publicer,
-spitale private organizate ca persone juridice cu drept privat ,
-spitale mixte

4. In functie de modul de finantare:

-spitale cu finantare din fonduri publice,
-spitale cu finantare din fonduri private,
-spitale cu finantare mixta

5. In functie de predestinatie:
-spitale clinice
-spitale universitare

6. In functie de competente profesionale:

- Spitale de categoria 1 care au competente profesionale maxime, devin spitalale clinice, spitale universitare
sau institutii nationale de cercetari in domeniu
- Spitale de categoria a 2 care au competente profesionale superioare: spitale republican si de interes
interraionale
- Spitale de categoria 3 au competenta profesinala extinsa: spitalele municipale, spit. orasenesti
- Spitale de categoria a 4 care au competenta profesionala de baza: spitalele locale zonale

Se mai cunosc spitale durata

De scurta durata-care acorda
Spitale de lunga durata
In scopul imbunatatirii manangimentului asistentei medicale spitalicesti este necesar de a avea urmatoarele
rezultate:
1. Conformarea spitalului la cerintele europene
2. Stabilirea cerintele clare fata de responsabilii pentru dezvoltarea si modernizarea bazei tehnic materiale a
spitalului
3. Sporirea eficacitatii si calitatii serviciilor medicale spitalicesti
4. Dezvoltare serviciilor medicale alternarnative spitalizarii clasice
5. Optimizarea activitatii spitalelor
Tipuri de spitalizare standartizate
1. Spitalizarea discontinue:
Spitalizarea de o zi ce asigura asist. medicala curativa si de recuperare efectuarea investigatiilor si
examinarilor, manipulatiilor terapeutice in 12 ore.
Spitalizarea saptamanala forma de internare cu timp redus cand investigatii, examinari si procedeiele
terapeutice se efectuiaza in aceiasi perioada de timp 12 ore.
2. Spitalizarea continue care poate fi totala cu asigurarea asistentei medicale curative si de recuperare
neintrerupta si poate fi partial forma care se foloseste la starea cand pacientul poate dormi seara acasa
Tipuri de spitalizare aplicate in RM:
- Spitalizare integrala,
- Spitalizare programata,
- Spitalizare partiala,
- Spitalizare de scurta durata,
- Spitalizare de urgenta,
- Spitalizare de lunga durata
Managmentul spitalului dispune de urmatoarele mijloace:
1. sisteme de imbunatatire globala a managimentului operational
2. sisteme si mijloace de optimizare a procedurii administrative si financiare
3. sisteme si mijloace pentru imbunatatirea utilizarii resurselor interne ale spitalului
4. sisteme si mijloace de imbunatatire a proceselor de ingrijire clinica a bolnavilor
5. sisteme si mijloace de imbunatatire a managementului relatiilor cu pacuientul
Managerul spitalului trebuie sa posede competente multiple care pot fi clasificate in 3 gupe :
1. Abilitatea tehnica de a folosi cunostintele profesionale si expertiza pentru a indeplini o sarcina specifica
2. Abilitati interpersonale pentru a coopera si pentru a lucra efectiv in echipe
3. Dispunerea de capacitate conceptuale si strategice pt analiza critica a informatiilor acumulate cu
elaborarea masurilor de solutionarea a problemelor aparute
In aspectul functionarii in baza principiilor calitatii serviciilor medicale spitalicesti, colectivul spitalului
trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
1. sa fie orientat catre utilizator, bolnav
2. sa considere calitatea o prioritate absoluta
3. sa fie o implicare activa a conducerii spitalului in prestarea serviciilor medicale calitative
4. sa aiba drept scop satisfactia utilizatorului intern si extern
5. sa-si bazeze activitatile pe date concrete
6. sa aiba capacitatea de interventie rapida daca apar probleme
7. sa orienteze actiunile colectivului catre cea ce este necesar in acordarea asistentei medicale calitative
8. sa stabileasca sandarte de control
9. sa respecte valoarea umana a angajatilor
Indicatorii de control a calitatii procesului curativ in spitale sunt
Durata medie de spitalizare a pacientului
Letalitatea in primele 24 de ore de la spitalizare
Activitatea chirurgicala
Structura operatiilor efectuate
Prezenta complicatiilor in timpul operatiilor
Frecventa utilizarii diferitor tipuri de anestezie
Letalitatea postoperatorie
Structura bolnavilor externati
Prezenta infectiilor nozocomiale
Divergenta diagnosticului clinic cu cel morfopatologic
Finantarea spitalelor se efectuiaza pe urmatoarele cai:
1. finantarea integral din bugetul de stat sau de la bugetele locale pt spitalele rationale
2. finantarea integral din venituri extrabugetare prin sisteme de asigurari medicale obligatorii de asistenta
medicala
Popualti 150 mii supraf 100km2 supraf Agricola 80 km2
80 mii femei,18-44 ani 40 mii
Din nr tota 30 mii 0-18 ami
30mii mai in virsta de 60
Din nr populatiei apta de munca 10 mii cu dizabil
La sat 9 mii
Au olecat din localitat 20 mii au sosit 5 mii
Au fost inreg 1400 casatorii si 1000 de divorturi
Sau nascut 8 mii -50 morti ,3500 fetite vii
Au decedat 7000
Mame 20 copii pina la 1 an 800

Densitatea populatiei-1500
Rural urban-0,06% rural 0,94% urban
Indicatori de calculate femei 53.33% din total, barbati 46,66
20% 0-18
20% 60+
60% adulti
Indicele intensive-rata natalitatii- 53%, rata mortalitatii generale-6,66% ,infantile-106,25

Populatia-50 mii

Sau adresat la medic 10 mii

Din ei 1 mie cu gripa, 2 mii maladii canceroase, 2,5 mii maladii cardiovasculare,3 mii trauma, restul alte
maladii.Din 10 mii ,4 mii sau adresat prima data

La o fabrica activau 2 mii de muncitori,pe parcursul anului sau imbolnavit 800 care au lipsit de la serviciu
76 de mii zile , 5mii au trecut control profilactic din ei 200 cu maladii

Indicatti de morboditate tipuri

Morbiditate generala

Incidenta dupa criteriu medical- 4 mi /50 mii*10 mii=800

Prevalenta-6 mii/50 mii*10 mii=1200

Indicele afectiunii patologice 200/ 50mii*10 mii=40

Indicele de studio a morbiditatii epidemic

Indicele de apreciere a m cu incap de munca-800/2 mii *100=40 lucratori

Nr de zile cu incap temporara de munca- 76 mii/2 mii *100=3800

Durata medie a unui caz- 76 mi/800=95

Locuitori - 2000

Sau imbolnavit sis au adresat la medic 500 pers 150 prima data

La evid de supraveg 750

La domiciliu 800 vizite- 200 vizite active

au fost spitalizati 150 de bolnavi din ei 40 in stationar de zi

Sau nascut 60 de copii din 56 vii

Au decedat 30 dintre care 10 in virsta de 20-60 ani

Au decedat 4 copii pina la un an si 2 mame

Calculate indicatorii activitatii

300 paturi

Tratati 8000, 100000 zile/pat

In primele 24 ai decedat 30 bolnavi

Din cei 2500 chirurg, 2000 terapeutice somatice, 500 ginecologici, 300 nasteri ,restu alte

Au fost operati 2500 dupa decedati 10, Complicatii 50

5 cazuri divergenta diagnozelor clinic simorfopat din 40 decedati la spital

De calculate indicatorii activitatii spitalului

a) Durata medie de spitalizare a bolnavului la pat:

Nr zile pat/Nr pacienți externați,decedați; 12,2

b) Rulaj pat:

Nr bolnavii internați/Nr paturi mediu anuale; 26,7

c) Durată medie de utilizare a părului în an:

Nr zile pat/Nr paturi mediu anuale; 333,3

d) Letalitatea spitalicească:

(Nr bolnavii decedați în staționar/Nr bolnavi externați, decedați)*100; 0,5

e) Durată medie de inactivitate a patului:

365-Nr mediu de zile pat exploatat în an/Rulaj pat;

f) Ponderea locuitorilor rurali:

(Nr locuitori rurali internați/Nr total internați)*100;

g) Durată mediere de tratare:

Nr zile-pat spitalizare/Nr bolnavi externați;

h) Durata medie de tratare după unele maladii:

Nr zile-pat spitalizare cu maladia dată/Nr bolnavii externați cu maladia dată;

i) Letalitatea spitalicească după unele maladii:

(Nr decedați cu maladia dată/Nr externați+decedați cu maladia dată)*100;