CLOSTRIDIOZE

Boli toxi-infecţioase
toxi infecţioase determinate de specii
din genul CLOSTRIDIUM denumite şi
anaerobioze.
anaerobioze
 Speciile genului Clostridium şi
entităţile determinate
Nr.crt Specia bacteriană Entitatea produsă Specia receptivă

1 Clostridium tetani Tetanos Mamifere, păsări

2. Clostridium botulinum Botulism Mamifere, păsări
3. Clostridium chauvoei Cărbunele emfizematos Bovine, ovine, suine

4. Clostridium perfringens (tip A-E) Enterotoxiemii Ovine, bovine, suine, iepuri, animale
Gangrena gazoasă pentru blană, păsări, om
Toxiinfecţii alimentare
5, Clostridium septicum Bradsot Ovine, Rumegătoare,suine Găină (pui)
Edemul malign
Dermatita gangrenoasă
6. Clostridium novyi (tip A, B, C) Edemul capului Ovine
Gangrenă gazoasă Rumegătoare alte animale
Rumegătoare,
Hepatita necrozantă Ovine, bovine
Osteomielita Bubaline (Taurine)
7. Clostridium haemolyticum Hemoglobinuria Taurine, ovine
8. Clostridium villosum Dermatita necrotico-purulentă Pisică

9. Clostridium sordellii Enterotoxiemii Ovine, caprine, suine

10 Clostridium spiroforme Enterotoxiemii Iepuri, suine, manji

11
11. Clostridium colinum Enterita ulcerativă Păsări

12. Clostridium piliformis Boala lui Tyzzer Rozătoare, carnivore, mânji

13. Clostridium difficile Enterocolită Hamster, iepure, suine, mânji

CĂRBUNELE EMFIZEMATOS LA TAURINE
Denumire: cărbune bacterian, gangrena emfizematoasă, armurar.

Definiţie: boală toxiinfecţioasă a taurinelor, cu tulburări generale grave şi

tumefacţii musculare crepitante în diferite regiuni corporale.

Istoric: -1870 Chabert o diferenţiază de antrax prin semnele clinice;

- 1873, 1875 - Bollinger şi Feber evidenţiază agentul etiologic;
- 1879 → Clostridium chauvoei →denumirea germenului;
- 1935 Leclainche
L l i h şii col. l →anacultura
lt pentru
t imunizare;
i i
- În România: Riegler (1914), Mihăilescu (1929), Stamatin (1956).

Răspândire şi importanţă:-
importanţă: pe tot globul,
globul mai frecvent în regiunile de
munte şi inundabile;
-în România pe păşuni mlăştinoase, inundabile şi pe versanţii
Carpaţilor;
-importanţă economică prin mortalitate, interzicerea sacrificărilor de
necesitate şi a valorificării cadavrelor.
Etiologie:- CLOSTRIDIUM CHAUVOEI : bacil mare, sporulat, necapsulat,
mobil, gram pozitiv, anaerob;

- culturile şi leziunile degajă miros de unt rânced;

- nu prezintă diferenţe de antigenitate, însă tulpinile patogene pentru bovine sunt
mai patogene pentru cobai decât cele care produc boala la ovine.
- produce patru toxine majore: alfa, beta, gama, delta;
→alfa : efect letal, necrotic, leucocidinic şi hemolizant;
→delta : hemolizină oxigen-labilă identică cu toxinele
elaborate de Clostridium septicum, Cl. perfringens şi
Cl tetani;
Cl.
- rezistă în mediu prin spori - 6 luni în cadavre, peste 11 luni în sol.
Caractere epizootologice:
p g

Receptivitate: - taurinele de la 3 luni la 4 ani, mai rar oile, caprele,

cămilele, renul. Porcii fac infecţia
ţ naturală foarte rar;
- mai sensibile sunt animalele cu musculatura
dezvoltată, bogată în glicogen care favorizează
multiplicarea germenilor;

Surse de infecţie:- animalele bolnave,cadavrele acestora, solul

infectat de la animalele bolnave sau de la cadvre;
- fecalele prin care se elimină germenul sub
formă de spori;

Căi de transmitere:- nu este boală contagioasă,

contagioasă este o boală
telurică; se transmite pe cale digestivă,
transcutanată, genitală.
 Patogeneza:

CLOSTRIDIUM CHAUVOEI

Toxine cu acţiune
-sporii pătrund în organism pe diferite căi - ţesuturi traumatizate
(condiţii de anaerobioză) - forma vegetativă;
-fie
fie rămân cantonaţi în ţesutul muscular
traumatizat şi după 3-5 săpt. sunt fagocitaţi;
-fie se multiplică→secretă toxine ce produc
vasodilataţie, reacţie inflamatorie serohemoragică,
distrofii, necroze şi gangrenă musculară;

-germenii descompun glicogenul cu producere de gaze, acizi graşi volatili cu

miros de unt rânced.
rânced Gazele dintre fibrele musculare dau caracter crepitant,
crepitant
emfizematos tumefacţiei; musculatura are aspect de burete pe secţiune;

- produsele toxice rezultate din ţesuturile necrozate dau tulburări generale

grave: febră,
f b ă dispnee,
di tulburări
lb ă i circulatorii
i l ii şii digestive,
di i hi
hipotermie,
i comă,
ă
moarte.
Tabloul clinic : -perioada de incubaţie: 1-2 zile;

Forma supraacută: (foarte rară) febră,

febră inapetenţă,
inapetenţă tahipnee,
tahipnee tahicardie,
tahicardie balonare,
balonare
tremurături musculare, moarte după 8-12 ore;

Forma acută: tulburări generale şi apariţia tumefacţiei emfizematoase invadante.

Pielea devine caldă, dureroasă, cianozată, iar centrul tumefacţiei se înegreşte şi se
usucă.La palpare regiunea este crepitantă. Tumefacţia antrenează jenă în locomoţie
şi chiar imobilizarea regiunii. Tumefacţiile pot apare şi la nivelul diafragmului, m.
laringieni m.
laringieni, m psoaşi.
psoaşi
Evoluţie: 36-72 ore, terminându-se prin moarte in 95% din cazuri.
-Forma avortată (rară): manifestări neceracteristice şi de mică intensitate;
evoluţie: 3
3-6
6 zile urmată de vindecare, iar animalele trecute prin boală câştigă
imunitate.

Tabloul anatomopatologic:- cadavrul intră lent în putrefacţie, se balonează;

sângele are culoare inchisă,
inchisă dar coagulează normal.
normal
Forma supraacută: infiltraţie sreohemoragică;
Forma acută:- limfonodurile regionale sunt hipertrofiate şi congestionate; ficatul –
cu focare g
gălbui, cu aspect poros-spongios;
g
- tumefacţia musculară: cu centrul de culoare brună,
iar zona periferică este de culoare galbenă-roşietică;musculatura cu
aspect de burete; la secţionare se degajă miros de unt rânced;
Aspecte lezionale
Diagnosticul: confirmare prin examen de laborator;

-Probele recoltate: porţiune de muşchi din focar, os cu măduvă;

-Examen bacterioscopic:- frotiuri directe colorate prin metoda
Gram;
- se observă germeni sporulaţi;
-Examen bacteriologic:- însămânţări pe medii anaerobe;
- mediul degajă miros de un rânced;
-Testul seroprotecţiei pe cobai: pentru diferenţierea de alţi germeni
anaerobi.

Prognosticul: grav (moartea animalelor în 12-72 ore).

Profilaxia:- măsuri generale:distrugerea cadavrelor, evitarea păşunilor
contaminate, sterilizarea instrumentarului chirurgical,
dezinfecţia periodică a adăposturilor, nedeschiderea cadavrelor
pe sol;
- profilaxia
fil i specifică:
ifi ă imunizarea
i i t t
tuturor t i l d peste
taurinelorde t 6 luni
l i
in zonele în care s-au diagnosticat cazuri de boală→EMFIVAC
(vaccin inactivat); se inoculează s.c. 3 ml la taurinele de peste 3
luni; imunitatea durează 6-7
6 7 luni.
luni

Combaterea:-se declară oficial boala, se institue carantina de gr.III;

-se
se izolează animalele,
animalele iar tratamentul este eficace doar dacă
este aplicat precoce;
-în perioada de debut tratamentul se realizează cu ser
specific→în
p doză de 100-500ml i.m. sau i.v.,, cu antibiotice,,
sau asociat;
-animalele sănătoase din focar se vaccinează de necesitate;
-boala se considera stinsă şi măsurile de carantină se ridică
după 14 zile de la vaccinarea animaleleor receptive.
 CĂRBUNELE EMFIZEMATOS LA OVINE

Caractere epizootologice:- apare independent de apariţia bolii la bovine;

- infecţia −se produce la nivel cutanat→de natură traumatică;
−pe cale digestivă este rară;
- boala
b l are un caracter t exploziv→în
l i î urma tunsului,
t l i castrărilor,
t ă il
fătărilor, codotomiilor, vaccinărilor.

Tabloul clinic:-leziunea este situată la p

poarta de intrare a g
germenilor →
tumefacţie de tip edematos, necrepitantă, lâna este zbârlită şi
se smulge uşor;
-localizarea la un membru→şchiopătură;
-localizarea
localizarea în musculatura profundă→tumefacţie crepitantă;
-evoluţie→12-36 ore, terminată prin moarte.
CĂRBUNELE EMFIZEMATOS LA ALTE SPECII ANIMALE

LA SUINE:-rar semnalat;
-infecţia→pe cale cutanată şi digestivă;
-simptome→tulburări generale, tumefacţii în diferite regiuni
corporale;
-evoluţie→1-2 zile, terminându-se prin moarte;
-morfopatologic→edeme, infiltraţii serohemoragice şi
gangrenoase, cu bule de gaze şi miros butiric, în muşchi.
LA CABALINE:-foarte rară;
-simptome→edeme
i t d pectorale,
t l şchiopături,
hi ăt i mers rigid.
i id

LA BUBALINE:-evoluţie lentă;
-simptome→tumefacţie
simptome→tumefacţie emfizematoasă,
emfizematoasă necrepitantă;
-procese exudative în muşchi şi ţesutul conjunctiv
subcutanat;