Standardizarea ratelor

LP 3 AN II ROMANA
18.10.2013

1
  Comparand populatii pe baza ratelor brute daca :
 acestea au distributii diferite pe baza variabilelor(varsta,gen,status
economico-social)
 rata variaza functie de aceste variabile
ele pot deveni factori de confuzie
 Exemplu:daca 2 populatii au distributii diferite in functie de varsta si
daca mortalitatea variaza cu varsta,aceasta va deveni factor de
confuzie(numarul deceselor e mai mare > 65 de ani)
 Incidenta crescuta a cancerului bronho-pulmonar este in legatura cu
consumul de cafea;in acest caz fumatul este factor de confuzie

2
3
 2 populatii cu 1 milion de subiecti
Rb in A=4,5 si Rb in B =1,5
exista mai multi varstnici in populatia A(45.100)comparativ cu
populatia B(15.400)
4
 -

Rata brută de mortalitate este mai mare în populaţia A (4,5%) faţă de populaţia B (3,08%).
-Ratele specifice după vârstă sunt mai mari în populaţia B faţă de populaţia A.
- Rata brută a fost mai mare în populaţia A datorită numărului mai mare a persoanelor cu
vârstă de ≥ 65, rata de mortalitate variind după vârstă.

5
  Metodele controlarii distributiei diferite a caracteristicilor in doua
populatii , pentru a le compara sunt:
1. Compararea ratelor specifice
2. Standardizarea

6
 Compararea ratelor specifice este mai precisa fata de
ratele brute, dar necesita un numar >de comparatii

 metodele de standardizare sunt

1. directa
2. indirecta
 ambele folosesc media ponderată a ratelor specifice
 deosebirea dintre cele două este sursa utilizată pentru rate şi a
ponderii populaţiei.

 Standardizarea nu face altceva decât să înlăture efectul unui factor

de confuzie după care a fost făcută standardizarea

7
 Standardizarea: Metoda directă
 aplică ratele specifice observate în fiecare populaţie care se
compară raportat la o singură populaţie standard

 Calculată ca medie ponderată a ratelor specifice

 ponderea straturilor provenind din populatia standard
 rata standardizată pentru fiecare populaţie reflectă numărul de
evenimente care ar fi aşteptate dacă populaţia comparată ar avea o
distribuţie identică a caracteristicii de interes cu a populaţiei standard.

 Populaţia standard poate fi aleasă ca:

 populaţia ţării, a continentului, populaţia din anul cel mai recent de recensământ,
 una din populaţiile comparate, media populaţiilor comparate, suma populaţiilor
comparate
8
 populaţie ipotetică
 necesită:
 Ratele specifice pe grupe de vârstă ale populaţiilor de comparat
 Structura pe grupe de vârstă a unei populaţii standard
 Rezultatul se exprimă ca rată standardizată pe vârstă a mortalităţii

 Formula de calcul pentru standardizarea directă este:

 Rst=Nd/Npsx10˙
 unde s-a notat:
 Rst – rata standardizată,
 Nd - număr de decese aşteptate dacă structura populaţiei ar fi identică cu a celei
standard,
 Nps - numărul populaţiei standard.

9
10
11
 Numărul de decese aşteptate în fiecare strat din:
 - populaţia A: 500.000x0,001=500; 0,01x1.000.000=10.000 şi
0,1x500.000=50.000
 - populaţia B: 0,002x500.000=1.000; 0,2x1.000.000=20.000 şi
0,2x500.000=100.000

 Rata standardizată după vârstă:

- populaţia A: R(vârstă)A = 60.500/2.000.000x100 = 3,03%;
- populaţia B: R(vârstă)B = 121.000/2.000.000x100 = 6,05%.

• Dacă nu ar exista diferenţă în structura după vârstă a celor două

populaţii, rata de mortalitate ar fi mai mare în populaţia B.

12
13
Utilitate
 Utilizarea ratei brute ajustate sau a celei specifice depinde de
informaţiile pe care dorim să le obţinem.

 Standardizarea este usor de efectuat

 Ratele ajustate inlatura efectul structurii diferite a populatiei

ceea ce permite comparatii valide
 intre doua sau mai multe populatii
 intre aceeasi populatie dar la momente diferite de timp
 Ratele standardizate prin metoda directa pot fi comparate
intre ele precum si cu rata bruta a populatiei
standard(ambele au la baza aceeasi structura a populatiei
14
standard)
  Utilizarea ratei brute ajustate sau a celei specifice depinde de
informaţiile pe care dorim să le obţinem.
 Standardizarea este uşor de efectuat, iar ratele ajustate înlătură
efectul structurii diferite a populaţiei, permiţând comparaţii valide
între două sau mai multe populaţii sau în aceeaşi populaţie dar la
momente diferite în timp.
 Ratele specifice, pe lângă faptul că evită un factor de confuzie,
oferă informaţii detaliate despre modelele de distribuţie a bolii în
populaţie.
 Ratele brute reflectă experienţa actuală a unei populaţii şi
furnizează date pentru alocarea de resurse şi planificări în
domeniul sănătăţii publice.
 Ratele standardizate prin metoda directă pot să fie comparate între
ele precum şi cu rata brută a populaţiei standard, deoarece toate au
la bază acelaşi set structural a populaţiei standard.
15
16
17
18
19
20
21
22
 Standardizarea indirecta
 se aplică în studiile de cohortă retrospective din domeniul
ocupaţional în care:
 se urmăreşte să se stabilească dacă numărul de cazuri sau decese observate în
populaţia studiată este mai mare decât în populaţia standard (generală).
 reprezintă o măsură a cauzalităţii
• din populaţia standard se folosesc ratele,
• cu ajutorul cărora se calculează numărul de cazuri care este aşteptat să
apară dacă în acest grup evenimentul de sănătate (boala, decesul) ar
apărea cu aceeaşi rată ca în populaţia standard.

• În fiecare strat, numărul de cazuri aşteptat se calculează ca

• produs al ratei specifice din populaţia standard cu proporţia fiecărei categorii (sau
numărul de unităţi persoane – timp) din populaţia analizată.

23
Metoda indirectă (raportul de mortalitate standardizată - RMS) necesită:

 Structura pe grupe de vârstă în populaţia de comparat

 Numărul total de cazuri în populaţia de comparat
 Ratele specifice pe grupe de vârstă ale populaţiei standard

 Rata standardizată prin metoda indirectă se prezintă ca raport de

mortalitate (sau morbiditate) standardizată (RMS)
 se calculează cu formula: RMS=Do/DaX100
 unde s-a notat cu
 RMS – raportul de mortalitate standardizată,
 Do – numărul de decese observate în populaţia analizată,
 Da – numărul de decese aşteptate dacă rata ar fi aceeaşi cu a populaţiei standard .
Rezultatul se exprimă ca RMS
 RMS>100-exces al deceselor in pop analizata
 RMS<100-s-au inregistrat mai putine decese decat a fost asteptat sa apara

24
 Populaţia standard trebuie să fie pe cât posibil similară cu grupul de
expuşi, cu excepţia factorilor de risc (expunerilor) pentru boală.

 Adesea se utilizează ca populaţie standard populaţia generală sau o

populaţie care nu are expunerea analizată.

 Dacă populaţia analizată este legată de o expunere profesională,

comparaţia cu neexpuşii dă o estimare mai validă a efectului real al
expunerii, risc care este mai mare faţă de riscul evaluat prin RMS

25
 Să se standardizeze prin metoda indirectă rata brută de mortalitate a angajaţilor
unei fabrici F
•folosind ratele de mortalitate din populaţia standard S, care are aceeaşi
structură după caracteristici personale (vârstă, gen, nivel economic) cu a
angajaţilor.

Numărul de decese observate în rândul angajaţilor a fost de 37 într-o perioadă

de 7 ani. Informaţiile privind populaţia analizată şi cea standard sunt următoarele
(date fictive):

26
 Raportul mortalităţii proporţionale (RMP)
 se utilizează pentru evaluarea impactului unei boli după o expunere.

 Se foloseşte atunci când dispunem

 de numărul şi cauza de deces în grupul expus
 dar nu cunoaştem structura populaţiei din care aceştia provin.
 Proporţia de decese de o anumită cauză din grupul expus se
compară cu proporţia corespunzătoare din grupul fără expunere sau
populaţia generală.

27
  Se calculează ca: RMP=Pe/Psx100
 Pe=proportia de decese de o anumita cauza la expusi
 Ps= proportia de decese de o anumita cauza in populatia de
comparatie

 Asemănător cu raportul mortalităţii standardizate se poate

calcula prin: RMP=O/EX100
 O – număr de decede de o anumită cauză observate;
 E – număr de decese de o anumită cauză aşteptate,
 adică numărul care ar fi apărut dacă proporţia de decese de o anumită cauză relativ la toate
decesele din populaţia studiată ar fi aceeaşi cu proporţia corespunzătoare din grupul de
comparaţie.

28
  Exemplu: Prin supravegherea angajaţilor unui Combinat de
prelucrare a minereului radioactiv, s-au identificat într-o perioadă
de 15 ani, 156 de decese, dintre care 66 s-au datorat unor cancere.
 Mortalitatea proporţională a fost 66/156, adică 42,3%.
 În populaţia generală (standard) aceasta a fost de 19,5%.
 Numărul aşteptat de decese pe baza mortalităţii proporţionale din
populaţia standard a fost: 156x0,195=30,4.

 RMP=66/30,4=2,17 sau 217% - ceea ce înseamnă că mortalitatea

datorită cancerelor în rândul angajaţilor a fost de 2 ori mai mare faţă
de cea standard.

29
 RMP este o estimare pentru a controla efectul potenţialilor factori de confuzie a
variabilelor ca vârstă, gen, rasă sau diferenţă în timp.

 RMP se poate folosi în studiile care dispun numai de informaţiile din certificatele de
deces dintr-un grup de persoane cu o expunere ocupaţională specifică.

 Un aspect important legat de interpretarea RMP

 frecvenţa relativă a altor cauze de deces pot influenţa mortalitatea proporţională
pentru cauza de interes.
 Rezultatul poate să reprezinte un exces observat într-un grup expus (deci un risc în
exces) sau poate reprezenta un deficit al deceselor date de alte cauze

 Utilitate. RMP poate evidenţia un exces de evenimente în populaţia particulară (cu o

expunere) faţă de populaţia generală şi astfel să justifice evaluări în detaliu pe baza ratelor
specifice .

30
31
32
 REZOLVARE populatia A: rata specifica de mortalitate
1. <1 an: (160/5.674)x100.000=2819,88
2. 1-4 ani: (30/22.167)x100.000=135,33
3. 5-14 ani: (32/51.932)x100.000=61,61
4. 15-24 ani: (26/32.565)x100.000=79,84
5. 25-34 ani : (47/33.877)x100.000=138,73
6. 35-44 ani : (124/41.633)x100.000=297,84
7. 45-54 ani: (320/41.670)x100.000=767,93
8. 55-64 ani : (829/51.985)x100.000=1594,69
9. 65-74 ani : (1.901/65.783)x100.000=2.889,80
10. >75 ani : (2.259/27.379)x100.000=8.250,84

33
 REZOLVARE populatia B :rata specifica de mortalitate

1. <1 an: (542/18,819)x100.000=2.880,06

2. 1-4 ani: (86/74.554)x100.000=115,32
3. 5-14 ani: (60/162.633)x100.000=36,89
4. 15-24 ani: (131/108.310)x100.000=120,94
5. 25-34 ani: (213/124.938)x100.000=170,48
6. 35-44 ani : (458/140.768)x100.000=325,35
7. 45-54 ani: (973/118.013)x100.000=824,48
8. 55-64 ani : (1.557/93.058)x100.000=1673,15
9. 65-74 ani : (2.113/67.994)x100.000=3.107,62
10. >75 ani : (2.189/25.960)x100.000=8.432,20
34
 Rezolvare ratele brute
 Populatia A:RBM= (5.726/374.665)x100.000=1528,29
 Populatia B:RBM= (8.322/935.047)x100.000=890

 Interpretare:riscul de deces >in populatia a fata de populatia

B

35
 Standardizarea ratelor de mortalitate(dupa varsta,metoda
directa)populatia standard e populatia A
1. <1 an: 2.819,88x5.674=15.999.999,12
2. 1-4 ani: 135,33x22.167=2.999.860,11
3. 5-14 ani: 61,61 x51.932=3.199.530,52
4. 15-24 ani: 79,84 x32.565=2.599.989,6
5. 25-34 ani : 138,73 x33.877=4.699.756,21
6. 35-44 ani : 297,84 x41.633=12.399.972,72
7. 45-54 ani: 767,93 x41.670=31.999.643,1
8. 55-64 ani : 1594,69 x51.985=82.899.959,65
9. 65-74 ani : 2.889,80 x65.783=190.099,71
10. >75 ani : 8.250,84 x27.379=225.899.748,36
36
  Rst=Nd/Npsx10˙

 Rst – rata standardizată,

 Nd - număr de decese aşteptate dacă structura populaţiei ar fi identică cu
a celei standard,
 Nps - numărul populaţiei standard.

37
 Da=Rsxnr.pop.standard
 Da=600.702.897
 Rms=Da/nr.pop A=600.702.897/374.665=1603/100.000

38