Stoica Iordana, grupa 819B

Diagnosticul diferențial în tulburările respiratorii la ovine

Pasteureloza septicemică/bronhopneumonia pasteurelică:- este o boală infecțioasă ce afectează mai frecvent tineretul decât animalele adulte, manifestată
clinic prin febră, jetaj, dispnee, depresiune, bronhopneumonie serofibrinoasă si pleurite.
Pneumonia pasteurelică/pneumonia enzootică:- este o boală infecțioasa acuta a oilor, caracterizată prin tulburări respiratorii și moarte rapidă
Pneumonia progresivă (Maedi-Visna)/pneumonie interstițială/pneumonia tipică/boala de Montana:- este o boală infecțioasă a ovinelor și caprinelor,
caracterizată prin tulburări respiratorii (Maedi este o pneumonie interstițială progresivă) și nervoase (Visna este o meningo-leuco-encefalită) ce se instalează
lent, progresiv, ducând la slăbire și moarte.

Pasteureloza septicemică Pneumonia pasteurelică Pneumonia progresivă

Etiologie Pasteurella haemolytica biotip T
(Pasteurella trehalosi)
Din leziuni se pot izola și Pasteurella
multocida, Chlamydia spp.
Pasteurella haemolytica biotip A,
biofit în cavitatea naso-faringiană la
ovine. Biotipul A determină și
mamita gangrenoasă (Blue Bag) la
ovinele în lactație.
Virusul Maedi-Visna, familia
Retroviridae, genul Lentivirus.
-genom: ARN
-dimensiuni 90-100 nm, formă
globulară,
-are proprietatea de a rămâne
integrat în genomul celulei gazda
sub formă de provirus
-are tropism pentru sistemul
mononuclear macrofagic și mai
ales pentru macrofagele pulmonare
și celule dendritice prezentatoare
de antigen
-se cultivă pe celule din plexul
coroid, pulmon, glanda mamară,
țesut sinovial unde formează
sinciții
-sensibil la căldura, pH sub 4,
formol, eter, cloroform, tripsină

Caractere epidemiologice Receptivitate: oile de toate vârstele Receptivitate: oile de toate vârstele, Receptivitate: oi adulte (3-5 ani),
dar cei mai receptivi sunt mieii după mai frecvent mieii sugari sau recent miei proveniți din mame bolnave
înțărcare înțărcați.
 Surse de infecție: oi adulte, alte
mamifere sau păsări purtătoare, oi cu
mamită pasteurelică
Cale de infecție: aerogenă, orală
Factori favorizanți: condiții
zooigienice necorespunzătoare,
parazitism, transporturi lungi
Dinamică: enzootie
Morbiditate: până la 50%
Mortalitate: maxim 10%
Patogeneză
Tablou clinic Forma septicemică acută: frecventă
la miei, debut febril (40-41,5°C)
tulburări generale grave, moarte
rapidă, dispnee, jetaj, salivație, tuse,
edeme în zona submandibulară,
atitudine rigidă. Evoluție de 5-7 zile
terminată prin moarte sau trecerea în
forma subacută-cronică.
Forma respiratorie subacută-cronică:
la tineret și oi adulte evoluează ca o
pneumonie benignă, cu dispnee,
tuse, jetaj mucopurulent, inapetență,
pozitie rigidă. Boala se mai poate
manifesta prin artrite exsudative,
edeme declive, mamite, căderea
Surse de infecție: oi adulte, bovine
bolnave purtătoare, oi provenite din
turme unde boala evoluează
enzootic.
Factori favorizanți: igiena
necorespunzătoare, transporturi
lungi, alimentație săracă, schimbări
bruște de temperatură, ploi reci.
Forma acută: febră, anorexie,
tahipnee, tahicardie, jetaj, salivație
abundentă, stare depresivă, privire
fixă, atitudine rigidă, mucoase
cianotice, edem cald în regiunea
gloso-faringienă. Evoluția este de 2-
3 zile terminată prin moarte.
Forma subacută pulmonară: se
asociază cu infestațiile parazitare, se făta miei debili. Se mai constată
manifestă prin tuse, jetaj, scurgeri
oculare mucopurulente, cașexie.
Evoluția este lungă și se termină prin lapte.
trecerea în forma cronică.
Surse de infecție: animale
purtătoare, sânge, spermă, ovule,
embrioni.
Cale de infecție: respiratorie
Dinamică: enzootie
Morbiditate: 2-4%
Pătruns în organism, virusul se
replică în interstițiul pulmonar și în
celulele SNC => proliferarea
componentelor pulmonilor,
encefalomielită demielinizantă,
hiperplazie limfonodară regională.
În cazul formei ,,maedi” evoluează
cronic prin fibroză pulmonară.
Perioada de incubație: 9-14 luni
până la 2-3 ani
Forma respiratorie (maedi):
evoluează lent, se caracterizează
prin slăbire progresivă, apatie,
cifoză, tahipnee, murmur vezicular
înăsprit, tahicardie, jetaj
seromucos. Oile pot avorta sau pot
artrite carpiene, mamită cronică
indurată, scaderea producției de
Forma nervoasă (visna): tulburări
locomotorii, poziții anormale ale
 lânii, avorturi, tulburări digestive.
Evoluție de câteva săptămâni
terminată fie prin moarte, fie prin
vindecare (animalele rămân totuși
tarate).
Tablou anatomopatologic Forma acută: leziuni toxico-
septicemice, pneumonie lobară în
lobii apicali și cardiaci, focare
galbene de necroză în ficat,
inflamația hemoragică a nucoasei
abomasale, hemoragii pe seroase.
Forma subacută-cronică: cașexie,
bronhopneumonie fibrino-necrotică,
mamite fibroase, purulente, abcese
reci, embolii în ficat, splină,
suprarenale.
Forma cronică: edeme declive,
căderea lânii, artrite, diaree, avort.
Animalele fie mor de epuizare, fie se
vindecă dar rămân cu tare.
Se observă leziuni congestiv-
hemoragice în țesutul conjunctiv
subcutanat, muscular și pe seroase.
Limfonodurile sunt mărite în volum
și hemoragice.
Se mai întâlnesc: faringită necrotică,
congestie pulmonară, infarcte
pulmonare, focare necrotice cenușii-
gălbui înconjurate de un inel roșiatic
în ficat.
În formele evolutive lente, leziunile
pulmonare au caracter fibros iar în
organe apar procese distrofice.
capului, tremurături, ataxia trenului
posterior, pareze, paralizii, slăbire,
epuizare, se termină de obicei prin
moarte.
Hematologic: leucocitoză,
limfocitoză, monocitoză
Forma respiratorie: la debutul bolii
pulmonii pot fi lipsiți de leziuni,
devenind în timp grei și destinși, de
consistență buretoasă, decolorați
sau marmorați cu cenușiu și brun.
Limfonoduri hiperplaziate, cenușii,
cu aspect slăninos pe secțiune.
Histologic: hiperemie, îngroșarea
septurilor interalveolare, infiltrare
cu mononucleare, fibroblaste, fibre
de colagen, hiperplazia epiteliului
alveolar, lucru ce va duce la
dispariția alveolelor. Epiteliul
bronhic prezintă ,,moțuri”
intraluminale cu aspect
pseudomembranos. În macrofagele
alveolare se pot observa incluzii
intranucleare și intracitoplasmatice
sferice.
Forma nervoasă: leziuni
predominant microscopice precum
infiltrația cu limfocite și plasmocite
a sistemului nervos central și
apariției unei reacții vasculare cu
proliferarea celulelor gliale,
demielinizare.
Diagnostic Examen bacterioscopic din pulmon,
ficat, măduvă osoasă și evidențierea
pasteurelelor.
Proba biologică pe șoarece cu
testarea patogenității tulpinii.
Diagnostic diferențial față de: -
antrax
-dizenterie
-enterotoxiemie anaerobă
-streptococia, la miei
-parazitoze
Se diferențiază prin examene de
laborator cu punerea în evidență a
bacteriei sau parazitului.
Profilaxie specifică
Combatere Izolarea și tratarea oilor bolnave. Se
utilizează tretracicline și penicilină
i.m. sau i.p.
Se va instaura regim igieno-dietetic
și vaccinarea de necesitate cu vaccin
antipasteurelic polivalent sau cu
autovaccin inactivat.
Din sângele oilor febrile se fac
însămânțări pe medii de cultură
uzuale și pe medii cu ser și sânge de
oaie 5% pentru a se izola Manheimia
haemolytica.
Deoarece în focar pot fi prezente
serotipuri A distincte antigenic (12
la număr) , vaccinul trebuie să
corespundă serotipului din focar
pentru a fi eficient.
Ser antipasteurelic mixt (P.
Multocida și M. Haemolytica) în
doză de 0,6 ml/kg, i.m. , doză unică,
asociat cu antibiotice: spectam 1
ml/5kg , propamicină 10 000
U.I./kg, 3-5 zile.
Se vor îmbunătăți condițiile de
adăpostire și furajare.
Evidențierea anticorpilor serici:
imunodifuzie în gel de agar,
ELISA, imunofluorescență
indirectă, amplificare genică.
Izolarea virusului: culturi celulare
de oaie, mai ales din plexul coroid
Evidențierea virusului: microscopie
electronică, imunocolorare
Diagnostic diferențial fată de:
-scrapie (prezintă prurit)
-adenomatoza pulmonară
(pulmonul este o masă scleroasă,
dură)
-listerioză, cenuroză, oestroză,
turbarea, necroza corticocerebrală,
botulism, enterotoxiemie (pentru
forma nervoasă)
Supraveghere activă prin examen
serologic la ovinele peste 12 luni.
Boala notificabilă si carantinabilă.
Animalele pozitive se elimină din
efectiv și de la reproducție.
În focar se recomandă examen
serologic la fiecare 6 luni și se vor
aplica dezinfectii riguroase.