Sunteți pe pagina 1din 3

Mortalitatea.

Reprezintă a doua latură (componenta negativă) naturală a mişcării populaţiei, fiind


fenomenul demografic ce exprimă volumul (frecvenţa) deceselor într-o populaţie într-o perioadă
de timp.
Evenimentul demografic înregistrat este decesul.
Studiul mortalităţii este important deoarece prin indicatorii săi permite:
- măsurarea şi evaluarea stării de sănătate a populaţiei;
- identificarea problemelor de sănătate.
Sursele de informaţie:
- certificatul medical constatator al decesului;
- statistica oficiului de stare civilă.
Analiza mortalităţii se realizează:
- transversal, într-o unitate de timp; este mai puţin exactă dar este uşor de
realizat.
- longitudinal, (prospectiv sau retrospectiv), analiză care se realizează pe cohorte
sau generaţii.

Indicatori utilizaţi în măsurarea mortalităţii:


1. Rata de mortalitate generală - Rbm (indicele brut de mortalitate), exprimă numărul
de decese într-o populaţie într-un an calendaristic.

nr. decese intr - un an calendaristic


Rbm  x 1000
populatia medie

2. Mortalitatea specifică Rspm (ratele specifice de mortalitate), exprimă frecvenţa


deceselor în subpopulaţii şi se calculează pentru sexe, grupe de vârstă, medii de rezidenţă,
cauze medicale de deces. Este raportul dintre numărul de decese dintr-o anumită categorie
raportat la populaţia corespunzătoare şi se exprimă în promile.

nr. decese avand un anumit specific (ex. sex, varsta)


Rspm  x 1000
total populatie avand caracterisica respectiva (sex, varsta)

3. Mortalitatea proporţională (letalitatea), reprezintă ponderea deceselor de o anumită


categorie din numărul total de decese.
Letalitatea ca indicator de structură se poate utiliza sub două aspecte:

a. letalitatea specifică pe grupe de vârstă şi reprezintă frecvenţa deceselor la o


anumită grupă de vârstă din totalul deceselor (de toate vârstele);

b. letalitatea specifică pe cauze, care calculează frecvenţa deceselor printr-o anumită


bală din totalul deceselor.

Din calculul letalităţii pe toate cauzele de deces rezultă structura mortalităţii pe cauze. Pe
baza acestor date se pot încadra populaţiile studiate în cele trei tipuri distincte de modele
(tipologii) de morbiditate:
- tipul evoluat, caracteristic ţărilor dezvoltate.
- tipul intermediar, caracteristic ţărilor în tranziţie;
- tipul primar caracteristic ţărilor în curs de dezvoltare.

4. Indicele de fatalitate pe cauze. Arată frecvenţa deceselor bolnavilor de o anumită


boală faţă de totalul celor care s-au îmbolnăvit de boala respectivă (cazuri noi).

5. Rata standardizată a mortalităţii.


În vederea comparării corecte a nivelurilor mortalităţii înregistrate în mai multe populaţii
diferite, adică a eliminării influenţei pe care o are structura diferită pe grupe de vârstă a populaţiei
asupra mortalităţii, se utilizează procedeul de normalizare sau standardizare a mortalităţii. Există
două tehnici clasice:
a. metoda directă (metoda populaţiei standard);
b. metoda indirectă (metoda mortalităţii standard); se recomandă a fi utilizat pentru
populaţiile cu volum mic.

6. Raportul standardizat al mortalităţii, este raportul dintre numărul de decese


observate şi numărul de decese aşteptate.

7. Durata medie de viaţă (speranţa de viaţă la naştere), permite o apreciere mai bună a
nivelului mortalităţii, implicit al stării de sănătate. Este un indicator sintetic al morbidităţii şi al stării
de sănătate şi exprimă numărul mediu de ani pe care o persoană poate spera să-i trăiască în
condiţiile modelului de mortalitate pe grupe de vârstă a populaţiei căreia aparţine persoana,
pentru anul respectiv.
Acesta este un indicator probabilistic care se regăseşte în tabelele de mortalitate.
Cu ajutorul tabelei de mortalitate se mai pot calcula şi alţi indicatori care permit
măsurarea, analiza şi compararea mortalităţii:
a. numărul de supravieţuitori;
b. probabilitatea de deces;
c. probabilitatea de supravieţuire.
d. speranţa de viaţă la anumite vârste.

"Fatalitatea" pentru o boala data se refera la:


a. rata de mortalitate la o populatie de 100.000 locuitori
b. rata de mortalitate specifica datorata bolii
c. un rezultat fatal al oricarei boli
d. frecventa deceselor printre cazurile de boala
e. proportia deceselor datorate bolii din totalul deceselor
d