Stoica Iordana, grupa 819B

Diagnosticul diferențial în tulburările digestive la câine

Boala Carré/Canine distemper/pesta canină/febra catarală canină/jigodie:- este o boală infecto-contagioasă, specifică carnasierelor, caracterizată prin
sindrom febril, tulburări degestive, pulmonare, cutanate și nervoase, de intensități variabile.
Parvoviroza canină/gastroenterita hemoragică a carnasierelor:- este o boală infecțioasă și contagioasă, caracterizată prin sindrom gastrointestinal și
mortalitate ridicată.
Boala Carré Parvoviroza
Etiologie Canine Distemper Virus (CDV), gen Morbillivirus, subfamilia Parvovirus canin-2 (CPV-2), subfamilia Parvovirinae,
Paramyxovirinae, familia Paramyxoviridae familia Parvoviridae.
-genom ARN -genom: ADN
-dimensiuni 150 nm, forma sferică -dimensiuni: 20 nm, forma sferică
-se cultivă pe oul embrionat de găină, celule renale de câine și dihor -se multiplică pe culturi celulare și pe linii celulare
unde determină efect citopatic prin producerea de incluzii variate cu afinitate pentru cele cu mitoză intensă
intranucleare, intracitoplasmatice și celule stelate, aglutinează -rezistentă crescută, înglobat în fecale își păstrează
inconstant eritrocitele de găina și cobai infectivitatea mai mulți ani
-persistă în cadavre 48 de ore și 10-20 de zile în mediul extern -rezistă 15 minute la 80°C, o oră la 60°C, 24 h la
-este distrus de lumina solară, dezinfectante uzuale 56°C, 2 săptămâni la 37°C și peste 6 luni la 4°C
-sensibil la dezinfectanții uzuali

Caractere Receptivitate: canidele, mai frecvent câinii tineri (1,5-2 ani),
epidemiologice receptivitatea maximă fiind între 6-8 luni, infecția fiind favorizată și
de condițiile de întreținere, rasă, sensibilitatea individuală, infecții
anterioare
-sunt receptive și animale precum: vulpea, lupul, vidra, jderul,
bursucul, raton, nurca, dihor
Surse de infecție: animale bolnave sau trecute prin boală, jetaj,
urină, materii fecale, sânge, lichid cefalorahidian
Cale de infecție: direct și indirect, respirator, digestiv
Dinamică: epizootie
Receptivitate: canidele de toate vârstele, cele mai
sensibile fiinde cele între 6 săptămâni și 6 luni
Surse de infecție: animale bolnave care elimină
virusul prin fecale si vomismente până la 3 săptămâni
post-infecție, un gram de fecale conținând până la 10
milioane de doze infectante
Cale de infecție: bucală, nazală, intrauterin
Dinamică: enzootie

Patogeneza Virusul pătrunde în organism, ajunge în limfonodurile regionale, se Infecțiile cu parvovirus pot avea debut diferit,
replică, trece în sânge de unde ajunge la centrii nervoși și la alte miocardic sau enteric deoarece virusul necesită
 organe. Boala se poate remite sau se poate complica iar animalele
pot muri în faza de septicemie virală.
Tablou clinic Perioada de incubație: 3-7 zile
Forma supraacută/ catarală: febră intensă, catar nazal seros, sero-
mucos, catar conjunctival, stare tifică, abatere, anorexie, congestie,
uscarea botului, frisoane, moartea survine în 12-24 de ore cu
hipotermie.
Forma acută: febră, inapetență, depresie, catar oculo-nazal, vomitări
-animalele se pot remite aparent, febra revenind în câteva zile fiind
însoțită de fenomene specifice fiecărei localizari
-Localizarea pe mucoase: sindrom cataral, catar al mucoaselor căilor
respiratorii anterioare, prurit nazal, strănut, jetaj
seros>mucos>mucopurulent, apariția de cruste cenușii-gălbui pe
orificiile nazale, catar conjunctival, aspectul de ,,ochi rimelat”,
fotofobie, cheratită, panoftalmii
-Localizarea pulmonară: sindrom respirator, bronșită, laringită,
traheită, pneumonie, strănut, tuse uscată și scurtă apoi umeda și
prelungită, dispnee, pleurezie
-Localizarea digestivă: sindrom digestiv, faringită, amigdalită,
stomatită catarală, vomitări, enterită, constipație urmată de diaree,
fecale mucoase, fetide, uneori striate cu sânge, inapetență, sete
accentuată
tesuturi cu activitate mitotică ridicată, ratele mitotice
ale țesuturilor se modifică odată cu vârsta.
În primele zile după contaminare, replicarea virusului
are loc în țesutul limfoid buco-faringian, urmat de
viremie și localizare în intestin iar în ziua 10 poate fi
decelat în fecale. Când replicarea are loc în țesutul
limfatic și măduvă hematogenă are loc atrofia
timusului și leucopenia.
Animalele fac o singură formă de parvoviroză, astfel
cele cu miocardită nu fac enterită și invers.
Forma enterică: perioada de incubație de 7-14 zile,
boala debutează cu vărsaturi, inapetență și depresie.
După 24 de ore apare diareea cu fecale semi-gleroase,
gleroase, apoi apoase cu miros caracteristic fetid,
înțepator, până devin mucosanguinolente,
sanguinolente iar vomitările devin incoercibile. Apare
polidipsie, temperatura oscilantă, leucopenie, acidoză
Forma miocardică: afecteaza cațeii în primele
săptămâni de viață (4-8 săptămâni) care mor aparent
sănătoși. La cațeii de peste 8 săptămâni apare dispnee,
artitmie, puls slab, extrasistole, fibrilații ventriculare,
cianoza mucoaselor, hepatomegalie și ascită.
Forma mixtă: manifestările gastrointestinale apar
înaintea celor cardiace. Evoluția este scurtă și mortală.
 -Localizarea cutanată: sindrom cutanat, exantem pustulos, cruste

-Localizarea la aparatul urinar: sindrom urinar, albuminurie, cilindri

hialini și celule renale în urină

-Localizarea nervoasă: sindrom nervos, afebrilă, diferă în funcție de

întinderea leziunilor, mioclonii, paralizie ritmică a unui membru
posterior (,,dansul lui Saint-Guy”, coree jigodioasa), epuizare,
paralizia vezicii urinare și a rectului, paralizii ale nervolor cranieni,
crize epileptiforme,

-Localizarea plantară: boala călcâiului tare, hipercheratoza

cuzineților plantari, pielea cuzineților crapă sau se elimină complet

Forma subacută: evoluție mai îndelungată, aceleași simptome,

evoluție mai gravă datorată infecțiilor secundare

Forma cronică: animale trecute prin boala care au ramas cu diferite

tare; leziuni pulmonare, oculare, nervoase, pierderea auzului,
văzului, mirosului

Tablou Forma supraacută: leziuni septicemice, catarul mucoaselor, exsudate
anatomopatologic în cavitățile seroase
Formele acute și subacute: rinită, laringită, bronșită,
bronhopneumonie catarală, cataral-purulentă, gastrită, gastroenterită
catarală, eroziuni și ulcere ale mucoasei gastrice
Histopatologic: incluzii oxifile, caracteristice, intranucleare,
intracitoplasmatice, extracelulare în țesuturi și organe cunoscute sub
denumirea de corpusculii Lentz-Sinigaglia (diametru de 7-10
microni, omogene sau vaculare)
În forma enterică: cadavrul este deshidratat, palid,
ansele intestinale sunt congestionate. În intestin
lipsește conțintul, mucoasa este galben-verzuie,
plăcile Payer necrozate smși hemoragice. Mucoasa
intestinală poate fi acoperită cu fibrină, stomacul
poate prezenta leziuni hemoragice difuze.
Limfonodurile mezenterice sunt mărite și hemoragice,
splina este mărită și prezintă hemoragii.
În forma miocardică: edem pulmonar, lichid spumos
în trahee, cordul este dilatat, palid, marmorat sau cu
dungi alburii, sunt prezente lichide în cavități,
hiperemie hepatică de stază, edemul vezicii biliare.
 Histopatologic: mucoasa intestinală necrozată,
vilozitați scurtate, hiperemie și hemoragii în
submucoasă, în miocard se observă leziuni de
miocardită, necroze fasciculare, infiltrație cu
monocite și histiocite, infiltrații limfogliale în
substanța alba de la baza emisferelor și a cerebelului
(la cațeii de 4-6 săptămâni).

Diagnostic Diagnostic ușor de stabilit clinic.
Izolarea virusului pe embrioni de găină și celule renale și testiculare
de câine și dihor.
Evidențierea virusului prin imunofluorescență directă, virus
neutralizare și ELISA.
Proba biologică se face pe caței, dihor sau nevăstuică.
Diagnostic diferențial: -hepatita contagioasă (predomină semnele
hepatice și gastrointestinale)
-turbarea (lipsa fenomenelor catarale și cutanate)
-boala lui Aujeszky (se face bioproba pe iepure, prezintă prurit)
-leptospiroza (icter)
-epilepsia
-ascaridioza (abdomen balonat, colici)
-parvoviroza (materii fecale lichide, sanguinolente, fetide)
Diagnosticabil ușor pe baza semnelor clinice și
anatomopatologice. Confirmarea se face prin teste
rapide serologice ,,enteroparvotest” , seroneutralizare,
hemoliza radială, imunoflorescență indirectă,
imunodifuzie, contraimunoelectroforeză, kit-uri
rapide pe principiul ELISA si reacția de aglutninare a
latexului, imunocromatografie.
Izolarea virusului se face pe culturi celulare din celule
renale de câine și pisică, celule pulmonare de pisică și
nurcă, celule fetale din splina de bovină. Se vor
observa la colorare incluzii specifice intranucleare.
Diagnostic diferențial: -boala lui Carré (evoluează cu
catar oculo-nazal și manifestări respiratorii)
-enterita cu coronavirus (lipsește leucopenia, fecale
nehemoragice)
-leptospiroza
-gastroenterita alimentară (apiretică)
-piroplasmoza
-intoxicații

Profilaxie specifică Vaccin viu ,,Nobivac Puppy DP” vaccin contra parvovirozei si
,,Disterom-C”- de la 2 luni cu rapel peste 2-4 săptamâni bolii Carre, la 5-6 săptamâni
,,Trivalent CHP”- de la 2 luni, cu rapel anual ,,Parvoromvac” monovalent, viu, la 45 de zile cu
,,Enduracell-D A2L” rapel peste 14-21 de zile, apoi anual
,,Nobivac Parvo-C” atenuat, 1 ml la 4-6 săptămâni,
s.c.

Combatere Se izolează animalul bolnav de alte animale receptive și se
dezinfectează adăposturile.
Specific, se administrează ser hiperimun, parenteral 20-50 ml, 2-3
zile.
Stagloban-imunoglobuline 0,4 ml/kg s.c. , i.m.
Rehidratare cu soluții perfuzabile Duphlyte 10ml/kg/zi, glucoză 5%,
sol Ringer, ser, vitamina C,
solvocilin uleios 1,5 mg/kg, i.m. , cloramfenicol 0,03-0.05 g/kg,
complexul de vitamine B, tonice, trofice și stimulente, AD3E
1ml/10kg/zi,
Tratament local: instilații nazale cu sulfacetamidă, instilații oculare
cu proculin, vitamina A, unguente si pulberi antibiotice pe leziunile
cutanate și plantare
Igienodietetic: supe, ceai, lapte, carne
,,Trivalent-CHP” viu, contra bolii Carre, hepatitei
canine și parvovirozei, de la vârsta de 2 luni (idem
,,Tetravalent” care este și contra leptospirozei)
,,Enduracell CPV”
Combaterea deshidratării
Solutie perfuzabila: Duphalyte 10ml/kg/24 h, Glucoză
5% , Sol Ringer , ser, vitamina C
Combaterea infecțiilor secundare
Amoxicilină 1ml/10kg s.c. /48 h, Lincospectin
1ml/5kg i.m. , AD3E 1ml/10kg/24 h –reepitelizare,
Cerenia-1ml/10kg/24h sau Metoclopramid-
combaterea vomei, Etamsilat, vitamina K- combaterea
hemoragiilor, NoSpa, Scobutil
Tratamentul se prelungeste de la 2-3 zile până la o
săptămâna și se opreste administrarea parenterala
atunci când animalul se hrănește singur.
Igienodietetic: ceai, orez, carne, legume
Cadavrele se distrug iar animalele sănătoase din
efectiv se vaccinează de necesitate.