HTa in Romania: unde ne situam si ce poate fi facut?

Prezentat de: Falcusan Codrut Stefan UMF Carol Davila Bucuresti Seria ! "rupa # Maria Doro$anu! Daniela Barto! %& 'petrei! C(t(lina 'rsenescu)*eor"escu! Dana Pop! S& *+ior"+e! Rodica T(n(sescu! %lvira Craiu! & Maniiu! ,ana T(utu 'BSTR'CT
INFORMATII

Pana in momentul initierii proiectului S%PH'R in #--.! datele pu$lice despre prevalenta HT /HT'0 in Romania au fost cele provenite din studiile conduse pe populatii selectate! indicand o prevalenta disproportionata /ce depinde de populatia studiata0! si de aceea fiind nereprezentativa pentru intrea"a populatie din Romania&
METODE

S%PH'R este un studiu naional transversal desf(urat pe un eantion reprezentativ pentru populaia Romn1niei av1nd ca scop determinarea prevalenei! tratamentului i controlului HT arteriale& 2ntre octom$rie #-33 ) martie #-3# /# vizite de studiu0! 345. su$ieci /36)6- de ani! rat( de r(spuns de 748! .#!78 femei0 au fost evaluai prin intermediul unui c+estionar /date socio)demo"rafi ce! factori de risc i istoric medical0 m(surarea tensiunii arteriale i analize de la$orator&
SCOP

%valuarea prevalenei! tratamentului i controlului HT arteriale 9n Rom1nia! 9n #-3# i identificarea intelor pentru dezvoltarea unor strate"ii de 9m$un(t(ire a mana"ementului HT arteriale 9n Rom1nia&
REZULTATE

Prevalena HT este :-!38! cresc1nd odat( cu v1rsta! fi ind mai mare la femei dec1t la $(r$ai numai 9n zonele rurale& Dei aproape ;um(tate dintre pacienii +ipertensivi sunt tratai /5#!58 cu # sau mai multe medicamente0 controlul tensiunii arteriale a fost consemnat doar la #.8 din cei tratai&
CONCLUZII

Prevalena actual( a HT arteriale 9n Rom1nia este 9nc( ridicat( i! 9n ciuda 9m$un(t(irea "radului de contientizare i de tratament! controlul HT arteriale r(m1ne provocarea descura;ant(& Hipertensivii de v1rst( mi;locie! din mediul rural! cu nivel sc(zut de educaie! venituri mici i f(r( asi"urare medical( reprezint( intele viitoarelor intervenii menite s( 9m$un(t(easc( mana"ementul HT arteriale 9n Rom1nia&

<TR,DUC%R% Din perspectiva posi$ilitatii realizarii unui plan ce va fi implementat la nivelul societatii este foarte important de stiut prevalenta factorilor de risc a $olilor cardiovasculare ce sunt dependente de stilul de viata & Mai mult! la $aza politicilor de sanatate ce pot fi implementate in cazul $olilor cardiovasculare stau trendurile prevalentei factorilor de risc& 'cest fapt va oferi posi$ilitatea de a anticipa viitorii factori implicati in mortalitate! si evaluarea $eneficiilor unor variate strate"ii de preventie $azate pe populatie ce au in vedere $olile cardiovasculare& Pana in momentul initierii proiectului S%PH'R in #--.! datele pu$lice despre prevalenta HT /HT'0 in Romania au fost cele provenite din studiile conduse pe populatii selectate! indicand o prevalenta disproportionata /ce depinde de populatia studiata0! si de aceea fiind nereprezentativa pentru intrea"a populatie din Romania&3): S%PH'R a fost primul studiu epidemiolo"ic ce a fost condus pe o populatie reprezentativa pentru intrea"a tara si ale carui rezultate poate evidentia directia "enerala a pro"ramelor de preventie& Rezultatele au plasat Romania ca o tara cu risc cardiovascular ridicat&#!.)6 Ulterior anului #--7 ! alte = studii epidemiolo"ice ma;ore au fost conduse in Romania cu privinta la riscurile cardiovasculare dar pe populatii selectate /pacientii medicilor de familie! pacienti cu carrdiomiopatie isc+emica sau pacienti internati in diferite departamente ale sectiilor de cardiolo"ie0 care nu au permis e>plorarea rezultatelor pentru intrea"a populatie a Romaniei #!4)33&& Unicitatea SPH'R sta in faptul ca pana acum este primul studiu epidemiolo"ic care are o urmariree a pacientilor de 5 ani prin studiul S%PH'R & Principalul o$iectiv al acestui studiu este de a evalua prevalentia HT tratamentul si

controlul in Romania in anul #-3# si de a "asii tinte pentru dezvoltarea strate"iilor de preventie care au ca scop sa im$uatateasca mana"ementul HT in Romainia! asa cum este evidentiat de catre cele doua studii S%PH'R&

M%T,D%
METODOLOGIA CERCETRII

Metodolo"ia studiului S%PH'R a fost in mare similar cu cea a studiului S%PH'R pes scurt este un studiu de co+orta condus pe o populatie adulta reprezentativa din Romania /o$tinta prin intermediul unei esantionari multistratificate0 in care su$iectii din am$ele cate"orii de se>e cu varsta intre 36 si 6- de ani au fost evaluati de catre medici de familie instruiti in doua vizite de studiu aflate 5)3- zile distanta intre ele& Studiul a fost apro$at de catre comitetul locat de etica si toti su$iectii implicati au semnat consimtamantul informat pentru a participa&
PACIENTI

Studiul s)a desfasurat intre 3. octom$rie #-33 si 3. martie #-3# timp in care au fost inrolati #67de su$iecti /7=5 dintre acestia nu s)au prezentat la investi"atiile0 astfel doar 345. de su$iecti au avut date eli"i$ile pentru analiza /am$ele vizite de studiu si c+estionarele completate0 /354 de su$iecti au refuzat sa paticipe si 74 au fost e>clusi0& Criterii de e>cludere au fost nationalitatile diferite! etnii diferite si persoanele cu amputatii ori cu insuficiente de or"an&
PROCEDURI

?a fiecare vizita de studiu au fost masurate trei valori ale tensiunii arteriale cu cel putin un minut diferenta intre masuratori& n conformitate cu recumandarile curente 3#!3= /cu pacientul aflat in pozitie sezanda pe scaun dupa cel putin cinci minute de repaus cu spatele spri;init si sfatuiti in preala$il sa nu consume cafea sau sa nu fumeze

cu cel putin =- de minute inainte de masurare0& ' fost utilizat un aparat automat oscilometric de masurare a tensiunii) modelul '8D U' 4. Plus certificat de 'sociatia pentru pro"resul instrumentelor medicale/''M 0& naintea celor trei masuratori! s)au inre"istrat valorile tensiunii la am$ele $rate! iar apoi cele = masuraratori s)au facut la $ratul cu tensiunea cea mai ridicata& @aloarea tensiunii arteriale masurate in timpul controlului a fost media intre a doua si a tria masuratoare de la cele doua studii /nu a fost luata in considerare prima valoare a tensiunii arteriale de la fiecare vizitia0 HTa a fost deficina ca o presiue sistolica a san"elui mai mare de 3:-mmH" si sau o presiune diastolica a san"elui cel putin de 4-mmH" prezenta la amele vizite sau o HT arteriala dia"nostica in preala$il su$ tratament de cel puin # saptamani indiferent de valorile tensiunii arteriale& @i"ilenta HT arteriale a fost definita ca procentul de su$iecti care au fost dia"nosticati in preala$il cu HT de catre un medic& Severitatea HT au fost evaluata doar la pacientii nou dia"nosticati in conformitate cu "+idurile %SH)%SC /usoara ) valori intre 3:. si 3.4mmH" a tensiunii sistolice si sau valori intre 4- si 44 ale tensiunii diastolice A moderata ) valori intre 37- si 374mmH" ale tensiunii sistolice si sau intre 3-- si 3-4mmH" a tensiunii diastolice A severa ) peste 36-mmH" a tensiunii sistolice siB sau valori peste ale tensiunii diastolice0 luand in considerare valoarea ma>ima ale celor doua medii ale tensiunii sistolice si diastolice de la fiecare vizita din cadrul studiului& Daca severitatea HT arteriale in concordanta cu valoarea sistolica a tensiunii era diferita de cea a tensiunii diastolice cea mai ridicata a fost luata in considerare& Controlul tensiunii arteriale a fost definit ca o tensiune sistolica mai mica de 3:-mmH" si o tensiune

diastolica mai mica decat 4-mmH" la pacientii tratati pentru HT&3=

ANALIZA STATISTICA

'naliza statistica a fost efectuata cu pro"ramul infarmatic BM SPSS Statistic #-&- cu o valuarea a nivelului de semnificatie /P C -&-.0& , analiza descriptiva /medie! mediana! deviata standard si spectrul pentru date continue si analiza frecventei pentru date cate"orice0 au fost realizate pentru toate varia$ilele tinta& Testul Dolmo"orov)Smirnov a fost folosit pentru a analiza distri$utia datelor continue! in functie de care au fost utilizate teste specifice : t)test sau Mann) E+itneF pentru diferentele dintre mediile din # "rupuri diferite! '<,@' pentru a compara = sau mai multe "rupuri independente& Testul C+i) patrat a fost folosit pentru a analiza diferentele dintre datele cate"orice& Semnificatia statistica a diferentelor dintre rezultatele o$tinute in studiile S%PH'R si S%PH'R au fost evaluate utilizant un test $inominal pentru date cate"orice si testul)t pentru date continue&

R%GU?T'T%
PREVALENTA GENERALA A HT IN ROMANIA

Dintre cei 345. de su$iecti prezenta HT arteriale a fost corelata in :-&:8 din cazuri /546 su$iecti0 ma;oritatea prezentand o conditie cunoscuta in preala$il /HT nou dia"nosticata ) #:= de cazuri ! 3#&=8 versus HT cunoscuta ... de cazuri )#6&380 'stfel putem estima ) cu o eroare de #&#8 la un nivel de incredere de 4.8 ) faptul ca in momentul actual in tara noastra sunt apro>imativ sapte milioane de adulti cu HT dintre care apro>imativ cinci milioane se cunosc cu HT si apro>imativ #

milioane au fost dia"nosticati in timpul studiului S%PH'R Comparand cu situatia de acum sapte ani prevalenta "enerala a HT in Romania a scazaut Tabel 1. Prevalen a HT !e re"#$n#

semnificativ cu 3-&58 impreuna cu reducerea la apro>imativ ;umatate a prevalentei HT nou dia"nosticate ! in timp ce prevalenta HT cunoscute a crescut cu :3&=8 /Ta$elul 30

S%PH'R <H#-35 HT/"rup intre"0 <% S% S SE E <E Centru Bucuresti HT nou dia"nosticata <% S% S SE E <E Centru Bucuresti HT cunoscuta <% S% S SE E <E Centru Bucuresti
PREVALENTA HT PE REGIUNI

6-4/:-!380 3:6/:.!=0 6./=#!:80 3=5/:=!=80 3--/:780 54/:#!480 3-./:3!.80 6#/=:!480 5#/=#!480 :7#/##!480 67/#780 .7/##80 5./#:80 7./=-80 .-/#580 :./3680 :./3480 =4/3680 =:5/35!#80 7=/3480 #4/3380 7#/#-80 =./3780 #4/3780 7-/#:80 =5/3780 ==/3.80

S%PH'R <H345. 546/:-!:80 3==/:-&#80 44/=4!380 3:#/:.!680 65/:-!.80 7./=7!580 47/=6!:80 64/=4!#80 65/:380 #:=/3#!=80 =5/33!#80 =7/3:!#80 :6/3.!.80 :=/#-80 35/4!780 #7/3-!:80 #=/3-!380 3=/7!380 .../#6!380 47/#480 7=/#:!480 4:/=-!=80 ::/#-!.80 :6/#5!380 5-/#680 77/#4!380 5:/=:!480

Prevalenta cea mai ridicata a HT a fost inre"istrata in re"iunea de sud! proportia su$iectilor +ipertensivi inre"istrati in aceasta re"iune a fost statistic semnificativ mai ridicata decat a celor inre"istrate in celellalte sapte re"iuni&Cu e>ceptia re"iunii de sud vest /S@0 unde proportia HT cunoscute a fost statistic similara cu cea a HT nou dia"nosticate / #-&.8

versus #-80 in celelalte 5 re"iuni proportia su$iectilor cu HT cunoscuta a fost semnificativ mai ridicata decat a celor nou dia"nosticati! situatie similara cu cea o$servata pentru intre"ul "rup& Populatia cu cea mai ridicata proportie de HT cunoscuta a fost inre"istrata in Bucuresti aceasta fiind de =:&48& 'naliza prevalentei HT in cele opt re"iuni a aratat valori statistic similare cu cele o$servate pentru
4

intre"ul "rup! cu e>ceptia re"iunii de sud unde prevalenta inre"istrata a HT a fost semnificativ mai ridicata decat cea inre"istrata pentru intre"ul "rup& n comparatie cu rezultatele studiului S%PH'R in ceea ce priveste prevalenta HT la nivelul celor 6 re"iuni teritoriale a fost o$servata o crestere a prevalentei HT in re"iunea de sud)est si in Bucuresti! o scadere a prevalentei HT in nord)est! vest! si sud)vest /pentru ultimele # re"iuni diferenta dintre cele doua studii are o semnificatie statistica la limita0! o scadere semnificativa in proportia HT nou dia"nosticate in tandem cu o crestere a proportiei HT cunoscute! in toate cele opt re"iuni /diferenta in proportii intre HTa cunoscuta pentru re"iunea de nord)vest nu prezinta semnificatie statistica0
PREVALENTA HT PE GRUPURI DE VARSTA

! in timp ce o scadere semnificativa a fost o$servata in "rupurile cu varsta cuprinsa intre #. si :: de ani si o crestere semnificativa in "rupul cu varste ridicate /Ta$elul #0&
PREVALENTA HT PE SE%E

Prevalenta HT printre su$iectii de se> feminin /F0 este semnificativ mai ridicata decat cea a su$iectilor de se> masculin /M0doar la nivelul re"iunilor rurale /F::-&78 versus M:=78 ! PH-&--=0 ! in timp ce in re"iunile ur$ane prevalenta HT este similara pentru am$ele se>e /F::3&3 versus MA=4&.0& ntr)o maniera similara! diferentele la nivelul se>elor cu privire atat la prevalenta HT nou dia"nosticate cat si la prevalenta HT cunoscute au fost o$servate doar la nivelul re"iunilor rurale unde $ar$atii au prezentat o prevalenta mai ridicata a HT nou dia"nosticate decat femeile /F:3=&48 versus M:34&480 care in sc+im$ au o prevalenta semnificativ mai ridicata a HT cunoscuta /F:=#&58 versus M:37&38! PC-&---30& n ultimii 5 ani prevalenta HT a scazut cu #=&:#8 printre populatia masculina adulta in timp ce in populatia feminina adulta a sta"nat
PREVALENTA HT PE REGIUNILE DE REZIDENTA

Conform asteptarilor prevalenta HT a crescut cu varsta! cea mai mare prevalenta fiind inre"istrata in "rupul cu varste peste 7. de ani /36)#:ani ) 33&38A #.)=: ani ) 5&68 A =.):: ani) =#&38 A :.) .:ani ) :4!58 A ..)7: ani ) 7.&68 A peste 7. de ani ) 638! PC-&---30! crestere care este dependenta de se>ul pacientului si locul de rezidenta& Cea mai mare prevalenta a HT nou dia"nosticata a fost dia"nosticata in "rupul cu varste cuprinse intre :.).:ani /36)#:ani )6&48 A #.)=: ani ) 78 A =.):: ani) 33&:8 A :.).:ani 35&38 A ..)7: ani ) 3.&38 A peste 7. )3:8! iar PC-&---30& Diferentele o$servate intre cele sase "rupe de varsta! atat la nivelul prevalentei HT nou dia"nosticate dar si la nivelul HT cunoscute sunt independente de se> si locul de rezidenta& n comparatie cu rezultatele studiului S%PH'R nu s)a o$servat nici o sc+im$are la nivelul prevalentei HT printre cei mai tineri si atat printre "rupurile cu varstele cuprinse intre :. si 7: de ani

n timp ce inre"istrarile prevalentei "enerale a HT arteriale la nivelul ariilor ur$ane si rurale au fost similare /rural :3&38 versus ur$an =4&680! prevalenta inre"istrarilor HT nou dia"nosticate in ariile rurale a fost statistic semnificativ mai ridicata decat cea inre"istrata in cele ur$ane /rural 37&48 versus ur$an 4&=8 PC-&---30! unde prevalenta HT cunoscute este semnificativ mai ridicata /rural #:&.8 versus ur$an =-&.8 ! P H -&--:0& n comparatie cu rezultatele studiului S%PH'R s)a inre"istrat o scadere cu 37&=48 a prevalentei HT in ariile rurale in timp ce in cele ur$ane prevalenta a ramas nesc+im$ata

Tabel &. Prevalen a HT '$!a (e)* var( a (# ar#a 'e re+#'en a S%PH'R <H#-35 *rupe de varsta 36)#: ani #.)=: ani =.):: ani :.).: ani ..)7: ani peste 7. ani Cate"oria de se> Bar$ati Femei Gona de rezidenta Ur$ana Rurala 3:/6!5.80 .3/3.80 44/#6!3#80 ##-/.3!80 #3./7.!.:80 =-5/5.!-780 :#./.-!3580 :63/:3!3380 :6:/:3!.680 :##/:4!:580 S%PH'R <H345. ./33!3380 =4/5!6.80 65/#=!-680 #7:/:4!5#!80 47/7.!5.80 =-5/6380 =7-/=6!:#80 :=6/:#!#80 :5./=4!5680 =#=/:3!=780

VIGILENTA HT ARTERIALE

Din totalul de 546 de su$iecti cu HT! ... de su$iecti /74&.80 isi cunosteau afectiunea& <ivelul de informare a crescut cu varsta /36)#: ani )#-8 ! #.)=:ani ) #=&38! =.)::ani ) .-&78! :.).:ani ) 7.&.8! ..)7.ani) 55&38 ! peste 7. de ani 6#&58 A PC-&---30 indiferent de se>! si a fost mai ridicata la su$iectii ce prezentau asi"urare medicala /fara asi"urare : #4&78 versus cu asi"urare 5=&=8 ! PC-&---30 si la femei fata de $ar$ati doar in re"iunile rurale /F: 5-&38 versus M: ::&78 ! PC-&---30& ncepand cu #--. nivelul de vi"ilenta a HT arteriale a crescut semnificativ la nivelul am$elor se>e! toate "rupurile de varsta si la nivelul am$elor arii de rezidenta /Ta$elul =0&
SEVERITATEA HT NOU DIAGNOSTICATE

moderata) =4&48 versus severa ) 6&78 ! PC-&---30& <u s)au o$servat diferente semnificative in ceea ce priveste severitatea HT nou dia"nosticate in functie de varsta ! se> ! re"iune sau aria de rezidenta& n comparatie cu situatia de acum 5 ani ! s)a o$servat o scadere semnificativa la nivelul proportiei cazurilor de HT usoara si o crestere semnificativa a proportiei cazurilor cu HT moderata ! in timp ce proportia cazurilor cu HT severa nu s)a modificat /Ta$elul :0&
CONTROLUL SI TRATAMENTUL HT

n termeni ai severitatii! apro>imativ ;umatate dintre cei nou dia"nosticati cu HT aveau valori ale tensiunii arteriale ce se incadrau in cate"oria usoara de HT /HT usoara : .3&:8 versus

Din totalul de 546 al su$iectilor cu HT! prezenta tratamentului anti +ipertensiv a fost inre"istrat la :5# dintre acestia /6.8 dintre cei cu HT cunoscuta si .4&38 din numarul total de su$iecti cu HT0& Femeile care urmau tratament surclasau $ar$atii indiferent de locul de rezidenta& Dintre cei cu HT cei ce prezentau asi"urare medicala erau mai frecvent tratat decat cei fara asi"urare! indiferent de se>&

Tabel$l ,. V#"#len a HT
@i"ilenta HT *rupe de varsta 36)#: ani #.)=: ani =.):: ani :.).: ani ..)7: ani peste 7. ani Cate"oria de se> Bar$ati Femei Gona de rezidenta Ur$ana Rurala S%PH'R <H4-7 #/=!4#80 #5/#5!#580 4:/:#!5#80 3-4/.-!7480 374/..!-:80 3:5/=:!.680 #.:/.#!680 #=-/:5!.#80 353/:-!.#80 S%PH'R <H546 3/#-80 4/#=!380 ::/.-!780 35=/7.!.80 5:/55!.80 #.:/6#!580 ##:/7#!#80 ==3/5.!780 =7:/57!780 343/.4!380

Tabel -. Sever# a ea HT n.$ '#a"n.( #/a a

Severitatea HT nou diagnosticata
350 300 Numar subiecti 250 200 150 100 50 0 Usoara Moderata Grad severiate Severa SEPHAR I SEPHAR II

'u fost diferente semnificative in ceea ce priveste proportia pacientilor tratati pentru HT de lun"ul celor opt re"iuni crescand de la valoare cea mai mica inre"istrata de :#&.8 inre"istrata in re"iunea de sud)vest la 54&=8 valoarea inre"istrata in Bucuresti& Tratamentul HT a fost mai frecvent inre"istrat in ariile ur$ane decat in cele rurale doar in re"iunile de nord)est! sud)est! sud)vest si Bucuresti! in timp ce in celelalte : re"iuni nu a

e>istat o diferenta semnificativa intre re"iunea rurala si cea ur$ana& Ma;oritatea celor tratati pentru HT utilizau doua sau mai multe medicamente anti +ipertensive /un medicament : #5&=8 versus doua medicamente ) =4&78 versus trei sau mai multe medicamente ==&38 ! PH-&--.0! numarul ma>im de medicamente ati +ipertensive a fost .&

E)#( en a ra a0en $l$# !e "r$!e 'e var( e

Tratamentul pe grupe de varsta

4% 15%

18-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55- 4 ani !este 5 ani
30% 22%

29%

Cele mai utilizate medicamente anti+ipertensive au fost in+i$itorii de enzima de conversie /.4&380 si diureticele /.6&480 urmate de $eta $locante /.=&#80& <umarul ridicat de cazuri in care $eta $locantele sunt utilizate pot fi e>plicate de prevalenta cardiopatiei isc+emice si insuficientei cardiace la nivelul populatiei adulte din Romania /3-&#8 cardiopatie isc+emica si :&#8 pentru insuficienta cardiaca0&Un tratament eficient /tensiunea arteriala mai mica decat 3:-B4mmH"0 a fost inre"istrata la doar 336 pacienti reprezentand #.8 din totalul pacientilor +ipertensivi tratati si 3:&68 din totalul su$iectilor +ipertensivi& Rata controlului terapeutic a variat intre cea mai mica valoare de 33&=8 in re"iunea de sud)est si cea mai mare valoare de =4&38 inre"istrata in Bucuresti! si a fost mai ridicata in ariile ur$ane decat cele rurale! dar fara interferenta varia$ilelor de se> si e>istenta unei asi"urari& , descoperire importanta a fost cresterea ratei de control terapeutic odata cu cresterea nivelului educational /rata controlului terapeutic la su$iectii cu educatie superioara este du$lu fata de a celorlalti0 si de cresterea venitului mediu per capita /su$iectii +ipertensivi cu valori tensionale controlate au un

venit semnificativ mai ridicat decat cei ce nu prezinta controlul tratamentului0& 'ceste rezultate sunt e>plicate prin faptul ca controlul tratamentului depinde mai mult de complianta pacientului la tratament fapt influentat de nivelul de educatie& Mai mult! persoanele cu nivel ridicat de educatie tind sa ai$e o slu;$a! si de aceea au un venit mai $un si in acest fel isi pot permite tratamentele rezultand un control mai $un al acestuia& Modificarile in tratamentul HT si contorlul acestuia inre"istrate in ultimii sapte ani se refera la o crestere semnificativa in proportia su$iectilor tratati pentru HT ! in scaderea utilizarii monoterapiei odata cu cresterea utilizarii a trei sau mai multor medicamente& '"entii anti+ipertensivi care nu au fost disponi$ili in tara noastra acum sapte ani! sunt in prezent folositi de 37&58 dintre su$iecti& Ca rezultat al acestor sc+im$ari in tratament ! controlul "eneral al tensiunii arteriale s)a du$lat la am$ele se>e doar in ariile ur$ane! in timp ce in ariile rurale rata controlului tensiunii arteriale a ramas nesc+im$ata de sapte ani /Ta$elul .0&

Din =.: de su$iecti tratati pentru HT fara valori controlate! #5&58 primeau = sau mai multe medicamente anti+ipertensive dintre care unul era un diuretic! fiind considerat astfel ca avand rezistenta la tratament& <u putem estima adevarata prevalenta a HT refractara la tratament la nivelul populatiei adulte $azandu)ne doar pe rezultate o$tinute doar din acest studiu deoarece definitia utilizata pentru a clasifica su$iectii ca avand HT refractara nu e>clud toate cauzele posi$ile ale unei +ipertensiuni refractare fals pozitive precum complianta scazuta la tratament sau alte cauze de HT secundara& D SCUT %
UNDE NE SITUAM 1

vi"ilenta HT ! dar in ceea ce priveste tratamentul si contorlul valorilor tensionale ne aflam la acelasi nivel cu alte tari $alcanice ! fapt pro$a$il datorat unor motive economice&
CE POATE FI FACUT 1

n lumina rezultatelor studiului S%PH'R care s)au dovedit a fi o unealta epidemiolo"ica utila! continuand cu controale anuale reprezentate de c+estionarele completate si analize de la$orator la fiecare cinci ani! pare a fi o cale naturala de a continua monitorizarea modificarilor in prevalenta si mana"ementul HT& Rezultatele studiului S%PH'R ce arata o estimare "rosiera a prevalentei HT refractare din Romania evidentiaza rolul crucial al Re"istrului <ational al HT Refractare care este momentan nedisponi$il& Dezvoltarea unui astfel de re"istru este un pas inainte ce tre$uie facut de autoritatile sanitare romanesti& Urmatoarele inverventii ar tre$ui sa fie centrate pe su$iectii de varsta medie din ariile rurale cu un nivel mai scazut de educatie! de venit si fara asi"urare medicala pentru a atin"e un control mai $un al valorilor tensionale si astfel o scadere semnificativa a mortalitatii de cauze cardiovasculare& C,<C?UG Prevalena actual( a HT arteriale 9n Rom1nia este 9nc( ridicat( i! 9n ciuda 9m$un(t(irea "radului de contientizare i de tratament! controlul HT arteriale r(m1ne provocarea descura;ant(& Hipertensivii de v1rst( mi;locie! din mediul rural! cu nivel sc(zut de educaie! venituri mici i f(r( asi"urare medical( reprezint( intele viitoarelor intervenii menite s( 9m$un(t(easc( mana"ementul HT arteriale 9n Rom1nia&

Sumarizand rezultatele o$tinute putem concluziona faptul ca in anul #-3# ne aflam pe o panta descendenta in ceea ce priveste prevalenta HT si pe o panta ascendenta in ceea ce priveste vi"ilenta! tratamentul si contorolul HT& n ciuda acestor rezultate incura;atoare suntem inca o tara in care prevalenta HT este inca ridicata !iar controlul HT este inca o provocare& 'ctualmente avem doar o estimare "rosiera a ma"nitudinii HT refractare in Romania $azandu) ne pe rezultatele studiului S%PH'R care au aratat ca #5&58 din totalul +ipertensivilor tratati care aveau valori ale tensiunii mai mare decat 3:-B4-mmH" se aflau su$ tratament cu cel putin trei medicamente dintre care unul era diuretic& 'cest studiu nu poate e>plude numeroasele cauze de rezistenta falsa la tratament& 'stfel putem estima ca adevarata prevalenta a HT refractare in Romania are o valoare su$ #5&58! in cel mai rau caz reprezentand o patrime din su$iectii tratati ce nu prezinta control al valorilor tensionale& ?a nivel european desi Romania pare sa se alinieze cu unele tari din %uropa centrala precum Ce+ia si Polonia in ceea ce priveste prevalenta si

R%F%R <T% 3& *in"+in( C&! Popescu B&! er$an M& et al& T+ e Prevalence of +Fpertensionand left ventricular +Fpertrop+F in a Romanian population&' clinical I ec+ocardio"rap+ic studF& J& HFpertension! vol ##! suppl #!Jne #--:! S=-5 #& Doro$anu M&! T(utu ,& Proiecte rom1neti de cercetare a factorilor de risc cardiovascular& Medicina ntern(& @ol& K Suppliment #-3#!5)3:& =& 'petrei %&! Dulcsar &! St(nescu Cioroianu R&! Matei C&! Coc+ino %&! *in"+in( C& Studiul Urziceni I Studiu populaional prospectiv de depistare a factorilor de risc pentru $olile cardiovasculare i intervenie 9n populaie! depistarea precoce a $olilor cardiovasculare& Revista Rom1n( de Cardiolo"ie! vol KK ! <r& #! #--6! p3=7)3:. :& 'petrei %&! Dulcsar &! St(nescu Cioroianu R&! Matei C&! Coc+ino %&! *in"+in( C& Studiul Urziceni I Studiu populaional prospectiv de depistare a factorilor de risc pentru $olile cardiovasculare i intervenie 9n populaie! depistartea precoce a $olilor cardiovasculare& Revista Rom1n( de Cardiolo"ie! vol KK ! <r& :! #--6! p& =-.)=37& .& Doro$antu M! Dara$ont R,! Badila %! and *+ior"+e S& Prevalence! 'Lareness! Treatment! and Control of HFpertension in Romania: Results of t+e S%PH'R StudF& nt J HFpertens& #-3- Fe$ 3A #-3-:45-74:& 7& Doro$antu M! Badila %! *+ior"+e S! Dara$ont R&,! ,lteanu M and Flondor P& Total Cardiovascular RisM %stimation in Romania& Data from S%PH'R StudF& Rom J ntern Med& #--6A:7/30:#4)=5& 5& Doro$antu M! Dara$ont R,! Badila %! ?uca M! Datcu *! 'vram R et al& S%PH'R studF I StudF for %valuation of Prevalence of HFpertension and

cardiovascular risM in adult population in Romania I Part : Met+odolo"F& Romanian Heart Journal& #--7A vol KK A #: 64)47 6& Doro$antu M! Dara$ont R,! Badila %! ?uca M! Datcu *! 'vram R et al& S%PH'R studF I StudF for %valuation of Prevalence of HFpertension and cardiovascular risM in adult population in Romania I Part : Results& Romanian Heart Journal& #--7A vol KK A =: 354)344& Cintez( M&! Pan( B&! i cola$& Prevalence and control of cardiovascular risM factors in Romania cardio)zone national studFA Maedica I ' Journal of Clinical MedicineA @ol& #! <r& :! #--5: #55)#66& 3-& Macarie C&! C+ioncel ,&! onescu D&D&! C(p1lneanu R&! Studiul N'n"ina treatment patternN /'TP0 9n Rom1nia& Premize! rezultate i comparaii& Medicina ntern(! <r&3! ianuaire #--6& 33& Matei C&! Pop &! Jurcu R! *in"+in( C& i cola$& Romanian Multicentric StudF of t+e Prevalence of Meta$olic SFndrome I R,M%S! Hellenic Journal of Cardiolo"F! #--6: :4: =-=)=-4& 3#& Mancia *! De BacMer *! DominiczaM '! CifM ova R! Fa"ard R! *ermano *!*rassi * et al& #--5 *uidelines for t+e mana"ement of arterial +Fpertension: T+ e TasM Force for t+e mana"ement of arterial +Fpertension of t+e %uropean SocietF of HFpertension /%SH0 and of t+e %uropean SocietF of Cardiolo"F /%SC0& J HFpertens #--5A#.:33-.I3365& 3=& Mancia *! ?aurent S! '"a$iti)Rosei %! et al& Reappraisal of %uropean "uidelines on +Fpertension mana"ement: a %uropean SocietF of HFpertension TasM Force document& J HFpertens #--4A #5: #3#3I.6 3:& COfM ovP R! SModovP G! Brut+ans J! Holu$ J! 'dPmMovP @! JozOfovP M! et al& ?on"itudinal trends in cardiovascular mortalitF and $lood pressure levels! prevalence! aLareness! treatment! and

control of +Fpertension in t+e Czec+ population from 346. to #--5B#--6& J HFpertens& #-3- <ovA#6/330:#347)#-=& 3.& Gdro;eLsMi T! SzpaMoLsMi P! Bandosz P! Pa;aM '! EieceM '! Drupa) Eo;ciec+oLsMa B! EFrzFMoLsMi B& 'rterial +Fpertension in Poland in #--#& J Hum HFpertens& #--: 'u"A36/60:..5) 7#& 37& @era *! <ataQa D! Svetlana D! Son;a S! Jasmina *! Son;a T& %pidemiolo"F of +Fpertension in Ser$ia: results of a <ational SurveF& J % %pidemiol& #-3#A##/=0: #73)7& %pu$ #-3# Fe$ #.& 35& JelaMoviR B! DiMa G! Dos J! PeRin ! ?a"anoviR M! JovanoviR ' et al&! Treatment and control of +Fpertension in Croatia& T+ e B%?)'H studF& ?i;ec @;esn& #--7 <ov)DecA3#6/33)3#0:=#4) ==& 36& 'ccetto R& 'rterial +Fpertension as a pu$lic +ealt+ issue in Slovenia& Blood Press Suppl& #--. DecA#:##):& 34& %fstratopoulos 'D! @oFaMi SM! Baltas ''! @ratsistas F'! Dirlas D%! DontoFannis JT! SaMellariou J*! Triantap+Fllou *B! 'loMrios *'! ?ianas D<! @asilaMis %'! Fotiadis D<! Dastritsea %%& Prevalence! aLa re ness! treatment and control of +Fpertension in Hellas! *reece: t+e HFpertension StudF in *eneral Practice in Hellas /HSP%RT%<SH%??0 national studF& 'm J HFpertens& #--7 JanA34/30:.=)7-& #-& 'ltun B! 'rici M! <er"izoTlu *! Derici U! Daratan ,! Tur"an C! et al& Pre valence! aLareness! treatment and control of +Fpertension in TurMeF /t+e PatenT studF0 in #--=& J HFpertens& #--. ,ctA#= /3-0:3635)#=& #3& SonModi B! SonModi S! Steiner S! Helis %! Turton P! Gac+ar P! et al& Hi"+ prevalence of pre+Fpertension and +Fpertension in a LorMin" population in Hun"arF& 'm J HFpertens& #-3# Fe$A#./#0:#-:)6& doi: 3-&3-=6Ba;+&#-33&344& %pu$ #-33 <ov =&

10