Pentru a evita distrugerea mediului, trebuie să cunoaşteţi legile acestuia şi să acţionaţi în

conformitate cu ele, trebuie să învăţaţi să protejaţi şi să conservaţi elementele mediului natural.

 STUDII
POPULAŢIONALE
 POPULAŢIA UMANĂ:
PROFIL ŞI TENDINŢE CONTEMPORANE
• populaţia umană reprezintă elementul esenţial al ecosistemului
uman
Creşterea populaţiei într-un ritm deosebit de accelerat ridică
probleme de ordin economic:
• asigurarea hranei
• a locuinţelor
• locurilor de muncă – fenomen privit cu îngrijorare de viitorologi
Până nu demult, s-a păstrat un echilibru între natalitate şi mortalitate,
echilibru menţinut spontan, necontrolat şi întâmplător.

Dintre factorii mediatori ai natalităţii amintim:

• războaiele
• epidemiile
• foametea
• insalubritatea datorată ignoranţei şi subculturii, care au determinat
un nivel ridicat al mortalităţii
• decesele surveneau mai ales la vârste tinere, când capacitatea de
rezistenţă a organismului este mult mai scăzută

• în ţările cu climă temperată, apăreau periodic epidemii de

scarlatină, rujeolă, gripă, ciumă, holeră, febră tifoidă, iar în ţările
tropicale boli transmise prin vectori (malarie, febră galbenă, infecţii
digestive) care scădeau uneori numărul populaţiei sub nivelul
anterior

• odată cu revoluţia industrială şi ştiinţifică, s-a produs o scădere a

mortalităţii, mai ales în ţările dezvoltate, dar s-a produs totodată şi
scăderea natalităţii, impusă de gradul de civilizaţie, prin utilizarea
diverselor metode contraceptive limitându-se numărul copiilor la
1-2 pentru o familie

• în ansamblu, numărul populaţiei a crescut, la fel şi densitatea ei,

în funcţie de zona geografică şi cu anumite particularităţi specifice.
EXPLOZIA DEMOGRAFICĂ (termen introdus de Robert Cook în anul 1953)
•fenomen de creştere a populaţiei
•s-a manifestat îm perioada 1850-1900 în ţările dezvoltate, unde a încetat între
timp, pentru a se manifesta mai puternic în alte regiuni ale lumii

Numărul de locuitori:
•la începutul erei noastre se estimează 200-400 milioane de locuitori
•primul miliard s-a înregistrat în 1850
•2 miliarde în 1930
•3 miliarde în 1962
•4 miliarde în 1975
•6,7 miliarde în 2010
•7 miliarde în anul 2012
•în anul 2050 se estimează o populaţie de 9,2 miliarde

Ţările cu populaţia cea mai numeroasă sunt:

•China - peste 1,3 miliarde de locuitori, adică 20% din populaţia globului
•India - cu 1,13 miliarde de locuitori, adică 17% din populaţia lumii
• până în epoca modernă nu s-a pus problema dublării populaţiei globului, ea
menţinându-se la un nivel relativ constant

• pentru prima dublare au fost necesare 18 secole, se prevede că ritmul

actual de dublare ar fi de 35 de ani

• datorită ritmului de creştere a populaţiei, sunt necesare diferite metode, de

limitare a acesteia prin reducerea fertilităţii, de creştere zero, adică
menţinerea ei la nivelul actual

Creşterea zero a populaţiei a devenit în unele ţări o mişcare largă, cu

organizaţii constituite, la care participă mii de membri.

• se preconizează ca rata de creştere a populaţiei globului să se limiteze la

circa 30 milioane de locuitori pe an – dată fiind rata scăzută a natalităţii

• creşterea populaţiei se datorează excedentului natural, adică unui număr

de naşteri mai mare decăt numărul deceselor, creşterea datorată migraţiilor
fiind neglijabilă.

Densitatea cea mai mare a populaţiei se înregistrează între paralelele 20 şi 50

latitudine nordică, în apropierea ţărmurilor mării, văilor râurilor şi fluviilor, la
şes sau la altitudine mică.

• Ţările cu o populaţie mai rară sunt acelea situate în zone cu climă aridă sau
rece sau cu un relief nefavorabil.
INDICATORI DEMOGRAFICI
Natalitatea- raportul dintre numărul de născuţi vii (N) şi numărul populaţiei
(P) la o mie de locuitori:
n = N / P x 1000

•în trecut, valoarea natalităţii se ridica la 50-100

•în ultima vreme, se constată o tendinţă constantă de scădere a ei,
atingând valoarea de 30
•în lume se nasc cam 120-130 milioane de copii în fiecare secundă

•indicele de natalitate este scăzut în ţările dezvoltate şi mai crescut în

ţările în curs de dezvoltare

•există ţări cu natalitate foarte ridicată, dar de obicei în acestea este

crescut şi indicele de mortalitate

•se apreciază că în fiecare secundă se nasc câte 3 oameni, în fiecare zi

aproximativ 250.000, iar într-un an 87 milioane de oameni
S-au definit trei trepte de evaluare a stării socio-economice:
•treapta primitivă: natalitatea şi mortalitatea ridicate
•treapta intermediară: natalitate ridicată, mortalitate redusă
•treapta modernă: natalitate şi mortalitate reduse

•în aprecierea indicelui de natalitate, trebuie ţinut seama şi de

structura pe grupe de vârstă a populaţiei

•în aprecierea indicelui de natalitate, trebuie ţinut seama

şi de structura pe grupe de vârstă a populaţiei

Fertilitatea: numărul de naşteri la 1000 femei aflate la vârsta

reproducerii (15-49 ani)
•depinde de vârsta pe care o are femeia în momentul căsătoriei,
aceasta este de 25-28 ani în ţările dezvoltate, respectiv de 16-22 ani
în ţările în curs de dezvoltare
•se remarcă creşterea în ţările dezvoltate a numărului de femei
necăsătorite
•situaţia menţionată este analogă celei din mediul urban, respectiv
rural, din ţara noastră
 Fertilitatea mai depinde şi de:
• nivelul mortalităţii
• condiţiile igienico-sanitare
• gradul de urbanizare
• nivelul cultural
• schimburile în structura familiei
• divorţuri
• influenţe de ordin religios
• gradul de utilizare a femeii în procesul de producţie
• nivelul general de trai

Se constată de mai multă vreme o tendinţă de îmbătrânire a

populaţiei, fenomen demografic considerat, până la un punct,
pozitiv

Îmbătrânirea populaţiei - creşterea ponderii persoanelor în vârstă:

• reducerii fertilităţii
• scăderii mortalităţii la toate vârstele
• îmbunătăţirii mijloacelor medicale şi sociale de prelungire a vieţii
(alimentaţie corespunzătoare, prevenirea războaielor)
PIRAMIDA VÂRSTELOR- graficul construit pe baza proporţiei grupelor de
vârstă în cadrul populaţiilor, acesta are formă piramidală:
numărul populaţiei în vârstă este mic
numărul populaţiei tinere este mare

•forma este echilibrată când populaţia este stabilă şi grupele de vârstă sunt
reprezentate cam la fel

•pot exista şi populaţii în declin, în care grupa de vârstă cea mai bine
reprezentată este 30-40 de ani

•reprezentare grafică permite observarea cu mare acurateţe a impactului pe care

îl au asupra grupelor de vârstă diferite evenimente: războaie, epidemii, foamete.

•îmbătrânirea populaţiei începe când proporţia populaţiei peste vârsta de 65 de

ani depăşeşte 4% şi e manifestă când această proporţie creşte peste 7%

Țările dezvoltate au o structură pe grupe de vârstă caracteristică populaţiei

îmbătrânite, ceea ce obligă adaptarea asistenţei medicale la patologia
caracteristică acestei populaţii, pondere crescută:
•a afecţiunilor cardio-vasculare
•a tumorilor maligne
•afecţiunilor respiratorii cronice
•bolilor degenerative
Migrarea populaţiei - fenomen cu cauze profunde economico-sociale.
•perioada actuală se caracterizează printr-o migraţie intensă, temporară sau
definitivă (de la sat la oraş, din ţările în curs de dezvoltare spre cele dezvoltate,
din est spre vest)
•în general, peste hotare are trecere intelectualitatea, oamenii cu o înaltă
pregătire profesională, aflaţi la o vârstă relativ tânără dar cu o bogată
experienţă în domeniul lor de activitate, dar şi mâna de lucru trecută “la negru”,
slab plătită.

Mortalitatea- raportul dintre numărul de decese înregistrate într-o anumită

perioadă (de regulă un an) şi numărul populaţiei respective la data de 1 iulie a
aceluiaşi an, exprimat la 1000 de locuitori.

În ultimele decenii, mortalitatea a scăzut considerabil, odată cu descoperirea şi

utilizarea:
•antibioticelor
•vaccinurilor
•pesticidelor
•ridicarea nivelului de igienă publică
•ameliorarea alimentaţiei

În cifre absolute este de circa 50 milioane anual (2 decese în fiecare secundă)

Când exprimăm studii populaţionale trebuie să ţinem cont şi de vârsta populaţiei,
în toate ţările dezvoltate poate să existe o mortalitate ridicată, datorită
preponderenţei populaţiei vârstnice şi în pofida stării de sănătate pe ansamblu,
care este foarte bună.

Mortalitatea infantilă
•numărul deceselor la copii sub 1 an raportat la 1000 născuţi vii
•cea mai scăzută se înregistrează în Suedia şi Olanda (10-15)
•considerată un indicator al stării de sănătate la nivelul populaţiei infantile se
estimează caracteristici cum sunt durata medie de viaţă şi speranţă de viaţă
•populaţia cu o mortalitate infantilă ridicată are o speranţă de viaţă redusă

Durata medie de viaţă depinde de nivelul de trai şi de nivelul asistenţei medicale

în Europa, depăşeşte 65 de ani, pe când în Africa este de numai 30-35 de ani

Există un decalaj şi între femei şi bărbaţi, chiar şi astăzi, când războaiele nu mai
au ponderea din trecut în ceea ce priveşte creşterea mortalităţii generale.
Femeile trăiesc cu 6-8 ani mai mult decât bărbaţii datorită:
•expunerii lor mai scăzute la riscuri (stress), ocuparea mai rară de funcţii de
conducere
•efectuarea de munci mai uşoare
•expunerea mai redusă la noxe cum sunt tutunul sau alcoolul
•protecţia suplimentară pe care estrogenii o oferă coronarelor
 ''Optimistul vede trandafirul, nu ghimpii sai;
pesimistul vede numai ghimpii, uitand de trandafir.''
Kahlil Gibran
SEMNIFICAŢIA ECOLOGICĂ
A
POPULAŢIEI
Populaţiile umane: colectivităţi statistice formate din persoane care trăiesc:
•într-o anumită perioadă de timp
•într-un teritoriu bine determinat

În funcţie de natura teritoriului, se poate vorbi despre populaţii

•urbane
•rurale
•ale unei ţări
•ale unei regiuni de ţări
•populaţia lumii

•totalitatea persoanelor care fac parte dintr-o anumită populaţie formează

volumul, dimensiunea sau efectivul populaţiei respective, înregistrate prin
recensământ efectuat la o dată anume

Analizând configuraţia profilului populaţiilor, se constată un fenomen

alarmant:
•90% din sporul pozitiv al populaţiei înregistrat la nivel global se grupează în
ţările subdezvoltate, fenomen explicabil prin rata ridicată a natalităţii din
aceste ţări şi prin reducerea mortalităţii generale, datorită măsurilor de
sănătate publică aplicate aici după cel de al doilea război mondial
•Un alt moiv pentru această creştere numerică a populaţiei din ţările
subdezvoltate este aspectul piramidei vârstelor. în aceste ţări: ponderea
importantă a vârstelor tinere contribuie semnificativ la sporul demografic –
spre deosebire de situaţia întâlnită în ţările dezvoltate, cu populaţii îmbătrânite
•Cel mai populate ţări ale lumii în 2008: China (1,324 miliarde), India (1,149
miliarde), SUA (240 milioane), Brazilia (195 milioane), Rusia (141 milioane)
•În cadrul ecologic uman, populaţia reprezintă elementul activ, care
condiţionează echilibrul ecosistemelor şi scopul final, fiind atât subiectul cât şi
obiectul ecologiei umane
•Planeta albastră poate asigura condiţii de viaţă pentru o populaţie mult mai
numeroasă decât cea care o locuieşte astăzi, dar trebuie ţinut cont de
subsistemele regionale, naţionale, în condiţiile relaţiilor sociale şi internaţionale
actuale
•Neuniformitatea răspândirii populaţiei este determinată de factorii geografici,
economici, culturali, politici, istorici, psihologici şi sociali
•Factorii biologici, care acţionează în ultimă instanţă la nivel individual şi
familial, sunt subordonaţi îndeosebi celor psiho-sociali
•Asupra dezvoltării populaţiei dintr-o generaţie acţionează influenţe ale
prezentului şi ale trecutului şi mai ales ale viitorului
•În dezvoltarea populaţiei contemporane trec pe plan secund factorii
inconştienţi, predominând cei conştienţi, care depind de modul de înţelegere a
realităţilor, conform intereselor familiei şi în consens cu cele ale colectivităţii