Scripcariu Ioana-Georgiana, Facultatea de medicină dentară, Anul III, Seria A, Grupa 4

Examenul subiectiv și semnele subiective

Discuția medicului cu pacientul urmărește stabilirea unui raport de încredere și

colaborare și de asemenea, crearea unui suport psiho-social. Etica medicală se bazează pe
principiile eticii generale umane și are elementele de datorie, onestitate și iubire de oameni,
principii mult mai adâncite decât în alte specialități. De aceea, medicul ideal are nevoie de
procedeele și calitățile tuturor celorlalte profesii: ”Elocvență de orator, energie de luptător,
finețe de diplomat și spiritualitatea unui detectiv sau a unui avocat.”
Examenul clinic este un proces unitar care trebuie să se desfășoare după reguli precise și
după un algoritm exact pentru rezultate precise și care urmărește o evaluare cât mai exactă a
stării locale și generale. Scopul examenului clinic este stabilirea corectă a diagnosticului și
alcătuirea unui plan de tratament adecvat.
Examenul clinic al pacientului se desfășoară în două etape: examenul subiectiv, ce
cuprinde datele de identitate ale pacientului, vârsta acestuia, profesia, regiunea, condițiile de
viață, deprinderi dăunătoare, motivele prezentării și istoricul afecțiunii și examenul obiectiv,
în care se încadrează inspecția generală, diagnosticul prezumtiv, planul investigațiilor
paraclinice și al consultațiilor altor specialiști, aprecierea rezultatelor examenului de laborator
si instrumental, diagnosticul diferențial și diagnosticul clinic.

Examenul subiectiv al pacientului

1. Date generale
Numele și prenumele, vârsta, sexul, domiciliul, profesiune, data și ora îmbolnăvirii, data
și ora adresării la medic, data și ora internării, diagnosticul stabilit în instituția medicală, care
a eliberat biletul de trimitere, diagnosticul stabilit în secția de internare, diagnosticul clinic
(boala principală, complicațiile bolii principale, bolile concomitente), intervențiile
chirurgicale (denumirea, data și ora efectuării).
2. Acuzele bolnavului
Datele culese se înscriu într-o fişă care are valoare medico-socială (ţine evidenţa
tratamentului,urmăreşte eficienţa sa în timp), valoare juridică, ştiinţifică şi administrativ-
statistică. Pentru aceasta,fişa trebuie completată corect, la toate rubricile sale atât la venirea
pacientului în serviciu, cât şi dupăfiecare şedinţă de tratament.
3. Istoricul bolii actuale
Datele culese se înscriu într-o fişă care are valoare medico-socială (ţine evidenţa
tratamentului,urmăreşte eficienţa sa în timp), valoare juridică, ştiinţifică şi administrativ-
statistică. Pentru aceasta,fişa trebuie completată corect, la toate rubricile sale atât la venirea
pacientului în serviciu, cât şi dupăfiecare şedinţă de tratament.
Scripcariu Ioana-Georgiana, Facultatea de medicină dentară, Anul III, Seria A, Grupa 4

4. Istoricul vieții bolnavului

a. Datele biografice și condițiile de viață

- Locul nașterii
- Naștere fiziologică, prin intervenții.
- Dezvoltarea în copilărie
- Studiile școlare și de învățământ superior
- Condițiile de trai până în prezent (starea materială), alimentare (regularitatea,
caracteristica calitativă și cantitativă, abuzul de condimente și altele)

b. Activitatea profesională
- Debutul activității
- Caracterul îndeletnicirilor.
- Condițiile de muncă (în ordine cronologică).
- Intensitatea muncii fizice și intelectuale.
- Respectarea regimului de muncă și de odihnă.
- Educația fizică și sportul.
- Durata incapacității temporare de muncă (totală și neîntreruptă) adeverită de buletin de
concediu medical, în ultimele 12 luni. În caz de incapacitate de muncă stabilă – gradul
de invaliditate stabilit de expertiza medicală a vitalității.

c. Anamneza sexuală
Pentru femei:
- Instalarea ciclului menstrual
- Numărul de sarcini, nașteri, avorturi (spontane, provocate).
- Evoluția sarcinilor.
- Vârsta instalării menopauzei.

d. Deprinderi dăunatoare
- Fumatul: de la ce vărstă fumează, indicile fumătorului ( IF = numărul de țigări într-o zi
x durata fumatului (ani)/20).
- Consumul de alcool (cantitatea, frecvența).
- Consumul de narcotice.
- Abuzul de apă, cafea și alte substanțe tonizante.
- Abuzul de sare.
- Alte deprinderi dăunătoare.

e. Antecedente patologice
- Bolile suferite în copilărie și în perioade ulterioare (vârsta), gravitatea evoluției bolilor
suportate.
- Contactul cu persoane bolnave de tuberculoză și de boli infecțioase;
- Deplasările în zonele cu potențial epidemiologic.
Scripcariu Ioana-Georgiana, Facultatea de medicină dentară, Anul III, Seria A, Grupa 4

f. Anamneza alergologică
- Intoleranța față de unele medicamente, seruri și vaccinuri, precum și față de unele
produse alimentare.
- Manifestările intoleranței: urticarii și alte erupții cutanate, prurit, edeme locale sau
generalizate, accese de dispnee etc.
- Precizarea reacției bolnavului la contactul cu diferite substanțe chimice, la înțepături
de insecte etc.
- Influența negativă asupra stării bolnavului, a înfloririi unor plante.

g. Antecedente eredo-colaterale
- Vârsta și starea sănătății (sau cauza decesului) părinților, a copiilor bolnavului și a
altor rude apropiate (bunici, frați, surori).
- Afecțiunile suportate de părinți și de rudele apropiate: venerice, neuropsihice,
alergice, metabolice, hematologice, neoplazice, alcoolism; precum și afectări ale
sistemelor sau organelor, care prezintă modificări patologice la bolnavul în cauză.

Semnele subiective ale pacientului

Evaluarea semnelor și simptomelor este foarte importantă în diagnosticarea problemelor
de sănătate și în monitorizarea evoluției bolilor diagnosticate. În plus, evaluarea semnelor și
simptomelor are o deosebită importanță în tratamentele medicamentoase în vederea
determinării eficacității tratamentului și în apariția efectelor secundare.
Simptomul reprezintă orice manifestare a unei afecțiuni sau a unei boli care contribuie la
stabilirea diagnosticului, iar în mod particular orice fenomen perceput ca atare de către
bolnav.
Simptomele subiective sunt denumite în mod curent simptome, iar acestea pot fi
percepute doar de către pacient și nu de către observator.
Semnul se referă la manifestările obiective ale unei boli, ce pot fi observate și de alte
persoane și nu numai de către bolnav. Prezența sângelui în scaun este un semn, ea poate fi
observată de către pacient, medic și asistentă. Simptomele sunt, prin natura lor, subiective.
Durerea abdominală este un simptom, deoarece nu este percepută decât de către bolnav.
Examenul clinic în terapia buco-dentară urmăreşte depistarea cariilor dentare, a
complicaţiilor lor  pulpare, a leziunilor parodontale şi a leziunilor mucoasei bucale, pentru a
stabili un diagnostic corect necesar aplicării unui tratament de urgenţă sau stabilirii unui plan
de tratament de durată al afecţiunilor cu caracter cronic.
Datele culese se înscriu într-o fişă care are valoare medico-socială (ţine evidenţa
tratamentului, urmăreşte eficienţa sa în timp), valoare juridică, ştiinţifică şi administrativ-
statistică. Pentru aceasta, fişa trebuie completată corect, la toate rubricile sale, atât la venirea
pacientului în serviciu, cât şi după fiecare şedinţă de tratament.
Scripcariu Ioana-Georgiana, Facultatea de medicină dentară, Anul III, Seria A, Grupa 4

Referințe bibliografice:
1. Filip Ambros, Sergiu Matcovschi, ”Examenul clinic și argumentarea diagnosticului”,
https://sintezeclinice.usmf.md/wp-
content/blogs.dir/121/files/sites/121/2014/09/Examenul-clinic-si-argumentarea-
diagnosticului.pdf.
2. K Malterud, ”Subjective symptoms without objective findings – a challenge for theory
and practice of general medicine”, Published Nov 2001,
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11768896/ .
3. Adam Felman, ”Why signs and symptoms matter?”, Published on February 2018,
https://www.medicalnewstoday.com/articles/161858.
4. Raue, C. G. (Charles Godlove), ”Subjective and objective symptoms: a preliminary
lecture delivered at the Hahnemann Medical College of Philadelphia”, Published
1868, https://collections.nlm.nih.gov/catalog/nlm:nlmuid-64330520R-bk.