DINAMICA POPULATIEI

MORTALITATEA

Mortalitatea este a doua componenta a miscarii naturale a populatiei, reprezentata de

decese, respectiv iesiri din populatia considerata ca sistem.
Studierea mortalitatii este facuta in raport cu o serie de caracteristici care sa puna in
evidenta conditionarea sociala. In functie de caracteristici concrete (sex, varsta, grad
de instruire, stare civila, etc.) sa se faca distinctie intre tipurile de mortalitate.
In acest sens au fost delimitate cateva tipuri de mortalitate :
- SPECIFICA : data de variatia fenomenului in raport cu caracteristicile demografice
(sex, varsta, stare civila) ;
- DIFERENTIALA : diferita, in diverse subpopulatii, delimitate in baza unor caracteristici
socio-economice : mortalitatea in mediile urban si rural, mortalitatea pe profesii, pe
categorii sociale, mortalitatea in tarile dezvoltate si in cele in curs de dezvoltare ;
- ENDOGENA : produsa datorita unor cauze interne ale organismului (genetice, boli
degenerative, etc.);
- EXOGENA : datorita unor cauze externe (accidente, epidemii, etc.)

Mortalitatea generala reflecta totalitatea deceselor care se produc in cadrul unei

populatii. Aceasta se exprima prin rata mortalitatii, indicator demografic care reprezinta
un raport intre numarul total de decedati si populatia medie, redat in promile ().
m = (M/Pm)x1000, in care :
m = rata mortalitatii ;
M = numarul total de decese ;
Pm = populatia medie.

Factorii care determina variatia spatiala a

mortalitatii
Nivelul general de dezvoltare economica
Progresul tehnico-economic a dus la ameliorarea conditiilor de viata ale populatiei, la
imbunatatirea alimentatiei, la cresterea mijloacelor de lupta impotriva unor maladii.
Sistemul de ingrijire medicala
Calitatea serviciilor sanitare, la gradul de pregatire al personalului medical, infrastructura
si echipamente sanitare.
Nivelul general de instruire a populatiei
Mentinerea sanatatii este legata de o buna igiena si de utilizarea mijloacelor terapeutice.
Gradul de instruire a diverselor categorii de populatie determina adoptarea unui
anumit mod de viata (dieta, limitarea consumului de alcool, renuntarea la tutun).De
asemenea, exercitarea anumitor meserii comporta riscuri ce ridica nivelul mortalitatii
in randul celor care le practica.

Variatii spatiale ale mortalitatii

Rata medie a mortalitatii pe glob este de approximativ 8().

Pe tari si regiuni variatiile sunt destul de mari, de la 1 in Qatar, la 23 in Leshoto.
Africa prezinta cea mai crescuta rata a mortalitatii, 12 , insa in cadrul acestuia se
constata o variatie deosebita. Africa de Nord si Africa de Sud prezinta o mortalitate
mai scazuta decat media continentala (5 - 10), in timp ce Africa Centrala (Angola,
Camerun, Ciad) si Africa de Vest (Guineea, Mali, Coasta de Fildes) prezinta un nivel
mult mai inalt al acesteia, de peste 15.
Continentul american inregistreaza un nivel scazut al mortalitatii generale, 7, cu
diferente nesemnificative intre America de Nord si America Latina, in ciuda
diferentelor socio-economice existente intre ele.
Asia are o mortalitate scazuta de 7, cu diferente intre regiuni si tari : Asia de Est
prezinta un nivel scazut al mortalitatii, in timp ce tarile din Asia de Sud, au valori mai
ridicate.
Europa prezinta un nivel al mortalitatii de 11%, valoare ce se situeaza peste media
inregistrata pe Glob, datorita gradului avansat de imbatranire a populatiei.

Mortalitatea infantila

Mortalitatea infantila reflecta totalitatea deceselor infantile ce se produc in cadrul unei

populatii. Pentru a arata frecventa sau intensitatea deceselor infantile, se utilizeaza
rata mortalitatii infantile, indicator ce se calculeaza prin raportarea numarului total de
decedati sub 1 an la numarul total de nascuti vii, in acelasi an, redat in promile ().
mi = (Mi/N)x1000
Rata mortalitatii infantile la nivel mondial este in prezent de 46, diferentele intre
valorile minime si maxime fiind foarte mari : Singapore 2.3 si Angola 180 .
In tarile dezvoltate, rata mortalitatii infantile este scazuta, cu valori ce nu depasesc
15 Europa de Nord si de Vest, SUA, Canada, Australia, Japonia.
In tarile subdezvoltate, valorile acesteia sunt mult mai ridicate, ele diferentiindu-se
mult de la grupa de tari la alta : in Africa Centrala si de Vest peste 120 si in Africa
de Est peste 100. Se aprecieaza ca in aceste tari un copil din 15 dispare in prima
luna din viata, 1 din 7 in primul an de viata, 1 din 4 in primii ani de viata.
Datorita faptului ca mortalitatea infantila este influentata de o mare varietate de
factori, nivelul ei exprima un ansamblu de conditii sociale, economice, culturale,
sanitare, fiind un indice al bunastarii, civilizatiei si nivelului cultural al unui popor.
Totodata, mortalitatea infantila este un indice ce caracterizeaza eficienta sistemului
sanitar.

Morbiditatea

Morbiditatea reflecta starea de sanatate a populatiei, redand gradul de imbolnavire al

acesteia, care poate fi cauzat ca si in cazul mortalitatii atat de factori endogeni cat si
de factori exogeni.
Cunoasterea cauzelor de imbolnavire ofera posibilitatea aprecierii unor factori naturali
sau sociali din punct de vedere al rolului lor asupra sanatatii populatiei (de exmplu
alimentarea cu apa a populatiei). Aceasta a condus la conturarea unei noi ramuri a
stiintei geografice si anume geografia medicala.
Morbiditatea reprezinta numarul total de imbolnaviri la 100.000 de locuitori si se
exprima prin rata de morbiditate, ca raport intre numarul imbolnavirilor (B) si numarul
mediu al populatiei respective (Pm).
Rm = (B/Pm)x100.000

Speranta de viata la nastere

a)
b)
c)

Speranta de viata la nastere sau durata medie a vietii reprezinta numarul de ani
pe care ii are de trait o generatie fictiva, presupunand ca numarul total de ani este
impartit egal intre supravietuitori iar conditiile de mortalitate observate vor ramane
aceleasi. Cand intr-o tara acest indicator este de 70 de ani, aceasta inseamna ca
o persoana nascuta in anul in care s-a facut calculul ar avea sansa sa traiasca
inmedie 70 de ani, daca de-a lungul vietii sale se vor mentine conditiile de
mortalitate din acel an.
Speranta de viata la nivel mondial este de 67.6 ani, la poli opusi regasindu-se
Leshoto cu 40 de ani si Italia cu 82.2 ani.
Din punct de vedere al sperantei de viata la nastere, se disting trei categorii de tari
:
Un grup al statelor subdezvoltate, cu o speranta de viata sub 60 de ani ;
Grupul statelor dezvoltate, cu o speranta de viata superioara valorii de 70 de ani.
Un grup intermediar, cu o speranta de viata cuprinsa intre 60 si 70 de ani.
Intre speranta de viata la nastere si mortalitatea infantila exista o stransa legatura,
acolo unde speranta de viata este ridicata, mortalitatea infantila este scazuta si
invers.

BIBLIOGRAFIE
Erdeli, G., Dumitrache, L., (2009), Geografia populatiei mondiale,
Editura Universitara, Bucuresti ;
Vert, C., (2001), Geografia populatiei.Teorie si Metodologie, Editura
Mirton, Timisoara ;