Murariu Carmina-Andreea

Grupa 815B,an VI
 Definiție și clasificare;
 Etiologie;

 Tablou clinic;

 Diagnostic;

 Tratament;

 Observații/Recomandări;

 Rețetă;
 DEFINIȚIE

 Termenul derivă de la expresia ”dolor coli”=”durere de

colon” și semnifică manifestări dureroase cu punct de
plecare viscerele abdominale.
  Clasificare

Colici Colici false- Colici

adevărate- punct de plecare la simptomatice-
punct de plecare nivelul celorlalte manifestări
viscerele viscere abdominale dureroase în boli
gastrointestinale. (peritoneu, sistemice:
ficat,rinichi,căi Infecțioase,parazita
biliare,uter etc). re,toxice etc.

La cabaline evoluția colicilor adevărate este SA(câteva ore) sau A(1-3zile) și este
urmată de vindecare sau starea de șoc și moarte 30-40% ; cele false depind de
boala primară.
 ETIOLOGIE

 Se întâlnesc la toate speciile de animale dar sunt mai

frecvente și mai grave la cabaline datorită predispoziției
de specie.
 FACTORII CAUZALI sunt:

 - favorizanți(predispozanți,ocazionali) și

 -determinanți(de natură alimentară,meteoro-

climatici,stresanți).
 FACTORII FAVORIZANȚI PREDISPOZANȚI
ÎN FUNCȚIE DE SPECIE

Sunt incluse particularitățile anatomo-fiziologice ale tubului

digestiv și SNC la cabaline:

-stomacul mic comparativ cu restul tubului digestiv;

-volumul mare al furajelor consumate;
-conformația particulară a cardiei ”cravata elvețiană”, care
face imposibilă vomitarea;
-intestinul lung si inegal calibrat;
-labilitatea neuro-vegetativă etc.
 FACTORII FAVORIZANȚI OCAZIONALI
ÎN FUNCȚIE DE INDIVID

Sunt incluse particularitățile individuale ale animalelor:

-afecțiunile sau parazitismul gastro-intestinal;

-aerofagia;
-tahifagia;
-dispepsiile gastrice(hipo si hiperclorhidria);
-anevrismele mezenterice;
-neregularități dentare;
-nefropatii;
-hepatopatii.
 FACTORII DETERMINANȚI

De natură alimentară:foamea,schimbarea bruscă a rației furajere,adăpare

insuficientă sau apă prea rece,furaje fin mărunțite sau alterate,cereale
nematurate;
Meteoro-climatici: temperatura,umiditatea,presiunea
atmosferică,schimbări bruște ale vremii;
Stresanți: oboseală,emoții,teamă,zgomote puternice;
Mânjii nou născuți(până la 3zile de viață): torsiunea colonului,atrezia
congenitală a intestinului,stenoza pilorică congenitală,hernia inghinală
congenitală,enterita cu Clostridium spp;
Sugari până la 6 luni: timpanismul cecal,ulcer gastro-
duodenal,torsiunea/invaginația intestinală,omfaloflebite;
Tineret peste 6 luni si adulți: hematoame si abcese ale pereților
intestinali,corpi străini,dilatația gastrică sau
intestinală,aderențe,diverticuli,fitobezoare,tulburări topografice
intestinale,corpi străini deglutiți.
Cauzele frecvente ale colicilor la cai: acumulări de gaze în intestin,
cecum sau colon; spasm sau hipermotilitate intestinală;
supraalimentaţie; constipaţie; obstrucţia meconiului (nou – născuţi) şi
ulcere gastrice la mânji.
 TABLOU CLINIC

La cabaline colicile reprezintă o urgenţă, această specie prezentând un prag

scăzut al percepţiei dureroase, fapt ce face ca orice tulburare la nivel
gastrointestinal să se manifeste exagerat prin senzaţii dureroase.

După intensitatea manifestărilor dureroase deosebim:

- Colici dramatice în care manifestările dureroase sunt intense și continui fără

pauze,animalele își pierd instinctul de conversare( apar în arterita
mezenterică,dilatația gastrică A,torsiunea colonului);

- Colici grave în care apar perioade de acalmie,colica reluându-se cu aceeași

intensitate( apar în gastropatii si enteropatii ale IS, hernica ingvino-scrotală la
armăsar);

- Colici ușoare în care intensitatea manifestărilor dureroase este mică și sunt

separate de lungi perioade de acalmie ( apar frecvent în enteropatii ale IG-
indigestia prin supraîncărcare).
 Fig.2 Dispnee

Fig.1 Colică gravă

 După modul de exprimare :

Partea mimată ce se referă la:

-mimica facială (căscături,mișcări convulsive ale buzelor,clipiri dese din
ochi,scuturarea frecventă a capului,poziția câinelui șezând,autoascultație).
Acestea sugerează localizarea anterioară a durerii: stomac,duoden,flexura
diafragmatică a colonului.
-mimica caudală(campare dinapoi,poziția de urinare fără micțiune,agitația
cozii și tinerea în ”S”,semierecția la masculi și mișcările labiilor vulvare la
femele. Acestea sugerează localizarea posterioară a durerii: cecum,flexura
pelvină a colonului.

Partea audibilă include zgomotele intestinale( borgorisme pe IS și ghiorăituri

pe IG. Zgomotele intestinale sunt modificate ca frecventă și intensitate în
colica adevărată și nemodificate în cea falsă:
-lipsa acestora are semnificație pentru tulburările topografice;
-exagerarea acestora se constată în spasmul intestinal;
-pasivitatea acestora în indigestia gazoasă determinate de trecerea
gazelor dintr-o ansă în alta pentru egalizarea presiunii; se aud pe cârja
cecumului și pe ansa II a colonului.
Fig.3 autoascultație

Fig.4 Fig.5
Partea cifrată cuprinde manifestări ce se pot cuantifica:

-clavirul ecvin: tremurături,transpirație,horipilație și durere în zonele de

proiecție ale organelor afectate;
-frecvența cardiaca: tahicardia cu frecvență sub 60 contracții/min denotă un
prognostic favorabil, 60-80 contracții/min rezervat iar la 80-100 grav;
-pulsul: scăderea amplitudinii și tensiunii indică șocul;
-mucoase aparente: aspectul palid indică anemia posthemoragică iar aspectul
pământiu indică șocul;
-timpul de reumplere capilară dacă este peste 4 sec indică microcirculație
deficitară;
-T˚ corporală este în mod obișnuit nemodificată sau ușor crescută datorită
agitației; hipotermia indică șocul.
Fig.7 Mucoasa bucală
congestionată Fig.8 Mucoasa palidă
 DIAGNOSTIC

 Gravitatea colicii la această specie a impus ca

diagnosticul să urmeze următorii paşi (Magdesian
K. G. şi Smith B.P., 2009):
1. Anamneza;
2. Examenul fizic;
3. Examenul ecografic şi radiologic;
4. Examenul fecalelor;
5. Efectuarea testelor de laborator;
6. Evaluarea tratamentului;
7. Explorarea chirurgicală a pacientului.
1. Anamneza – Istoricul

Aceasta trebuie să evidențieze când a debutat îmbolnăvirea( când a mâncat și

băut apă ultima dată,când a defecat/urinat), eventualele greșeli de igienă
alimentară,expunerea la ploaie sau ninsoare, paraziți în fecale, intervenții
anterioare,tratamente efectuate;

Pentru precizarea etiologiei sunt foarte importante și:

-sondajul nasoesofagian cu poziția capului față de gât în unghi drept,obținem

informații valoroase în gastropatii;

-puncția peritoneală oferă date importante cu privire la peritonite sau tulburări

topografice intestinale grave și se face la jumătatea distanței dintre ombilic si
apendicele xifoid pe linia albă. În mod fiziologic lichidul de puncție este limpede
si ușor gălbui; conținut crescut în P (refractometrie peste 3g/dl, proba Rivalta
+,coagulare rapidă,flocoane) semnifică peritonita iar prezența de conținut
digestiv și sânge indică ruptura stomacului.

-punția cecală=cecocenteza dă relații cu privire la supraîncărcarea sau dilatația

cecumului prin gaze de fermentație și se face în mijlocul golului flancului drept;
2. Examenul fizic urmăreşte să determine cauza colicii. În plus,
examenul fizic trebuie să excludă colicile de altă natură decât cea
digestivă - colicile false, acestea fiind mult mai rare la cabaline (tabel).

Un aspect important privind diagnosticul diferenţial între colicile

adevărate şi cele false îl reprezintă prezenţa borborigmelor intestinale şi
a fecalelor. Prezenţa acestora orientează diagnosticul către colicile false.
Un ajutor deosebit îl oferă examenul transrectal (figura ), acesta
permiţând de multe ori diagnosticul etiologic al colicii: modificări
topografice ale intestinelor, distensia gazoasă intestinală, prezenţa
tumorilor, abceselor, a peritonitei etc.

1. Polul caudal al splinei;

2. ligamentul nefrosplenic;
3. Marginea caudală a rinichiului
stâng;
4. trunchiul mezenteric;
5. micul colon conţinând fecale –
colonul flotant, descendent;
6. baza cecumului cu „Taenia ceci”
(musculoasa externă);
7. Colonul stâng ventral şi dorsal.

Examenul transrectal la cabaline

schemă
ETR este util în: dilataţia cecumului; prezenţa unor cantităţi mari de gaze
sau de ingestă în intestinul subţire, în marele sau micul colon; edem
mezenteric; modificări topografice ale intestinelor; hernii; traumatisme;
invaginaţii; tumori intraabdominale; abcese sau hematoame; enteroliţi;
volvulus al trunchiului mezenteric, modificări ale organelor interne non
cardiace (uretre, vezică urinară, ş.a.).

Schema intestinului gros la cabaline

- după Gheţie V., 1958 -
1. Cecum; 2. Colonul ventral drept; 3. Colonul ventral stâng; 4. Colonul
dorsal stâng; 5. Colonul dorsal drept; 6. flexura diafragmatică ventrală;
7. flexura pelvină; 8.flexura diafragmatică dorsală; 9. colonul transvers;
10. colonul descendent (flotant sau micul colon).
3. Al treilea pas îl constituie examenul ecografic şi/sau radiografic.
Examenul ecografic permite diagnosticul modificărilor ficatului, a bolilor
tractului digestiv, inclusiv incarcerările intestinale. Radiografia permite
diagnosticul corpilor străini, inclusiv a nisipului sau enteroliţilor.
4. Examenul fecalelor. Examenul macroscopic permite vizualizarea
nisipului, a paraziţilor ş.a. Examenul de laborator ajută la
diagnosticul parazitar: ouă, larve sau paraziţi.

Fig. 6 Fecale cu mucus

5. Examenul de laborator este util, mai ales în condiţii de clinică/spital.
Acesta permite monitorizarea clinică şi a terapiei prin diagnosticul
hematologic (hematocrit, hemoglobină, exmanen hematologic), examenul
biochimic sanguin (enzime, electroliţi, baze tampon, glicemie etc).
Examenul citologic al lichidului de puncţie stabileşte diagnosticul în cazul
mezotelioamelor dar şi a infecţiilor sau rupturilor viscerale (resturi
alimentare).
 TRATAMENT

Tratamentul este complex si are ca obiective:

-calmarea animalului;
-combaterea tulburărilor generale și
-repermeabilizarea tractusului digestiv în colicile adevărate.

Calmarea animalului este primul obiectiv pentru ca durerea este

șocogenă si poate duce la moarte. În paralel cu aplicarea tratamentului
se continuă diagnosticul (prin examene fizice – palpaţie,
percuţie,ETR şi ecografic/Rx.). Tratamentul iniţial constă din
administrarea de analgezice (tabelul) şi purgative.
Analgezicul Doză Observații
procaină 0,12g/100kg i.v Asociată cu atropină 5-
7mg/animal
algocalmin 20-30ml sol 50% i.v Repetat la nevoie după
30min
No Spa 20-30ml i.m sau i.v Colicile spastice
Formol 20ml sol 10% i.v Diminuă tonusul
ortosimpaticului; relaxarea
sfincterelor
Alcool Sol 33% 0,5ml/kg i.v Excitant cardiac,mărește
diureza,diminuă durerea

Flumixin meglumine 0,25 – 1,1 mg/kg i.m.; i.v.

Detomidine 10-40 μg/kg i.m.; i.v.

Xylazină 0,2 – 1,1 mg/kg, i.m.; i.v. Xylazina determină

reducerea motilităţii
colonului şi bradicardie
Analgezicul Doză Observații
Butorphanol 0,02 – 0,08 mg/kg, i.m.; i.v. Dozele mari determină
ataxie. Adm. trebuie
monitorizată
Ketoprofen 1,1 – 2,2 mg/kg i.v.
Scobutil 0,3 mg/kg i.v. Determină tahicardie
7 ml/450 kg tranzitorie
Morfină 0,3 – 0,66 mg/kg i.v. Se foloseşte numai
împreună cu xylazina
0,66 – 1,1 mg/kg i.v.
Adm. trebuie
monitorizată
Medicamente hipnotice
Hipnoticul Doză
Sulfatul de Magneziu 20-50ml sol saturată i.v
Cloralhidrat 0,1g/kg sol 10% i.v

În cazul pericolului de apariţie a şocului se va adm. ser fiziologic 3 - 10

litri/oră/450 kg.
Combaterea tulburărilor generale prin:

-rehidratarea si reechilibrarea hidroelectrolitică cu soluții cloruro-sodice

izotone,soluții glucozate izotone,soluții Ringer lactat;
-susținerea marilor funcții,cu analeptice cardio-respiratorii( digoxină sau cafeină),
nevrostenice(vit B1);
-stimularea reactivității organismului prin vitaminoterapie( vit C,B1,B2,B6,B12 și
hidrocortizon hemisuccinat 1-3mg/kg);
-combaterea acidozei metabolice cu bicarbonat de sodiu 15-30g/animal sol 1,4-
1,6% i.v.;
-antibioterapie pentru prevenirea infecțiilor de asociație.
Repermeabilizarea tractusului digestiv se face prin:
-sondaj gastric și sifonarea conținutului.Se introduc la început 300-500 ml apă
călduță,apoi progresiv putându-se ajunge chiar și la 10 litri de apă,după care se
apleacă brusc capul animalului pentru întoarcerea lichidului pe sondă; se repetă
manopera de 5-8 ori după care se introduce un purgativ uleios(1-3 litri ulei de
parafină);
- ETC.
Tratamentul chirurgical=laparatomie se recomandă în următoarele situaţii:

Ø colica este severă şi nu cedează la analgetice sau se ameliorează

foarte puţin;
Ø pulsul este slab, imperceptibil iar frecvenţa cardiacă este de peste
70/min;
Ø perfuzie tisulară deficitară: extremităţi reci, mucoasele decolorate,
reumplerea capilară întârziată;
Ø nu se percep zgomote intestinale (absenţa defecării);
Ø prezenţa pe sonda nasogastrică a unui volum mare de lichid galben,
alcalin;
Ø lichidul de puncţie abdominal indică plăgi intestinale: prezenţa sângelui,
a unor cantităţi mari de proteine.

Prognosticul depinde de cauza colicii, în general fiind rezervat spre grav.

Profilaxia constă din respectarea normelor de exploatare şi hrănire a
animalelor.
 OBSERVAȚII/RECOMANDĂRI
80% din colici sunt de natură idiopatică (fără cauze evidente),
astfel că uneori medicul trebuie să ia decizii importante (intervenție
chirurgicală versus tratament medical) fără să aibă un diagnostic
cert.
Terapia nutriţională. Animalele cu colici vor fi oprite de la fân sau grăunţe
timp de 12 – 18 ore; dacă nu prezintă reflux gastric pacienţii pot consuma
apă şi soluţii minerale. Animalele care răspund la tratament vor reintra în
raţia zilnică pe parcursul a 24 – 48 ore (fân, furaje umede şi la urmă
grăunţa uscate).
 REȚETĂ

Rp/ No Spa f x 2ml Rp/ NaCl fl x 200ml 0,9%

Dtd nr 10 Dtd nr 7
DS ext i.v 20ml/adm la DS Ext i.v 500-1,5 l adm lent
un cal de 400 kg pentru calmarea pentru restabilirea echilibrului
durerii în sindromul de colică; hidroelectrolitic la un cal de 400kg;

Rp/ Sulfat de Magneziu f x 5ml

Dtd nr 6
Ds Ext i.v 30ml ca laxativ la
un cal de 400kg.

Murariu Carmina

10.10.2019
 BIBLIOGRAFIE

”Patologie și clinică medicală”(Vasile Boghian,Gheorghe

Solcan);
http://gastroenterologieveterinara.blogspot.com/p/colica-
cabaline_13.html
Farmacovet.ro