PASTEURELOZA SUINĂ

(Septicemia hemoragică suină)

iniţie:

Boală infecţioasă septicemică manifestată prin tulburări

espiratorii şi leziuni de tip congestiv şi hemoragic, edeme în diferite
egiuni corporale, pneumonii şi pleuropneumonii fibrino-necrotice.

ologie:

Pasteurella multocida

tipurile 1:A, 3:A, 1:D, 2:D şi 10:D.

 ractere epizootologice:

eceptivitate: - suinele de toate varstele;

mai frecvent grăsunii de 25-75 kg şi adultele din îngrăşătorii;
purceii la înţărcare sunt foarte sensibili;
sugarii se îmbolnăvesc foarte rar;

urse de infecţie: - animalele bolnave şi cele trecute prin boală,

purtătoare şi eliminatoare;
surse endogene pe fond de stres, fie ca infecţie primară, fie ca
infecţie secundară în asociaţie cu alte boli (rinita atrofică, pesta,
influenţa, boala lui Aujeszky);

namica: - evoluează ca enzootie de grajd fiind favorizată de

factorii de stres (microclimat, zooigiena, alimentaţia).
Tabloul clinic:

perioada de incubaţie 1-3 zile, chiar până la 14

zile;

forma supraacută, septicemică, fulgerătoare

cu moarte în 12-24 ore, debut brusc cu febră,
tulburări respiratorii (tahipnee, dispnee),
edeme glosofaringiene, cianoza extremităţilor;
forma acută , edematoasă, mai frecventă, cu
febră, tulburări respiratorii (dispnee, tahipnee,
tuse dureroasă, poziţia câinelui şezând), edeme
glosofaringiene şi cervicale sau în alte zone;
după 3-5 zile animalele mor prin asfixie.
orma subacută, pectorală sau pulmonară –
o febră, tulb. respiratorii (tuse, dispnee, jetaj
seromucos sau mucopurulent, striat cu sânge,
cianoza mucoaselor aparente);
o cheratoconjunctivită;
o după 3-8 zile se termină cu moartea sau trec în
forma cronică;

rma cronică
o tuse, slăbire progresivă, apetit capricios,
o tahipnee, tuse chintoasă;
o după 3-6 săptămâni mor prin epuizare sau prin
septicemie.
bloul anatomopatologic:

în forma supraacută - diateza hemoragică prin peteşii şi

echimoze pe seroase, pe mucoasa digestivă şi uneori pe piele;

în forma acută – edeme în ţesutul conj. subcut. glosofaringian,

cervical, infiltraţie seroasă sau serofibrinoasă în pulmon şi
inflamaţie seroasă a limfonodurilor submaxilare, retrofaringiene
şi cervicale;

în forma subacută – diateză hemoragică, bronhopneumonie

fibrino-necrotică şi pericardită fibrinoasă; mai sunt semnalate
poliartrite fibrino-hemoragice şi edeme gastrice;

în forma cronică – anemie, slăbire, pneumonie crupală şi

necrotică, sechele pulmonare, pericardite şi pleurezii fibrinoase cu
sinechii.
 Bronhopneumonie
sero-fibrinoasă

 Bronhopneumonie
fibrino-necrotică
 PASTEURELOZA
OVINĂ ŞI CAPRINĂ
Pasteureloza septicemică
Pneumonia pasteurelică
Mamita pasteurelică
 Pasteureloza septicemică

ologie:

Pasteurella trehalosi
serotipurile 3,4,10 şi 15

ractere epizootologice:

Receptivitate: ovinele de toate vârstele, mai frecvent la miei după

înţărcare.
Surse de infecţie: oile adulte bolnave şi aparent sănătoase, dar
purtătoare.
Căi de infecţie: respiratorie şi digestivă, favorizată de factorii de
stres.
Dinamica: enzootii de adăpost în sezoanele reci şi umede;
bloul clinic:
rma septicemică acută,
cv. la miei:
 febră (40-41,50C), tulburări
generale grave şi moarte rapidă;
 sau febră însoţită de respiraţie
dispneică, jetaj, tuse, edeme, evol.
timp de 5-7 zile. Animalele se
remit, trecand în forma subacută-
cronică sau mor.
rma respiratorie
bacută-cronică: la tineret
oile adulte –
 pneumonie benignă, dispnee, tuse,
jetaj mucopurulent,
 inapetenţă, poziţie rigidă, artrite
exsudative,
 edeme declive, mamite, căderea
lânii,
 avorturi şi tulburări digestive.
bloul anatomopatologic:

 În forma acută – leziuni toxico-septice, pneumonie lobară

în lobii apicali şi cardiaci; focare de necroza în ficat,
inflamaţia hemoragică a mucoasei abomasale, a seroasei
peritoneale şi toracice.
 În forma subacută-cronică – cadavrul caşectic,
bronhopneumonie fibrino-necrotică, mamite fibrinoase,
purulente şi abcese reci.
 PNEUMONIA PASTEURELICĂ
(Pneumonia enzootică)

logie:

Pasteurella haemolytica biotipul A (Mannheimia haemolytica)

serotipul A2 biofit al cavităţii naso-faringiene la ovine .

actere epizootologice:

Receptivitate – oile de toate varstele, mai frecventa la mieii sugari şi la cei

după înţărcare.
Surse de infecţie – oile adulte purtătoare, chiar şi bovinele bolnave; este
condiţionată de factori de stres (factori de mediu, de
zooigienă şi alimentaţie).
Dinamica – enzootie cu difuzibilitate în focar.
Tabloul clinic:

Forma acută – debut brusc, febră 40 – 41,50C,

anorexie, tahipnee, tahicardie, dispnee
respiratorie, jetaj. Mucoasele congestionate,
cianotice, un edem în regiunea glosofaringiană cu
tendinţă de extindere. După 2-3 zile animalele
mor.
Forma subacută, pulmonară – evol. cu
tulburări respiratorii, tuse, jetaj mucopurulent,
conjunctivită mucopurulentă. Animalul slăbeşte şi
după o evol. mai lungă decât în f. acută, moare sau
trece în f. cronică.
Forma cronică – edeme declive, căderea lânii,
artrite, diaree şi avorturi. Animalele care se
Tabloul anatomopatologic:

În formele acute – leziuni congestive şi

hemoragice în ţesutul conj. subcutanat şi
intramuscular, pe seroase, mezenter şi
epicard.
Limfonodurile mezenterice sunt mărite în
volum şi hemoragice; faringita necrotică,
congestii pulmonare, focare necrotice în
ficat.
În formele subacute – cronice leziunile
pulmonare au caracter fibrinos,
hiperplazia limfonodurilor mediastinale,
 MAMITA PASTEURELICĂ

iologie:

Pasteurella haemolytica biotipul A

tulpinile foarte patogene produc mamite.

aractere epizootologice:

Boala afectează oile în lactaţie, primipare şi multipare.

Infecţia se produce prin canalul galactofor sau prin soluţiile de
ntiguitate ale pielii glandei mamare.
Are caracter sporadic sau enzootic .
bloul clinic:

Boala evoluează acut – sensibilitatea glandei mamare,

animalele se deplasează greu, cu membrele depărtate, inapetenţă,
hipertermie, cianoza mucoaselor, puls şi respiraţie accelerate.
Secreţia lactată este modificată – ca o serozitate verzuie cu aspect
loconos.

loul anatomopatologic:

- Mamita cataral-purulentă – glanda mamară

congestionată, tumefiată, dură, sensibilă, proliferarea ţesutului conj.
nterstiţial. Din acinii glandulari se scurge un material purulent,
cremos, urât mirositor.
 PASTEURELOZA SISTEMICĂ
Boala apare toamna şi afectează tineretul ovin de 6-10 luni.
Este produsă de biotipul T de Pasteurella haemolytica (trehalosi).
inic, nu sunt semne caracteristice: jetaj, dispnee, decubit.
eziunile sunt de enterită şi edem pulmonar, focare necrotice pe mucoasa
gestivă şi pe ficat. Rinichii degeneraţi, cu consistenţă flască.

PASTEURELOZA ECVINĂ

Focare rare, la cai în urma transporturilor lungi,cu trenul sau vaporul.

recvent, pasteurelele (Pasteurella multocida) intervin ca germeni de
sociaţie în influenţă, pleuropneumonia infecţioasă, etc.
Evoluează acut, septicemic – febră, colici, dispnee, jetaj seros, puls
ccelerat, diaree.
La necropsie – balonarea cadavrelor, cianoza şi congestia
mucoaselor, edeme şi congestii pulmonare, echimoze pe epicard şi endocard,
egenerarea muşchiului cardiac.