PASTEURELOZA SUINĂ

PASTEURELOZA  SUINĂ
(Septicemia hemoragică suină)
Definiţie:

Boală infecțioasă septicemică manifestată prin tulb. respiratorii şi 
leziuni de tip congestive şi hemoragic, edeme în diferite regiuni corporale, 
pneumonii şi pleuropneumonii fibrino‐necrotice. 

Istoric, răspîndire şi importanţă:

- 1866 – investigaţii privind etiologia infecţiei pasteurelice;

- 1887 izolarea germenului din leziunile pulmonare de la porc;
- răspândită în ţările cu crescătorii intensive, iar la noi în toate regiunile
ţării, la toate vârstele şi stări fiziologice;
- importanţă economică prin mortalitate, confiscări şi degradarea
biologică a animalelor infectate.

Etiologie:

Agentul etiologic este Pasteurella multocida, tipurile 1:A, 3:A,

1:D, 2:D şi 10:D.
Caractere epizootologice:

Receptivitate: ‐ suinele de toate varstele; 
• mai frecvent grăsunii de 25‐75 kg şi adultele din îngrăşătorii; 
• purceii la înțărcare sunt foarte sensibili;
purceii la înțărcare sunt foarte sensibili;
• sugarii se îmbolnăvesc foarte rar;

Surse de infecție: ‐ animalele bolnave şi cele trecute prin boală, purtătoar şi 
eliminatoare;
• surse endogene pe fond de stress, fie ca infecție primară, fie ca infecție 
• secundară în asociație cu alte boli (rinita atrofică, pesta, influența, boala lui 
Aujeszky);

Dinamica: ‐ evoluează ca enzootie de grajd fiind favorizată de factorii de stress 
(microclimat, zooigiena, alimentația).
 Tabloul clinic:

• Perioada de incubație 1‐3 zile, chiar până la 14 zile;
• evoluează – supraacut, acut, subacut, cronic;
• forma supraacută, septicemică, fulgerătoare cu 
moarte în 12‐24 ore, debut brusc cu febră tulb. 
respiratorii (tahipnee dispnee) edeme
respiratorii (tahipnee, dispnee), edeme 
glosofaringiene, cianoza extremităților;
• forma acută , edematoasă, mai frecventă cu febră, 
t lb
tulb. respiratorii (dispnee, tahipnee, tuse dureroasă, 
i t ii (di t hi t d ă
poziția câinelui şezând), edeme glosofaringiene şi 
cervicale sau în alte zone; după 3‐5 zile animalele 
mor prin asfixie 
i fi i
• forma subacută , pectorală sau pulmonară – febră, tulb.
respiratorii (tuse, dispnee, jetaj seromucos sau
mucopurulent,
p , striat cu sânge, g , cianoza mucoaselor
aparente), cheratoconjunctivită; după 3-8 zile se termină cu
moartea sau trec în forma cronică;
• forma cronică se manifestă cu tuse,tuse slăbire progresivă,
progresivă
apetit capricios, tahipnee, tuse chintoasă; după 3-6
săptămâni mor prin epuizare sau prin septicemie.
Tabloul anatomopatologic:
p g

• Leziuni în funcție de forma de evoluție.
• în forma supraacută  ‐ diateza hemoragică prin peteşii şi echimoze pe 
seroase, pe mucoasa digestivă şi uneori pe piele;
• în forma acută – edeme în țesutul conj. subcut. glosofaringian, cervical, 
ț p
infiltrație seroasă sau serofibrinoasă în pulmon şşi inflamație seroasă a 
ț
limfonodurilor submaxilare, retrofaringiene şi cervicale;
• în forma subacută – diateză hemoragică, bronhopneumonie fibrino‐
necrotică şi pericardită fibrinoasă; mai sunt semnalate poliartrite fibrino‐
hemoragice şi edeme gastrice;
hemoragice şi edeme gastrice;
• în forma cronică – anemie, slăbire, pneumonie crupală şi necrotică, 
sechele pulmonare, pericardite şi pleurezii fibrinoase cu sinechii.
PASTEURELOZA OVINĂ ŞI CAPRINĂ
PASTEURELOZA  OVINĂ  ŞI CAPRINĂ

• Pneumonia pasteurelică
• Mamita pasteurelică
p
 Pasteureloza septicemică

Definiţie:

Boală infecţioasă ce afectează mai ales tineretul, manifestată prin febră,

jetaj dispnee,
jetaj, dispnee depresie
depresie, bronhopneumonie serofibrinoasă şi pleurite
pleurite.
Boală rar întâlnită în focare la oi în România

Etiologie:
t o og e
Agentul etiologic este Pasteurella trehalosi (serotipurile 3,4,10 şi 15).

Caractere epizootologice:

Receptivitate: ovinele de toate vârstele, mai frecvent la miei după

înţărcare.
Surse de infecţie: oile adulte bolnave şi aparent sănătoase
sănătoase, dar
purtătoare.
Căi de infecţie: respiratorie şi digestivă, favorizată de factorii de stres.
Dinamica: enzootii de adăpost în sezoanele reci şi umede; morbiditatea
până la 50%, iar mortalitatea până la 10%.
Tabloul clinic:
Se distinge o formă septicemică acută şi o formă respiratorie,
respiratorie
subacută-cronică.

• Forma septicemică acută,

acută frecv.
frecv la miei: febră (40‐
41,50C), tulb.generale gravă şi moarte rapidă, sau
febră însoțită de respirație dispneică, jetaj, tuse,
edeme timp de 5‐75 7 zile.
zile Animalele se remit,
remit trec în
forma subacută‐cronică sau mor.
• Forma respiratorie subacută‐cronică la tineret şi oile
adulte – pneumonie benignă, dispnee, tuse, jetaj
mucopurulent, inapetență, poziție rigidă, artrite
exsudative,, edeme declive,, mamite,, căderea lânii,,
avorturi şi tulb. digestive. Evoluează câteva
săptămâni şi se vindecă rămânând tarate, sau mor.
Tabloul anatomopatologic:

• În forma acută – leziuni toxico‐septice, pneumonie lobară în lobii 
apicali şi cardiaci; focare de necroza în ficat, inflamația hemoragică a 
mucoasei abomasale, seroase peritoneale şi toracice.
• În forma subacută‐cronică – cadavrul caşectic, bronhopneumonie 
În forma subacută‐cronică cadavrul caşectic bronhopneumonie
fibrino‐necrotică, mamite fibrinoase purulente şi abcese reci.
 PNEUMONIA PASTEURELICĂ
(Pneumonia enzootică)

Definiţie:

Boală infecţioasă acută a oilor

oilor, caracterizată prin tulb
tulb. respiratorii şi
moarte rapidă. Este frecventă în Anglia, USA, Olanda şi Noua Zeelandă.

Etiologie:
t o og e

- Pasteurella haemolytica biotipul A (Mannheimia haemolytica),

serotipul A2 biofit al cavităţii naso-faringiene la ovine .

Caractere epizootologice:

Receptivitate – oile de toate varstele, mai frecvent la mieii sugari şi la cei

după înţărcare.
Surse de infecţie – oile adulte purtătoare, chiar şi bovinele bolnave; este
condiţionată de factori de stres (factori de mediu, de zooigienă şi alimentaţie).
Dinamica – enzootie cu difuzibilitate în focar
focar.
 Tabloul clinic:

Boala evoluează acut, subacut şi cronic

• Forma acută – debut brusc, febră 40 – 41,50C, anorexie, 

tahipnee, tahicardie, dispnee respiratorie, jetaj, privire fixă, 
rigidă. Mucoasele congestionate, cianotice, un edem în 
regiunea glosofaringiană cu tendință de extindere. După 2‐3 
zile animalele mor.
• Forma subacută, pulmonară – evol. cu tulb. respiratorii , tuse, 
jetaj mucopurulent, conjunctivită mucopurulentă. Animalul
jetaj mucopurulent, conjunctivită mucopurulentă. Animalul 
slăbeşte şi după o evol. mai lungă decât în f. acută, moare sau 
trece în f. cronică.
• Forma cronică –
Forma cronică edeme declive, căderea lânii, artrite, diaree şi 
edeme declive căderea lânii artrite diaree şi
avorturi. Animalele care se vindecă rămân tarate.
 Tabloul anatomopatologic:

• În formele acute – leziuni congestive şi hemoragice

în țesutul conj. subcutanat şi intramuscular, pe
seroase, mezenter şi epicard.
Limfonodurile mezenterice sunt mărite în volum şi
hemoragice; faringita necrotică, congestii pulmonare,
focare necrotice în ficat.
• În formele subacute – cronice leziunile pulmonare
au caracter fibrinos,
fb h
hiperplazia
l l f
limfonodurilor
d l
mediastinale, distrofii în organe.
 MAMITA PASTEURELICĂ
(Mamita Damman-Freese)
Damman Freese)

Definiţie:

-boală infecţioasă ce afectează oile în lactaţie, caracterizată prin inflamaţia

specifică cu aspect purulent al glandei mamare şi secreţiei lactate

Etiologie:
t o og e

Pasteurella haemolytica biotipul A - (Mannheimia haemolytica) –

tulpinile foarte patogene produc mamite.

Caractere epizootologice:

Boala afectează oile în lactaţie primipare şi multipare.

Infecţia se produce prin canalul galactofor sau prin soluţiile de
contiguitate ale pielii glandei mamare.
Are caracter sporadic sau enzootic .
Tabloul clinic:

Boala evoluează acut – sensibilitatea glandei mamare,

animalele se deplasează greu, cu membrele depărtate, inapetenţă,
hi t
hipertermie,
i cianoza
i mucoaselor,
l puls
l şii respiraţie
i ţi accelerate.
l t
Secreţia lactată este modificată – ca o serozitate verzuie cu aspect
floconos.

Tabloul anatomopatologic:

- Mamita cataral-purulentă – glanda mamară

congestionată, tumefiată, dură, sensibilă, proliferarea ţesutului conj.
I t tiţi l Din
Interstiţial. Di acinii
i ii glandulari
l d l i se scurge un material t i l purulent,
l t
cremos, urât mirositor.
 PASTEURELOZA SISTEMICĂ

Boala apare toamna şi afectează tineretul ovin de 6-10 luni.

Este produsă de biotipul T de Pasteurella haemolytica (trehalosi).
Clinic, nu sunt semne caracteristice: jetaj, dispnee, decubit.
L i il suntt de
Leziunile d enterită
t ită şii edem
d pulmonar,
l f
focare necrotice
ti pe mucoasa
digestivă şi pe ficat. Rinichii degeneraţi, cu consistenţă flască.

PASTEURELOZA ECVINĂ

Focare rare, la cai în urma transporturilor

p lungi,cu
g trenul sau vaporul.
p
Frecvent, pasteurelele (Pasteurella multocida) intervin ca germeni de
asociaţie în influenţă, pleuropneumonia infecţioasă, etc.
Evoluează acut, septicemic – febră, colici, dispnee, jetaj seros, puls
accelerat diaree.
accelerat, diaree
La necropsie – balonarea cadavrelor, cianoza şi congestia
mucoaselor, edemeşi congestii pulmonare, echimoze pe epicard şi endocard,
degenerarea muşchiului cardiac.