Stoica Iordana, grupa 819B
Diagnosticul diferențial în mamitele infecțioase ale oilor
Agalaxia contagioasă a oilor și caprelor-boală infecto-contagioasă, specifică oilor și caprelor, caracterizată prin procese inflamatorii cu localizări mamare,
articulare și oculare
Mamita gangrenoasă-boală infecțioasă a oilor și caprelor în lactație, caracterizată prin tulburări generale grave și modificări cantitative și calitative ale
laptelui consecutiv necrozei glandei mamare
Mamita purulentă-boală infecțioasă ce afectează oile în lactație, caracterizată prin inflamația specifică, cu aspect purulent, a glandei mamare
Agalaxia contagiasă a oilor și
caprelor (răsfugul alb)
Etiologie Mycoplasma agalactiae
Caractere epidemiologice Receptivitate: femelele în lactație
sunt cele mai receptive; masculii și
femelele sterpe sunt puțin receptive
Surse de infecție: animalele bolnave
care elimină germenii prin lapte,
fecale, urină, secreții oculare și
genitale (laptele poate rămâne
infectant până la 2 ani de la
vindecare)
Cale de infecție: ascendent prin
canalul papilar, digestiv, respirator,
conjunctival, cutanat
Evoluție: enzootică sau epizootică
staționară
Morbiditate: de la 50-60% până la
100% din efectiv
Patogeneză Germentul pătrunde în organism și
se fixează în organele pentru care
are afinitate: glanda mamară, ochi,
Mamita gangrenoasă (răsfugul Mamita purulentă (mamita
negru, mamita stafilococică) pasteurelică, mamita Damman-
Freese, mamita dură)
Staphylococcus aureus Mannheimia haemolytica
Receptivitate: oile și caprele în Receptivitate: oile în lactație
lactație, maximul receptivității fiind Cale de infecție: ascendent prin
în luna a 2-a de lactație; canalul galactofor sau prin soluțiile
Surse de infecție: adăpost, furaje, de continuitate de la nivelul pielii
așternut, mâinile mulgătorilor, Evoluție: sporadică sau enzootică
aparatele de muls, vegetație
Cale de infecție: ascendent prin
soluțiile de continuitate de la nivelul
pielii mamelei sau prin canalul
papilar
Evoluție: sporadică sau enzootică
Favorizat de un factor traumatic,
germenul pătrunde și difuzează în
țesutul mamar (cu ajutorul
 articulații, unde se va multiplica hialuronidazei), se multiplică și își
producând iritații și inflamația de tip exercită efectele nocive prin
exsudativ a tesutului, care nu se va virulență și toxicitate, având efect
modifica din punct de vedere piogen și necrozant.
anatomic, ci doar funcțional
Infecțiile bacteriene asociate pot
produce complicații de tip supurativ-
necrotic.
Animalele trecute prin boală devin
puțin receptive la o nouă infecție.

Tablou clinic Perioada de incubație: 4-7 zile Perioada de incubație: 24-36 ore Forma acută: mamita cataral-
purulentă care afectează una din
Forma acută: rară, sindrom febril, Forma supraacută: inflamația mamele, rar ambele. Glanda
tumefierea limfonodurilor glandei mamare, modificarea stării mamară afectată este
explorabile, schiopături, inflamatia generale-diaree, tahicardie, congestionată, tumefiată, dură și
mucoasei conjunctivale. Are o hipotermie. Moarte în 24-48 ore. sensibilă la palpare. Secreția
evoluție de 5-7 zile și se termină lactată: verzuie, floconoasă, iar
prin moarte în 15% din cazuri. Forma acută: abatere, anorexie, după 4-5 zile devine purulentă și
febră, șchiopături ale membrelor urât mirositoare. Simptomele
Forma subacută: cea mai întâlnită, posterioare, mamela afectată sau generale includ: inapetență, tristețe,
evoluează ca o mamită benignă, zone din aceasta apar tumefiate, hipertermie, cianoza mucoaselor,
afebrilă sau subfebrilă, poate afecata dureroase, calde la început, mai apoi tahicardie, tahipnee.
una sau ambele glande mamare și se devenind violacei, reci și insensibile. În turmă, pot apărea concomitent
manifestă prin congestia glandei, Secreția lactată scade și este de cazuri de pneumonie la miei.
scăderea sau oprirea secreției lactate. culoare roșie. Animalul slăbește
Caracteristicele laptelui: galben- progresiv iar zona de mamela
verzui, coagulează la fierbere, afectată suferă un proces de
vâscos, alcalin, sărat, cu un număr gangrenă uscată și se elimină fără ca
crescut de leucocite. procesul infecțios să afecteze și
mamela cealaltă.
Localizarea articulară: este întâlnită
la miei, berbeci și femele sterpe și se Formele subacută și cronică:
manifestă sub formă de artrite fenomenele generale sunt mai șterse,
închise la articulațiile carpiene și în faza finală producandu-se
tarsiene, care devin calde, tumefiate,
 dureroase și fluctuante. Vindecarea gangrena uscată a porțiunii de
survine după 2-7 săptămâni. mamela afectată.

Localizarea oculară:
cheratoconjunctivită manifestată
prin epiforă, fotofobie, opacifieri ale
corneei. Vindecarea se produce în 5-
7 zile.

Tablou anatomopatologic Leziunile diferă în funcție de
localizare: galactoforită catarală,
mamită interstițială, abcese și
scleroză mamară, artrite și
tendovaginite serofibrinoase,
conjunctivită, cheratită și
panoftalmie.
În stadiul incipient al gangrenei
mamare, parenchimul gladular este
congestionat sau hemoragic iar în
stadiul final apar leziuni necrotice.
Congestii și hemoragii sunt întâlnite
și pe mucoasa intestinală, în ficat, pe
seroase.
Limfonodurile mamare sunt
hipertrofiate și congestionate.
Inflamația parenchimului mamar-
mamită cataral-purulentă,
proliferarea tesutului conjunctiv
interstițial. Pe secțiune, din acinii
glandulari se scurge material
purulent, cremos, urât mirositor.

Diagnostic Se realizează pe baza semnelor Se realizează pe baza semnelor Se realizeazamă pe baza semnelor
clinice și se confirmă prin examen clinice și se confirmă prin examen clinice și se confirmă prin examen
bacteriologic din lapte, lichid ocular, bacteriologic; în frotiurile colorate bacterioscopic și bacteriologic din
lichid articular, însămânțarea Gram se observă gramezi de lapte recoltat steril. (Se observă
făcându-se pe medii cu ser sanguin; stafilococi. bacteriile colorate bipolar.)
examene serologice: reacția de
fixare a complementului, test
imunoenzimatic.
În teren se pot folosi teste rapide care evidențiază o patologie a glandei mamare pe baza modificărilor secreției
lactate (acidifiere, alcalinizare, numărul de celule somatice, etc).

Profilaxie specifică Vaccinuri vii atenuate și vaccinuri Anaculturi de stafilococi inactivate

inactivate (,,Agavac” în doză de
1ml, anual, doză unică)
Combatere Se va efectua izolarea animalelor
bolnave și mulgerea completă
cu formol (,,Mamivac”, s.c., 3 ml, cu
rapel la 8-12 zile, cu o lună înainte
de fătare)
Izolarea și tratarea animalelor cu Se va efectua izolarea animalelor
infuzii mamare cu penicilină. bolnave și tratarea lor cu antibiotice
urmată de tratamentul local și
general cu antibiotice precum
streptomicină, cloramfenicol și
stovarsol sodic. La nivel articular se
fac pensulații cu iod; la nivel
conjunctival se vor aplica antibiotice
sub formă de colire sau unguente
(tetraciclină).
După vindecare, animalele își vor
putea relua lactația după fătarea
următoare.
Mamela se mulge complet și se
introduc pomezi și unguente cu
antibiotic după efectuarea
antibiogramei.
Se poate exciza chirurgical zona de
mamelă afectată.
Se va institui terapia de susținere
pentru îmbunătățirea stării generale
a animalului.
pe cale generala (streptomicină,
moldamin, efitard, penicilină G)
timp de până la 14 zile.
După vindecare, din cauza gradului
crescut de afectare a glandei
mamare, animalele nu reusesc să își
reia lactația.