Clinica animalelor de rent chirurgie

CURS VI

ELEMENTE DE ANESTEZIOLOGIE LA ANIMALELE DE RENT

Anestezia la ecvine anestezia general la cal implic riscuri mult mai mari dect la alte specii de animale sau la om. mortalitatea i morbiditatea asociate cu anestezia general la cal sunt de 1:100, n comparaie cu animalele mici, la care este de 1:1.000, iar la om de 1:200.000. riscul anestezic nu s-a modificat n ultimii 30 de ani, dar s-a reuit prelungirea timpului de anestezie, care face posibile intervenii chirurgicale de lung durat. la contenia pe masa de operaie pot aprea probleme de circulaie pe membrele de dedesubt, miopatii i neuropatii, de aceea membrele de deasupra se vor menine ridicate paralel cu pardoseala, pentru a mbunti fluxul sanguin prin arterele mari, iar membrul anterior de dedesubt se va poziiona spre nainte. cpstrul va fi ndeprtat pentru a reduce presiunea pe unele regiuni de la nivelul capului. dieta pentru animalul adult urmrete interdicie pentru consumul de cereale cu 24 de ore nainte de anestezie, fibroase cu 12 ore, iar pentru ap nu este restricie. dup spadavecchia claudia(2006) n cazul unei intervenii chirurgicale majore (planificat), cu 2 sptmni nainte se va reduce semnificativ grul din alimentaie, motivnd c a constatat existena unei corelaii ntre regimul alimentar cu gru i miozitele postoperatorii. pentru mnji, dieta const n oprirea de la supt cu o or nainte de anestezie. o diet mai lung induce hipoglicemie. n cadrul pregtirii preanestezice intr i splarea cavitii bucale pentru ndeprtarea furajelor care ar putea ajunge n trahee n timpul intubaiei. animalul va fi despotcovit i se aplic pansamente protectoare pe copite i pe regiunile coronare. pe lng anamnez se recomand i un examen clinic amnunit, mai ales n ceea ce privete aparatele cardio-circulator i respirator. la caii tineri se recomand cel puin determinarea hematocritului i a proteinemiei. la caii n vrst de peste 5 ani i la cei supui unor intervenii chirurgicale complexe, investigaiile paraclinice trebuie s includ hemoleucograma, glicemia, creatina i electroliii.

pacienii cu diferite tulburri homeostazice, nainte de anestezie, vor fi stabilizai. datorit riscurilor asociate cu anestezia general la ecvine, imobilizarea chimic n poziie patruped ofer o alternativ mai sigur pentru multe intervenii asupra animalului.

TAB. 1. Protocoale de NLA pentru intervenii pe calul n poziie patruped

Produs Xilazin (100 mg/ml) Butorfanol Detomidin (10 mg/ml) Butorfanol (10 mg/ml) Detomidin Xilazin (3-5 min. dup D.) Acepromazin (10 mg/ml) Butorfanol Xilazin Detomidin Butorfanol Xilazin (dup 5 min.) Xilazin Morfin (15 mg/ml) Xilazin Pentazocin +/- Diazepam Doze uzuale (IV) Xilazin 0,2-0,6 mg/kg Butorfanol 0,02-0,03 mg/kg Detomidin 0,005-0,01mg/kg Butorfanol 0,02-0,03 mg/kg Detomidin 0,004mg/kg Xilazin 0,2-0,6 mg/kg Acepromazin 0,02-0,04 mg/kg Butorfanol 0,02 mg/kg Xilazin 0,03 mg/kg Detomidin 0,004mg/kg Butorfanol 0,02 mg/kg Xilazin 0,03 mg/kg Xilazin 0,6-1,1 mg/kg Morfin 0,3-0,6 mg/kg (max. 300 mg) Xilazin 0,1-0,2 mg/kg Pentazocin 0,3-0,5 mg/kg Diazepam 0,05-0,1 mg/kg sedare Comentarii

sedare

Sedare superioar celei doar cu Xilazin Sedarea cailor retivi i fricoi

Sedarea cailor retivi i fricoi

- pentru intervenii minore - diet alimentar Sedarea mnjilor

TAB. 2. Anestezie general cu imobilizare n poziie decubital

Anestezia total intravenoas (TIVA)

acest tip de anestezie general se realizeaz prin administrarea exclusiv i.v. a diferiilor ageni anestezici. prin aceast metod se obine n general o anestezie de scurt durat, putnd fi prelungit prin suplimentarea dozelor. tiva se poate realiza prin mai multe protocoale.

TAB. 3. Protocoale TIVA la cal

Protocol Premedicaie 1 Xilazin Xilazin 1mg/kg 2 +/- Butorfanol 0,025 Xilazin 3 4 5 6 7 Doz mg/kg Ageni de inducie Doz mg/kg 1 Ketamin 2 Guaifenesin 25-50 mg/kg Xilazin + Ketamin, 0.7 n rat susinut) Diazepam administrate jumtate din doza 0.05 (administrat Ketamin 2 mg/kg Ketamin 2 mg/kg iniial, la fiecare 10 minute Xilazin Butorfanol 1 Ketamin 2 0.02 Xilazin Butorfanol 0.5 Diazepam 0.05 Detomidin 20 g/kg Diazepam 0,1 mg/kg / 0.02 Ketamin Detomidin 5 g/kg2 Acepromazin + Guaifenesin 25-50 mg/kg 0.04 Ketamin Ketamin 0,6 mg/kg 2 Butorfanol 0,025 Xilazin 0.6 - 1.1 + mg/kg sau Methadon Xilazin Ketamin 2 mg/kg 0.6 - 1.1 Guaifenesin apoi 100 (G) sau pn la 0,1 mg/kg Ketamin n bolus efect 1 (K) Romifidin 100 g/kg Diazepam 0,1 mg/kg / Romifidin 30 g/kg Acepromazin sau 0.04 Guaifenesin 50 g 100 (G) 4 (T) + Guaifenesin 25-50 mg/kg Ketamin 0,6 mg/kg Xilazin 0.6 combinata cu 2 g sau pn la efect Butorfanol 0,025 + Tiopental, apoi Tiopental 2 (T) mg/kg sau Methadon Ketamin 2 mg/kg n bolus 0,1 mg/kg Acepromazin sau 0.04 Guaifenesin 50 g in 100 (G) 4 (T) Xilazin 0.6 combinatie cu 2 g sau pn la efect Butorfanol 0.02 Tiopental , apoi Tiopental 2 (T) n bolus Detomidin 0.01 Guaifenesin 50 g 100 (G) 4 (T) Butorfanol 0.02 asociata cu 2 g sau pn la efect Tiopental , apoi Tiopental 2 (T) n bolus

TAB. 4. Analgezice utilizate la ecvine pre, intra sau postoperator

Substan activ Antiinflamatoare Corticosteroizi Hidrocortizon sodiu succinat Dexametazon Metilprednisolon Prednisolon Antiinflamatoare nonsteroidice Fenilbutazon Flunixin meglumine Ketoprofen Carprofen Opioide Butorfanol Buprenorfin Morfin Metadon Meperidin Fentanyl 2 agoniti Xilazin Detomidin Medetomidin Romifidin Altele Gabapentin Buscopan (Scobutil) Tramadol 2-5 mg/kg PO de 2 ori/zi 0,3 mg/kg (7 ml/450 kg) 1-2, de 2 ori pe zi 0,2-1,1 0,05-0,1, efect excelent 0,005-0,01 0,04-0,08 0,01-0,08 0,01-0,04 0,05-0,1 0,05-0,1 0,2-1 0,01-0,1 2,2-4,4, una sau dou administrri/zi 0,25- 1,1 una sau dou administrri/zi, efect excelent 1,1- 2,2 una sau dou administrri/zi 0,5 una sau dou administrri/zi 1-4 0,015-0,050 0,1-0,5 0,25-1 Doza IV (mg/kg)

TAB. 5. Managementul anestezic la calul cu colic

4

Disfuncie Depresie SNC Hipovolemie Distensie abdominal Acidoz metabolic Azotemie Hipocalcemie Disritmii Durere

Complicaii posibile Hipoventilaie Hipotensiune Hipotensiune, hipoventilaie Hipotensiune, doze sczute, revenire lung Doze sczute, revenire lung, insuficien renal post-operatorie Hipotensiune Hipotensiune, stop cardiac Activitate simpatic crescut

Plan de aciune Reducerea dozelor calculate, ventilaie controlat Fluidoterapie nainte de anestezie Decompresare nainte de anestezie, ventilaie controlat Administrare de bicarbonat de sodiu nainte de anestezie dac pH < 7.2 i deficitul > 10 Folosirea unor doze mai mici dect cele calculate de obicei, administrare de Dopamin n timpul anesteziei Administrare calciu Tratarea disritmiilor, susinerea funciei cardiovasculare Administrare de analgezice, ex. Xilazin, Butorfanol, Flunixin meglumine etc.

Anestezia la rumegtoare

marea majoritate a inteventiilor chirurgicale la rumegatoare se fac fara a utilize anestezia generala de tipul narcozei pentru ca aceste specii nu se preteaza la acest tip de anestezie. fata de alte specii de animale domestice pericolul regurgitarii si cel de ab ingestis este mult mai mare. temperamentul docil al rumegatoarelor permite ca majoritatea interventiilor chirurgicale sa se desfasoare sub anestezie locala, loco-regionala cu sau fara sedare, fara a intampina mari dificultati, existand in aceste sens mai multe tehnici (vezi anestezia loco-regionala). cu anumite precautii, anestezia generala (narcoza), se poate realiza in siguranta si fara complicatii, atunci cand manopera chirurgicala o cere, sau din punct de vedere economic. la bovinele adulte, in urma unui decubit lateral prelungit, exista riscul destul de mare de a dezvolta o miopatie sau o neuropatie, de aceea pozitia decubitala trebuie sa fie corecta iar materialele si masa de operatie adecvata (cu o captusala buna). Unele pozitii decubitale fac ca deschiderea esofagului in rumen sa fie subversata (scufundata) in continutul rumenal, animalul nu poate eructa, gazele se acumuleaza si determina timpanizarea rumenului, cantitatea de gaze depinde de gradul de fermentatie si de durata decubitului. Daca anesteza si decubitul sunt prelungite, distensia rumenului da posibilitatea regurgitarii. In unele situatii inspirarea materialului regurgitate (ab ingestis) oblitereaza caile respiratorii provocand asfixia si moartea animalului in maxim 24 de ore de la producerea acestei complicatii. Pericolul regurgitarii se poate minimaliza printr-o dieta adecvata, in decubitul lateral gatul se ridica (se pune sub el o perna) pentru a evita regurgitarea si capul se pozitioneaza
5

inclinat in jos, pentru a facilita drenarea salivei (produsa in exces) si a alotor materiale (continut rumenal).

Preanestezia cu o sedare buna faciliteaza o inductie echilibrata si are un efect de potentare a anestezicului in faza de intreinere a narcozei. Sedarea preanestezica se poate obtine la alegere prin mai multe variante. Neuroleptanalgezia este cel mai des folosita, combinand sedative cu opioide (Xilazina cu Butorfanolul; Acepromazina cu Morfina) ceea ce asigura o analgezie si imobilizare buna, datorita efectului sinergic al celor doua tipuri de anestezice.

TAB. 6. Anestezice folosite la rumegatoare

Nr. crt 1 2 3 4 5 Premedicatie Xilazina Xilazina Xilazina Butorphanol Xilazina Butorfanol Xilazina Butorfanol 6 Xilazina Butorfanol Doza mg/kg 0,1 0,05 0,05 0,02 0,03 0,02 0,05 - 0,1 0,02 0,05 - 0,1 0,02 Agenti inductori Ketamina Diazepam Ketamina Ketamina Diazepam Ketamina Guaifenesin urmat de un bolus de ketamina Guaifenezin 50 mg amestecat cu 2 g tiopental, urmat de un bolus de tiopental 7 Xilazina Butorfanol 0,05 0,1 0,02 Guaifenezin 50 mg amestecat cu 1 g ketamina si 100 mg xilazina, urmat de un bolus de ketamina 2 (T) 100 (G) 2 (K) 0,2 (X) sau dozat la efect 1 Doza mg/kg 2 0,05 2 2 0,05 2 100 (G) sau dozat la efect 1 (K) 100 (G) 4 (T) sau dozat la efect

Detomidina Butorfanol

0,01 0,02

Guafenezin 50 g amestecat cu 2 g tiopental urmat de un bolus de tiopental

100 (G) 4 (T) sau dozat la efect 2 (T)

Anestezia la suine de obicei suinele se preteaza pentru anestezia generala, nu devin violente, in ciuda guitatului puternic pe care il produc, in general nu apar aritmii induse de eliberarea adrenalinei, iar revenirea din anestezie este calma. administrarea anestezicelor se face pe cale i.v. sau i.m. venele auriculare de pe fata externa a pavilionului auricular sunt cele mai accesibile, dar nu se preteaza pentru injectarea unor cantitati mari de fluide. cand este cazul se poate evidentia chirurgical vena jugulara. se mai poate folosi si vena cefalica antebratului, desi este greu de vizualizat datorita grosimii pielii, dar pentru medici cu experienta este usor de gasit prin impunsaturi oarbe. pentru injectiile intramusculare, muschii gatului sunt locuri bune de electie. la porcii de talie mare sunt necesare ace lungi pentru ca substana injectata sa ajunga in muschi, sau injectarea i.m. se face in muschii membrelor pelvine posterioare. preanestezia si inductia anesteziei se obtine prin combinatii de 2 adrenegici cu anestezicele disociative (xilazina +ketamina, medetonidina + ketamina, telasol etc.), tiopental, propofol etc. opioidele, precum butorfanolul sau morfina se pot utiliza crescnd astfel gradul de depresie a snc si al analgeziei

TAB.7. Anestezice utilizate n anestezia suinelor

Anestezic: Desflurane Fentanyl

Cale de administrare: GAS IV

Dose: 8.23-10.0% 50 ug/kg

Comentarii Agent promitor Cardiodepresie minim, Antidot : Nalaxone, 0.5-2 mg/kg IV

Isoflurane Ketamine Ketamine/ Acepromazine Ketamine/Xylazine (Rompun)

GAS IM IM IM

1.45-2.04% 11-33 mg/kg 33/1.1 mg/kg 20/2 mg/kg

Utilizare foarte eficient Slab miorelaxare, slab analgezie visceral Uoar depresie cardiac, relaxare muscular timp de ~30' Combinaie pentru inducie i apoi intubare, Analgesia datorat xilazinei dureaz doar ~5 min la suine

Pentobarbital Thiopental Tiletamine/ Zolazepam (Telazol)

IV IV

20-40 mg/kg 6.6-25 mg/kg

Depresie cardiac, timp de recuperare ndelungat Agent bun de inducie Pentru operaii minore,

IM IM

2-8.8 mg/kg 6 mg/kg 2.2 mg/kg

Determin hipotermie,depresie cardiac, efectul dureaz ~ 20 min. Recomandat de ULAM pentru inducie i intubare. Se poate asocial cu Thiopental.

Telazol cu Xylazine