Sunteți pe pagina 1din 5

PARAZISTISMUL PERMANENT CU INSECTE Determinat de parazitismul cu insecte paduchi: care pot fii malofagi si hematofagi.

ORD Malophaga : -hranirea se face cu fiere de par , detritusuri, celule descuamante , cruste cu sange coagulat, ouale proprii - cap mai mare decat toracele , ap bucal specializat pentru rup si mestecat , picioarele se termina cu o gheara la mamifere si 2 gheare la pasari. MAMIFERE: Fam : Trichodectidae genul : Trichodectes canis, genul Damalinia : bovine, genul Felicola subrostrata: feline. PASARI: infestarea cu malofage sunt predominante : Fam Menonponidae , Fam Triotonidae Fam Lipeuridae.

Fam Monoponidae : Menopon galinae , Goniotes, Goniocotes Fam Trinotonidae: Trinoton. Fam Lipeuridae : Lipeurus.Columbicola. HEMATOFAGI: Ord ANOPLURA Au corp mai ingust decat toracele , aparat bucal pentru intepat si supt, picioarele terminate cu gheare. Apartin unui gen care paraziteaza la mamifere

FAM HEMATOPINIDAE : Gen :HAEMATOPINUS SI LINOGNATUS. Localizare : cap , baza urechii, ochi , laturile gatului, zona dorsal pe greban , perineala si pliul iei. Sunt fixate : hematofagi.

CB: prin oua de dim mari (200-300 600 microni), culoare alb-galbuie , crem =lindeni. Ouale depuse la baza firului de par , se dezvolta pe corpul animalului, din oua ies larvele care realizeaza 3 naparliri ( 3-4 zile) astefel incat ciclub boil complet dureaza 12 zile .

Contaminarea prin coabitare directa, rar prin cruste , pene , par , deoarece in mediu are o rezistenta slaba: 4 zile maxim o saptamana. EPIDEMIOLOGIE: Parasitism specific , infestare prin contact direct , dinamica infestatilor este legata de factorii de mediu , in sezonul rece , la sfarsitul lui, primavara intensitate mare. Reducerea infestatiei se realizeaza cand animalele sunt scoase la pasune

PATOGENEZA: Act mecanic iritativa datorita deplasarii , dar si intepaturii, actiune anemianta inoculatoare pt ca sunt hematofagi. TABLOU MORFO CLINIC: Apare prurit , lins , scarpinat , consecutive apare pseudotundere , a malofage este extinsa , difuza , la mamifere. La pasari : caderea penelor , pene taiate , rupte de la baza tijei

Hematofagii: determina anemie avansata , in zonele cu mai multe insec te se constata echimoze prurit pronuntat. DIAGNOSTIC: USOR. TRATAMENT : ACARICIDE : solutii, aspersari, imbaieri, se face tratament la tot efectivul , deparazitarea adapostului.

PARAZITISMUL PERIODIC CU INSECTE. Paraziteaza doar in stadiul adult adult si doar pentru hranire: purici

Fam : PULICIDE , Fam PHLEBOTOMIDAE, CULICOIDES, Fam CERATOPOGONIDAE, FAM : TABANIDAE. PURICII: Mamifere si pasari :

Morfologie cracteristica: - corp turtit latero-lateral , cap mare , rotunjit , ochi mari , picioare adaptate pt sarit , pe cap au ctenidie( formatiune chitinoasa), numarul si forma este un criteriu de identificare a morfologiei specie. La carnivore : Ctenocephalides canis si felis: au 2 ctenidii.

La pasari : Ceratophilus gallinae si niger : 1 ctenidie, Echinophaga galinaea 1 ctenidie La rozatoare: Xenophila keopsis nu are ctenidie , Pulex irritants la om. Adultii stau pe animal doar pt hranire Pe corpul animalului se gasesc doar 10% din populatia de purici.

C.B : oua depuse in mediu - ies larve foarte mici albicioase , cu numerosi peri pe corp, au un aparat bucal specializat pt sfaramat si mestecat , se hranesc cu substante organice sin mediu si excrementele puricilor adulti - larvele au 3 naparliri (8-9) zile , nimfeaza in interior se dezvolta foarte rapid purecele adult. - ecloziunea adultilor din nimfa este influentata de conditii , de prezenta gazdei : miros , caldura , desitatea de CO2. - pot astepta pana la 1 an => fenomen de quiescent. EPIDEMIOLOGIE. PARAZISTISMUL specific , dar in anumite conditii posibil si alte gazade .

Actiunea puricilor: iritanta datorita deplasarii + inteparii , intepat = inoculate, saliva cu efecte anticoagulante , substanta cu molecula mica 10000 daltoni care se uneste cu colagenul dermic avand rol de haptena si actioneaza ca un allergen , ce sta la baza fenomenului de hipersensibilizare characteristic in infestati;e cu purici cunoscut sub numele de : D.A.I.P, sau D.H.I.P.- DERMATITA ALERGICA LA INTAPATURA DE PURICI. Aceasta dermatita poate prezenta aspect diferite in functie de gradul infestatiei in cele mai multe cazuri este dependent si de reactivitatea gazdei. La o nou a reinfestare intepatura unui numar redus de purici pot determina manifestari brutale. Clinic sunt descrise 4 forme de dermatite ;

FORMA CLASICA: dermatita eritematoasa si papuloasa cu alopecie , hipercheratoza , crustizare cu localizare in zona dorsal si lombo sacrala, mai mult de 80% din sup corpului , mai rar localizari pe marginile toracelui. O ZONA SUPRAACUTA : care are un aspect specific prurit intens declansat de intepatura puricilor , prurit violent determina chiar linsul /automutilare . : localizari : zona soldurilor , serozitate rosietica care aglutineaza perii din zona , uneori chiar denudare. O FORMA COMPLICATA : piodermita , seboree accentuata , uneori cu crevase purulente. O FORMA GENERALIZATA: cu alopecie , crustizare generala. PISICA: DHIP evolueaza ca o dermatita miliara cu formarea unor macule si papule mici, negricioase , prezente in zona capului, dar si gatului, ( cu par rar , se poate generalize , se confunda cu microsporoza( nepruriginoasA) DIAGNOSTIC: usor , diag dermatitei este mai complicat , incisenta mare, presupune dozari de IgE, IgG, test IDR , utilizarea salivei puricilor : cu citire imediata 20 de minute , dar la cel putin 30% din cazuri nu apare rapid,, asa ca se face si la 24 ore. COMBATERE: ACARICIDE. La pisica nu se foloosesc organofosforice , pot aparea reactii si la carbamati. Deparazitarea mediului de viata , antihistaminice , symptomatic ,si corticosteroizi.

CIMICIDE : CIMEX LECTURALIS : PLOSNITA. Se hraneste in timpul noptii , oua in mediu , relizeaza 5 naparliri, atacul anemiant si alergizant.

CULICOIZII: FAM CERATOPOGONIDAE.: GENUL CULICOIDES: SPECII: PULICARIS, NUBECULOSSUS, IMPUNCTATUS, ABSOLETUS, HELIOPHILUS, BREVITARSIS. Sunt mici , produc la cal dermatita estivala : localizare pe : cap , gat , torace , sunt gazed si vectori pentru numerosi virusi si agenti infectiosi . TABANIDE SI SIMULIDE.

TAUNE CU DUNGI, SE HRANESC PRIN INTEPAT PRIN FENOMENUL DE TELMOFAGIE: au substante anticoagulante sangele se prelinge pe corp , si isi depun oaule pe sangele proaspat. SPECII: TABANUS, SI SIMULIUM COUMBACSENZE( musca columbaca)

HIPOBOSCIDAE: insect diptere larvipare ce paraziteaza la ovine: MELOPHAGUS OVINUS: 3-4 mm culoare maronie , corp cuperi, mobila , are intepaturi iritante=> sindromul oii cazute pe spate Depune larve alternativ , albicioase , devin rosii, prinse pe firele de par , in interior devin maronii negricioase. Aspect de seminte de mar. chichirita oilor. Catalin Pircioaga