Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie

“ Nicolae Testemițanu”

Catedra de Medicină Socială și Management Sanitar

Tema studiului descriptiv:

Studiul patologic al
bronhopneumopatiei cronice obstructive la fumători

A elaborat : Vascan Sabina, Gr. SP 1602

A verificat : Globa Nina
1. Denumirea temei
 Studiul patologic al bronhopneumopatiei cronice obstructive la
fumători
2. Descrierea actualității temei
Principala boala pulmonara necanceroasa determinata de fumat este
bronhopneumopatia cronica obstructiva (BPOC), care reuneste bronsita
cronica si emfizemul pulmonar. Bronsita cronica se defineste clinic ca
prezenta a tusei cu expectoratie cel putin trei luni, pe o perioada de doi ani
consecutiv. Este produsa de iritatia cronica a cailor respiratorii si se asociaza
cu hipertrofia glandelor producatoare de mucus din caile respiratorii mari.
Pe masura ce bronsita evolueaza, ea poate asocia modificari
anatomopatologice de emfizem cu distrugerea cailor respiratorii terminale si
ale septurilor dintre alveole, de obicei la fumatorii peste 50 de ani. O
acutizare a bronsitei cronice este definita clinic drept crestere a volumului
expectoratiei, care devine mai purulenta si / sau agravarea dispneei
(respiratia dificila).
Evolutia BPOC la cei care nu renunta la fumat duce la ingustarea cailor
respiratorii, la dispnee progresiva, in final la insuficienta respiratorie grava si
deces. Copiii ai caror parinti fumeaza dezvolta mai des boli respiratorii,
printre altele astm bronsic si bronsiolita. Fumatul este principala cauza de
moarte prematura, cei care mor prematur ar mai fi putut trai in medie 21 de
ani.

3.Ipotezele cercetării
Ipoteza nulă: În ultimii ani, o boală suscită interesul, în mod cu totul
prioritar, cercetătorilor, terapeuților și companiilor farmaceutice. Este vorba
despre bronhopneumopatia obstructivă cronică ( BPOC), o afecțiune
insidioasă, dar cu implicații sociale, medicale și terapeutice la distanță. În
toată lumea patologia cronică obstructivă a aparatului respirator ocupă un
loc important. Comportamentul social individual, incluzînd intoxicația
cronică voluntară tabagică într-un context de poluare complexă a mediului
înconjurător, sunt deosebit de favorabile afectării aparatului respirator.

Ipoteza alternativă:

În ultimele decenii, această formă particulară de patologie complexă a canalizat

numeroase eforturi de cercetare în ideea unei conduite terapeutice adecvate.
Tratamentul bolnavilor cu BPOC este complex, avînd componente cu caracter
preventive ( sistarea fumatului, unele imunizări etc.) și componente strict
curative ( bronhodilatatoare, antiinflamatoare, fluidifiante ale secrețiilor
bronșice, oxigenoterapie etc.).

4.Scopul studiului descriptiv

Scopul studiului dat este de a cerceta cauzele apariției acestei maladii, ponderea
acesteia în cadrul unui eșantion, precum și metodele de tratament a pacienților
cu bronhopneumopatie obstructivă cronică, pentru tratamentul și profilaxia
stării de sănătate a paienților respectivi din Republica Moldova și reducerea
numărului de complicații ce pot apărea.

5.Obiectivele cercetării
 Studierea noțiunii de bronhopneumopatie obstructivă cronică;
 Studierea factorilor de risc şi/sau cauzali ai bronhopneumopatiei obstructive
cronice;
 Depistarea erorilor și complicațiilor în tratamentul bronhopneumopatiei
obstructive cronice;
 Identificarea eficacității tratamentului complex și restabilirei capacității
vitale pulmonare normale;
 Evidențierea punctelor slabe și forte ale tratamentului bronhopneumopatiei
obstructive cronice.

6.Etapele cercetării
 Culegerea datelor- etapa în care are loc înregistrarea după o
metodologie unitară, a valorilor caracteristicilor pentru fiecare
unitate statistică din cadrul populației statistice cercetate, avînd ca
obiectiv colectarea datelor statistice primare.
 Prelucrarea datelor- etapa în care folosind o serie de metode și
tehnici de calcul, se obțin indicatori statistici.
 Analiza și interpretarea rezultatelor- etapa cercetării statistice
care are ca obiective:
1. Confruntarea și compararea datelor;
2. Verificarea ipotezelor;
3. Formularea concluziilor și luarea deciziilor;
 4. Fundamentarea planurilor și prognozelor.
 Prezentarea rezultatelor și redactarea studiilor- se face prin
intermediul parametrilor statistici care permit compararea sau
raportarea lor la alte studii și asigură reproductibilitatea
rezultatelor.

7 Metode de cercetare

Reprezintă totalitatea procedeelor folosite în cadrul cercetării științifice,

modalități de realizare a cunoașterii științifice.

 Metoda matematică, statistică- prin intermediul matematicii

calculează diverși indicatori necesari pentru generarea și testarea
ipotezelor de cercetare cum ar fi: calcularea indicatorilor relative
și medii și a veridicității lor, analiza corelației și a regresiei,
determinarea pragului de semnificație și a diferenței semnificative
statistice.
 Metoda observării- constă în urmărirea desfășurării unor
fenomene pentru a le putea analiza în dinamică, sau prin
compararea lor, ca apoi să se realizeze sinteza caracteristicilor lor
esențiale.
 Metoda epidemiologică- prezintă un studio corelativ al
fenomenelor de sănătate publică cu factorii de risc. Se utilizează
diferite tipuri de cercetare ca: studiu descriptiv, de cohort, caz-
control, experimental.
 Metoda istorică- în cadrul acestei metode se utilizează
compararea evoluției fenomenului din punct de vedere istoric:
prezent- trecut și se analizează dinamica fenomenului în timp.

8 Metode de obținere a informației, instrumentele

 Rapoarte statistice
 Sondaje statistice
 Metoda observării- colectarea datelor din anamneză
 Extragerea datelor din documentația medical
 Analiza literaturii de specialitate
 9 Totalitatea statistică generală, universal statistică
Totalitatea statistic general- totalitatea elementelor care pot fi supuse studiului în
limite concrete de timp și spațiu, conform scopului studiului.

În cazul cercetării mele totalitatea stistică constă din numărul total de persoane
care sunt supuși la riscul de a dezvolta bronhopneumopatie obstructivă cronică,
avînd ca factor de risc fumatul.

Ponderea persoanelor care fumează zilnic sau ocazional pe grupe de vîrstă şi sexe,

2005

În Republica Moldova fumatul este un viciu împărtăşit în mod special de bărbaţi.

Procentul fumătorilor în rândul bărbaţilor este net mai mare faţă de femei,
indiferent de vârstă. Grupurile de vârstă cu cel mai înalt procent de fumători sunt
cele de mijloc, între 25 şi 54 ani. În acelaşi timp, cifrele privind ponderea
persoanelor care nu au fumat niciodată indică faptul că fumatul nu variază ca
procent de fumători, ci doar în funcţie de vârstă. Se pare că răspândirea fumatului a
variat în diferite decenii, în special în rândul bărbaţilor. Am putea spune că în
ultimul secol a avut loc o creştere permanentă a numărului de fumători, fiindcă,
dacă nu luăm în consideraţie grupul de vârstă 15–24 ani (în rândul cărora este cel
mai mare procent al persoanelor care nu au fumat niciodată probabil din cauza
vârstei tinere), ponderea persoanelor care nu au fumat niciodată creşte odată cu
înaintarea în vârstă. De regulă, bărbaţii încep să fumeze la o vârstă mai tânără
(57,7% la 15-19 ani şi 26,4% la vârsta de 20-24 ani), pe când în cazul femeilor,
deşi cele mai multe au început să fumeze la aceleaşi vârste (15-19 şi 20-24 ani),
este semnificativ grupul celor care au fumat pentru prima dată după 30 ani –
22,9%.

Structura populaţiei de 15 ani şi peste care fumează, după vîrsta la care a început să
fumeze, pe sexe şi grupe de vîrstă, 2005
10 Totalitatea statistică parțială, eșantionul

11 Unitatea de observație

12 Caracteristicile statistice studiate: de persoană, de loc , de timp

13 Indicatorii statistici de calculat în dependență de tipul studiului

Concluzie : Pacientii cu hipertensiune arteriala au risc majorat de ( ) mai mare de a
dezvolta ACV decit cei cu normotensiune.