Peritonita

infecțioasă
felină
CUCOȘ IOANA-ȘTEFANIA
ANUL VI, GR. 831A
 Cuprins
INTRODUCERE

ETIOLOGIE

EPIDEMIOLOGIE ȘI SURSE DE INFECȚIE

PATOGENEZĂ

TABLOU CLINIC ȘI ANATOMOPATOLOGIC

DIAGNOSTIC

TRATAMENT

PROFILAXIE

VACCINARE ȘI REȚETE
BIBLIOGRAFIE
Introducere
CE ESTE PERITONITA INFECTIOASA FELINA?

Peritonita infectioasa felina este o boala virala

produsa de un coronavirus ce afecteaza
felinele, caracterizata prin inflamarea
peritoneului si acumularea de lichide in
cavitatea abdominala sau toracica, peritonita,
febra, anemie, slabire.
Etiologie
 Etiologie
Agentul cauzal, virusul peritonitei infecţioase
feline (VPIF), este o mutantă a coronavirusului
felin (FCoV) din genul Alphacoronavirus -1,
familia Coronaviridae. VPIF este responsabil de
cele mai multe din decesele cauzate de bolile
infectioase la pisici.
Epidemiologie
 Epidemiologie
Este raspandit in intreaga lume.
Morbiditate si mortalitate este foarte ridicata, iar dupa aparitia
semnelor clinice, acestea pot supravietui saptamani, luni.
Apare mai frecvent in felise (pisici cu pedigree precum cele
Persane, Birmaneze, Ragdoll, Albastru de Rusia ), in adaposturi
si in comunitati cu numar mare de animale, la pisici cu varsta
cuprinsa intre 3-18 luni, dar depinde si de factorii care
influenteaza negativ sistemul imunitar in primele saptamani
dupa ce felinele au intrat in contact cu FECV ( coronavirusul
enteric)
Surse de infecție
Surse de infecție
MATERIILE FECALE ALE PISICILOR PURTĂTOARE
SUNT PRINCIPALA SURSĂ A INFECŢIEI CU COVF

COVF POATE FI TRANSMIS INDIRECT (LITIERE,

PANTOFI, ÎMBRĂCĂMINTE)

ODATA INFECTATI, PACIENTII POT RAMANE

ELIMINATORI DE VIRUS DE LA CATEVA ZILE PANA
LA CATEVA SAPTAMANI (PURTATORI
ASIMPTOMATICI)

DEZVOLTAREA PIF ESTE DETERMINATĂ DE

ÎNCĂRCĂTURA VIRALĂ ŞI DE RĂSPUNSUL
IMUNITAR AL PISICII
Patogeneză
 Patogeneză
Dupa infectarea cu FCOV prin ingestie, principalul loc de multiplicare
virala este epiteliul intestinal. Replicarea citoplasmatica a FCOV poate
leza celulele epiteliale intestinale, cu diaree la unele pisici. In multe
cazuri, infectia persista o perioada lunga de timp, fara aparitia semnelor
clinice, iar aceste pisici excreta FCOV intermitent sau continuu si
reprezinta o sursa de infectie pentru alte pisici.
Unde exista infectie cu FCOV, exista si potential de dezvoltare a PIF.
Principala teorie este cea a mutatiei interne in macrofage, dar depinde si
de incarcatura virala si de raspunsul imun al pisicii.
FORMA ENTERICĂ +
STRESUL + FACTORII
GENETICI = PIF
Manifestări
clinice
Formele peritonitei
Forma umedă Forma uscată
acumularea lichidului exsudativ in leziuni granulomatoase cu
cavitatea abdominală și/sau localizare hepatică, renală,
toracică oculară, nervoasă (atunci când
ascită virusul a trecut de bariera
icter hematoencefalică), respiratorie
exsudatul are aspect citrin, este simptome vagi, febra, pierdere în
gelatinos, și conține o cantitate greutate,
mare de proteine
Simptome oculare
Uveită anterioara, precipitate cheratinoide
(“grăsime de oaie”) în camera oculară
anterioară, schimbarea culorii irisului și
forma neregulată a pupilei

Simptome neurologice
Virusul a trecut de bariera
hematoencefalica, iar simptomele
incluv ataxie, hiperestezie, nistagmus,
convulsii, deteriorări comportamentale
și defecte ale nervilor cranieni
 Ascită
Acumularea exsudatului în cavitatea
abdominală

Drenare lichid abdominal

Culoarea lichidului este galben-aramiu,

vascos, contine fibrină și o cantitate
mare de proteine
Drenare lichid toracic
Acumularea lichidului la nivelul cavității
toracice

Aspect lichid toracic

Lichid cu aspect lăptos, de culoare gri
murdar
 Deschiderea cavității abdominale

La deschiderea cavității abdominale, pe

lăngă prezența exsudatului, s-a observat și
prezența unor striuri de fibrină

Piogranuloame renale

În urma examenului necropsic la o pisică

diagnosticată cu PIF formă uscată, au fost
evidențiate piogranuloame renale de
dimensiuni mici
Diagnostic
 CE INVESTIGAȚII SĂ EFECTUĂM PISICUȚELOR PENTRU UN
DIAGNOSTIC CORECT
HEMOLEUCOGRAMA
BIOCHIMIE
ECOGRAFIE/ RADIOGRAFIE
TESTARE FIV/FELV; TOXOPLASMA; MYCOPLASMA

TESTARE PCR DIN: LICHID ASCITIC, LIMFOCENTRII

MEZENTERICI, LCR
Nu se poate face diferenţa
dintre virusul mutant care
produce PIF şi virusul CoVF.
Metode imagistice
Ecografie Radiografie
 Analize de
laborator
Rezultatele de laborator care sugerează existenţa PIF
constau în limfopenie, anemie neregenerativă, o
concentraţie crescută a proteinelor serice totale,
hiperglobulinemie, raport albumine/globuline (A/G) scăzut
(sub 0,6).
 Testele PCR din sange pentru detectarea
atg FCOV nu sunt relevante deoarece virusul
persista un timp scurt in sange/plasma si un
rezultat negativ nu exclude boala. ( Au tropism
pentru enterocite)

Prezenţa celulelor CoVF antigen-pozitiv(evidenţiată prin

imunofluorescenţă şi teste de imunohistochimie pe materialul
prelevat prin biopsie din piogranuloamele sau sedimentele
celulare din lichidul de ascită), demonstrată de laboratoare
specializate, va confirma existenţa PIF.
 Testul Rivalta

Este un examen facil pentru

punerea în evidență a
proteinelor, și se bazează pe
fenomenul de precipitare al
proteinelor în mediul acid.
 Rezultatul
necropsic
Leziunile de tip granulomatos în organe, prezența lichidului
gelatinos dar și a depozitelor de fibrină în cavitatea
abdominală, pot confirma boala.
Profilaxie
 Profilaxie
Singura modalitate de apărare împotriva infecției cu coronavirus în
cazul speciei feline constă în respectarea măsurilor de profilaxie
nespecifică. Evitarea stresului, a contactului cu eliminatorii de
coronavirus, igienizarea litierei și a vaselor utilizate pentru hrană și apă,
eliminarea de la reproducție a indivizilor ce provin din linii sensibile
reprezintă metode eficiente în evitarea transmiterii infecției. In cazul
feliselor se recomanda testarea parintilor inaintea montelor.
Vaccinare
Vaccinare

Există un vaccin preparat pe baza unei tulpini

termosensibile de coronavirus ce se administreaza
intranazal, însă acesta nu este disponibil în Europa, iar
eficiența lui a fost deasemenea contestată. Conform
studiilor, pisicile vaccinate au dezvoltat PIF in procent
mai mare decat cele nevaccinate datorită formării de
anticorpi postvaccinali, anticorpi ce facilitează
asimilarea virusului de către macrofage.
Tratament
 Do's
Tratament de susținere și simptomatic care
să curpindă antiinflamatoare (prednison),
antibiotice cu spectru larg (Noroclav s.c.,
Clavaseptin p.o., Ronaxan p.o.
,Metronidazol i.v.), hepatoprotectoare,
probiotice
Tratament neomologat (GS-441524,
Remdesivir)
Drenarea lichidului atunci când este
necesar
Don'ts
Unele antibiotice din clasa
fluoroquinolonelor (Veraflox, Zeniquin,
Pradofloxacin) sunt toxice pentru celulele
din ochii pisicilor, și pot conduce la orbire
parțială/totalâ, și se recomandă a nu se
folosi în același timp cu Gs.
Nu se deparazitează intern/extern în timpul
tratamentului cu GS, și nici nu se
vaccinează decât dupa 12 săptămâni după
terminarea tratamentului.
Furosemid (nu ajută la eliminarea lichidului)
Tratamentul cu
GS
GS este un antiviral experimental care a vindecat
pisici cu PIF în studiile clinice făcute de University of
California. Este disponibil atât în formă injectabilă cât
și capsule. Tratamentul constă în injecții s.c. zilnice
timp de 12 săptămâni, iar la finalul celor 12 săptămâni
se vor reface analizele de sânge, și în funcție de
acestea și de simptomatologia pisicii, se va stabili
dacă este nevoie de extinderea tratamentului.
Singurele efecte secundare sunt durerea din timpul
injecției, posibilitatea formării unor leziuni pe piele, o
ușoară creștere a valorilor hepatice (temporară dacă
se administrează un hepatoprotector)
Tratamentul cu
GS
Doză:
PIF uscat și umed: 6mg/kg minim
PIF ocular: 8mg/kg minim
Pif neurologic: 10mg/kg minim

Virusul poate să dezvolte o rezistență la GS441524

relativ ușor dacă este expus la o doză mică de GS,
tocmai de aceea se recomandă mărirea dozei cu
1mg/kg atunci când pisica nu mai răspunde la
tratament.
Rețete
1.Rp/ Noroclav fl x100ml
Dtd: 1
Ds: se adm. s.c. 0,2 ml timp de 5 zile

2.Rp/ Hepatiale forte cp x 170 mg

Dtd: 40
Ds: se adm 1 cp/zi

3.Rp/ Ronaxan 1 cpr x 20 mg

Dtd: 10
Ds: se adm 1 cpr/ 24h, în timpul mesei, timp de 10 zile
Bibliografie
Manualul Merk de Medicina Veterinară

https://www.magivet.ro/articol/135/PERITONITA-INFECTIOASA-FELINA-(PIF).html

https://www.veterinarladomiciliu.ro/peritonita-infectioasa-felina-pif-cauze-tratament-
si-preventie/
https://www.mobile-vet.ro/blog/peritonita-infectioasa-felina/

https://cfcpet.com/category/knowledge/

https://www.researchgate.net/publication/26251985_Feline_Infectious_Peritonitis_ABCD
_Guidelines_on_Prevention_and_Management
Vă mulțumesc
pentru atenție!