Populatia Pamantului

Ce este populatia?
 Populatia - reprezintă numărul total de oameni care trăiesc pe Pământ
într-un anumit moment. În iulie 2015 populația globului pământesc era de
7.3 miliarde de oameni. Se preconizează ca populația globală va ajunge la 9
miliarde în 2040, și 10 miliarde în perioada 2060–2065.
 Pe planeta noastră trăiesc 7 miliarde de oameni, iar la fiecare cinci zile se nasc
încă un milion. În prezent, populatia globului este de 10 ori mai mare decât
acum 400 de ani. Explozia demografică a avut loc datorită îmbunătățirii
standardelor de trai și medicale, ceea ce a permis oamenilor să trăiască mai
mult decât în secolele anterioare. În același timp, rata nașterilor - numărul de
nou-născuți din fiecare familie - staționează la un nivel ridicat în multe zone
ale globului. Până când această rată va scădea semnificativ, populația lumii va
continua să crească, putând ajunge în anul 2050 la circa 10,5 mld. loc.
Actualmente, creșterea populației are loc cu preponderență în țările în curs de
dezvoltare - acele state cu nivel industrial și tehnologic limitat. Majoritatea
acestor țări se află în Asia și Africa, și parțial în America de Sud și Centrală.
Repartizarea populatiei:
 Cei peste 7 miliarde de oameni de pe Pamant nu sunt repartizați în mod
uniform pe suprafața acestuia. Pentru a-și duce traiul, ei preferă
anumite zone, în timp ce pe altele le ocolesc. Cei mai mulți dintre
locuitorii planetei trăiesc în emisfera nordica. De asemenea, regiunile cu
clima temperat-continentală, respectiv temperat-oceanică, sunt mai
bine populate decât regiunile cu climă caldă sau rece. Întotdeauna
oamenii au avut intenția să se stabilească lângă apele curgătoare sau pe
coastele marine. La fel, numărul așezărilor omenești din zona de campie
este superior celui din zonele de deal, de podis și de munte. Oamenii
preferă să trăiască acolo unde mediul geografic le permite să-și
construiască locuințele, să-și asigure hrana cultivând plante tehnice și
furajere și crescând animale (bovine, ovine, porcine, caprine, cabaline
etc.), sau unde pot desfășura activități industriale sau comerciale.
Populația planetei pe parcursul anilor 1800 – 2100 conform mai multor
statistici stabilite de UN 2004 projections.
Dinamica populatiei:

 Natalitatea
 Mortalitatea
 Migratia
 Consumul de droguri
 Consumul de alcool
Ce reprezinta NATALITATEA?
 este frecvența nașterilor de copii vii în cadrul unei populații, exprimată prin
raportul dintre numărul de nașteri dintr-un an și efectivul populației;
 este elementul dinamic, activ al bilantului natural și cunoaște o mai mare
variabilitate în spațiu și timp, întrucât poate fi mai ușor de controlat și de
influențat decât mortalitatea;

 Valorile natalității potențiale erau și sunt influențate de câțiva factori:

 starea de sănătate: ameliorarea stării de sănătate a populației feminine, în

special, contribuie la creșterea valorilor natalității;
 structura pe grupe de vârstă și sexe: populații îmbătrânite sau feminizate se
înscriu cu valori mai mici ale natalității potențiale decât cele dominate de tineri
adulți și cu o structură pe sexe echilibrată;
 condițiile climatice determină valori reduse ale natalității acolo unde au
manifestări extreme - climatul polar si subpolar, în care resursele de hrană sunt
limitate iar popularea este relativ recentă
Ce presupune cresterea natalitatii:

 Problema populatiei este perceputa ca una importanta si foarte importanta

pentru Romania. Natalitatea scazuta este o problema in special din cauza
dezechilibrului intre generatii. De aceea se incearca crearea unei strategii
pentru cresterea natalitatii.
 Cresterea natalitatii este sau poate fi influentata de urmatorii fatori:
    Factori economici: - conditia de viata;
 - dezvoltarea economica;
 - nivelul de trai;
 - cresterea sau declinul economic;
 - inflatia;
 - piata valutara.
Factori politici:
- prevederile Codului Muncii si Codului Familiei;
 - sistemul de alocatii pentru copii;
 - surse de finantare;
 - politica de planificare familiala, inclusiv legislatia privind avorturile
 Factori subiectivi:
 - atitudinea fata de copii;
 - numarul de copii doriti;
 - numarul de copii realizati;
 - metode si mijloace contraceptive.
   Factori sociali:
 - prelungirea scolaritatii;
- gradul de angajare a femeilor in activitatile socio-economice.
   Factori demografici:
- distributia pe sexe;
 - structura populatiei, in special a populatiei feminine pe grupe de varsta;
 - nuptialitatea si divortialitatea.
    Factori tehnologici
    Cauze medicale
   Cauze fiziologice
    Factori sociali-culturali
    Mijloace pentru limitarea nasterilor (avortul si contraceptia)
Fazele si activitatile pentru crearea
strategiei de crestere a natalitatii:
 Activitati necesare in elaborarea strategiei de crestere a populatiei:
 – strangerea informatiilor necesare pentru a avea o imagine clara a problemei cresterii natalitatii;
 – centralizarea si analizarea informatiilor;
 – propunerea de masuri in legatura cu cresterea natalitatii;
 – hotararea asupra masurilor care pot fi luate in vederea elaborarii strategiei de crestere a
natalitatii;
 – consultanta pentru realizarea masurilor luate in vederea obtinerii obiectivului propus: cresterea
natalitatii;
 – publicarea acestor masuri;
 – alocarea bugetului pentru finantarea masurilor luate;
 – aducerea unor experti care sa contribuie la clarificarea aspectelor tehnice in vederea anumitor
masuri luate;
 – obtinerea aprobarilor pentru punerea in practica a fiecarei masuri luate;
 – implementarea masurilor luate;
 – elaborarea masurilor in cadrul serviciilor si directiilor generale;
 – angajarea de resurse umane;
 – punerea in practica a masurilor luate;
 – realizarea unui plan de contingenta;
 – efectuarea unui recensamant la sfarsitul perioadei, in scopul obtinerii de date statistice privind
numarul nou-nascutilor.
Rata natalitatii pe glob:
Ce reprezinta mortalitatea?
 Mortalitatea ca fenomen demografic se referă la frecvenţa
deceselor într-o anumită populaţie şi pentru un interval
delimitat de timp. Spre deosebire de natalitate şi
fertilitate, mortalitatea constituie componenta negativă a
mişcării naturale a populaţiei
 mortalitatea influenţează creşterea numerică a populaţiei
şi structura acesteia pe grupe de vârstă;
 mortalitatea este utilizată ca indicator de bază în
măsurarea stării de sănătate a populaţiei;
 pe baza situaţiei deceselor se pot identifica şi ierarhiza
problemele de sănătate dintr-o populaţie şi se pot
formula astfel obiectivele în cadrul proiectelor şi
programelor de sănătate;
 face posibilă evaluarea eficacităţii serviciilor de sănătate.
Mortalitatea generala pe glob:
 Tendinţa de scădere în ultimele decenii a mortalităţii
constatată peste tot în lume, dar mai ales în zonele
industrializate a fost urmată aici de o uşoară
creştere de dată recentă, fapt pus pe seama
îmbătrânirii demografice a populaţiei şi a creşterii
ponderii vârstnicilor, prin creşterea speranţei de
viaţă.
 Regiunile unde se constată rate mari de mortalitate
sunt: Africa de Vest (15 0/00), Africa de Est (16 0/00),
Africa Centrală (16 0/00). Ţările cu mortalitate mai
mică de 5 0/00 sunt: Libia, Panama, Mexic, Costa
Rica, Republica Dominicană, Jamaica, Chile,
Paraguay, Kuwait, Emiratele Arabe, Qatar,
Singapore, Malaiezia, Tadjikistan.
 Mortalitatea generală pentru Europa este de 11
0
/00. În nordul şi vestul continentului nivelul este
de 10 0/00, în timp ce Europa Centrală şi de Est
se caracterizează printr-un indice brut de 14 0/00

 România (2010) 12,1 decese la 1000 locuitori.

 Spor/deficit natural = Nr. nascuti vii-nr.
decese
 = - 2,2 persoane la 1000
locuitori
Mortalitatea Specifica:

 Indicatoriispecifici de mortalitate permit o

analiză mai nuanţată a fenomenului
pentru diferite subpopulaţii. Aceste rate se
pot calcula în funcţie de:
 grupa de vârstă;
 sex;
 rasă;
 mediu de rezidenţă (urban/rural);
 cauza de deces.
 Analiza deceselor pe sexe
evidenţiază o supramortalitate
masculină. Aceasta coexistă cu o
supramorbiditate feminină, cazurile
de boală diagnosticate şi raportate la
femei fiind mai numeroase.
Mortalitatea specifică pe cauze de
deces
 În România, principalele cauze de mortalitate (2010) au fost
reprezentate de:
 - bolile ap. circulator 729,6 decese la 100.000
locuitori
 - tumori 221,7 decese la 100.000
locuitori
 - bolile digestive 77,5 decese la 100.000
locuitori
 - bolile ap. respirator 59,4 decese la 100.000
locuitori
 - accidente, traumatisme 56,1 decese la 100.000
locuitori
Ce este MIGRATIA?
 Migraţia este un fenomen ce constă în deplasarea unor mulţimi de
persoane dintr-o arie teritorială în alta
Cauzele migratiilor azi:

Economice
Sociale
Politico-strategice
Religioase

Forme de migraţie:
Imigraţie (ansamblul intrărilor)
Emigraţie (ansamblul ieşirilor)
Migratiile si globlizarea:
 În secolul XX migraţia internaţională a devenit unul din
factorii esenţiali ai globalizării alături de mobilitatea
capitalurilor, a tehnologiilor şi informaţiilor. Migraţia a fost
dintotdeauna parte a schimbărilor sociale la nivel global
precum colonizările, industrializarea sau războaiele
mondiale. În ultimii 40 de ani numărul migranţilor la nivel
mondial s-a dublat cu toate că procentul acestora din
populaţia globală a rămas constant. în prezent sunt 175
milioane de migranţi în lume sau altfel spus 3.5 % din
populaţia globală.
 In secolul al XX-lea,sensul migratiei s-a modificat , Europa devenind
din sursa de emigranti,destinatie pentru imigranti.In acelasi timp ,s-a
produs o zonare a emigratiei , dar si a mobilitatii fortei de munca din
interiorul statelor
 Masiva migratie a fortei de munca din zona rurala in cea urbana nu
este o caracteristica doar a tarilor industrializate; aceasta tinde sa
devina un fenomen general.
Pretul platit la nivelul individului , este ruperea de traditie si adesea de
propria familie ,insingurare , o anume vulnerabilitate ce decurge din
dependenta accentuata de locul de munca, o inasprire a relatiilor
cu ceilalti ca rezultat al concurentei pentru posturi bine platite.
Ce probleme apar?

Ceea ce genereaza ingrijorare si preocupare

pentru guvernele tarilor dezvoltate este insa
emigratia dinspre tarile defavorizate catre
cele bogate.
Fenomenul cel mai ingrijorator ,care pare
imposibil de controlat,este cel al emigratiei
ilegale,deoarece ea inseamna,inainte de
toate,munca la negru ,trafic de persoane si chiar
o forma moderna a sclaviei,in care omul devine
captiv al unui sistem bine pus la punct.Ea este
motivată în mare măsură de condiţiile de viaţă
precare din statele de origine.
Romania-studiu de caz:
 Ţările din Europa de Est s-au reintegrat în economia
mondiala în urma prăbuşirii sistemului socialist în anii ’90.
Pentru ţările din această regiune migraţia este foarte
importantă pentru că sunt implicate ca ţări de
origine/destinaţie pentru unul din cele mai importante
pattern-uri migraţioniste din lume. Particularităţile
migraţionismului practicat încă de la începutul perioadei de
tranzitie în România îşi exercită influenţa asupra
dezvoltării economice atât în prezent cât şi în viitorul
apropiat. În anii ce au urmat revoluţiei s-au inregistrat
creşteri importante ale emigraţiei internaţionale ca efect
direct al interdicţiilor impuse de regimul comunist
 Această reacţie de eliberare, de valorificare a dreptului de
a călători în afara ţării a caracterizat o primă fază a
migraţiei internaţionale în noua Românie postcomunistă.
Ulterior, pe fondul reformelor şi a perioadei de tranziţie la
economia de piaţă, motivaţia migranţilor a devenit de
natură economică. Migraţia este o parte importantă a
tranziţiei în România şi continuă să aibă un rol esenţial şi
în prezent. Devenită strategie de viaţă migraţia
circulatorie a forţei de muncă a fost analizată de sociologi
în condiţiile în care, în prezent, este cea mai dinamică
formă de mobilitate socială din România
Ce sunt drogurile?

 Drogul este o substanţă solidă, lichidă sau

gazoasă, care introdusă în organism modifică
imaginea asupra propriei persoane şi asupra
realităţii înconjurătoare.
 Folosirea abuzivă poate crea dependenţă
fizică şi psihică sau tulburări grave ale
activităţii mintale şi ale comportamentului.
Terminologie specifica:
 Toxicomania- starea de intoxicaţie periodică
sau cronică determinată de consumul repetat
al unui drog.
 Toleranţa- necesitatea administrării unei
cantităţi tot mai mari de droguri pentru
obţinerea aceluiaşi efect.
 Supradoza- introducerea în organism a unei
cantităţi mai mari de substanţă decât poate
suporta acesta şi care poate produce moartea
 Sevrajul- reacţiile organismului la încetarea
administrării drogului.
Clasificarea substantelor psihoactive:

 ALCOOL
 AMFETAMINE SAU SUBSTANŢE AMFETAMIN-LIKE
 CAFEINĂ
 CANABIS
 COCAINĂ
 HALUCINOGENE
 INHALANTE
 NICOTINĂ
 OPIACEE
 PHENCYCLIDINĂ
 SEDATIVE, HIPNOTICE SAU ANXIOLITICE.
Clasificarea drogurilor:
SUBSTANŢE CARE DEPRIMĂ ACTIVITATEA SISTEMULUI NERVOS
 Băuturi alcoolice;
 Benzodiazepine (diazepam, rudotel);
 Barbituricele şi alte substanţe utilizate ca somnifere (fenobarbital);
 Solvenţii şi gazele inhalante (toluen, acetonă);
 Opiacee (opium, morfină, codeină, papaverină, heroină);
 Opioide (fortal, metadonă).

SUBSTANŢE CARE STIMULEAZĂ SISTEMUL NERVOS

 Cocaină
 Amfetaminele
 Cafeina
 Tutunul

SUBSTANŢE CARE PERTURBĂ FUNCŢIILE SISTEMULUI NERVOS

 Substanţe halucinogene (LSD, Mescalina)
 Cannabis
Tulburari din cauza consumului de
droguri:
 Abuz:
 Consum impropriu prin cantitate, frecvenţă sau finalitate.
Este vorba de un mod neadaptativ de consum care
presupune:
▪ Afectarea sănătăţii fizice şi/sau mentale
▪ Consecinţe sociale adverse
 Dependenţă:
 Consum condiţionat de o dorinţă puternică care persista în
ciuda consecinţelor adverse pe care le produce. În general,
este însoţit de fenomenul de toleranţă şi sindromul de
abstinenţă, specifice dependenţei fizice.
ALCOOLUL- Date statistice:
 In Romania sunt peste 500 000 dependenti
de alcool
 Dependenta de alcool este a 4-a problema
de sanatate din lume dupa boli
cardiovasculare, boli mintale si cancer.
 In jurul fiecarui dependent de alcool mai
sufera inca 7 persoane-deci in Romania
aprox 4 milioane de persoane sufera de pe
urma acestui drog legal.
Probleme medicale provocate de
alcool:
 Între 10 şi 15% din populaţia generală va
avea la un moment dat în viaţă o problemă
legată de consumul de alcool
 Până la 20% dintre persoanele care se
adresează unui medic de familie şi până la
40% dintre pacienţii secţiilor de medicină
generală şi chirurgie, fără diferenţe
semnificative între specialităţi, au
consumul de alcool la originea cererii de
asistenţă medicală
Care sunt factorii implicati in consumul
alcoolului?

 Factori genetici - rudele de gradul I ale unui

alcoolic au sanse de 4 ori mai mari de a
deveni dependenti de alcool.
 Factori comportamentali – apartenenta la
grupul in care se consuma alcool (prieteni,
rude, etc).
Ce este prea mult?
 Consum moderat
Bărbaţi ≤ 2-3 unităţi/zi
Femei ≤ 1-1,5 unitate/zi
Persoane peste 65 ani ≤ 1 unitate/zi
 Consum de risc
Bărbaţi > 14 unităţi/săptămână sau
> 4 unităţi la o ocazie
Femei > 7 unităţi/săptămână sau
> 3 unităţi la o ocazie
1 unitate = 20g alcool pur ~ 1 bere (500 ml)
~ 1 pahar de vin (200 ml) ~ 1 shot de tărie
(40 ml)
Efecte de scurta durata ale alcoolului:

 raspunsuri incetinite fata de mediul ambiant

 scaderea coordonarii
 scaderea capacitatii de a gandi limpede
 alterarea memoriei
 senzatie de voma
 tulburari de vedere
 gastrita de reflux
 risc crescut de accidente
 dificultatea de a merge sau a sta in picioare
 pierderea cunostintei
Efecte de lunga durata ale alcoolului:

alcoolismul
boli cardiovasculare
pierderea memoriei / boli psihice
ciroza hepatica / cancer hepatic
ulcerul gastro-duodenal
malnutritia
scurtarea duratei de viata
moarte prin accidente (de automobil)
nevrită optică, polinevrite
VĂ MULȚUMESC!

Elev ANGHEL Diana-Cristina