Holera aviara

•UHACI ELENA
•FACULTATEA DE BIOTEHNOLOGII
•ANUL 4 - BMV
 Definitie, etiologie
 Pasteureloza (holera) aviara este o boala septicemica
grava ce afecteaza pasarile domestice, salbatice si de
agrement, producand enzootii si epizootii.
 Boala raspandita pe toata suprafata globului, cu o
incidenta mai mare in zonele calde si temperate.
 Este produsa de Pasteurella multocida, subsp.
multocida,,septica si gallicida.
 Celelalte specii ale genului Pasteurella (gallinarum,
haemolytica) se izoleaza uneori din afectiuni
respiratorii, septicemice si genitourinare la puii de
gaina, rata, curca si alte specii, dar infectiile produse de
acestea nu se aseamana anatomo-clinic cu holera
aviara si nu produc pierderi economice importante.
 Epidemiologie
 Infectia naturala poate afecta toate speciile de pasari
domestice si salbatice.
 Receptivitate crescuta: gastele,ratele, curcile si bibilicile in
varsta de peste 2 luni.
 Susceptibilitatea masculilor si a palmipedelor pare a fi mai
mare decat a altor pasari.
 Surse principale de infectie:
- Pasarile bolnave elimina pasteurele prin secretii si excretii;
- Pasarile sanatoase, purtatoare si eliminatoare de lunga
durata;
- Pasarile salbatice – contribuie la raspandirea holerei;
- Cadavrele pasarilor moarte de holera, resturi de abator
insuficient sterilizate;
- Mamifere purtatoare de pasteurele de tip aviar (porci, iepuri)
 Surse secundare : furajele contaminate, apa (inclusiv balti,
iazuri), adaposturi, padocuri.
 Epidemiologie
 Cai de contaminare : respiratorie, digestiva,
transcutanata
 Factori favorizanti: sexul, varsta (puii pana la varsta de
2-3 luni sunt rezistenti),
 conditiile zooigienice: frigul, umezeala, schimbarile
bruste de temperatura, microclimatul deficitar, furajarea
necorespunzatoare
 stresul legat de vaccinari, transport, etc.
 stresul de indopare, administrarea hormonilor steroizi,
 In functie de patogenitatea tulpinilor infectante si de
receptivitatea pasarilor, se pot intalni epizootii de tip
exploziv, cu morbiditate si mortalitate de pana la 80-
100%, sau focare endemice cu mortalitate de numai 10-
30%, dar cu caracter trenant.
 Tablou clinic
 Perioada de incubatie = 1-4 zile.
 Forma supraacuta, septicemica (fulgeratoare,
apoplectica hipertoxica) – debuteaza cu febra (43-44⁰C),
somnolenta, cianoza crestei si barbitelor;
 Pasarile stau retrase, ghemuite, cu aripile lasate, se
deplaseaza greu
 Prezinta anorexie, polidipsie, indigestie ingluviala, din cioc
si din nari se scurge un lichid spumos, cu particule
alimentare, urat mirositor.
 Respiratia este accelerata, dispneica si zgomotoasa.
 Pasarile cad in decubit, prezinta cateva convulsii si mor
in cateva minute sau ore de la debut, in 100% din cazuri.
 De cele mai multe ori, pasarile sunt gasite moarte fara sa
se fi observat semne clinice de boala.
 Aceasta forma este mai frecventa la palmipede.
 Dispnee  Secretie cu aspect filant la
nivelul ciocului
  Cianoza crestelor si barbitelor  Leziuni hemoragice in intestin

 Pulmon (curcan infectat cu P.multocida) –

pneumonie, exsudat fibrinos pe suprafata
pleurala.
 Tablou clinic
 Forma acuta – cea mai des intalnita.
 Debuteaza cu abatere, somnolenta, inapetenta, polidipsie.
 Pasarile prezinta creasta si barbitele sunt cinaotice, temperatura creste
pana la 43⁰C;
 Pasarile bolnave au perioade de remisie aparenta, urmate de agravarea
semnelor clinice.
 Prezinta tulburari digestive – indigestie ingluviala (masele alimentare pot
fi regurgitate, amestecate cu un lichid filant), diaree spumoasa cenusie-
verzuie, ulterior hemoragica cu fragmente de mucoasa intestinala
necrozata de culoare alb-cenusie;
 Respiratia este accelerata si zgomotoasa, datorita prezentei unui mucus
vascos in caile respiratorii;
 Pasarile slabesc, nu se mai pot ridica, prezinta spasme si convulsii.
 Moartea survine in 12 ore, cel mult 3 zile de la debut, in 90-95% din
cazuri. Este precedata de cateva miscari convulsive si un tipat scurt.
 Pasarile care supravietuiesc raman cu diaree care persista mai multe
saptamani, ducand la cahexie.
 Terminarea bolii poate fi moartea sau trecerea in forma cronica.
  Ficat marit in volum  Peritonita vitelina asociata rupturii
foliculilor ovarieni

 Hepatita necrotica miliara

 Hiperemia foliculilor ovarieni
 Hemoragii in mucoasa intestinala

 Congestie si hemoragii in lumenul

intestinal
 Tablou clinic
 Formele subacuta si cronica –
evolutie mai lenta;
 Anemie, diaree, slabire progresiva, apetit
capricios.
 Infiltratie celulara in camera anterioara
a globului ocular

 Edemul
barbitelor

 Torticolis
 Diagnostic
 Este usor de stabilit in focarele cu forme tipice de boala
(supraacute si acute), pe baza datelor epizootologice si
anatomoclinice : boala enzootica, relativ sezoniera, cu izbucnire
spontana, comuna mai multor specii, afectand de preferinta
adultele.
 Confirmarea se face prin examene bacterioscopice,
bacteriologice, bioproba pe gaini.
 Se realizeaza frotiuri din ficat sau lichid din cavitatea pericardica,
colorate cu albastru de metilen, in care pasteurelele se pun usor
in evidenta.
 Insamantarile pe medii uzuale, efectuate din maduva unui os lung
sau din ficat, permit obtinerea de culturi pure, care se identifica
apoi prin procedee biochimice.
 Bioproba – pe soarece si pasari – tulpinile izolate omoara
constant animalul de experienta la titruri ridicate.
 Profilaxie, combatere
 Profilaxie nespecifica: respectarea
conditiilor de microclimat, achizitionarea de
pasari din unitati indemne, carantina
profilactica, urmarirea permanenta si
sistematica a starii sanitar-veterinare a
efectivelor
 Profilaxie specifica – vaccinarea cu tulpini
izolate din focar in zona de supraveghere
sanitar-veterinara sau cu tulpini PMCU
(inactivate si adjuvantate – asigura o
imunitate de pana la 45%).
Bibliografie
 Tudor Perianu – “Tratat de boli infectioase ale animalelor –
Bacterioze”, editura Universitas XXI, Iasi, 2011
 I. Bercea, Al. Mardari, R. Moga Manzat, M. Pop, A. Popoviciu –
“Boli infectioase ale animalelor”, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti;
 V. Volintir – “Boli infectioase ale animalelor domestice”,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;
 Radu Moga Manzat – “Boli infectioase ale animalelor –
Bacterioze”, Editura Brumar
 https://www.lumeasatului.ro/stiri-agricultura/zootehnie-
medicina-veterinara/3701-holera-aviara.html