ASPECTE GENERALE PRIVIND ASISTENȚA MEDICALĂ PREVENTIVĂ ,

CAUZELE PRINCIPALE DE MORBIDITATE

ASPECTE GENERALE PRIVIND ASISTENȚA MEDICALĂ PREVENTIVĂ

1.Stabilirea unei legaturi intre pacient și medic( cunoasterea reciproca).

2. Evaluarea iniţiala care include:

- o anamneză riguroasă (deoarece în medicina de familie ea asigura 80% din
diagnostic) care să cuprindă: date personale (vârsta, condiții de viață și de muncă,
locuința, starea civilă actuală, modul de alimentație, status socio-economic)
-motivele prezentării
-antecedente fiziologice personale (date legate de instalarea menstruaţiei,
menopauzei, numarul de nașteri, de avorturi, cum a decurs sarcina, nașterea, lauzia
și alăptarea, iar dacă pacientul este copil, ne interesează date legate naștere,
alimentație, diversificarea alimentației, vaccinare etc.)
-antecedente heredocolaterale legate mai ales de rudele de gradul întâi
-antecedente patologice personale: boli avute din copilărie și până la data
prezentării, intervenții chirurgicale , contacte cu pacienți care au avut sau au: TBC,
lues, HIV pozitivi; consumul de alcool, cafea, tutun, droguri, sau alte medicamente
și substante, precizând orarul administrării și cantitatea.
-istoricul prezentarii actuale
-examinarea fizică (incluzând examenul fizic obiectiv pe aparate și sisteme)
-Examene de laborator de rutina și specifice.

3.Evaluarea ulterioară va permite stabilirea unui diagnostic de suspiciune care la

nevoie va fi confirmat prin efectuarea testelor screening și de laborator daca este
cazul în vederea luarii unei decizii terapeutice.

4.Imunizarile necesare și anumite intervenții necesare pentru a avea certitudinea

celor afirmate.

5.Identificarea factorilor de risc și informarea pacientului.

6.Asigurarea unei continuitaţi a ingrijirii medicale și recomandarea catre alţi

speciliști dacă este cazul.
Desi,prevenţia poate fi primara, secundara și terţiara, medicina de familie se ocupa
mai ales de cea primara și de cea secundara. Deci, serviciile preventive primare și
secundare privesc mai ales indivizii asimptomatici.
Prevenţia terţiara urmarește prevenirea complicaţiilor ce pot apare la un individ
deja bolnav; în cadrul prevenţiei terţiare, medicul de familie urmareste pacientul
prin intermediul controalelor medicale periodice, urmareste evolutia bolii,
controleaza respectarea tratamentului, urmareste cresterea calitatii vietii
pacientului acordind sprijin psihic pacientului și familiei acestuia.

În concluzie: Preventia primara urmareste preintimpinarea aparitiei bolii prin

masuri aplicate mediului și individului: de exemplu:
-grija pentru calitatea apei potabile, pentru evacuarea gunoiului, pentru poluarea
aerului, pentru locuinte corespunzatoare .
-consilierea cu privire la incetarea fumatului, cresterea activitatii fizice, dieta
adecvata, consumului de alcool și droguri, folosirea centurilor de siguranta.
-Instituirea imunizarilor.

Preventia secundara consta de fapt în identificarea și tratarea personelor

asimptomatice,(utilizind metode clinice și paraclinice inclusiv metoda
screeningului), care prezinta factori de risc sau boala în stadiul preclinic și care
deci nu a necesitat prezentarea la medic. De exemplu:
-Consultul sugarilor în vederea depistarii luxatiei congenitale de sold, anemiei
feriprive, a rahitismului( ca exemplu de metode clinice)
-Investigatii efectuate în vederea depistarii TBC, examinarile medicale periodice
din cadrul intreprinderilor și din cadrul serviciului militar facute în vederea
depistarii bolilor de inima, de plamini, diabet zaharat (prin metode paraclinice)
-Mamografia și testul Papanicolau pentru depistarea precoce a neoplasmului de san
și a celui cervical( ca exemplu de test screening).

METODA SCREENINGULUI
Folosita frecvent în cadrul preventiei secundare necesita anumite precizari:
-Screeningul reprezinta examinarea initiala a unui individ care nu este inca sub
ingrijiri medicale, cu scopul de a depista activ o boala.
-Scopul: acest test separa indivizii aparent sănătosi în doua grupuri: cu risc crescut
sau scazut de a dezvolta o anumita boala pentru care testul a fost utilizat.
-Tipurile de boli care pot fi investigate cu aceasta metoda:
boli acute transmisibile (de exemplu rubeola)
boli cronice transmisibile (de exemplu tuberculoza)
boli acute netransmisibile (de exemplu intoxicatii)
boli cronice netransmisibile (de exemplu glaucomul)
- Criterii pentru ca un test screening sa fie eficient:
populatia supusa testului ar trebui sa se incadreze în grupa cu risc crescut pentru
boala pentru care se efectueaza testul.
boala pentru care se efectueaza screeningul trebuie sa reprezinte un real interes
pentru indivizii care sunt supusi testului.
boala care se urmareste a fi descoperita mai timpuriu este necesar sa aiba mijloace
de tratament sau control mai eficiente, decit boala în stadiul simptomatic.
indivizii pentru care testul screening a fost gasit pozitiv vor fi asigurati ca, li se va
continua evaluarea.
-Caracteristicile testului screening:
testul trebuie sa fie sensibil și specific( sa depisteze indivizii suspecti, și sa-i
diferentieze pe acestia de cei bolnavi).
testul trebuie sa fie aplicabil și acceptat de un mare numar de indivizi.
testul trebuie sa fie simplu: astfel incit sa ajunga la finalitate usor și repede.
testul trebuie sa fie inofensiv pentru indivizii testati.
testul trebuie sa fie putin costisitor.
Și în sfarsit preventia terțiară încearcă să impiedice agravarea factorilor care au dus
la imbolnavire (practic intervine în prevenirea aparitiei complicatiilor).

CAUZELE PRINCIPALE DE MORBIDITATE PE GRUPE DE VÂRSTĂ

1. Nou născut și sugar:
-prematuritatea
-dismaturitatea
-anomalii congenitale și traumatisme la naștere
- asfixia la naștere
-infecțiile de tract respirator
- boala diareică
- alte infecții
-accidente

2.Prescolar și scolar:
-infecțiile acute de tract respirator inclusiv astmul bronsic
-mai nou există un interes pentru asa numitele: cauze noi de morbiditate, cum ar fi:
tulburări emoționale și de comportament, deficit școlar.

3. Vârsta 13-18 ani:

-afecțiuni ORL și de tract respirator superior
-infecții virale, bacteriene și parazitare
- abuzul sexual
-afecțiuni ale tractului digestive
-afecțiuni ale tractului urinar
- accidente mai ales cu interesare osteo-articulară și a țesuturilor moi.

4. Vârsta 19-39 ani:

-afecțiuni ORL și de tract respirator superior
-infecții virale, bacteriene și parazitare
-afecțiuni ale tractului urinar
-accidente

5. Varsta 40-64 ani:

- boli cardiovasculare
-osteoporoza
-artrita
-afecțiuni degenerative la nivelul aparatului osteoarticular
-afecțiuni ORL și oftalmologice

6. Varsta peste 65 ani:

- HTA
-osteoporoza
- artrita
- boli cardiace
-incontinența urinară
-afecțiuni ORL și oftalmologice
- accidente la nivelul aparatului osteoarticular și a țesuturilor moi

CAUZELE PRINCIPALE DE DECES PE GRUPE DE VÂRSTĂ

1. Nou născut și sugar:
-majoritatea cauzelor de mortalitate neonatală sunt determinate de anomalii de
dezvoltare intrauterină, anomalii congenitale și accidente la naștere.
-infecții de tract respirator inferior: bronșită, pneumonie
- boala diareică
- alte infecții
-anomalii congenitale
- moartea subită
-accidente
- părinți dezavantajati socioeconomic

2.Prescolari și scolari:
- SIDA
-accidente
-anomalii congenitale
- cauze oncologice
-infecții respiratorii
-gastroenterite
-accidente

3. Varsta 13-18 ani:

-accidente rutiere
-sinucideri
-omucideri (crima)
-leucemie

4. Vârsta 19-39 ani:

-accidente rutiere
-boli cardiovasculare
-omucideri
- SIDA
- boala vasculara cerebrala
- cancer de sân și col uterin

5. Vârsta 40-64 ani:

- boli cardiovasculare
- cancer de sin
- cancer pulmonar
- cancer colorectal
- cancer ovarian
- BPOC
- boala vasculara cerebrala

6.Vârsta peste 65 ani:

- boli cardiovasculare
- boli vasculare cerebrale
-infecții respiratorii
- BPOC
- cancer colorectal
- cancer de san
- cancer pulmonar
- accidente
CONSILIEREA CU PRIVIRE LA MENȚINEREA STĂRII DE SĂNĂTATE
In cursul evaluarilor periodice pacienții trebuie consiliati cu privire la aspectul
preventiv al bolilor în functie de vârsta lor și de prezenta anumitor factori de risc.

Obezitatea, abuzul de alcool și fumatul au întodeauna impact major și pe termen

lung asupra sănătatii, de aceea pacienții trebuie consiliati cu privire la evitarea
acestor situatii și stoparea anumitor practici. Conduita cu aspect pozitiv ca de
exemplu exercitiul fizic regulat, nutritia adecvata și mentinerea unei greutati
corporale corespunzatoare trebuie incurajata.

Cunoasterea problemelor legate de alimentatie, activitate fizica și igiena psiho-

socială, va ajuta pacienții să se orienteze catre obiceiuri sănătoase care vor conduce
la prevenirea unui numar esential de boli și în final daca nu la o durata mai lunga
de viata atunci sigur la un nivel de trai sănătos.

În medicina de familie se incepe cu consilierea omului sănătos pentru a realiza

ceea ce preventia primara ne cere dar, în acelasi timp trebuie consiliate și
persoanele cu risc crescut pentru anumite boli astfel incit sa se previna sau sa se
intirzie aparitia bolilor respective.

S-a constatat că cele mai eficiente metode pentru a scădea gravitatea și incidența
cauzelor de boală sunt cele care actioneaza prin modularea comportamentelor
individuale care prezinta factori de risc pentru sănătate.

Selectarea acestor teste în cadrul asistentei primare se face de catre medicul de

familie în functie de varsta, sexul, particularitatile individuale ale cazului respectiv
și nu în ultimul rand de costul testului, medicul fiind responsabil de ceea ce indica
a fi facut. Nu trebuie uitat în acest context faptul ca în cadrul activitatii preventive
primare un rol major ii revine și pacientului care trebuie sa-si pastreze starea de
sănătate prin modificarea comportamentului individual.