INFECŢII

Ţ PRODUSE
DE SALMONELE MOBILE
LA PĂSĂRI
Ă Ă
(PARATIFOZE)
Definiţie, răspândire, importanţă:

- infecţii produse de salmonele mobile la raţe, gâşte, găini,

curci şi porumbei.
- răspândire: salmonlele mobile sunt ubicvitare;
- importanţă economică:
- pierderi prin mortalitate;
- modificarea producţiei de ouă şi infertilitatea
lor;
- importanţă
i t ţă sanitară:
it ă
- consumul de ouă şi preparate din carne
infectate cu salmonele mobile, produc la om
toxiinfecţii alimentare grave.
 PARATIFOZA PALMIPEDELOR
Etiologie: Salmonella anatum, Salmonella enteritidis,
Salmonella typhimurium, Salmonella cholerae suis.
În infecţiile cu Salmonella typhimurium păsările rămân purtătoare şi
eliminatoare de germeni mult timp.

Caractere epizootologice:

Surse de infecţie:- păsări cu infecţie inaparentă;

- şoarecii şi şobolanii – purtători şi rezervor principal;
- apele de scurgere, stagnante, din canale.
Factori favorizanţi: temperaturi ridicate, adăpostirea neigienică, alimentaţia
deficitară,, hipovitaminozele,
p , condiţii
ţ necorespunzătoare
p
de întreţinere şi creştere a bobocilor.
Căi de contaminare:- calea orizontală
- calea verticală
Cauzele toxiinfecţiilor: prezenţa salmonelelor la suprafaţa oului şi în ou.
Tabloul clinic:

La boboci: evoluează enzootic în primele săptămâni după ecloziune;

-forma acută →la bobocii de 7-21 de zile;
→diaree,
diaree, abatere, inapetenţă, sete, horiplumaţie,
aripi lăsate; uneori apare o conjunctivită
mucopurulentă şi semne nervoase: ataxii,
convulsii, pedalări;
→boala durează 1-4 zile, cu mortalitate de peste
70%;
-forma subacută →conjunctivită, coriză, pneumonie;
→evoluţia bolii este de 6-10 zile;
-forma cronică →la bobocii de 1,5-2,5 luni;
→slăbire, diaree cu sânge, şchiopături;
→uneori
uneori fenomene respiratorii şi nervoase.
nervoase

La păsările adulte: evoluţie inaparentă, uneori perturbarea ouatului.

Tabloul
T bl l anatomopatologic:
t t l i
La boboci: →în forma acută: hepatită necrotică miliară, enterită
hemoragico-necrotică, splenomegalie;
→ în forma cronică: focare difteroide în sacii cecali;
La adulte: → ciroza ficatului, salpingită, ovarită atrofică;
→ la masculi: orhite necrotice.

Diagnostic: examen bacteriologic, examen serologic (reacţia de aglutinare,

hemaglutinare rapidă, seroaglutinare rapidă pe lamă,
seroaglutinare
g lentă)) .

Profilaxia: -generală → controlul efectivelor pentru ouă de incubat;

→ evitarea heleşteielor şi bazinelor contaminate;
→ dezinfecţii şi deratizări periodice.
Combaterea: -păsările bolnave se sacrifică;
-tratament profilactic la păsările sănătoase: antibiotice în
hrană (tetraciclină, cloramfenicol 50-100mg/kg furaj),
chimioterapicele sunt toxice ptr. palmipede ;
-dezinfecţii
d i f ţii şii deratizări;
d ti ă i
-ouăle provenite de la păsări purtătoare nu se dau în
consum uman;
-valorificarea
valorificarea efectivului infectat şi înlocuirea cu păsări
din efective sigur indemne.
 PARATIFOZA GALINACEELOR

Definiţie: Boală infecţioasă a galinaceelor caracterizată prin

infecţii asimptomatice şi uneori clinice.
clinice

Etiologie: produsă de salmonele mobile - Salmonella typhimurium,

Salmonella dublin,, Salmonella cholerae suis,,
Salmonella anatum.

Caractere epizootologice:

-Receptivitate: puii de fazan, de găină şi de curcă în primele

săptămâni;
-Surse
S d infecţie:
de i f ţi rozătoarele
ăt l sălbatice
ălb ti şii păsările
ă ă il purtătoare;
tăt
-Căi de transmitere: prin materii fecale, ouă contaminate la
suprafaţă cu salmonele din materiile fecale;
-Dinamica: enzootii la pui.
pui
Tabloul clinic: →la pui: tulburări gnerale,
gnerale conjunctivită şi oftalmie;
→diaree, stare tifică, rar artrite şi tulburări nervoase;
→la adulte: slăbire progresivă, horiplumaţie, uneori
diaree;
→boala se termină prin moarte.

Tabloul anatomopatologic:

La puii morţi: -forma acută → leziuni de tip septicemic

(congestii şi hemoragii pe seroase şi în organele
interne – ficat şi splină);
-vitelus neresorbit, ficat mărit în volum cu focare
necrotice în parenchim, exsudate seroase în cavităţi;
-congestie
congestie splenică,
splenică splenomegalie,
splenomegalie enterită cataral-
cataral
hemoragică;
-la puii de curcă→tiflită difteroidă fibrino-cazeoasă.
La găini:
L i i salpingo-ovarite,
l i i foliculi
f li li congestionaţi
i i şii pediculaţi;
di l i
La cocoşi: orhite ulceroase şi necrotice.
Tiflită difteroidă fibrino-cazeoasă
Diagnosticul: -examen de laborator ptr. izolarea şi tipizarea
serologică;

-probe recoltate: os lung, organe cu leziuni (ficat, splină), fecale,

ouă sau produse din ouă;

-examen bacteriologic: însămânţări pe medii de preîmbogăţire, de

îmbogăţire şi selective ptr. izolare;

-examen serologic (reacţia de hemaglutinare şi seroaglutinare

rapid pe lamă, seroaglutinare lentă în tuburi);
testul ELISA
– pentru depistarea ouălor infectate cu
Salmonella enteritidis.
P fil i -generală:
Profilaxia: lă excluderea
l d posibilităţilor
ibilităţil de
d contaminare,
t i
asigurarea condiţiilor corespunzătoare de igienă şi
alimentaţie, supravegherea efectivelor de reproducţie prin
examen clinic,
clinic serologic şi bacteriologic;
- respectarea regulilor de igienă a ouălor pentru incubat.

Combaterea: -sacrificarea pasarilor bolnave;

-dezinfecţii periodice ale adăposturilor;
-administrarea p profilactică de antibiotice sau chimioterapice
p
în hrană;
-repopularea cu efectiv indemn.
 PARATIFOZA PORUMBEILOR

Etiologie: Salmonella typhimurium (un tip antigenic căruia îi

lipsesc factorii 1 şi 5 din antigenul somatic).

Caractere epizootologice:

-Contaminare: → de la purtătorii şi eliminatorii sănătoşi,

prin
i apa şii furajele
f j l contaminate;
t i t
→ adulţii poartă salmonele în farinx→
infecţia de la mamă la pui se realizează
prin hrănire („laptele
( laptele de porumbel
porumbel”)).
Tabloul clinic:
La tineret:
→forma
f acută:
tă -tulburări
t lb ă i generale,
l polidipsie,
lidi i diaree,
di
inapetenţă, uneori apar paralizii ale aripilor,
gâtului, artrite;
-moarte în 5-7 zile;

Paralizii ale gâtului

 →forma subacută: -diaree, dispnee, artrite;
-articulaţiile afectate sunt calde, sensibile
d t
determinând
i â d imposibilitatea
i ibilit t zborului
b l i
→”boala aripilor”.

Boala aripilor
La adulţi:
→formă
f ă cronică
i ă
→fomă asimptomatică
Tabloul
ab ou a anatomopatologic:
ato opato og c
-in forma acuta: → enterită cataral-necrotică sau difteroidă;
-în forma cronică: → focare necrotice în musculatura pectorală,
pulmon, ficat, pancreas;
→ abcese în creier;
→ exsudat filant sau fibrinos la nivelul
articulaţiilor afectate.

Diagnostic: prin examen clinic, bacteriologic şi serologic.

Imunoprofilaxie: vaccinare antisalmonelică a porumbeilor cu vaccin

inactivat corespunzător serotipului din focar.

Combatere: tratarea păsărilor bolnave cu teramicină per os 50

50-100mg
100mg,
timp de 2-3 zile şi cu streptomicină 50-70mg, timp de 3-4
zile.