Sunteți pe pagina 1din 4

15.

Pesta bovina A 040 Boala contagiasa virotica cu evol acuta specifica rumegatoarelor si suinelor caracterizata prin hiprtermie, stomatita necrotica, diaree si mortalitate mare. Etiologie: Produsa de un agent viral din Fam paramixum viridae, gen morbilivirus, tulinile prezentand diferentze de patogenitate identice antigenic. Infectia produsa de tulpina VPB protejeaza fatza de oricare alta Este un virus polimorf cu forme sferice si ovoide, genimul este ARN SS simplu catenar, de sens negative. Exista 3 genotipuri: In ultimul tip Africa si Asia a evoluat tipul 1 in Etiopia si Sudan Si tipul 2 in Africa de est Tipul 3 in Asia Virus pantrop, cu afinitate pt struct limfoide Cant mici de virus rezista la 56 garde timp de 60 min, stabil la valori de pH cuprinse intre 4 si 10, fiind susceptibil la solventzi lipidici, este inactivat de maj dezinfectatntelor uzuale (fenol, cresol), timp de supravietuire mare. Epidemiologie: Sunt susceptibile toate rumeg si porcii Infectai nat: -la bovine si bivoli -focare la oi si caprine Porcii europeni sunt susceptibili la infectie prezentatnd un puseu febril moderat pasager Dromaderul se infecteaza si speciile salbatice cele mai sensibile: bivolul ,antilopa, elanul, girafa. Factorul major de risc care modifica receptivitatea este statusul imun: animalele vaccinate, trecute prin boala, tineretul in perioada desupt, Umidiatea ridicata este implicata direct in reziztentza virusului in mediu. Virusul rezista in afara org, la temp camarei cateva ore, in cadavre se inactiveaza in 24 ore sub act pH-ului si a pitrefactiei, se distruge usor prin incazire la uscaciune si sub act dezinfectantelor uzuale. Resitent la temp scazute - cateva luni in sangele refrigerat Transmiterea se realizeaza cu furaj contaminat, sau prin inhalarea aerosolilor contaminatzi, depinzand de umiditate. Experminetal: anumite tulpini de virulentza moderata pot determia avrotul la cateva sapta mani dupa remiterea clinica si fatul contine virus viu. Insectele sunt purttaoare de virus Animaele salbatice reprezinta o sursa de virus, iar cele vindicate sunt purtatoare numai cateva zile. Apare ca epidemie, cand epizootiile apa in pop c mare susceptibiliatate morbiditatea si mortalitatea sunt mari si etse necesara sacrificarea unui nr mare de animale ce au venit in contact cu animalele bolnave daac se doreste eradicarea.

Zone endemice: bovine au grad de imunitate, mortalitatea < 30 %, rareori >30% In zonele epidemice, mortalitate 100% Patogeneza: Inhalat o data cu aerosolii contaminatzi, traversand epiteliul cailor digestive superioare unde aj inlimfonodulii regionali unde se multiplica, dupa care aj in cel sanguine monocatenare unde este transportat catre alte organe limfoide unde se replica. Prezinta tropism pentru structurile limfoide si mucoasa cailor digestive anterioare, producandu-se distrctie masiva de elemente limfoide, rezultand leucopenie severa. Cantitatea mare de virus se gaseste in limfocite si doar putin in plasma. Stomatita necrotica in focare si enterita sunt rezultatul replicarii virusului in epiteliul acestor mucoase. Anticorpii serici ating nivelul maxim dupa 14 zile de la aparitia bolii. Imunitatea post infectie este de lunga durata iar cea maternala de 6-11 luni. Tablou clinic: Incubatia 21 zile Media 3-15 zile Pentru forma blanda incubatia este de 7-14 zile (23 zile) Poate fi intalnit in nr nelimitat de variatii in sindroamele clinice posibile Evol clinica: supraacut, act, subacut, ianparent Forma supraacuta: In infectiile experimentale: hipertermie, cngestia mucoaselor, insuficientza respiratorie, moarte 1-2-3 zile Forme acute: bovine fara anticorpi in zonele indemne avnd 4 stadii de incubatie : febril, de cogestie a mucoaselor apartente, si remiterea febrei in stadium simptomatologiei gastro-intestinale. Hipertermia dupa 6-9 zilede incubatie insotita de anorexie, scaderea prod de lapte, depresie, jetaj, si catar ocular, fiind maximul viremiei. In 2-3 zile apar leziuni necrotice punctiforme, formand plagi cu aspect fibors, pe limba, mucoasa bucala, si gingii, cingestia mucoasei vaginale si tumefierea vulvei. Secretiile oculonazale devin mucopurulente Dupa 3-5 zile scade teperatura, dar cu agravarea leziunilor mucoaselor. In final diaree apoasa cu sang mucus si membrane mucoase Dureri abdominale, sete, respitatie dificila, moarte in urma deshidratarii Hipertermia in 6-12 ziel de evol. Moarte dupa 24 de ore In forma edemica: forma subacuta si cutanata cu morbiditate scazuta In forma subacuta hipertermia este moderata asociata cu anorexie, infalamatia mucoaselor de tip cataral. In abomas se pot potduce ulcere fara semen clinice

Forma cutanata : pustule mici, pe pielea gatului , grebanului, scrot si memebre Imunitatea consecutiva inectiei si postvaccinala este pe toata durata vietii, datorita sintezei anticorpilor: Ig A, M, E Decelabil prin ELISA Rumegatoarele mici manifesta forma clinica si subclinica Leucocitoza din perioada de incubatie este urmata de luecopenie cu limfopenie in perioada febrile. Tablou lezional: Microscopic: Necroza epiteliului stratoficat scvamos in caile digestive superioare si necroza criptelor intestinale cu formarea de ulecere superficiale Limfonodulii si splina prezinta necroza masiva a limfocitelor Macroscopic: Modif la nivlul cailor digestive, respiratorii, org genitale ext la female Caracsele deshidratate emaciate si murdarite de fecale Pe mucoasa bucala necroze mici cu eroziuni profunde regasindu-se si in faringe, esofag si cav nazale, aceleasi leziuni se gasesc si in mucoasa abomasumului fiind rosie si tumefiata si cu hemoragii in reg pilorica. Limfonodulii sunt maritzi si edematosi cu mici focare albicioase si necroze Diagnosticul: Diferentziat: febra aftuasa, rinotraheita infectioasa, stomatita veziculoasa, salmoneloza, necrobaciloza, paratuberculoza, intoxicatie cu arsen la bovine Diferentziat cu pesta micilor rumegatoare Pentru ex histopatlogic: recoltare de limfonoduli, portiuni din tubul digestive cu leziuni, splina si sange proaspat pentru decelarea antigenului si izolarea virusului Exam de lab: recotare de la mai multe anim in fazele timpurii cu exprimare diareica. Agentul viral se poate expria dupa 3-5 zile de la exprimarea clinica a bolii In fazele incipiente poate fi identificat in fecale, raclat de pe mucoasa bucala, secretii nazale si oculare Cel mai specific test imunoloic este seroneutralizarea -se realizeaza pe clturi primare, renale de vital, cultivate in roller -RFC-ul nu deceleaza titrurile mici de anticorpi ce instotesc convalescentza prelungita. -pentru detectarea anticorpilor: imunoflorescntza, imunopeproxidaza, elisa, dot-elisa Ca teste serologice pentru detectrea anticorpilor anti pesta bovina : elisa de competitie, elisa indirect, seroneutralizare. Combatere: Se impune intericere mutarilor de animale si a produselor de la acestea in caz de boala

Zonele endemice, combaterea este dependenta de utlizatea unei scheme de vaccinari, cat si de supravegherea lor. In AFRICA ECUATORIALA se practica vaccinarea anuala a intreg efectivului, urmata de vaccinarea anuala a viteilor si revaccinarea pana cand timp de 5 ani nu s-au mai inregistrat focare. Acest program trebuie insotit de supravegherea periodica a stausului imun. Vaccinul ideal petru pesta bovina: preparat dinrt-o tulpina de diferite grade de atenuare capabile sa prodca raspuns imun, protector la bovinele cu susceptibilitate diferita. La vitei tre sa se aiba in considerare stausul mamelor, prezentza sau nu in colstru a anticorpilor specifici. In functie de acestea fiind vaccinatzi chiar din prima zi, daca provin de la mame neimunizate. Toate anim susceptibile din focar si care au venit incontact ci acestea se sacrifice si se distrug in focar. Profilaxie: Riscul introducerii pestei bovine intr-o tzara indemna este reprez de introd de anim infectate de renta mai ales la gardinile zoologiice sau legat ade importul de carcase contaminate care nu sun tratatte termic, in mod normal nu se importa bovine sau suine din zonele contaminate In Romania supravegherea este obligatorie, facandu-se o inspectie planificata a anim din spp domestice sau salbatice receptive la virus In zonelecu risc major sau minim de conta minaret transfrontalier Carantina se va intinde pe durata maxima de incubatie a bolii, animalele taiate pe perioada de carantina vor fi supuse insepctiei Daca se supicioneaza sau se confirma boala se aplica complxul de masuri de diagn , suparveghere, profilaxie si combatere Imunoprofilaxie: -vaccinul din tulpina adaptata pe capre, -imunitate de lunga durata cu reactii postvaccinale grave -tulpina adaptata pe iupure, este insufficient protectoare pt zebu, imunitate 2 ani Vaccinuri obtiute din tuplini attenuate pe embrioni de chicken, cel mai ieftin si stabil. Protectie 16 luni Vaccinuri din tulpini adaptate pe culture celulare, iftine si sigure. Imunitate 10 ani. Vaccinuri recombinate: utilizand genele F(fuziune) si H (hemaglutinina) clonate vector poxivirus Roamnia tzara indemna. L(