Scroafele imunizate cu vaccinuri inactivate transmit virusul transplacentar. Purceii infectati transplacentar excreta virusul timp de 2-11 luni. Calea de transmitere este conjunctivala, respiratorie, digestiva, inoculare. Patogeneza: virusul are tropism pentru endotelii (elemente tisulare ale sistemului reticular, patrunde prin mucoasa cailor respiratorii anterioare, de aici ajunge in tonsile unde se multiplica pentru prima oara, apoi ajung in limfonodulii cervical, patrund in limfocit si de aici in circulatia sangvina (viremie) prin limfocite mobile ajungand in toti limfonodulii superficiali, viscerali, maduva osoasa, tesut limfoid diseminat in peretele intestinal (GALT), alte mucoase. Placile peyer exprima in mod constant interactiunea cu virusul. Dupa 4-5 zile postinfectie, virusul este prezent in toate tesuturile (organe parenchimatoase, epiteliale) motiv pentru care finalitatea bolii este moartea. Evolutia este acuta cu sindrom febril, semne generale, inflamatii hemoragico-necrotice. Statusul imun este influentat si de durata, gravitatea formelor clinice care sunt totusi mortale: evolutiile subacute, cronice, atipice, asimptomatice care asigura portajul (excretia de tulpini salbatice si status imun modificat, poseda protectie, nu fac viremie, virusul ramane cantonat la nivelul GALT, epiteliul glandelor salivare, epiteliul renal si a oricaror alte teritorii care raman in afara actiunii efectivelor imunizate). Porcii excretori supravietuiesc un timp considerabil. La nivelul formatiunilor limfoide se constata distructii, apar inflamatii oportuniste, intercurente. Dpdv clinic, lezional apare sindrom specific actiunii microbului suprapus ce mascheaza actiunea virusului: respirator cu jetaj, stranut si digestiv adica disree, constipatie, voma cu continut bilos, sau evolutie nervoasa cu convulsii si moarte. Formele cronice: evolueaza cu anorexie, depresie, hipretermie, leucopenie (diateza hemoragica), urmata de o aparenta remisie. Limfopenia este reprezentata de injumatatirea formulei leucocitare. Tablou lezional: forma supraacuta se caracterizeaza prin diateza hemoragica, petesii, eritem cutanat, congestie a organelor, tumefactie in limfocentri. Forma acuta se manifesta prin dermatita hemoragica pe seroase si mucoase, limfonodita hemoragica periferica (aspect marmorat) sau totala. In splina apar infarcte rosii marginale si albe; nefrozonefrita hemoragica la nivel cortical; toti limfonodulii sunt mariti in volum mustosi pe sectiune cu hemoragii in corticala. Forma pulmonara este caracterizata prin leziuni congestiv hemoragice / crupale, diateza pe seroase si in cavitatea toracica. Constant se observa hiperplazia formatiunilor imfoide. In SNC, meningoencefalita nepurulenta si la nivelul tubului digestiv apar: ulceratii pe valul palatin ,limba, amigdale, faringe, glota, esofag. In forma subacuta sunt prezente leziuni hemoragice mascate de infectii bacteriene (salmonela) rezultand tiflite si colite fibrino-necrotice nodulare ( butoni pestosi). La nivel pulmonar Pasteurellele (nepatogene) dau pneumonii si pleurite fibrino-necrotice respectiv exsudativ fibrinoasa. In regiunea abdominala, pe fata interna a coapselor si la extremitatea inferioara a membrelor sub se observa dermatita, diateze hemoragice pe seroase, mucoase,. limfonodita hemoragica localizata periferic. Prognostic: animalele sunt moarte in sapte zile de la debutul bolii.
Tablou clinic evolutia poate fi supraacuta 3-7 zile/ cronica /atipica. Boala evolueaza cu hipertermie, 41- 42 0C conjuctivita, edemul furoului, abatere, anorexie, limfopenie. Pe suprafata pielii sunt prezente leziuni cutanate rosii-violacee care nu dispar la compresiune (duc la hemoragii cutanate), dermatite hemoragice abdominale, pe fata interna a coapsei, extremitatile membrelor anterioare; necroza tesutului cutanat duce la dermatita hemoragico-necrotica. In functie de durata supravietuirii se formuleaza si prognosticul. De regula animalul moare intr-un interval de maxim o saptamana; cu cat evolutia este mai scurta, cu atat apar doar tulburari circulatorii. In forma acuta sunt prezenta sindroamele: nervos, respirator si digestiv ceea ce duce la formularea teoriei ca pesta porcina clasica este o boala polimorfa ca exprimare clinica (pareze, paralizii tip polioencefalomielitic; voma, diaree, jetaj, stranut, tuse, dispnee; constant este sindromul febril, cutanat si nervos). Confirmarea diagnosticului: sse face prin biopraba pe purcei nevaccinati (porci santinela), prin examen virusologic si serologic; IF. Sternul nedeschis reprezinta material patologic. 1. anticorpi fluorescenti 2. identificare direct pe sectiunea de tesuturi (tonsile, limfonoduri, splina). Profilaxie: specifica: vaccinare cu tulpina C (cel vivac). Prima vaccinare la 55-60 de zile, a doua vaccinare la 120 de zile, rapel la indivizii tarati la 90 de zile. In Romania vaccinarea este interzisa in unele regiuni dar se executa supravegherea clinica si distrugerea prin asanarea focarelor. Ca imunoprofilaxie, in alte regiuni se foloseste vaccinul viu si examenul serologic. Exista regiuni ca Salaj, Bihor, Arad, Timisoara unde in ferme si colectivitati de animale se folosesc vaccinuri deletate. Vaccinarea rezervorului silvatic se face cu vaccinuri administrate in oua embrionate. Este interzisa serumizarea si serovirulizarea. nespecifica: in complexe: supraveghere clinica si anatomopatologica a speciilor receptive aflate pe teritoriul Romaniei.