Evaluarea pacientului cu obezitate (Hncu N, Roman G, Veresiu A. Diabetul zaharat.

Nutritia si Bolile Metabolice., vol 2., cap Obezitatea, Ed Echinox, 2010, pg 130-150)
Anamneza
Istoria familiala: Obezitatea la rudele de grad 1 si 2. Starea ponderala a partenerului de viata.
Aportul alimentar: Frecventa meselor. Tipul alimetelor. Comportamentul alimentar.
Caracteristici psihologice
Istoria personala specifica obezitatii.: Istoria curbei ponderale. Cure de slabire- tipul,
medicatia, produse nutritive. Boli ce pot influenta greutatea. Complicatii/comorbidittati
cunoscute.
Date referitoare la ciclul menstrual si viata sexuala.
Date referitoare la somn.
Examenul obiectiv
Acanthosis nigricans: indicator de insulinorezistenta
Vergeturi rosii/violet: indicator de hipercorticism
Pilozitate
Dezvoltarea organelor sexuale
Tulburari de crestere la copiii
Ginecomastia la barbati: deficit androgenic
Evaluarea prin inspectie a distributiei tesutului adipos
Antropometrie: Greutatea si inaltimea masuratori standardizate. Circumferinta abdominala.
Circumferinta fesiera si raportul talie/sold
Msurarea TA
Evaluarea taliei hipertensive

Prelucrare statistic
In analiza statistic s-au utilizat att metodele descriptive, ct i cele analitice.
Analiza descriptiv studiaz i descrie boala ca fenomen de mas, utiliznd criterii
de timp, de loc i de caracteristici personale; pe baza acestei descrieri se formuleaz ipoteze
privind factorii care condiioneaz apariia bolii. Prin urmare, epidemiologia descriptiv
rspunde la 3 ntrebri: cnd?, unde?, la cine se produc mbolnvirile?
Dup culegerea datelor, ntr-o form accesibil pentru a le asigura caracterul
informaional, s-a efectuat prelucrarea acestora.
Aciunile de prelucrare au cuprins etapa de ordonare, sistematizare, centralizare i
reducere a volumului informaiilor culese, prin operaii succesive de grupare, sortare,
codificare i sintetizare.
Datele au fost exprimate sub o form care s permit ncadrarea lor n anumite
categorii; o variabil nu va fi nregistrat sub mai multe forme; gruparea datelor se va face pe
categorii de variabile. Datele au fost centralizate n baze de date EXCEL i SPSS 17.0 i
prelucrate cu funciile statistice la care acestea se preteaz.
n prezentarea datelor s-au folosit intervalele de ncredere la pragul de semnificaie
95%, iar pentru testarea diferenelor s-au utilizat testele
2
i t-Student.
Prelucrarea primar, respectiv sistematizarea datelor prin centralizare i grupare, au
condus la obinerea indicatorilor primari, care se prezint sub form de mrimi absolute. Pe
baza indicatorilor primari, prin diferite procedee statistice de comparare, abstractizare i
generalizare s-au obinut indicatorii derivai.
Indicatorii derivai au rolul de a evidenia aspectele calitative ale unui ansamblu,
viznd relaia dintre diferite pri ale unui grup de pacieni sau diferite caracteristici, legturi
de interdependen dintre variabile. S-au folosit urmtorii indicatori derivai: indicatori ai
valorii medii: media aritmetic simpl, mediana, modulul; indicatori ai dispersiei: deviaia
standard, variaia.
Testul ANOVA const n analiza dispersiei variabilei dependente. n ANOVA simpla
totalul dispersiei provine din dou surse: intragrupal i intergrupal. Ambele surse reflect
dispersia datorata seleciei randomizate a eantionului.
n calculul diferenei semnificative dintre dou medii, testul t-Student ine cont de
msurarea variabilitii i ponderea observaiilor. Testul calculeaz un t pe baza mediei i
abaterii standard pentru fiecare lot n parte, n funcie de numrul gradelor de libertate (GL).
Plecnd de la ipoteza nul, care presupune c ntre grupurile studiate nu exist nici o
diferen, calculnd valoarea lui t i comparndu-l cu t tabelar, dac valoarea calculat este
mai mare dect cea tabelar atunci ipoteza nul este respins, iar diferena este declarat
semnificativ statistic. Pragul de semnificaie unanim acceptat este de 95% adic p=0,05.
Cu ct valoarea lui p este mai mic dect aceast valoare cu att semnificaia este mai
puternic.
Testul
2
este un test neparametric, ce compar 2 sau mai multe repartiii de frecvene
provenite din aceeai populaie; se aplic atunci cnd evenimentele ateptate se exclud.
Uneori, cnd o frecven din formula de calcul este mic, se aplic Yates pentru corecia
formulei, pentru a obine o estimare mai mare a diferenei. Dac p obinut este mai mic dect
cel tabelar la pragul de semnificaie de 95%, evenimentele nu se exclud - n acest caz se pune
problema dac sunt dependente.
Coeficient de corelaie Spearman (r) are valori cuprinse ntre -1 i 1. Cu ct valoarea
lui r este mai apropiat de 1 (corelaie direct) sau de -1 (corelaie indirect) parametri sunt
dependeni unul de altul.

REZULTATE

Caracteristici descriptive ale pacientilor luati in studiu
S-a examinat un esantion de 241 de pacienti, majoritatea de sex feminin (65,5%), si
proveniind din mediul urban. Majoritatea persoanelor analizate au avut ocupatia de 2 (52,3%)
si numai 0,8 % erau 5 (ocupatia). In ceea ce priveste venitul, majoritatea persoanelor din
studiu au refuzat sa ofere informatii, 43,6% au avut venitul 1, 17,8% venitul 2, iar 5,8%
venitul 3.
Tabelul I. Caracteristici sociodemografice
Nr Procent
Sex masculin 83 34,4
feminin 158 65,6
Mediu de provenienta
urban 154 63,9
Rural 87 36,1
Ocupatia
1 61 25,3
2 126 52,3
3 17 7,1
4 25 10,4
5 2 ,8
6 9 3,7
22 1 ,4
Venit
0 79 32,8
1 105 43,6
2 43 17,8
3 14 5,8

Nu s-au observat diferente semnificative in ceea ce priveste distributia sexelor in
functie de mediul de provenienta.


22
12.4
41.9
23.7
urban
rural
masculin feminin

Virsta participantilor a variat intre 18 si 65 de ani, fiind in medie de 35,66 11,79 ani.
Un procent de 46,5% dintre persoane au avut virsta de 35-59 ani si numai 2,1% peste 60 de
ani.




S-a observat ca persoanele din mediul rural au avut in special ocupatia de 3 si 4, in
timp ce toate persoanele cu ocupatia de 5 au provenit din mediul urban. Participantii din
mediul urban au avut mai frecvent ocupatia de 6, remarcindu-se astfel diferente semnificative
statistic ale distributiei ocupatiei in raport cu mediul de provenienta (p0,001).


Figura 2. Ocupatie vs. mediu de provenienta

28%
24%
46%
2%
sub 25 ani 25-35 ani 35-59 ani peste 60 ani
0% 20% 40% 60% 80% 100%
1
2
3
4
5
6
22
urban
rural
Majoritatea participantilor au avut studii medii (64,3%), existind un procent de 7,1%
participanti cu studii primare si gimnaziale. Mai mult de un sfert dintre persoane au avut
studii superioare (28,6%).




In mediul rural ponderea persoanelor care au absolvit mai putin de 8 clase a fost mai
mare comparativ cu mediul urban (12,6% vs. 3,9%). Ponderea participantilor cu studii
superioare a fost mai mare in mediul urban (33,8% vs. 19,5%, p=0.006):


7%
64%
29%
sub 9 clase 9-12 clase peste 12 clase

In categoria de virsta sub 25 de ani, 49,3% dintre persoane au avut studii superioare,
iar 50,7% studii medii. In cazul persoanelor cu virsta cuprinsa intre 25 si 35 de ani, 52,6% au
avut studii medii, 42,1% studii superioare si 5,3% studii primare si gimnaziale. In ceea ce
priveste grupa de virsta 35-59 ani, 9,8% au absolvit mai putin de 8 clase, iar 10,2% mai mult
de 12 clase. in rindul persoanelor cu virste peste 60 de ani au predominat cele care au absolvit
mai putin de 8 clase (60%) si numai 40% au avut studii licele. Diferenta distributiei categoriei
de educatie in raport cu virsta a fost semnificativa (p;0,001):



In ceea ce priveste bolile cronice, s-a observat o prevalenta de 20,7% a HTA, de
14,9% a diabetului zaharat si de 8,3% a hepatitei cronice. Ponderea afectiunilor cronice a fost
mai mare la pacientii din mediul urban, dar diferentele inregistrate nu au fost semnificative.

Urban % Rural % p
HTA 72 28 0,178
DZ 75 25 0,187
Hepatita cronica 60 40 0,804

In ceea ce priveste frecventa hipertensiunii, diferentele in raport cu grupa de virsta au
fost semnificative (p;0,001), fiind intilnita la 3% dintre personele cu virsta sub 25 de ani, la
1,8% dintre cele cu virsta de 25-35 de ani, la 38,4% dintre cele cu virste cuprinse intre 35 si
59 de ani si la 80% dintre cele cu virsta peste 60 de ani.


HTA Total
da nu
virsta categorii sub 25 Count 2 65 67
% within virsta categorii 3,0% 97,0% 100,0%
% within HTA 4,0% 34,2% 27,8%
% of Total 0,8% 27,0% 27,8%
25-35 ani Count 1 56 57
% within virsta categorii 1,8% 98,2% 100,0%
% within HTA 2,0% 29,5% 23,7%
% of Total 0,4% 23,2% 23,7%
35-59 ani Count 43 68 112
% within virsta categorii 38,4% 60,7% 100,0%
% within HTA 86,0% 35,8% 46,5%
% of Total 17,8% 28,2% 46,5%
peste 60 ani Count 4 1 5
% within virsta categorii 80,0% 20,0% 100,0%
% within HTA 8,0% 0,5% 2,1%
% of Total 1,7% 0,4% 2,1%

Niciun participant cu virsta sub 35 de ani nu fusese diagnosticat cu diabet in momentul
intrarii in studiu. Diabetul zaharat era diagnosticat la 28,6% dintre persoanele cu virste
cuprinse intre 35 si 59 de ani si la 80% dintre cele cu virste peste 60 de ani (p0,001).



In ceea ce priveste hepatita cronica, distributia pe grupe de virste a avut o dispozitie
diferita comparativ cu HTA sau DZ, fiind mai frecvent intilnita la virste tinere (p=0,002):
19,4% dintre participantii cu virsta sub 25 de ani, 3,5% dintre cei cu virste intre 25 si 35 de
ani, 4,5% dintre cei cu virste intre 35 si 59 de ani si 0% dintre cei peste 60 de ani, cunoscindu-
se a avea aceasta afectiune.


Procentul personaleor care au declarat ca urmeaza un regim alimentar a fost de 17%.
In mediul urban 18,2% dintre participanti au declarat ca tin dieta, iar in cel rural de 14,9%
(p=0,595). Se remarca diferente importante in raport cu grupa de virsta a persoanelor care au
declarat ca urmeaza o dieta (p0,001): 3% dintre cele cu virsta sub 25 de ani, 3,5% dintre cele
cu virsta de 25-35 ani, 30,4% dintre cele cu virsta de 35-59 de ani si 60% dintre cele cu virsta
peste 60 de ani.


Dintre persoanele cu studii superioare doar 5,8%,iar in cazul celor cu studii medii
19,4% au declarat ca urmeaza o dieta. In schimb 41,2% dintre pesroanele care absolvisera mai
putin dde 9 clase au declarat ca respecta un regim. S-a remarcat o diferenta semnificativa a
distributiei in raport cu grupa de virsta a persoanelor care declarau ca urmeaza o dieta
(p0,001).



In ceea ce priveste tipul de dieta, 14,5% au declarat ca urmeaza regim pentru diabet.

0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
sub 25 ani 25-35 ani 35-59 ani peste 60 ani
dieta 3 3.5 30.4 60
fara dieta 97 96.5 69.6 40
A
x
i
s

T
i
t
l
e

0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
sub 9 clase 9-12 clase peste 12 clase
dieta 41.2 19.4 5.8
fara dieta 58.5 80.4 94.2
A
x
i
s

T
i
t
l
e



Tip regim
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid
197 81,7 81,7 81,7
ceai de slabit 1 ,4 ,4 82,2
DIABET 12 5,0 5,0 87,1
DZ 23 9,5 9,5 96,7
F PRAJE 1 ,4 ,4 97,1
FARA CAR 1 ,4 ,4 97,5
HIPERPROT 1 ,4 ,4 97,9
HIPOLIP 1 ,4 ,4 98,3
HIPOS 1 ,4 ,4 98,8
HIPOSOD 3 1,2 1,2 100,0
Total 241 100,0 100,0

Caracteristici antropometrice (declarate de participanti)

Descriptive Statistics
N Minimum Maximum Mean Std. Deviation
Gmax 241 45,0 140,0 82,606 16,4869
Varsta-Gmax 241 14 65 31,78 11,167
Gmin 241 40 89 61,51 9,609
Varsta-Gmin 241 12 57 21,80 6,188
Gactuala declarata 241 46,0 140,0 77,546 15,7511
Talia declarata 241 1,50 1,94 1,6951 ,08907
IMCdeclarata 241 16,96 47,23 27,0523 5,48978
Valid N (listwise) 241

Greutatea maxima declarat de participantii din lotul studiat a fost in medie de 82,60
kg, fiind inregistrata in medie la virsta de 31-32 de ani, in timp ce greutatea minima a fost de
61,51 kg, in jurul virstei de 21,80 ani. Gruetatea medie actuala declarata in lotul studiat a fost
de 77,54, iar IMC mediu declarat de 27,05 kg/m
2
, variind intre 16,96 si 47,23 kg/m
2
.




Majoritatea participantilor au fost normoponderali (41,08%). Ponderea celor cu
suprapondere a fost de 28,22%, iar a celor cu obezitate de 30,71%.



In ceea ce priveste greutatea masurata aaceasta a fost in medie de 78,28 kg, variind
intre 46 si 145 kg, iar IMC-ul masurat a fost in medie de 27,25 kg/m
2
.

Descriptive Statistics
N Minimum Maximum Mean Std. Deviation
Gmasurata 241 46,0000 145,0000 78,260581 15,8154507
T masurata 241 1,50 1,95 1,6969 ,09039
Circ.abd. 241 50,0 142,0 93,195 16,8495
circ sold 241 49,0 145,0 101,423 15,6664
circ git 241 28,0 84,0 36,479 5,6889
circ brat 241 15,0 65,0 31,811 6,2546
IMC 241 16,9550 47,2255 27,258675 5,5648247
Valid N (listwise) 241

Evaluarea caracteristicilor socio-demografice
Pacientii de sex masculin au avut predominant exces ponderal (41,5% cu exces
ponderal, iar 20,7% obezitate). In ceea ce priveste pacientii ponderea celor cu obezitate a fost
mai mare a fost in cazul celor de sex feminin (20,7% dintre barbati si 33,5% dintre femei), in
timp ce in cazul celor supraponderali a predominat sexul masculin (41,5% dintre barbati si
27,8% dintre femei), diferenta dintre sexe fiind semnificativa (p=0,047).

sex Total
masculin feminin
IMC categ
normoponderali
Count 31 61 92
% within IMC categ 33,7% 66,3% 100,0%
% within sex 37,8% 38,6% 38,3%
% of Total 12,9% 25,4% 38,3%
supraponderali
Count 34 44 78
% within IMC categ 43,6% 56,4% 100,0%
% within sex 41,5% 27,8% 32,5%
% of Total 14,2% 18,3% 32,5%
obezitate
Count 17 53 70
% within IMC categ 24,3% 75,7% 100,0%
% within sex 20,7% 33,5% 29,2%
% of Total 7,1% 22,1% 29,2%
Total
Count 82 158 240
% within IMC categ 34,2% 65,8% 100,0%
% within sex 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 34,2% 65,8% 100,0%


0
10
20
30
40
50
60
70
80
normoponderali supraponderali obezitate
33.7
43.6
24.3
66.3
56.4
75.7
sex masculin
sex feminin
Nu s-a observat diferente in raport cu mediul de provenienta. In mediul urban
procentul de pacienti normoponderali a fost 38,6%, a celor supraponderali de 30,1%, iar a
celor cu obezitate de 31,4%. In mediul rural, 35,9% dintre pacienti au fost normoponderali,
41% au fost supraponderali, iar 31,4% au fost cu obezitate (p=0,477).

Mediu de
provenienta
Total
urban rural
IMC categ
normoponderali
Count 59 33 92
% within IMC categ 64,1% 35,9% 100,0%
% within Mediu de
provenienta
38,6% 37,9% 38,3%
% of Total 24,6% 13,8% 38,3%
supraponderali
Count 46 32 78
% within IMC categ 59,0% 41,0% 100,0%
% within Mediu de
provenienta
30,1% 36,8% 32,5%
% of Total 19,2% 13,3% 32,5%
obezitate
Count 48 22 70
% within IMC categ 68,6% 31,4% 100,0%
% within Mediu de
provenienta
31,4% 25,3% 29,2%
% of Total 20,0% 9,2% 29,2%
Total
Count 153 87 240
% within IMC categ 63,8% 36,2% 100,0%
% within Mediu de
provenienta
100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 63,8% 36,2% 100,0%


0
10
20
30
40
50
60
70
normoponderali supraponderali obezitate
64.1
59
68.6
35.9
41
31.4
sex masculin
sex feminin
S-au observat diferente semnificative in raport cu grupa de virsta. Persoanele sub 25
de ani au fost majoritatea mormoponderale (79,1%), numai 14,9% au fost supraponderale, si
numai 6% au avut obezitate. Persoanele de peste 60 de ani au fost in proportie de 60% cu
obezitate si de 40% cu suprapondere, nici una dintre acestea fiind normoponderale. De fapt se
observa o crestere a frecventei cazurilor de obezitate cu virsta.

virsta categorii Total
sub 25 25-35
ani
35-59
ani
peste 60
ani
IMC
categ
normoponderali
Count 53 26 13 0 92
% within IMC categ 57,6% 28,3% 14,1% 0,0% 100,0%
% within virsta
categorii
79,1% 45,6% 11,7% 0,0% 38,3%
% of Total 22,1% 10,8% 5,4% 0,0% 38,3%
supraponderali
Count 10 24 42 2 78
% within IMC categ 12,8% 30,8% 53,8% 2,6% 100,0%
% within virsta
categorii
14,9% 42,1% 37,8% 40,0% 32,5%
% of Total 4,2% 10,0% 17,5% 0,8% 32,5%
obezitate
Count 4 7 56 3 70
% within IMC categ 5,7% 10,0% 80,0% 4,3% 100,0%
% within virsta
categorii
6,0% 12,3% 50,5% 60,0% 29,2%
% of Total 1,7% 2,9% 23,3% 1,2% 29,2%
Total
Count 67 57 111 5 240
% within IMC categ 27,9% 23,8% 46,2% 2,1% 100,0%
% within virsta
categorii
100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 27,9% 23,8% 46,2% 2,1% 100,0%

Se observa existenta unei tendinte semnificative de scadere a ponderii pacientilor
normoponderali si de crestere a frecventei cazurilor de obezitate si suprapondere in raport cu
grupa de virsta.
Astfel nici un pacient normoponderal nu a avut virsta peste 60 de ani, in schimb 57,6%
dintre acestia aveau mai putin de 25 ani. Cintre pacientii cu obezitate un procent redus a fost
constituit din persoane cu virsta sub 35 de ani, dar 80% din obezi au apartinut categoriei de
virsta 35-59 de ani.
Ponderea persoanelor sub 25 de ani cu suprapondere a fost redusa. Majoritatea
persoanelor cu suprapondere au avut peste 25 de ani.


S-au observat diferente semnificative (p0,001) ale ponderii pacientilor obezi in raport
cu categoria de venit. Un procent de 46,7% dintre pacientii cu venit 1 au avut obezitate,
pondere ce a fost mult mai redusa in cazul pacientilor cu venit 2 (9,5%). Cel mai mic procent
de pacienti normoponderali s-a observat in cazul categoriei 3 de venit (14,3%).

IMC categ Total
normoponderali supraponderali obezitate
venit
0
Count 47 19 13 79
% within venit 59,5% 24,1% 16,5% 100,0%
1
Count 28 28 49 105
% within venit 26,7% 26,7% 46,7% 100,0%
2
Count 15 23 4 42
% within venit 35,7% 54,8% 9,5% 100,0%
3
Count 2 8 4 14
% within venit 14,3% 57,1% 28,6% 100,0%
Total
Count 92 78 70 240
% within venit 38,3% 32,5% 29,2% 100,0%

0
100
200
300
400
500
600
normoponderali supraponderali obezitate
576
12.8
5.7
28.3 30.8
10
14.1
53.8
80
0 2.6 4.3
sub 25
25-35 ani
35-59 ani
peste 60 ani


Analiza in raport cu nivelul de educatie a condus la remarcarea unor diferente
semnificative (p0,001). Majoritatea pacientilor cu mai putin de 9 clase au avut exces
ponderal 35,3% obezitate si 35,3% suprapondere. Aceeasi tendinta s-a observat si in cazul
persoanelor cu studii medii. Insa majoritatea persoanelor cu studii superioare au fost
normoponderale (53,6%), in aceasta categorie inregistrindu-se si ponderea cea mai redusa a
subiectilor cu obezitate (7,2%):

IMC categ Total
normoponderali supraponderali obezitate
educatie
sub 9 clase
Count 5 6 6 17
% within
educatie
29,4% 35,3% 35,3% 100,0%
9-12 clase
Count 50 45 59 154
% within
educatie
32,5% 29,2% 38,3% 100,0%
peste 12
clase
Count 37 27 5 69
% within
educatie
53,6% 39,1% 7,2% 100,0%
Total
Count 92 78 70 240
% within
educatie
38,3% 32,5% 29,2% 100,0%




0
10
20
30
40
50
60
normoponderali supraponderali obezitate
59.5
24.1
16.5
26.7 26.7
46.7
35.7
54.8
9.5
14.3
57.1
28.6
0
1
2
3



Diferente semnificative s-au observat si atunci cin ds-a analizat ponderea pacientilor
cu exces ponderal in raport cu ocupatia (p0,001).

IMC categ Total
normoponderali supraponderali obezitate
ocupatie
1
Count 48 10 3 61
% within ocupatie 78,7% 16,4% 4,9% 100,0%
2
Count 35 47 43 125
% within ocupatie 28,0% 37,6% 34,4% 100,0%
3
Count 3 9 5 17
% within ocupatie 17,6% 52,9% 29,4% 100,0%
4
Count 5 8 12 25
% within ocupatie 20,0% 32,0% 48,0% 100,0%
5
Count 1 1 0 2
% within ocupatie 50,0% 50,0% 0,0% 100,0%
6
Count 0 2 7 9
% within ocupatie 0,0% 22,2% 77,8% 100,0%
22
Count 0 1 0 1
% within ocupatie 0,0% 100,0% 0,0% 100,0%
Total
Count 92 78 70 240
% within ocupatie 38,3% 32,5% 29,2% 100,0%


0
10
20
30
40
50
60
normoponderali supraponderali obezitate
29.4
35.3
53.6
35.3
29.2
39.1
53.6
39.1
7.2
sub 9 clase
9-12 clase
peste 12 clase


Nr claselor absolvite pare a scadea direct proportional cu categoria de IMC in maniera
semnficativa (p0,001), in timp ce obezii au avut o virsta medie mai mare ca
normopondderalii (p0,001).

N Mean Std.
Deviation
Std.
Error
95% Confidence Interval
for Mean
Minimum Maximum
Lower
Bound
Upper
Bound
nr
clase
normoponderali 92 12,92 2,396 ,250 12,43 13,42 8 17
supraponderali 78 12,53 2,886 ,327 11,87 13,18 4 20
obezitate 70 10,87 1,693 ,202 10,47 11,28 8 16
Total 240 12,20 2,540 ,164 11,87 12,52 4 20
virsta
normoponderali 92 27,36 8,457 ,882 25,61 29,11 18 59
supraponderali 78 37,99 10,732 1,215 35,57 40,41 18 63
obezitate 70 43,63 9,519 1,138 41,36 45,90 20 66
Total 240 35,56 11,721 ,757 34,07 37,05 18 66



0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
normoponderali supraponderali obezitate
78.7
16.4
4.9
28
37.6
34.4
17.6
52.9
29.4
20
32
48
50 50
0 0
22.2
77.8
0
100
0
1
2
3
4
5
6
22
Evaluarea complicatiilor obezitatii
Complicatiile obezitatii au fost cunoscute de un numar redus de pacienti. Numai 1,4%
au declarat ca sunt cunoscuti cu complcatii, in timp de 96,8% nu aveau diagnostice care sa fie
considerate ca o complicatie a obezitatii.

Complic.obez.
Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
Valid
0 211 87,6 96,8 96,8
1 3 1,2 1,4 98,2
2 4 1,7 1,8 100,0
Total 218 90,5 100,0
Missing System 23 9,5
Total 241 100,0

Numai 3,7% dintre participanti fusesera diagnosticati cu boala artrozica in momentul
luarii in studiu, in timp ce 7,5% erau cunoscuti cu lombosciatica.


Dintre pacientii fara complicatii mecanice 42,7% au fost normoponderali, 32,9%
supraponderali si 24,4% obezi. Dintre cei cu boala artrozica 55,6% au fost normoponderali in
timp ce 11,1% au fost normoponderali si 33,3% au fost supraponderali, diferenta observata
fiind semnificativa statistic (p0,001).




nu
89%
boala artrozica
4%
lombosciatica
7%
IMC categ Total
normoponderali supraponderali obezitate
complic.mecanice
0
Count 91 70 52 213
% within complic.mecanice 42,7% 32,9% 24,4% 100,0%
% within IMC categ 98,9% 89,7% 74,3% 88,8%
% of Total 37,9% 29,2% 21,7% 88,8%
artroze
Count 1 3 5 9
% within complic.mecanice 11,1% 33,3% 55,6% 100,0%
% within IMC categ 1,1% 3,8% 7,1% 3,8%
% of Total 0,4% 1,2% 2,1% 3,8%
lomoboscitaica
Count 0 5 13 18
% within complic.mecanice 0,0% 27,8% 72,2% 100,0%
% within IMC categ 0,0% 6,4% 18,6% 7,5%
% of Total 0,0% 2,1% 5,4% 7,5%
Total
Count 92 78 70 240
% within complic.mecanice 38,3% 32,5% 29,2% 100,0%
% within IMC categ 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 38,3% 32,5% 29,2% 100,0%



In lotul analizat 10% dintre participanti au declarat ca se stiu cu complicatii metabolice
(diabet,). Absenta acestor afectiuni s-a inregistrat la un numar de 88,4% dintre participanti, iar
1,7% au declarat prezenta dislipidemiei.
Frecventa DZ la pacientii din lotul analizat a fost de 14,9%.

0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
normoponderali supraponderali obezitate
98.9
89.7
74.3
1.1
3.8
7.1
0
6.4
18.6
0
1
2

In raport cu categoria de IMC diferetele au fost semnificative (p0,001). Dintre
participantii fara complicatii metabolice majoritatea au fost normoponderali (42,9%), si numai
23,1% au fost obezi.

IMC categ Total
normoponderali supraponderali obezitate
complic.metabolice
absente
Count 91 72 49 212
% within complic.metabolice 42,9% 34,0% 23,1% 100,0%
% of Total 37,9% 30,0% 20,4% 88,3%
DZ
Count 1 5 18 24
% within complic.metabolice 4,2% 20,8% 75,0% 100,0%
% of Total 0,4% 2,1% 7,5% 10,0%
Dislipidemie
Count 0 1 3 4
% within complic.metabolice 0,0% 25,0% 75,0% 100,0%
% of Total 0,0% 0,4% 1,2% 1,7%
Total
Count 92 78 70 240
% within complic.metabolice 38,3% 32,5% 29,2% 100,0%
% of Total 38,3% 32,5% 29,2% 100,0%

Dintre persoanele cu dislipidemie 75% prezentau obezitate, iar 25% suprapondere.
Nici o persoana cu dislipidemie din lotul analizat nu a fost normoponderala.
Intre diabetici ponderea cea mai mare au avut-o cei cu obezitate (75%), urmati de
supraponderali (20,8%). Numai 4,2% dintre diabetici erau normoponderali.

diabet
10%
nu
88%
dislipidemie
2%


In ceea ce priveste complicatiile cardiovasculare asociate obezitatii acestea nu au fost
prezente la 79,9% dintre pacienti. HTA a era cunoscuta de 19,9% dintre participanti, iar
angina pectorala de 0,4%.
S-au inregistrat diferente semnficative ale ponderii complicatiilor cardiovasculare in
raport cu categoria de IMC. Din totalul hipertensivilor numai 4,3% erau persoane
normoponderale si numai 19,1% cu suprapondere, dar 76,6% dintre ele erau cu obezitate.
Pacientii cu AP erau numai obezi (p0,001).

IMC categ Total
normoponderali supraponderali obezitate
complic.CV
absente
Count 90 69 33 192
% within complic.CV 46,9% 35,9% 17,2% 100,0%
% of Total 37,5% 28,8% 13,8% 80,0%
HTA
Count 2 9 36 47
% within complic.CV 4,3% 19,1% 76,6% 100,0%
% of Total 0,8% 3,8% 15,0% 19,6%
AP
Count 0 0 1 1
% within complic.CV 0,0% 0,0% 100,0% 100,0%
% of Total 0,0% 0,0% 0,4% 0,4%
Total
Count 92 78 70 240
% within complic.CV 38,3% 32,5% 29,2% 100,0%
% of Total 38,3% 32,5% 29,2% 100,0%

4%
21%
75%
DZ
normoponderali supraponderali obezi


Tulburarile de somn identificate au fost prezenta sforaitului (33,2%). Somnolenta
diurna (6,2%) si apneea in somn cu martori (1,7%). Dintre persoanele fara tulburari de somn,
ponderea cea mai mare au avut-o cele normoponderale (52,1%). Dipentre participantii care nu
au declarat tulburari de somn, numai 14,1% erau obezi si numai 33,8% erau supraponderali
(p0,001).

IMC categ Total
normoponderali supraponderali obezitate
Tulb de somn
abs
Count 74 48 20 142
% within apnee in somn 52,1% 33,8% 14,1% 100,0%
% of Total 30,8% 20,0% 8,3% 59,2%
sforait
Count 15 24 40 79
% within apnee in somn 19,0% 30,4% 50,6% 100,0%
% of Total 6,2% 10,0% 16,7% 32,9%
somnolenta
Count 3 4 8 15
% within apnee in somn 20,0% 26,7% 53,3% 100,0%
% of Total 1,2% 1,7% 3,3% 6,2%
Apnee cu martori
Count 0 2 2 4
% within apnee in somn 0,0% 50,0% 50,0% 100,0%
% of Total 0,0% 0,8% 0,8% 1,7%
Total
Count 92 78 70 240
% within apnee in somn 38,3% 32,5% 29,2% 100,0%
% of Total 38,3% 32,5% 29,2% 100,0%

Dintre persoanele care au declarat simprome sugestive pentru apneea in somn
(somnolenta, sorait, apnee cu martori) aproximativ jumatate erau obezi. Niciuna dintre
persoanele care au declarat prezenta apneei cu martori nu era normoponderala. Numai 19%
dintre participantii care declarau ca sforaie aveau o greutate normala si numai 20% dintre cei
cu somnolenta diurna erau normoponderali.

normoponderali
4%
supraponderali
19%
obezitate
77%
HTA



Complicatii psihologice
S-a analizat categoria de IMC in raport cu scorul rezultat la aplicarea chestionarelor de
stima de sine (Rosenberg), imaginea corporala si anxietatea fizica sociala.
Sorul de anxietate fizica sociala s-a analizat pentru ca exista nuemroase studii care
arata ca acesta se coreleaza cu motivatia de a efectua exercitiu fizic, practic persoanele cu
anxietate fizica sociala avind o motivatie mai scazuta de a realiza efort fizic.
Se constata ca scorul SPA difera semnificativ intre categoriile de IMC (p=0,001).
Diferenta semnificativa a fost intre persoanele normoponderale si cele obeze (p=0,003) si
intre cele normoponderale si cele cu suprapondere (p=0,006). Nu s-a observat o diferenta
semnficativa intre scorurile supraponderalilor si ale obezilor.

N Mean Std.
Deviation
Std.
Error
95% Confidence
Interval for Mean
Minimum Maximum
Lower
Bound
Upper
Bound
SPA-scor
total
normoponderali 92 41,23 5,539 ,578 40,08 42,38 30 53
supraponderali 78 38,54 5,686 ,644 37,26 39,82 26 56
obezitate 70 38,27 5,677 ,679 36,92 39,63 19 51
Total 240 39,49 5,770 ,372 38,76 40,23 19 56
BSQ- scor normoponderali 92 27,66 11,839 1,234 25,21 30,11 13 66
supraponderali 78 30,08 10,023 1,135 27,82 32,34 13 61
obezitate 70 34,43 13,091 1,565 31,31 37,55 13 69
Total 240 30,42 11,953 ,772 28,90 31,94 13 69
Rosenberg
scor total
normoponderali 92 34,12 4,312 ,450 33,23 35,01 22 40
supraponderali 78 34,58 7,011 ,794 33,00 36,16 20 79
obezitate 70 29,90 5,430 ,649 28,61 31,19 17 39
Total 240 33,04 5,961 ,385 32,28 33,80 17 79

In ceea ce priveste imaginea corporala, s-au remarcat diferente semnificative in raport
cu categoria de IMC (p=0,001). In acest caz difernentele semnificative au aparut numai intre
normoponderali si cei cu obezitate (p=0,001), intre normoponderali si supraponderali
0
10
20
30
40
50
60
normoponderali supraponderali obezi
sforait 19 30.4 50.6
somnolenta 20 26.7 53.3
apnee cu martori 0 50 50
A
x
i
s

T
i
t
l
e

(p=0,074) si intre supaponderali si obezi, diferentele privind imaginea corporala fiind
nesemnificative.



Pentru analiza stimei de sine s-a ales scorul Rosenberg, care are stabilitate mai mare la
modificarile stimei de sine de moment. Stima de sine a fost semnficiativ mai redusa la obezi
(p0,001). Diferentele au fost semnificative doar intre normoponderali si supraponderali si
intre normoponderali si obezi (p0,001).
Atunci cind s-a realizat analiza pe sexe, s-a observat ca la barbati nu au existat
diferente semnificative ale scorurilor SPA (p=0,158), BSQ (p=0,496) si Rosenberg (p=0,414)
in raport cu categoria de IMC.

Descriptives
N Mean Std.
Deviation
Std.
Error
95% Confidence Interval
for Mean
Minimum Maximum
Lower
Bound
Upper
Bound
SPA-scor total
normoponderali 31 42,13 5,801 1,042 40,00 44,26 30 53
supraponderali 34 39,32 5,719 ,981 37,33 41,32 26 51
obezitate 17 41,18 6,415 1,556 37,88 44,47 24 51
Total 82 40,77 5,961 ,658 39,46 42,08 24 53
BSQ- scor
normoponderali 31 25,16 13,128 2,358 20,35 29,98 13 55
supraponderali 34 25,26 8,778 1,505 22,20 28,33 13 45
obezitate 17 28,94 13,108 3,179 22,20 35,68 13 66
Total 82 25,99 11,466 1,266 23,47 28,51 13 66
Rosenberg scor
total
normoponderali 31 34,84 4,067 ,730 33,35 36,33 27 40
supraponderali 34 34,74 4,926 ,845 33,02 36,45 20 40
obezitate 17 33,06 5,517 1,338 30,22 35,90 20 39
Total 82 34,43 4,745 ,524 33,38 35,47 20 40


0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
normoponderali supraponderali obezi
SPA 41.23 38.54 38.27
BSQ 27.66 30.08 34.43
Rosenberg 34.12 34.58 29.9
A
x
i
s

T
i
t
l
e


La femei diferentele intre scoruri in raport cu IMC au fost insa semnficative, ceea ce
sugereaza ca modificarile stimei de sine si ale imaginii corporale in realtie cu obezitatea sau
cu supraponderea sunt importante.
Se constata ca scorul SPA difera semnificativ intre categoriile de IMC (p=0,002).
Diferenta semnificativa a fost intre persoanele normoponderale si cele obeze (p=0,003) si
intre cele normoponderale si cele cu suprapondere (p=0,026). Nu s-a observat o diferenta
semnficativa intre scorurile supraponderalilor si ale obezilor.


N Mean Std.
Deviation
Std.
Error
95% Confidence Interval
for Mean
Minimum Maximum
Lower
Bound
Upper
Bound
SPA-scor total
normoponderali 61 40,77 5,393 ,690 39,39 42,15 31 53
supraponderali 44 37,93 5,650 ,852 36,21 39,65 29 56
obezitate 53 37,34 5,144 ,707 35,92 38,76 19 51
Total 158 38,83 5,573 ,443 37,95 39,70 19 56
BSQ- scor
normoponderali 61 28,93 11,024 1,411 26,11 31,76 13 66
supraponderali 44 33,80 9,397 1,417 30,94 36,65 13 61
obezitate 53 36,19 12,710 1,746 32,69 39,69 13 69
Total 158 32,72 11,580 ,921 30,90 34,54 13 69
Rosenberg scor
total
normoponderali 61 33,75 4,418 ,566 32,62 34,89 22 40
supraponderali 44 34,45 8,329 1,256 31,92 36,99 21 79
obezitate 53 28,89 5,045 ,693 27,50 30,28 17 38
Total 158 32,32 6,399 ,509 31,31 33,32 17 79

In ceea ce priveste imaginea corporala, s-au remarcat diferente semnificative in raport
cu categoria de IMC (p=0,003). In acest caz difernentele semnificative au aparut numai intre
normoponderali si cei cu obezitate (p=0,002), intre normoponderali si supraponderali
(p=0,09) si intre supraponderali si obezi, diferentele privind imaginea corporala fiind
nesemnificative.
Stima de sine a fost semnficiativ mai redusa la obezi (p0,001). Diferentele au fost
semnificative doar intre normoponderali si supraponderali (p0,001) si intre normoponderali
si obezi (p0,001).



Se observa ca exista diferente semnificative ale scorului de anxietate sociala in raport
cu categoria de virsta, dar si intre categoria de IMC si scorul SPA, existind un efect de
interactiune semnificativ al IMC si virstei asupra scorului SPA.

Tests of Between-Subjects Effects
Dependent Variable: SPA-scor total
Source Type III Sum of
Squares
df Mean Square F Sig. Partial Eta
Squared
Corrected Model 1092,207
a
10 109,221 4,243 ,000 ,224
Intercept 61588,348 1 61588,348 2392,457 ,000 ,942
imccat 153,481 2 76,741 2,981 ,054 ,039
categvirtsa 406,955 3 135,652 5,270 ,002 ,097
imccat * categvirtsa 305,828 5 61,166 2,376 ,042 ,075
Error 3784,179 147 25,743
Total 243093,000 158
Corrected Total 4876,386 157
a. R Squared = ,224 (Adjusted R Squared = ,171)
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
normoponderale supraponderale obeze
SPA 40.77 37.93 37.34
BSQ 28.93 33.8 36.19
Rosenberg 33.75 34.45 28.89
A
x
i
s

T
i
t
l
e



Nu s-a observat un efect de interactiune semnficiativ al categoriei de IMC si categoriei
de virsta asupra scorului de apreciere a imaginii corporale.

Tests of Between-Subjects Effects
Dependent Variable: BSQ- scor
Source Type III Sum of Squares df Mean Square F Sig. Partial Eta Squared
Corrected Model 2578,705
a
10 257,871 2,052 ,032 ,122
Intercept 35729,625 1 35729,625 284,320 ,000 ,659
imccat 660,539 2 330,269 2,628 ,076 ,035
categvirtsa 397,120 3 132,373 1,053 ,371 ,021
imccat * categvirtsa 749,395 5 149,879 1,193 ,316 ,039
Error 18473,041 147 125,667
Total 190222,000 158
Corrected Total 21051,747 157
a. R Squared = ,122 (Adjusted R Squared = ,063)

Nu s-a observat un efect de interactiune semnficiativ al categoriei de IMC si categoriei
de virsta asupra stimei de sine.


Tests of Between-Subjects Effects
Dependent Variable: Rosenberg scor total
Source Type III Sum of
Squares
df Mean Square F Sig. Partial Eta
Squared
Corrected Model 1238,580
a
10 123,858 3,508 ,000 ,193
Intercept 40354,800 1 40354,800 1143,086 ,000 ,886
imccat 160,833 2 80,416 2,278 ,106 ,030
categvirtsa 171,615 3 57,205 1,620 ,187 ,032
imccat * categvirtsa 192,953 5 38,591 1,093 ,367 ,036
Error 5189,597 147 35,303
Total 171436,000 158
Corrected Total 6428,177 157
a. R Squared = ,193 (Adjusted R Squared = ,138)