Demografie

Cursul 3

Prof.univ.dr. Ana
Rodica Sticulescu
Motto:
Grard Calot: Un om care moare este o
nenorocire, o suta de oameni care mor
reprezinta o catastrofa, o mie de oameni care
mor nseamna statistica.
Cursul 3: Mortalitatea

Notiuni de demografie generala privind mortalitatea

1 populatiei

Mortalitatea generala si mortalitatea

2 specifica.Mortalitatea infantil

3 Mortalitatea proportionala.

Problema variatiei mortalitatii n functie

4 de factori geografici, climaterici si sezonieri.
 Notiuni de demografie generala privind
mortalitatea populatiei
Decesul notat cu M (lat. mortuus), este un eveniment demografic definit
astfel:[1]disparitia definitiva a oricarei evidente a vietii, n
orice moment de timp, dupa ce a avut loc nasterea vie
(ncetarea postnatala a functiilor vitale fara posibilitate de
resuscitare).
Ajungem astfel la un principiu fundamental n demografie: un
eveniment demografic nu se poate produce fara ca sa fi avut
loc nainte un alt eveniment demografic. De pilda, decesul
intervine dupa ce a avut loc evenimentul nastere.
Evenimentul demografic presupune o populatie specifica care
poate avea evenimentul respectiv, numita populatie expusa
riscului de producere a evenimentului dat.

[1] O.N.U. Principles and Recommendations for a Vital Statistics System, n

Statistical Papers, Series M, No.19, Rev.1, New York, 1973.
 Definiia mortalitii

n cazul evenimentului de deces, populatia expusa

riscului este ntreaga populatie, iar frecventa deceselor
se numeste mortalitatea populatiei. Schema generala este:

Masura
Populatia
Evenimentul
demografic Simbol expusa Simbol Frecventa Probabi -
riscului Rata
litatea

Deces sau Populatia Mortali -

M P m Q
moarte totala tatea
 Surs: Romnia n cifre, INS 2010.
n anul 2009 s-au nregistrat 257,2 mii decese, cu 0,9 mii persoane mai puine
dect n anul 2006, rata mortalitii generale de 12,0 decese la 1000 locuitori a fost
egal cu anul 2006.
Evoluia mortalitii i a natalitii
 Buletinul statistic de deces
n acest formular, completat de oficiile se stare civila si prelucrat n cadrul Comisiei
Centrale de Statistica, figureaza drept caracteristici:
data decesului;
comuna, orasul, judetul;
data nasterii decedatului;
starea civila;
nationalitatea;
ocupatia;
locul de munca;
cauza decesului (cauza directa, cauzele antecedente, starea morbida initiala);
alte stari morbide importante;
domiciliul stabil pe care l-a avut decedatul.

n decursul anilor acest buletin principala sursa informationala asupra mortalitatii

a fost mbogatit pentru a servi mai bine nevoile demografiei. El se prelucreaza
lunar, principalele rezultate publicndu-se n Anarul statistic, n anuare demografice
si alte publicatii oficiale ale Comisiei Nationale de Statistica si ale Ministerului
Sanatatii.
 Se poate observa ca prelucrarea datelor din buletin poate oferi
variate modalitati:

mortalitatea la nivel national, ca si pe unitatile teritorial-

administrative;
mortalitatea n mediile urban si rural;
mortalitatea pe sexe si vrsta, ca si dupa starea civila;
mortalitatea pe luni (caracterul sezonier al mortalitatii);
mortalitatea pe generatii (ani de nastere);
mortalitatea pe nationalitati;
mortalitatea pe ocupatii (mortalitatea ocupationala);
mortalitatea pe cauze de deces (dupa clasificarea Organizatiei
Mondiale a Sanatatii);
 M
m K
P
Rata de mortalitate

Cea mai obisnuita masura a frecventei deceselor n

raport cu populatia este rata de mortalitate, care se
calculeaza dupa formula generala:
M
m K
P

n care m reprezinta rata de mortalitate;

M numarul absolut al deceselor n decursul unei perioade calendaristice (de
obicei un an);
P numarul populatiei expuse riscului de deces luat de obicei ca numar al
populatiei medii anuale (numarul la 1 iulie al anului calendaristic respectiv);
K constanta, egala cu 1000 sau 100000, aratnd proportia deceselor la 1000
sau 100000 persoane.
Mortalitatea generala si mortalitatea specifica

1 2

Mortalitatea specifica este Mortalitatea diferentiala este

mortalitatea diferita, n
raport cu caracteristicile
demografice: mortalitatea
specifica dupa vrsta,
mortalitatea specifica dupa
sex, mortalitatea dupa starea
civila.
mortalitatea diferita, n
diverse subpopulatii, ca
urmare a influentei exercitate
de caracteristicile
socioeconomice: mortalitatea
n mediile urban si rural,
mortalitatea n functie de
ocupatii.
Mortalitatea endogen i exogen
3 4

Mortalitatea endogena este Mortalitatea exogena este

determinata de
caracteristicile interne ale
individului: pentru un nou
nascut acestea sunt
caracteristici care tin de
mediul matern; pentru
adulti, ele sunt
determinate de
caracteristici genetice.
cea provocata de cauze
externe: decesul prin
accident sau cel datorat
unei epidemii ofera un
exemplu clasic de
mortalitate exogena.
Mortalitatea masculin:

Moartea pe cele doua sexe este diferita, att pentru populatia totala masculina
si feminina, ct si pe vrste.
Excedentul mortalitatii masculine fata de mortalitatea feminina poarta
denumirea de supramortalitate masculina;
masura statistica a acestui fenomen este indicele de supramortalitate masculina a
carui formula este cea de mai sus;

Mortalitatea masculina este cu aproape 9% mai ridicat ca cea feminina; la

unele vrste, ea este mai mult dect dubla.
Exista numeroase cauze care determina acest fenomen:
de ordin genetic, care diferentiaza rezistenta celor doua sexe la riscurile
de mbolnavire;
de ordin social-economic (solicitare mai intensa din partea mediului de
munca si de viata, efectele nocive ale fumatului si alcoolismului n rndul
barbatilor);
Evenimente exceptionale n care sunt implicai preponderent brbaii
(razboaiele).
Date OMS
 Rata de mortalitate infantila
Ratele de mortalitate variaza n functie de vrsta: la primele vrste,
mortalitatea este foarte ridicata, dupa care urmeaza brusc o scadere; de la
15-19 ani mortalitatea ncepe sa creasca lent, apoi mai rapid, pentru ca la
vrsta de 50-54 ani sa se accentueze cresterea. Nivelul foarte ridicat n
primii ani de vrsta este de fapt la vrsta de 0 ani, corespunznd
mortalitatii infantile.
mortalitatea infantila este influentata de un numar de factori, nivelul ei
exprima, ntr-o forma sintetizata, un ansamblu de conditii sociale,
economice, culturale, sanitare, fiind, n ultima analiza, un indice al
bunastarii, civilizatiei si nivelului cultural al unui popor sau al unei
subpopulatii oarecare.
Rata de mortalitate infantila se foloseste de organizaiile
internationale(OECD) ca una din variabilele semnificative pentru
caracterizarea tipologiei tarilor;
n cadru national,se folosete pentru caracterizarea decalajelor dintre diferite
regiuni, judete, ca si pentru masurarea progreselor de la o perioada la alta.
n mod particular, mortalitatea infantila este un indice ce caracterizeaza
eficienta sistemului sanitar.
Formula de calcul a ratei de mortalitate infantila este:

n care m0 este rata de mortalitate infantila, la 1000 nascuti vii n anul

calendaristic dat;
M0 decesele sub un an, n anul calendaristic dat;
N numarul nascutilor vii, n anul calendaristic dat.

ntruct decesele infantile sunt provocate de diferite cauze, este

importanta clasificarea lor n decese endogene si decese exogene si
calcularea ratelor de mortalitate endogena si mortalitate exogena.
Decesele endogene sunt provocate de constitutia interna a noului nascut
si mprejurarile n care s-a produs nasterea: factori genetici, malformatii
congenitale, noxe ale graviditatii si nasterilor, leziuni obstreticale la
nastere. Decesele exogene se explica prin cauze exterioare: accidente,
intoxicatii etc.
 Rata de mortalitate neonatala
precoce (0-6 zile)

tardiva (7-28 zile)

Rata de mortalitate postneonatala (28-364 zile)

ncepnd cu anul 1900, rata de mortalitate infantil n Romnia a sczut semnificativ, dar
comparativ cu alte ri europene ea a fost foarte mare pe tot parcursul secolului: 179 n
1938; 75 n 1960; 49,8 n 1970 ; 29,3 n 1980; 23,4 n 1984 i 26,9 n
1990.
n anul 2009 s-au nregistrat 2,3 mii decese sub un an, rata mortalitii infantile fiind de
10,1 (n scdere fa de valoarea nregistrat n anul 2006). Scderea mortalitii infantile
s-a nregistrat pe seama diminurii mortalitii infantile neonatale, neonatale precoce i a
mortalitii postneonatale, att n mediul urban, ct i n mediul rural.
 Tipul predominant n descrierea demografica este transversal.
Datele asupra deceselor se refera la fiecare an calendaristic;
ele sunt sistematizate pe ani sau grupe de ani de vrsta, iar populatia
luata n calculul ratelor de mortalitate este populatia medie sau la
mijlocul anului (1 iulie).
Mortalitatea poate fi urmarita transversal si longitudinal (pe
generatie).
Indicii obtinuti n optica transversala exprima efectele
conjuncturii demografice;
Cei calculati pe o generatie redau istoria complexa a acesteia.
 M xi
m ix 100
Px
Mortalitatea proportionala dupa cauze se determina astfel:

Aici i reprezinta cauza de deces respectiva.

Ea ne arata ponderea deceselor de o anumita cauza n numarul
total al deceselor;
este cu totul diferita de rata de mortalitate dupa cauze care se
calculeaza:

sau cnd se iau n consideratie vrstele:

 .
Utilizarea descrierii transversale se face pentru a
stabili mortalitatea n cazul :

2. Categoriilor
socioprofesionale 3. mortalitatii
ocupationale

1. categoriilor Abordarea transversal

sociale,

4.Categoriilor
profesionale.

5.Populaie i
starea de
sntate
 Problema variatiei mortalitatii n functie de factori
geografici, climaterici si sezonieri

Mortalitatea unei populatii variaza considerabil n functie de o

serie de caracteristici.
ntruct scaderea morbiditatii, mpreuna cu asigurarea sanatatii
populatiei, constituie obiective majore ale politicii demografice,
ale strategiei sanitare, analiza mortalitatii urmeaza sa se faca
foarte detaliat.
Prima modalitate este analiza mortalitatii dupa sex si vrsta,
care este fundamentala.
Ea trebuie sa se faca nu numai la nivel national, ci si la nivelul
unitatilor teritorial-administrative.
De asemenea, mortalitatea este diferentiala pentru populatia
urbana si cea rurala.
Pe acelas plan de importanta se situeaza analiza mortalitatii pe
cauze de decese.
 Alte particulariti:

Utila este analiza mortalitatii dupa starea civila, deoarece si aici mortalitatea
este diferentiala:
pentru populatia masculina ea este mai scazuta la persoanele casatorite dect la
cele necasatorite, vaduve si divortate.
Statistica romneasca asigura datele cu privire la decesele dupa starea
civila; este nsa necesara estimarea populatiei dupa starea civila, sex si
vrsta pentru fiecare an.
Prezinta mult interes studiul mortalitatii din punct de vedere sezonier att
pentru populatia totala, ct si pentru mortalitatea infantila.
Variatia lunara este evidenta; iarna, n general, este nefasta din punct de
vedere al mortalitatii.
Metode cunoscute din statistica pot fi puse n aplicare n vederea
evidentierii caracterului sezonier al mortalitatii.