Mecanisme neprostaglandinice:
B. Antipiretic:
- mecanism central:
• inhibă COX la nivelul SNC;
• inhibă sinteza şi eliberarea de IL-1 de către hipotalamus;
- mecanism periferic:
• vasodilataţia şi transpiraţia determină pierderi de căldură;
• scade sensibilitatea receptorilor periferici pentru IL-1.
C. Analgezic:
mecanism central: inhibarea unor centri subcorticali ai durerii;
mecanism periferic: durerea scade datorită efectului antiinflamator.
D. Antiagregant plachetar: prin inhibarea tromboxan-sintetazei (aceasta va inhiba eliberarea de tromboxan A2);
efectul se manifestă doar la doze mici (80-325 mg/zi), se pierde la creşterea dozei, se menţine 5-7 zile după ultima
doză. Obs.: administrarea unor doze mari şi/sau pe durate mari de timp determină inhibarea sintezei unor factori ai
coagulării.
Farmacocinetică: Absorbția este bună (post-administrare pe cale internă, la nivelul mucoasei gastrice și duodeno-
jejunale); metabolizare rapidă de către esterazele plasmatice și tisulare – rezultă acetat și salicilat (timp de
înjumătățire: ~15 minute). Salicilatul este un metabolit activ, cu timp de înjumătățire lung, care se metabolizează prin
conjugare și se elimină parțial ca atare, prin secreție tubulară renală; are o cinetică saturabilă, traversează barierele
fiziologice (inclusiv bariera hematoencefalică și cea fetoplacentară). Se concentrează în sinoviale.
Indicații:
antiagregant plachetar (la doze de pâna la 325 mg/zi);
analgezic;
antipiretic;
antiinflamator;
alte indicații la dozele cu efect antiagregant plachetar: încetineste evoluția cataractei;
scade frecvența cancerului de colon.
Contraindicații: hemofilie tip A; ulcer peptic; la copii mici cu afecțiuni febrile virale (viroze
respiratorii, rujeolă, varicelă); astm bronșic și alte forme de alergie; sarcină (determină întârziere în
creșterea intrauterină), perioada alăptării; insuficiență renală, insuficiență hepatică, insuficiență
cardiacă; psihoze endogene.
Efecte adverse și toxice
gastrointestinale: ulcerații superficiale, microhemoragii, perforații ale mucoasei digestive;
hepatice: insuficiență hepatică acută (sindrom Reye) la copii cu afecțiuni febrile virale
(viroze respiratorii, inclusiv gripa, rujeola, varicela); hepatite asimptomatice la cei cu boli cronice
autoimune (LES = lupus eritematos sistemic, poliartrită reumatoidă);
renale: retenție de apă și NaCl; nefrite interstițiale, tubulopatii;
bronșice: bronhoconstricție (numai la unele persoane cu astm bronșic);
hematologice: la doze mici: efect antiagregant plachetar; la doze toxice: efect
anticoagulant; la pacienții suferinzi de colagenoze, terapia cu acid acetilsalicilic ar putea determina
anemie hemolitică autoiumună.
sistem nervos central:
o doze mici: efect euforic discret;
o doze mari: stimularea centrilor respiratori cu hipercapneee, salicilism (hipoacuzie,
tinitusuri, vertij);
o doze toxice: inhibarea centrului respirator, hipertermie, halucinații, delir, comă.
cardiovascular: doze toxice:vasodilatație(hipotensiune arteriala), deprimare miocardică.
imunosupresie: pe componenta celulara (sunt stimulate limfocitele T supresoare).
reacții alergice de tip I si III.
agravarea leziunilor cartilajului articular.
Alte efecte:
- inhibarea enzimelor tisulare, inhibarea reacțiilor ATP-dependente;
- la doze de sub 2g/zi: crește nivelul plasmatic al acidului uric;
- la doze de peste 4g/zi: scade nivelul plasmatic al acidului uric.
Interacțiuni. Nu se asociază cu:
nitriți/nitrați cu doze antiagregante de acid acetilsalicilic – risc de hemoragii (asocierea
este posibilă, dar sub supravegherea cardiologului, care recomandă ajustare de doze);
alte antiinflamatoare nesteroidale, uricozurice (probenecid, sulfinpirazona), fenitoin,
metotrexat, antidiabetice orale – cresc concentrațiile plasmatice de acid acetilsalicilic prin deplasarea
acestuia de pe proteinele plasmatice;
glucocorticosteroizi cu acid acetilsalicilic - scade nivelul plasmatic de salicilați;
diureticele de ansă (furosemid) au efectul diuretic și natriuretic redus de către acidul
acetilsalicilic; cele economisitoare de K + (spironolactonă), în asociere cu acid acetilsalicilic au de
asemenea efect diminuat;
penicilina G cu acid acetilsalicilic – asocierea scade efectul uricozuric al acidului
acetilsalicilic, crescând eliminarea benzilpenicilinei;
acetazolamida crește (prin alcalinizarea urinii), iar clorura de amoniu scade (prin
acidifierea urinii) eliminarea de acid acetilsalicilic;
alcoolul etilic agravează sângerarea gastro-intestinală produsa de salicilați.
1.2. Alți derivați salicilați: colinsalicilat de, salicilat de sodiu, salicilat de magneziu, tiosalicilat de
sodiu, acid salicilsalicilic (salsalate), diflunisal.
Mecanism de acțiune: inhibarea COX-1 si COX-2;
Efecte farmacodinamice: efect antiinflamator slab, efecte analgezic si antipiretic de intensitate
medie comparativ cu acidul acetilsalicilic;
Avantaje: se concentrează mai puțin în sinovială, lezează mai puțin cartilajul articular, pot fi
administrați la persoane cu afecțiuni hematologice, renale, bronșice.
Indicații: afecțiuni inflamatorii reumatismale cronice (poliartrita reumatoidă, osteoartrite etc.);
analgezic în colici biliare, dismenoree etc..
Efecte adverse și contraindicații: asemănătoare cu ale acidului acetilsalicilic.
Diflunisal: efect antipiretic mai slab decât al acidului acetilsalicilic, dar are o acțiune de mai lungă
durată și este mai puțin iritant gastric decât acesta (prin metabolizare formează tot acetat și salicilat).
Diclofenac:
Mecanism de acțiune: inhibarea COX-1 și COX-2, în egală măsură.
Efecte farmacodinamice: efect antiinflamator puternic, efect analgezic mediu.
Avantaje: se concentrează puternic în sinovială, nu agravează puternic leziunile cartilajului
articular.
Farmacocinetică: Absorbția post-administrare pe cale internă este foarte bună; metabolizarea se
face la nivel hepatic, cu efect al primului pasaj și circuit enterohepatic; eliminarea este pe cale renală
(2/3) și biliară (1/3).
Indicații:
o afecțiuni inflamatorii articulare (poliartrita reumatoidă, osteoartrite etc.) și extra-articulare;
o criza acută de gută;
o analgezic în colici biliare, renale, postoperator, flebite, tromboflebite, traumatisme
osteoarticulare, dismenoree etc.;
o profilaxia miozitelor în oftalmologie;
Efecte adverse: iritație gastro-intestinală foarte puternică; retenție de apă și sare foarte puternică;
creșterea transaminazelor serice. Efectul medulotoxic (granulocitopenie) și nefrotoxic este slab.
Sulfoxizi: sulindac
Farmacocinetică: este un promedicament, care se transformă hepatic în metabolitul activ sulfidic,
prezintă circuit enterohepatic.
Indicații:
o afecțiuni inflamatorii articulare (poliartrită reumatoidă, osteoartrite etc.);
o analgezic.
Efecte adverse:
o iritație gastro-intestinală ((ulcerații superficiale, dureri abdominale);
o medulotoxicicitate (anemie aplastică, agranulocitoză);
o nefrotoxic;
o creșterea transaminazelor serice;
o reacții imunologice de tip I si III.
Cetone: Nabumetona
Este un promedicament, al cărei metabolit activ inhibă în egală măsură COX-1 și COX-2.
Metabolizarea generează un compus mai activ decât cel inițial. Este indicată în poliartrita reumatoidă,
osteoartrite. Efecte adverse: diaree, grețuri, vărsături, durei abdominale, cefalee, erupții cutanate,
creșterea transaminazelor serice.
Fenamați: acid mefenamic, meclofenamat, acid flufenamic, acid tolfenamic, acid niflumic.
Mecanism de acțiune: inhibarea COX-1 și COX-2;
Efecte farmacodinamice: efect analgezic foarte puternic, efect antiinflamator slab.
Produc leziuni severe ale:
o cartilajelor articulare (nu se admnistrează mai mult de 1 săptămâna la adulți);
o cartilajelor de creștere (contraindicație absoluta până la 18 ani).
Indicații: analgezic în boli reumatismale, dismenoree, tromboflebite, dureri traumatice, în sfera ORL,
ginecologică etc.
Efecte adverse:
meclofenamat, acid flufenamic: diaree
acid mefenamic: diaree, erupții cutanate;
acid niflumic: iritație gastointestinală, afectarea funcției renale în caz de administrare îndelungată,
afectarea funcției hepatice în caz de administrare îndelungată, tulburări hematologice.
Nimesulid
Mecanism de acțiune: inhibă selectiv COX-2, inactivează radicalii liberi de oxigen, inhibă
activarea neutrofilelor.
Farmacocinetică: prin metabolizare generează un metabolit activ.
Indicații: afecțiuni inflamatorii articulare și extraarticulare; antipiretic; analgezic.
Efecte adverse: erupții cutanate, cefalee, grețuri, vărsături, dureri abdominale.
Ketorolac
Efect farmacodinamice: analgezic foarte puternic (preferat post-operator, în locul opiaceelor).
Efecte adverse: iritație gastro-intestinală, nefrotoxicitate, la întreruperea bruscă (după 2 saptamâni
de administrare) determină sindrom de abstinență.
Zomepirac
Efect farmacodinamice: analgezic foarte puternic (preferat post-operator, în locul opiaceelor),
antipiretic moderat.
Efecte adverse: iritație gastro-intestinală, medulotoxicitate.
3.3. D-Penicilamina
Efectul apare dupa 3-4 luni de tratament.
Este un metabolit al penicilinei.
Mecanism de acțiune:
este un chelator pentru aur, cupru, mercur, arsenic;
stabilizarea membranei lizozomale, prin inhibarea enzimelor lizozomale;
inhibarea sintezei de colagen și mucopolizaharide;
inhibarea factorului reumatoid;
inactivarea complementului.
Indicații:
- poliartrită reumatoidă care nu răspunde la tratament cu compuși cu aur;
- intoxicații cu metale grele;
- boala Wilson.
Efecte adverse:
hematologice: leucopenie, trombocitopenie, anemie aplastică;
boli autoimune (miastenia gravis, LES, anemie hemolitică);
proteinurie, nefrite; gust metalic, anorexie;
alopecie.
Contraindicații: sarcină, alăptare, insuficiență renală cronică, alergie la peniciline.
3.4. Sulfasalazina
Conține în moleculă sulfapiridină și acid 5-aminosalicilic (mesalazină), legate diazo.
Mecanism de acțiune: la doze de 2 g/zi, la nivelul colonului se desface legătura ”azo” și se
eliberează salicilat.
Indicații:
- poliartrită reumatoidă, artrita juvenilă, spondilită ankilopoetică;
- boala Crohn.
Efecte adverse: grețuri, vărsături, disconfort abdominal, cefalee, inhibarea absorbției acidului
folic, reacții alergice, deprimare severă a măduvei hematoformatoare, tulburări neurologice sau
psihice, stare generala influențată.
Clasificare:
Imunosupresoare:
1. ciclosporina*;
2. agenți alchilanți* (ciclofosfamida, clorambucil);
3. agoniști purinici* (azatioprina, mercaptopurina);
4. antimetaboliți* (metotrexat);
5. Alte imunosupresoare (leflunomid).
Imunomodulatoare neselective: levamisol; lobenzaride.
Leflunomid
Este un promedicament.
Mecanisme de acțiune:
- inhibă selectiv (relativ) COX-2;
- inhibă elibrarea unor mediatori ai inflamației;
- inhibă proliferarea limfocitelor T și B și producerea de anticorpi de către limfocitele B
prin blocarea dihidro-orotat dihidrogenazei (determină blocarea sintezei pirimidinei);
- inhibă IL-2 și TGF-α;
- inhibă expresia genelor (granzima B și perforina) implicate în rejetul de transplant tisular;
- stimularea funcțiilor macrofagelor și inhibarea transmiterii postreceptor a semnalului
biologic al IL-4.
Efecte farmacodinamice: imunosupresiv, antiinflamator.
Indicații:
- poliartrita reumatoidă, miastenia gravis, LES, nefrite autoimune, encefalomielite alergice;
- preverirea rejetului acut de transplante tisulare alogenice;
- profilaxia infestării cu Leismania major, profilaxia infecțiilor ci Lysteria monocytogenes.
Efecte adverse: creșteri tensionale, rash, ulcerații, dureri abdominale, diaree, creșterea
transaminzaelor serice.
Eficiența terapeutică este egală sau superioară ciclofosfamidei, în condițiile unor efecte adverse
mai puțin severe.
Levamisol
Mecanisme de acțiune:
- favorizează diferențierea și maturarea limfocitelor T;
- normalizează funcțiile reglatoare ale limfocitelor T;
- stimulează formarea limfocitelor T supresor;
- crește activitatea fagocitară a macrofagelor și limfocitelor;
- crește nivelul complexelor imune circulante;
- captator de radicali liberi de oxigen.
Indicații:
- poliartrita reumatoidă;
- hepatite cronice (tip B, toxică, autoimună), ciroze biliare, pancreatite cronice;
- ca adjuvant în inflamații ginecologice recente, tuberculoză pulmonară, glomerulonefrite și
sindrom nefrotic rezistent la glucocorticosteroizi, veruci, arsuri și leziuni eroziv-ulcerative ale tractului
gastro-intestinal, oligospermii, boală Hodgkin, cancer colorectal, gastro-intestinal, coriocarcinom și
molă veziculară, neoplasme de sân, neoplasme pulmonare, melanom malign, neoplasm renal operat;
- schizofrenie.
Efecte adverse: tulburări hematologice (leucopenie, agranulocitoză, trombocitopenie), rash, ulcere
ale mucoasei, boala influenza-like, tulburări de gust, grețuri, vărsături, glomerulonefrite de tip imun
reversibile, cefalee, amețeli, somnolență / excitație, hipotensiune arterială, febră.
Contraindicații: insuficiență hepatică sau renală severă.
Lebonzaride
Mecanisme de acțiune:
- potențează proliferarea și diferențierea limfocitelor T helper;
- stimulează activarea celulelor NK;
- stimulează producția de IFN-α;
- scade producerea de IL-1 de către mastocitele umane;
- crește exprimarea receptorilor pentru fragmentul Fc al Ig pe limfocitele umane;
- inhibă proliferarea limfocitelor T prin inhibarea producției de citokine a macrofagelor.
Indicații:
- artrita reumatoidă
.
5. Terapia gutei
A. Terapia crizei acute:
Colchicina: Se indică în terapia acută și în terapia profilactică (în asociere cu uricozurice).
Mecanisme de acțiune:
- inhibă polimerizarea tubulinei din macrofage;
- inhibă deplasarea macrofagelor către cristalele de acid uric (împiedică fagocitarea
cristalelor);
- inhibă migrarea leucocitelor în focarul inflamator;
- inhibă eliberarea enzimelor lizozomale și formarea mediatorilor proinflamatori;
- inhibă formarea leucotrienei B4.
Farmacocinetică: absorbție digestivă rapidă, distribuție tisulară largă (mucoasa digestivă, ficat,
rinichi, intraleucocitar), eliminare lentă prin fecale (70%) și urină.
Indicații: gută [terapia acută și în terapia profilactică (în asociere cu uricozurice)], amiloidoză,
febră mediteraneană familială.
Efecte adverse:
- digestive: diaree, grețuri, vărsături, dureri abdominale;
- rar: tulburări hematologice (leucopenie, neutropenie, agranulocitoză, anemie aplastică),
erupții cutanate, alopecie, azoospermie, cicluri anovulatorii.
Contraindicații: insuficiență renală și hepatică severă, sarcină, alăptare.
B. Terapia de fond
Medicația uricostatică (oprește sinteza de acid uric din xantină și hipoxantină, prin inhibarea
xantinoxidazei): Allopurinol.
Scade uricozuria și crește uricozuria.
Farmacocinetică:
- absorbția digestivă este rapidă, medicamentul este metabolizat cu formarea unui compus
activ (aloxantină), care inhibă xantinoxidazei, dar slab. Ditribuția tisulară este largă (mucoasa
digestivă, ficat, rinichi, intraleucocitar);
- eliminare lentă prin fecale (70%) și urină.
Indicații: terapia de fond a gutei.
Efecte adverse:
- digestive: epigastralgii, grețuri, diaree;
- erupții cutanate pruriginoase, vasculite, inhibarea hematopoezei (leucopenie), leziuni
hepatice și renale.
Contraindicații: insuficiență renală și hepatică severă, sarcină, alăptare, criza acută de gută.
Medicația uricozurică (stimulează eliminarea acidului uric prin inhibarea reabsorbției tubulare a
acidului uric): probenecid, oxaprozin, sulfinpirazona.
Probenecid
Efecte adverse:
- iritația mucoasei gastrointestinale, reacții alergice cutanate, litiză renală urică.
Contraindicații: insuficiență renală, criza acută de gută, hiperuricemii secundare hemopatiilor
maligne, ulcer gastro-duodenal evolutiv, insuficiență renală, deficit de glucoză-6-fosfat dehidrogenază.
Interacțiuni medicamentoase:
- întârzie eliminarea penicilinei G, indometacin, sulfonamide, antidiabetice orale,
metotrexat, derivași iodați;
- salicilații și diureticele tiazidice îi scad eficiența uricozurică.
Sulfinpirazona este un uricozuric mai puternic decât probenecid, dar mai toxic. Are și efect
antiagregant plachetar.
Efecte adverse: iritația mucoasei gastrointestinale (până la ulcer sau hemoragii digestive), reacții
alergice cutanate, depresie medulară.
Contraindicații: insuficiență renală și hepatică severă, sarcină, ulcer gastro-duodenal evolutiv.
Interacțiuni medicamentoase:
- scade eliminare antidiabeticelor orale, anticoagulantelor;
- acidul acetilsalicilic îi scade eficiența uricozurică.