Sindromul de colică la cabaline

Student:Cricleviț Dragoș
Grupa: 828 A
 Sindromul de colică-Definiție
• Sindromul de colică reprezintă manifestările dureroase care pleacă de
la nivelul viscerelor abdominale.
• Sunt de trei tipuri:
colici adevărate-au ca punct de plecare viscerele gastrointestinale;
colici false-au ca punct de plecare celelalte viscere
abdominale:peritoneu,ficat,rinichi,uter,căi biliare,uter;
colici simptomatice:manifestări dureroase în boli
sistemice:toxice,infecțioase,parazitare
 Sindromul de colică-Definiție

https://www.desprecai.eu/sanatate/colica/ https://vetpracticenews.com/practices-methods/03/18/2
signs-of-colic-in-horses/
 Etiologia
• Factorii cauzali sunt favorizanți și determinați:
• Factorii favorizanți sunt:
predispozanți:în funcție de specie.Avem particularitățile anatomo-fiziologice ale tubului
digestiv și sistemul nervos la cabaline:
• stomacul mic comparative cu restul tubului digestiv;
• volum mare de furaje consumat;
• conformația”particulară” cardia cu cravata elvețiană datorită ei nu vomită;
• intestin lung și inegal calibrat ,cu traiect sinuos și porțiuni libere (marele colon liber și nu e
legat de peretele abdominal);
• mezenterul foarte înalt, cu ligamente lungi la intestinul subțire și micul colon se poate
răsuci producând volvulus.
• distonia neuro-vegetativă
 Etiologia
ocazionali:
o particularitățile individuale ale animalelor;
o parazitismul gastrointestinal și afecțiunile;
o aerofagia(înghițirea de aer);
o tahifagia(consumul rapid al alimentelor);
o dispepsiile gastrice(hipoclorhidria și hiperclorhidria);
o anevrisme mezenterice(la cabaline produse frecvent de parazitismul cu strongili);
o neregularități dentare;
o nefropatii;
o hepatopatii;
 Etiologia
determinanți:
o de natură alimentară:gastralgia,consum de alimente imediat după
efort,adăpare insuficientă sau cu apă rece, folosire în alimentație furaje
mărunțite,reci,înghețate,alterate și poluate cu pământ,verzi și tocate(o
masticație și salivație insuficientă) a cerealelor nematurate(orz,porumb
fază lapte-ceară), furaj de proastă calitate,iritate.
o meteoro-climatici:temperatura,umiditatea,presiunea
atmosferică,schimbarea bruscă a vremii;
o factori stresanți:oboseală,teamă,emoții,consum exagerat de
alimente,zgomote puternice.
 Speciile afectate
• Cele mai sensibile sunt cabalinele ca intensitate si se manifestă des
acest sindrom, apoi va diminua ca intensitate și se manifestă mai rar
la rumegătoare:bovine și ovine, cu excepția la rumegătorul mic colica
de tip urinar.
• La porc și câine acest sindrom se manifestă prin gemete și
țipete,bruxisme(semn al durerii în zona abdominală),neliniște. Se
retrag în locuri liniștite cu abdomenul pe suprafețele
reci,abatere,vomituriție(senzația de vomă) și vomă, ținerea cozii între
membre la fel fac și câinii fricoși, fiind un semn de supunere.
 Simptomatologia
• Este grupată pe mai multe criterii:
I. După intensitatea manifestărilor dureroase;
II. După modul de exprimare;
 Simptomatologia
După intensitatea manifestărilor dureroase:
dramatice(brutale) cu manifestări dureroase intense și continui,animalul
își va pierde instinctul de conservare și se pot trânti ducând la accidente
traumatice în dilatația gastrică acută,torsiunea colonului,arterita
mezenterică;
grave(intense) manifestări dureroase continui dar cu scurte perioade de
acalmie și se va relua cu acceași intensitate și se întâlnesc în spasmul
intestinal dar și la începutul unor tulburări topografice (hernia inghino-
scrotală armăsar)
ușoare(slabe) manifestări dureroase cu perioade lungi de acalmie și se
întâlnește în indigestia intestinală prin supraîncărcare.
 Simptomatologia
După modul de exprimare:
parte mimată constau în atitudinile,faciesul,pozițiile plus mimică în timpul
durerii.
 Mimica facială: căscături, mișcări de convulsie ale buzelor, clipiri dese din
ochi ,agitația urechilor,poziția câinelui șezând,scuturare frecventă a capului
asociată cu camparea dinainte,bătăi scurte cu copita de sol sau lovire abdomen
cu membre anterioare duc la localizare durere parte
anterioară:stomac,duoden,flexura diafragmatică colon.
 Mimica caudală:agitația cozii și ținută ridicată în poziția de “S”,luare poziție de
urinare fără micțiune,semierecția la mascul și la iepe mișcările labiilor vulvare
duc la localizarea durerii partea posterioară:cec,flexura pelvină colon,culcări și
sculări frecvente, tendința de trântire.
 Simptomatologia
• Partea audibilă adică zgomotele intestinale adică cele pe intestinul subțire poartă
denumirea de borborigme și normalul este 8-14 contracții/min ; la intestinul
gros denumirea de ghiorăituri normalul fiind de 4-8 contracții/min.
zgomotele intestinale se modifică ca intensitate și frecvență în colica adevărată;
lipsa zgomotelor intestinale duc la lipsa mișcărilor peristaltice :tulburări
topografice intestinale;
exagerare zgomote intestinale:borborigme în spasmul intestinal sau crampa
intestinală;
în indigestia intestinală gazoasă apar zgomote pasive care-s determinate de
trecerea gazelor dintr-o ansă în alta pentru a se egala presiunea-pe cârja cecului
și pe ansa 2 colon.
 Simptomatologia
• Zgomotele intestinale nemodificate ca frecvență și intensitate în colicile false.
 Partea cifrată va cuprinde ca manifestări: frecvență contracții
cardiace,mișcărilor respiratorii,urinării,flatulanței și a defecării,caractere
puls,numărul zgomotelor intestinale pe unitate de timp,valoarea temperaturii
corporale(37,5-38), modificări volum abdomen,clavirul ecvin(clavir
dureros,sudoral,termic) și se manifestă prin tremurături,transpirații,horipilație
plus durere la organele afectate (în dermatomerele corespunzătoare) prin
metameria sistemului nervos somatic și senzitiv la nivelul gangionilor spinali.
1a)Frecvența cardiacă normală:24-44contracții/minut prognostic favorabil;
1b)Frecventa cardiacă patologică:60-80 contracții/minut pronostic grav;
1c)Frecvența cardiacă patologică: 80-100contracții/minut prognostic rezervat.
 Simptomatologia
• 2 Pulsul: filiform( frecvență ridicată,tensiunea și amplitudinea mică)=șoc
• 3 a)Respirația rece:șoc
• 3 b)Respirația superficială uneori cu atitudine ortopneică în dilatația gastrică
• 4 a)Mucoasele normale: roz-pal;
• 4b)Mucoasele cu aspect pământiu:șocul;
• 4 c)Mucoasele palide : anemie post-hemoragică(ruptură de viscere)
• 5 a)TRC-Timp reumplere capilară- normal 1-2 s se va pune degetul pe gingia de pe buza
superioară;
• 5 b)TRC-Timp reumplere capilară-> 4 s indică microcirculație deficitară(ne avertizează de starea
de șoc)
• 5 c) TRC-Timp de reumplere capilară->8s un prognostic grav și șoc.
• 6) Temperatura corporală ușor crescută și în mod normal nemodificată datorată stării de
agitație.
• Hipertermia apare în peritonită și în colica simptomatică(antrax și alte boli infecțioase)
• Hipotermia cu extremitățile reci indică șocul.
 Evoluția
Evoluția colicilor adevărate este:
• -supraacută durează câteva ore;
• acută durează 1-3 zile.
• Va fi urmată de vindecare caz în care avem din nou
apetitul,zgomotele intestinale și defecarea SAU stare de
șoc(oclusiv,nervos,toxic) și moarte în proporții reduse 30-40%.
Evolutia colicilor false și simptomatice: în funcție de boala primară.
 Diagnostic
Se clasifică în trei criterii:
Simptomatic;
Topografic;
Etiologic
1)Diagnosticul simptomatic:din punct clinic trebuie precizat dacă sunt
colici dramatice,grave și ușoare și după mod de exprimare simptome
vom suspiciona localizarea durerii.
 Diagnostic
2)Diagnosticul topografic va stabili locul de geneză al manifestărilor
durerii.Diferă în colica adevărată(gastropatii față de enteropatii) și colica
falsă( în funcție de organul afectat):
• A) în gastropatii colica e gravă,mimica facială bine exprimată,dilatație
abdomen zona epigastrică,tulburări cardiorespiratorii cu date din
sondajul gastric.
• B) în enteropatii mimica caudală modificată,abdomen dilatat zona
hipogastrică,modificări cardiorespiratorii reduse cu date din examenul
transrectal. În enteropatii durerea de la intestin subțire e mult mai
intensă și durează 12-18H iar la intestinul gros debutează ușor și crește
în intensitate apoi scade intensitatea și durează 18-20H.
 Diagnostic
• În colicile false nu sunt evidente manifestările digestive : apetit
păstrat,defecarea prezentă,iar zgomotele intestinale nemodificate ca
frecvență și intensitate.
• La cabaline, colicile false apar în boli vezică urinară,afecțiuni renale,afecțiuni
peritoneale,afectare aparat genital femele(metrite,vaginite,torsiune uter) și în
sindromul hepatoencefalic în colicile false grave în excitație corticală și scade
în intensitate până la inhibiție.
• 3)Diagnosticul etiologic și patogenetic pentru a preciza tratamentul adecvat
și evoluția sindromului de colică.Pentru a preciza etilogia avem nevoie de
sondaj nasoesofagian,explorație transrectală,puncție peritoneu și cec cu
examenele de laborator și ale sângelui plus anamneza.
 Diagnostic
A)anamneza să evidențieze când s-a îmbolnăvit animalul(când a băut
apă și a mâncat animalul,când a defecat, urinat), greșeli în igiena
alimentației(schimbare bruscă a rației, administrare apă și hrană după
efort),expunere la ploi,ninsori, paraziți în fecale și tratamente
antiparazitare efectuate.
B)sondajul naso-esofagian esențial în diagnostic și scop terapeutic, iar
pentru introducerea sondei capul să fie în unghi de 90 grade.
În gastropatii date importante la sondaj cu eliminare de gaze pe sondă
sau conținut din stomac nedigerat, mai ales grăunțe de cereale prin
sifonajul gastric și ne duce cu gândul la dilatație gastrică acută.
 Diagnostic
• C) Examen transrectal : enteropatii și tulburare topografică intestinală plus în
colicile cu localizare posterioară.
• se va palpa în stânga: curbura pelvină colon,colon descendent,margine posterioară
splină,pol posterior rinichi,bazinet,ureter(calculoză) până la vezica urinară;
• median: ansele intestinului subțire,inserțiile mezenterului(tracționat până la
ștrangulație) plus aorta(anevrisme vierminoase)
• dreapta: cec cu boselurile specifice.
• Rectul e foarte sensibil și se face încetul examenul deoarece duce la ruptură rect.
• Ampula rectală goală ,mucoasa lipicioasă,cu mucus coagulat(semnul brațului) duce
la oprire tranzit(tulburare topografică),obstrucție intestin,constipație. În urma
examenului dacă rămân coaguli pe mână înseamnă ruptură rectală.
 Diagnostic
• D)puncție peritoneală: oferă date despre peritonite (lichid inflamator) sau tulburări
topografie grave(licihid sero-hemoragic).
• Puncția se face lateral stânga pe linia albă jumătatea distanței dintre ombilic-apendice
xifoidian.
• Fiziologic lichidul este: ușor gălbui și limpede.
• Dacă are conținut mare proteine(>3 g/dl), proba Rivalta pozitivă,coagulare rapidă,lichid
purulent cu flocoane – peritonită
• E)Puncție cecală(cecocenteză) în mijlocul golului flancului drept( unghiul dintre ultima
coastă,apofiza transversă sacru și coada – dilatație cec prin gaze de fermentare sau
supraîncărcare.
• F)Examene laborator sânge:hematocrit> 40%-hemoconcentrație și dezhidratare; ph-7,2
acidoză metabolică; hiperglicemia>190 mg/dl sau lactat>6 mmoli/l prognostic grav.
Diagnostic diferențial
• Se face față de rhabdomioliză(miopatia mioglobinurică a calului) și
se manifestă prin imposibilitatea animalului de a se ridica pe trenul
posterior,urinare maronie(mioglobinurie) și se va trata pe loc
deoarece deplasarea va agrava boala.
 Prognostic
• Rezervat și se stabileste în funcție de puls ,aspectul mucoaselor,frecvența
cardiacă,TRC,temperatura corporală și respirație.
puls filiform( frevența mare,tensiunea și amplitudinea mică);
temperatura corporală în caz de hipotermie cu piele și extremități reci;
mucoasele cu aspect pământiu indică șocul,apect palid –anemia
posthemoragică(ruptură viscere);
TRC normal 1-2s/min - > 4s microcirculația deficitară(apropiere de șoc); > 8s indică
pronostic grav;
frecvența cardiacă normală 24-44 contracții/min;> 60-80 contr/min prognostic
rezervat; 80-100 contr/min prognostic grav;
Respirația superficială cu atitudine ortopneică în dilatația gastrică.
Respirația rece:stare de șoc cu un pronostic grav.
 Diagnostic-Imagini

Rostogolire semn clinic de diagnostic

colică dramatică Ascultarea zgomote abdominale
 Diagnostic-Imagini

Ascultare zgomote intestinale care în colică zgomotele intestinale

se modifică ca intensitate și frecvență în colica adevărată;
Ascultarea frecvenței cardiace
lipsa zgomotelor intestinale duc la lipsa mișcărilor
peristaltice :tulburări topografice intestinale
Exagerarea zgomotelor:spasm intestin sau crampă intestinală.
 Diagnostic imagini

Dilatație gastrică acută-mimica cranială Mimica cranială-poziția câinelui șezând

Mimica cranială-lovirea cu membrul
anterior a abdomenului
 Diagnostic- imagini

Mimica cranială-autoascultație Mimica cranială-mișcări convulsive ale

Mimica cranială-privire îngrijorată
buzelor
 Diagnostic imagini

TRC la cal pe partea superioară a gingiei și mucoase Puncția peritoneului se face lateral stânga pe linia albă
palide,anemic care devin cianotice jumătatea distanței dintre ombilic-apendice xifoidian care
este sero-hemoragic cu tulburări topografice
 Diagnostic-Imagini

Mimica caudală cu lovirea membrului posterior Mimica caudală:coada în formă de “S”, localizarea durerii partea
stâng spre flanc în crampe abdominale semn clinic posterioară:cec,flexura pelvină colon,culcări și sculări frecvente,
diagnostic tendința de trântire semn clinic diagnostic
 Diagnostic-imagini

Crotine tari coafate cu mucus în enteropatie prin Atitudine campată

examen transrectal și în urma defecării
 Tratament colică
• Are trei obiective:
A) calmarea animalului;
B) combatere tulburări generale;
C)repermeabilizarea tractusului digestiv.
 Tratament
• A)calmarea animalului- rol foarte important deoarece durerea este
șocogenă și conduce la moarte plus că permite și examinarea clinică
ulterioară.
• În cea mai mare parte ,când dispare durerea dispare și afecțiunea ,fără a mai
preciza diagnoticul etiologic și topografic.

1)Se folosesc tratamente antialgice:

a)Flunixin Meglumine sol 5% un antiinflamator nesteroidian și antialgic;
b)Novasul ca substanță activă Metamizol-Sodiu la cai 20-50 ml Iv;
c)Formol 10% IV sau formol comercial (2ml formalină +18 ml apă) indicat în
colici deoarece reduce tonusul ortosimpaticului cu relaxare sfinctere
administrat IV doză de 20 ml repetat după 20-30 în funcție de caz.
 Tratament
2)Se folosesc hipnotice :
• a) Sulfatul de Magneziu PO 200-500g sau 1 kg în fcț. De gravitate cu sonda naso-
esofagiană în 5L apă.
• b)Cloralhidrat sol.10%IV 0,1 g/kg în faza finală a excitației dureroase , cu
fenomene autointoxicație ca ultim remediu în tulburări topografice intestinale
dacă celelalte produse nu au dat rezultate . Nu se va administra în tulburări
circulatorii deoarece are efect angioplegic.
3) Se folosesc tranchilizante: nu se folosesc în starea de șoc cu efecte
vasodilatatoare.
a)Procaina 2% administrată IV lent 10-30 ml în colică rol antiaritmic
b)Xilazină2% 3-5 ml /100kg greutate vie efecte de calmare +miorelaxare sfincterelor
 Tratament
• Alte operațini noninvazive pentru calmarea animalului:plimbările la pas,
sondaj nasogastric pentru a se elimina gazele de la nivel gastric,examen
transrectal pentru a se elimina conținutul de materii fecale și să vedem
dacă este vreo tulburare topografică și palpăm colonul fiind puternic
congestionat în tulburări topografice cu ileus spastic,consistență crescută și
se va simți ca un balon.
• !!!! Alegerea substanței calmante se va face în funcție de particularitățile
clinice ale animalului bolnav.Înainte de tratanment se vor verifica
parametrii să vedem dacă este în șoc sau nu:frecvența cardiacă,frecvența
respiratorie,TRC, calitățile pulsului și se va informa proprietarul că în cazul
șocului există posibilitate mare de deces și nu este din cauza
medicamentelor administrate.
 Tratament
• B)Tratamentul tulburărilor generale:
1)Restabilirea echilibrului hidro-electrolitic și acido-bazic cu
NACL,RINGER,RINGER LACTAT IV în vena jugulară iar dacă este pre dezhidrat SC
sau dacă nu pe cale intraperitoneală.
• Glucoză ca rol energizant și diuretic dar nu este pe primul loc, iar pe primul va
fi NACL,RINGER sau RINGER LACTAT.
• Glucoză doză: 1g/kg/24h.
• NACL se amestecă cu RINGER apoi stopat apoi iar NACL și iar RINGER.
• Doză Ringer:40-90ml/kg/24h sau 30-60 ml/kg/24h în funcție de cât este de
dezhidratat.
• Doză NACL:50ml/kg/24h
 Tratament
• B)Tratamentul tulburărilor generale:
• 2)Susținerea marilor funcții:VIT C un flacon 10% rol antioxidant de 100 ml,VIT B1B6 IV
20 ml rol nevrostenic și stimulare poftă de mâncare sau Introvit IM sau SC 10-15ml sau
Hidrocotizon de Hemisuccinat IV 1-3 mg/kg.
3)Combaterea acidozei metabolice prin administrare de RINGER LACTAT cantitate mai
mică de electroliți foarte puțin agresiv și mai puternic decât Ringer.
Doză Ringer Lactat:250 ml sau 500 ml/animal în funcție de gradul de acidoză metabolică
Bicarbonatul de Na:1,4-1,6%IV 15-30g/animal sau P.O. 50g în 1000ml apă distilată sterilă.
4)Antimicrobiene pentru prevenirea infectiilor asociate:
a)Kanamicină SA kanamicină 25% la interval de 12h SC SAU IM 2,4-3 ml/100kg.
b)Depomycin Benzilpenicilină procainică și Dihidrostreptomicină sulfat IM 1ml/25kg.
Tratament
• 1)Restabilirea echilibrului hidro-electrolitic și acido-bazic

Perfuziile glucozo-calcice+vitaminoterapie pentru susținerea marilor funcții IV vena jugulară

Tratament
• C)Repermeabilizarea tractusului digestiv la cabaline
• Se va introduce prima dată sondajul naso-gastric cu mare atenție iar apoi la început se
vor introduce 200-500ml apă călduță apoi progresiv va crește cantitatea și se va
ajunge la 5-10 L de apă . După ultima spălare se va introduce un purgativ uleios :ulei
de parafină sau ulei de măsline sau ulei de floarea soarelui cu rol calmant de 2 ori/zi la
interval de 12 h câte 2-3 L de ulei parafină,floarea-soarelui sau măsline .
• !!! Nu administrăm purgative saline deoarece vor accentua dezechilibrul hidro-
electrolitic plus distensia gastro-intestinală ce va duce la ruptură.
• Doza de ulei parafină,de măsline sau floarea-soarelui 10ml/kg
• Doza sare amară(Sulfat Magneziu) sondă naso-esofagiană 250-500g sau 1 kg în fcț
de gravitate în 5L apă.
• Clisme prin examen transrectal cu apă călduță 10ml/kg mai ales în coprostază.
 Tratament
• C)Repermeabilizarea tractusului digestiv la cabaline

Sondajul naso-esofagian la cabaline

 Tratament
• D)Tratamentul chirurgical
• Se face în ultima instanță în caz tulburări topografice grave , obstrucție
intestinală prin fecaloame sau atunci când calul nu răspunde la
tratament și nu s-a stabilit diagnosticul etiologic și topografic.
• Este costisitor și duce la complicații grave precum peritonită și șansele ca
să scape sunt nule.
• Cele mai frecvente complicații:rupture rectului prin examen transrectal
brutal și des;bronhopneumonia ab ingestis după administrarea
breuvajului,ruptura de corneți nazali sau faringe după sângerare brutală.
 Rețete
Cal,400kg
a)Rp/Flunixin Meglumine 250 ml sol 5%
• Dtd nr.1
• DS: Extern,IV,1ml/45kg(adică 9 ml)cu repetare 1-2ori în funcție de gravitate la
interval de 24h la calul “X” de 400 kg în colică

Cal,400kg
b)Rp/Novasul 100ml ,500mg/ml
• Dtd nr.1
• DS:Extern,IV,20-50ml(40 ml)cu repetare în funcție de gravitate în aceeași zi la
interval de 8H la calul “X”de 400 kg.
 Rețete

 Cal,400kg
c)Ulei de parafină 1000 ml
Dtd nr.3
DS: per os,3L ulei de parafină în 5 L apă călduță de 2ori/zi la interval de 12 h la calul “X” de 400 kg.
 Cal,400kg
• d)Ecvirom 50 ml
• Dtd nr.1
• DS: per os, 10ml/100kg(adică 40 ml) , de 3ori/an la calul “X” de 400 kg.

 Cal 400 kg
e)Sulfat de magneziu fl x 5ml
Dtd nr. 8
DS: int per os 40 ml ca laxativ adm de 2-3 ori la interval 3 h. Saturat provoacă eutanasie.
 Observații și recomandări
evitarea factorilor determinanți de natură alimentară,stresanți și meteoro-climatici cu
reducere incidență și gravitate;
factorii predispozanți nu pot fi evitați;
presupune alimentația la intervale regulate;
 se evită administrarea de furaje alterate,lignifiate,murdărite,mucegăite,tocate prea
fin,iritante;
adăparea la timp nu cu apă rece sau murdară și se va evita să se administreze imediat după
efort;
regim de muncă rațional adică caii care stau mult în stabulație să nu fie supuși brusc la o
muncă solicitantă;
tratamentul afecțiunilor dentare ori de câte ori se observă jenă în masticație;
deparazitările periodice la cabaline previne apariția de strongili la nivel intestinal cu
produsul ECVIROM
 Bibliografie
• Vasile Boghian,Gheorghe Solcan,Patologie și clinică medicală;
• Dumitru Mihai,Viorel Andronache,Medicina internă a animalelor
vol.1;
• Manualul Merk De Medicină Veterinară Ediția a 10-a;
• www.youtube.com;