PARTICULARIZAREA

ANALGEZIEI LOCALE

ÎN

STOMATOLOGIA

PEDIATRICĂ
 DEFINIŢII
 DUREREA = experienţă neplăcută senzorială şi emoţională
asociată cu lezarea pe moment sau cu lezarea potenţială a
ţesuturilor.
Durerea este întotdeauna subiectivă. Fiecare individ învaţă
înţelesul cuvântului “durere” pe baza experienţelor personale
anterioare  Asociaţia Internaţională pentru Studiul Durerii
(IASP).

 ANALGEZIE = fără durere

 ANESTEZIE = fără a simţi

 ANALGEZIA LOCALĂ = oprire temporară, reversibilă a durerii

dintr-o anumită regiune a corpului.

 ANALGEZIA GENERALĂ = stare de reducere a percepţiei durerii la

un pacient conştient.
 DEFINIŢII

 SEDAREA

- scăderea nivelului conştienţei

- poate varia de la sedare uşoară la sedare profundă.
- la un nivel de sedare uşoară (sedarea conştientă) pacientul are
capacitatea de a-şi menţine independent căile aeriene libere şi de
a răspunde la comenzi verbale. Reflexele de protecţie sunt
normale sau minim alterate, iar pacientul poate prezenta amnezie
- la un nivel de sedare profundă poate apare o depresare a
reflexelor de protecţie, dar, deşi e mai dificil este totuşi
posibil să apară.
 DEFINIŢII

 ANESTEZIA GENERALĂ

- statut controlat de inconştienţă asociat cu pierderea parţială sau

totală a reflexelor protectoare, inclusiv incapacitatea de a menţine
independent căile aeriene deschise sau de a răspunde verbal la
comenzi.
 TERMINOLOGIE
 ANALGEZIE  grecescul an = “fără” şi algesis = “durere”
 pierdere a sensibilităţii la durere ca urmare a
introducerii în organism a unei substanţe analgezice.
 Sensibilităţile: TERMICĂ, TACTILĂ şi la PRESIUNE NU sunt abolite.

 Analgezia locală = oprire temporară şi reversibilă a impulsurilor

dureroase dintr-o anumită regiune a corpului.

 ANESTEZIA  “fără sensibilitate” din grecescul an = “fără” şi

“sensibilitate” = aisthesis.

 Termenul de analgezie locală este mult mai corect decât cel de

anestezie locală, deoarece nu toate senzaţiile, ci doar durerea este
îndepărtată prin această procedură !!!!!
 PRINCIPII PENTRU O CORECTĂ
ANALGEZIE

 Numai un copil la care este prezentă durerea poate spune cât de

mare este durerea pe care a experimentat-o.
 De fiecare dată când este posibil să apară durerea aceasta ar
trebui măsurată.
 Este mai bine să se prevină durerea decât să fie tratată odată ce
ea a apărut.
 Atunci când procedurile dureroase sunt imposibil de evitat:
 pe cât posibil părinţii trebuie să însoţească copiii
 trebuiesc date explicaţii copiilor, pe măsura gradului lor
de înţelegere.
 PRINCIPII PENTRU PREVENIREA ȘI
TRATAREA DURERII

I. METODE DE ABORDARE CENTRATE PE COPIL:

• metode comportamentale cognitive inclusiv terapie de
expunere (metoda “step by step”)
• relaxare musculară
• respiraţie liniştită
• DISTRAGEREA ATENŢIEI
• modelare comportamentală
 PRINCIPII PENTRU PREVENIREA ȘI
TRATAREA DURERII

II. METODE DE ABORDARE CENTRATE PE “BOALĂ”/AFECŢIUNE:

• analgezia locală
• administrarea de medicamente analgezice
• sedarea cu NO2 (protoxid de azot)
• sedarea conştientă
 OBIECTIVELE
analgeziei locale în stomatologia pediatrică

A) REALIZAREA UNUI CONFORT PSIHIC OPTIM AL

COPILULUI ÎN VEDEREA EFECTUĂRII ANALGEZIEI
LOCALE, prin:
 Reducerea fricii şi anxietăţii
 Îndepărtarea senzației de nesiguranţă
 Câştigarea încrederii copilului
 Realizarea unei bune cooperări cu pacientul-copil
 Obţinerea relaxării copilului în fotoliul dentar
 Obţinerea acceptării pozitive a tratamentului
stomatologic
 OBIECTIVELE
analgeziei locale în stomatologia pediatrică

B) CONTROLUL OPTIM AL DURERII prin:

 Alegerea tehnicilor adecvate de analgezie locală la

copil
 Realizarea unei analgezii locale eficiente
 AVANTAJELE ANALGEZIEI LOCALE
 Administrare uşoară, cu o tehnică simplă şi precisă.

 Nu necesită aparatură complicată, un anestezist şi nici personal

suplimentar.

 Se poate folosi cu rezultate foarte bune în condiţii de ambulator.

 Pacienţii-copii pot părăsi imediat sala de intervenţie, reluându-şi

activitatea normală.

 Acţiunea substanţei analgezice este limitată la structurile pe care se

intervine.

 Câmpul operator rămâne complet liber, desfăşurarea actului terapeutic

nefiind jenată.

 Nu suprimă reflexele protectoare (tuse şi înghiţire).

 Expunerea la un număr relativ redus de riscuri vitale.

 ANALGEZIA LOCALĂ
Când este indicată???

 Restaurări coronare cu amalgam, compomeri,

compozite, etc. în cazurile în care mai mult de ¼
din grosimea stratului de dentină este afectată
 Pulpotomie vitală
 Pulpectomie vitală
 Aplicarea de coroane pedodontice preformate
 Extracții dentare
 ANALGEZIA LOCALĂ
Când este contra-indicată???

 Sigilări dentare.
 Restaurări preventive cu rășini.
 Restaurări coronare vestibulare ale DT și
DPT.
 Șlefuiri selective ale DT sau DPT.
 Aplicarea de inele ortodontice sau de alte
aparate ortodontice fixe.
 OBŢINEREA UNEI ANALGEZII LOCALE
FĂRĂ DURERE în stomatologia pediatrică

 aplicarea uni analgezic local pentru o perioadă de timp de

minim 2 minute (eficiență doar pentru zonele cu mucoasă
necheratinizată)
 aplicarea unei presiuni digitale în zona respectivă
 întinderea mucoasei de la nivelul zonei de puncție
analgezică
 încălzirea soluției analgezice
 folosirea acelor de 30 pentru infiltrații locale și a celor de 27
pentru bloc de ram
 injectarea în ritm lent și lin
 retragerea acului după contactul cu osul și aspirare
 DOZELE DE ANALGEZIC LOCAL RECOMANDATE PENTRU COPII
în stomatologia pediatrică

Doza recomandată pentru copil poate fi uşor calculată din formule:

Doza maximă recomandată (mg/kg) x Greutatea copilului(kg)

Concentrația anestezicului (mg/ml) x volumul carpulei (ml)1

Doza maximă recomandată este de 4.4 mg/kg corp

Exemplu: Doza maximă din Lidocaină 2% cu 1: 100.000 epinefrină la

un copil cu greutatea de 17 kg va fi de 2 carpule.
4.4 mg/kg x 17 kg = 74.8 mg = 2.08 carpule
20 mg/ml x 1.8 ml 36 mg

Regula degetului mare = 1 carpulă la 9 kg

 DOZELE DE ANALGEZIC LOCAL RECOMANDATE PENTRU COPII
în stomatologia pediatrică
Doza recomandată pentru copil poate fi uşor calculată din
formulele de mai jos, dacă se cunoaşte doza pentru adult.

Doza copilului = doza adultului x vârsta copil

vârsta copil + 12
Exemple: dozele maxime recomandate în mg de analgezic
local cu şi fără constrictor

Adult Copil peste 3 ani

Lidocaină
fără vasoconstrictor (FVC) 300 60
cu vasoconstrictor (CVC) 500 100
Articaină
cu vasoconstrictor (CVC) 500 100
Mepivacaină
fără vasoconstrictor (FVC) 400 80
cu vasoconstrictor (CVC) 400 80
Prilocaină
fără vasoconstrictor (FVC) 400 80
Bupivacaină
cu vasoconstrictor (CVC) 90 18
Doze orale de analgezice generale pentru uz pe termen scurt

(maxim 3 zile) pentru copii > 1 an

Paracetamol 30-40 mg/kg (doză singură sau iniţială) urmată

(Acetaminophen) de 60-90 mg/kg/24h, divizate în 4 doze/zi (15-20
mg/kg)

Diclofenac 3 mg/kg/24h, divizate în 2-3 doze/zi

Naproxen 10-15 mg/kg/24h, divizate în 2 doze/zi

Ibuprofen 20-40 mg/kg/24h, divizate în 3-4 doze/zi

Celcoxibe 2-4 mg/kg/24h, 1 doză/zi

Cât durează acțiunea unui analgezic local???

• Utilizați analgezicul cu timp de acțiune cât mai scurt

• Analgezia de la nivelul țesutului moale este
întotdeauna de mai lungă durată decât cea de la
nivelul țesutului pulpar
• Ex.  Blocul de ram cu mepicavacaină  2-3 ore
• Ex.  Infiltrația cu lidocaină  3-4 ore
Instrumentar necesar
 Substanțe analgezice

Dozele maxime ale celor mai folosite substanţe analgezice locale la copii

Vârsta Greutatea Doza maximă (mg) Doza maximă Doza maximă (ml)
(ani) aproximativă de lidocaină sau (ml) de lidocaină de prilocaină 3%
(kg) prilocaină cu 2% cu adrenalină cu felipresin 0,54
vasoconstrictor 1:80 000 g/ml

1 10 70 3.5 2.3
5 20 140 7.0 4.6
10 30 210 10.5 7.0
1. ANALGEZIA TOPICĂ
(benzocaină 20%)
Aplicarea topică de geluri cu analgezic local.
2. ANALGEZIA PRIN INFILTRAŢIE

 Osul alveolar al copiilor:

 corticală subţire ca a dulților
 o structură mai spongioasă decât a adulților

 mai permeabil pentru soluţia analgezică

Analgezia prin infiltraţie are mai mult succes în dentaţia temporară

decât în cea permanentă.

 După vârsta de 6 ani permeabilitatea osului este mai scăzută, în

unele situații fiind necesar analgezia prin bloc de ram.
3. ANALGEZIA PRIN BLOC DE RAM
ANALGEZIA LOCALĂ LA TUBEROZITATE
 Blocul de ram pentru nervii alveolari superiori şi posteriori este o
metodă rar necesară la copii.
 Se foloseşte atunci când tehnica prin infiltrarea pentru analgezia
molarului 1 permanent superior eşuează.
 Metoda convenţională pentru blocul nervilor alveolari superiori
foloseşte o injectare adâncă, într-o regiune ce conţine plexul venos
pterigoidian  pericolul injectării intravasculare şi formarea unui
hematom
 La copil, aceste riscuri pot fi evitate prin modificarea tehnicii, cu

depozitarea soluţiei în spaţiul de deasupra muşchiului

buccinator (prin avansarea acului în sus, cu 1.5 cm, în linie
cu poziţia estimată a molarului 2 permanent).
 BLOCUL DE RAM adulti

MANDIBULAR copii

ANALGEZIA LA SPINA SPIX

 Tehnica blocului de ram pentru nervii dentar inferior şi lingual are un grad
mai mare de succes la copii decât la adulţi.
 La copiii cu vârsta mai mică de 4 ani, foramenul pentru canalul dentar
inferior este situat mai jos faţă de planul de ocluzie şi astfel, plasarea
acului inferior de orificiu va fi dificilă, dacă medical va încerca să avanseze
paralel cu planul de ocluzie.
 De aceea, la copii este mai uşor să se asigure depozitarea soluţiei în jurul
nervului, înainte ca acesta să intre în canalul mandibular.
Poziţionarea foramenului mandibular (spina Spix)
Imagini ale craniului
pe parcursul creşterii
Gaura mentonieră este
La copii spina este situată sub planul de ocluzie
localizată mai aproape de
Foramenul este întotdeauna situat pe o linie, în
molarii primi temporari la copil
zona de îngustare a ramului vetical al mandibulei,
şi de premolarii doi la adulţi.
la 2/3 înapoia concavităţii anterioare.
4. ANALGEZIA INTRALIGAMENTARĂ

 Metodă foarte eficientă la copii

 Mult mai confortabilă decât oricare din injecţiile pentru
blocurile de ram ale nervului dentar inferior, infiltraţiile
palatine sau infiltraţiile vestibulare
 Analgezia se instalează foarte rapid, ţesuturile adiacente fiind
mai puţin afectate.
 Cu ajutorul ei se poate obţine ușor mai ales analgezia dinţilor
mandibulari, fiind foarte folositoare atunci când trebuie evitat
un bloc de ram pentru nervul dentar inferior.
 Nu realizează şi analgezia limbii sau a buzelor, fapt foarte util
în cazul copiilor handicapaţi sau foarte mici la care există un
risc crescut de traume post-operatorii ale ţesuturilor moi.
PUNCŢIA INTRALIGAMENTARĂ
5. ANALGEZIA INTRAPAPILARĂ
Injecţia transpapilară începând cu
zona vestibulară

Injecţia transpapilară continuând cu

mucoasa palatinală.
ALTERNATIVE MODERNE LA TEHNICILE
TRADIŢIONALE DE ANALGEZIE LOCALĂ
 SISTEMUL COMPUTERIZAT WAND
- prezintă un dispozitiv de eliberare a soluţiei analgezice controlat de
computer, nemaifiind necesară injectarea cu seringa;

 INJECŢIA ÎN JET
- nu foloseşte acul hipodermic, ci un dispozitiv special, numit
injectomat; acesta propulsează sub presiune soluţia analgezică
printr-un orificiu fin între mucoasă şi os, la o adâncime de circa 1 cm;

 ELECTRO-ANALGEZIA sau TENS (transcutaneous electronic

nerve stimulation = stimulare electrică nervoasă transcutanată )
- oferă posibilitatea autocontrolului nivelului de stimulare, ceea ce
conferă pacienţilor siguranţă şi reducerea anxietăţii.
 SISTEMUL COMPUTERIZAT WAND

 prezintă un dispozitiv de eliberare a soluţiei analgezice controlat de

computer
 teama, durerea, anxietatea şi stresul operator sunt mult reduse
 descărcarea soluţiei în ţesuturi nu este însoţită de durere
 furnizează o analgezie profundă, fără analgezia părţilor moi
acoperitoare faciale
 cantitatea de soluţie folosită este mult redusă
 asigură o senzaţie tactilă superioară şi un control mai bun faţă de
seringa clasică
Tehnici de analgezie locală cu
dispozitivul Wand
 COMPLICAȚII
ale analgeziei locale în stomatologia pediatrică

 TRAUMATISM MASTICATOR
 Folosiți o substanță analgezică cu un
timp de acțiune scurt
 RUPEREA ACULUI LA NIVELUL
ȚESUTULUI MOALE
 evitați indoirea acului;
 minimalizați mișcarea acului la nivelul
țesutului;
 nu introduceți acul până la capul
 HEMATOM LOCAL
 TRISMUS
 INFECȚIIE
 LEZAREA NERVULUI