PRINCIPALELE ZOONOZE

PARAZITARE ȘI MICOTICE

Facultatea de medicină veterinară-Iași

MVSSP
TOXOPLASMOZA
TRICHINELOZA
ECHINOCOCOZA
 TOXOPLASMOZA

 o gravă parazitoză ce afectează numeroase

specii de mamifere și păsări

ETIOLOGIE
 protozoarul dixen Toxoplasma gondii
 gazda definitivă(GD) -pisici
 gazda intermediară (GI) reprezentată de toate
mamiferele și păsările
 pisica poate fi GD dar și GI
Modalități de transmitere la om
 consumul de carne crudă sau
insuficient preparată, în
special cea de porc, oaie și
vânat sau de alimente
insuficient preparate care au
venit în contact cu carnea
crudă.

 omul poate ingera chiști pe

care pisicile i-au eliminat prin
fecalele lor, oochiști proveniți
din cutiile cu dejecții sau din
sol (prin grădinărit, fructe și
legume nespălate sau apa
nefiltrată)

 femeile pot transmite

transplacentar infecția către
făt.
Seroprevalența anticorpilor specifici T. gondii la femeiile însărcinate
CLINIC
 la persoanele imunocompetente
 asimptomatic în majoritatea cazurilor
 simptome ușoare de tip gripal

 pot să apară manifestări clinice diverse:

 nervoase
 respiratorii
 digestive
 la femei avorturi-avortoni cu malformații
 mortalitate neonatală
 fetuși cu malformații-HIDROCEFALIA
Simptome la nou-născuți

 în unele cazuri, nou-născuții infectați

prezintă la naștere simptome grave :

 leziuni cerebrale care duc la retard mintal

și uneori la convulsii
 dureri oculare, probleme de vedere sau
orbire

 majoritatea copiilor infectați nu

prezintă simptome la naștere.
Hidrocefalie la un nou născut
Fără tratament, acești copii pot dezvolta în
timp forme ușoare sau severe de afecțiuni
oculare și cerebrale. Orbirea poate să apare
chiar și la 20 de ani după naștere.
 Simptomatologie la persoanele
imunocompromise

 apariția de adenopatii latero-cervicale

 crampe musculare
 febră
 oboseală
 senzație de gât uscat
 erupții cutanate.

Poate evolua o formă de toxoplasmoză Mărirea limfonodurilor cervicale

gravă, duce la deces
( pacienți cu HIV, limfoame…)
PROFILAXIE, TRATAMENT

PROFILAXIE:
măsuri generale
 împiedicarea accesului pisicilor în unitatea de
creștere a animalelor și de prelucrare a produselor
din carne
 combaterea vagabongajului pisicilor
 prelucrarea termică a produselor de origine animală
consumate atât la om cât și cele administrate
carnivorelor

TRATAMENT:
destul de dificil - nu sterilizează complet
la animale și om se asociază o sulfamidă-sulfatiazină
cu pirimetamina + terapie simptomatică
TRICHINELOZA
 zoonoză parazitară gravă ce afectează diverse
specii de animale domestice, sălbatice, precum
și omul

ETIOLOGIE
 nematode din genul Trichinella

In organismul aceleiași gazde

 stadiu adult se dezvoltă în intestinul subțire
 larvele -musculatura striată
Importanța

 Boala evoluează subclinic în infestațiile

naturale la animale, dar determină leziuni
microscopice tipice.

 Receptivitatea deosebită a omului la

infestație și evoluția clinică gravă a
trichinelozei umane, uneori mortală.

 Trichinella se mentine in natura prin doua

tipuri de cicluri: silvatic si sinantropozoonotic
Ciclul de transmitere
Epidemiologie
Sursa de infectie
 Rezervor - suine precum si alte mamifere.
 Porcii se infecteaza prin consum de carne cruda sau de animale
peridomestice, in special sobolani sau alte rozatoare.
 In Romania, parazitul a fost identificat la 18 specii de animale.
B. Modalitati de transmitere la om

 consum de carne de porc insuficient prelucrata termic

 produsele din carne de vita cum ar fi hamburgerul,
 consum de carnati de urs sau mistret.

O sursa interesanta de trichineloza umana, o reprezinta carnea de cal,

animal exclusiv ierbivor. Din 1976 pana in prezent, in Europa Occidentala, s-au
inregistrat 6 epidemii, totalizand peste 3000 cazuri, toate avand ca sursa
carnea de cal. Infestarea acestuia este realizata ca urmare a contaminarii
furajului cu excremente continand larve de Trichinella, eliminate de alte gazde
sau prin ingerarea accidentala a unor gazde paratenice coleoptere necrofage
(scarabei).
 Clinic
Gravitatea bolii depinde de numarul larvelor ingerate si
de eventuala starea de imunitate castigata dupa o expunere
anterioară.
 faza de incubație(2-10 zile)
 faza de debut cu tulburari intestinale: senzatie de greata, dureri
abdominale difuze, voma si mai ales diaree abundenta choleriform-
remitere 1-2 zile,
 Fază febrilă, apariția edemelor în regiunea feței
 Fază de stare sau alergico-musculara-hipersensibilizare locala si
sistemica cu febra si hipereozinofilie datorată migrării larvelor
 Mialgie- dureri in masele musculare (care sunt tumefiate si in stare
de tensiune dureroasa ca in infectia gripala) se insotesc de senzatie
de astenie si dificultati de mers.
 Inchistare După 3 săptămâni semnele generale se remit –
persistența mialgiilor datorită închistării larvelor
CAZURI GRAVE-DECES, Mortalitatea atinge un procent de 2 % din
cazurile simptomatice, cauzele obisnuite ale mortii sunt miocardita
interstitiala ( larvele nu se inchisteaza in miocard ), encefalita sau
pneumonia.
Larve închistate -6 luni p.i.
Profilaxie și combatere
 prepararea termică a cărnii până la 71 de grade Celsius
 congelarea cărnii la - 17 grade pentru trei săptămâni sau - 30
pentru 6 zile ?????
 afumarea sau sărarea cărnii nu este eficientă în omorârea
larvelor
 evitarea consumării cărnii de vânat fără a fi controlată sanitar
veterinar
 Pe plan national, masurile includ: controlul sanitar-veterinar
prin examen trichinoscopic al porcilor sacrificati in abatoare si
in gospodarii individuale, in special, in zonele endemice si
cresterea porcilor in conditii igienice, in care sa fie evitat
contactul cu cadavrele de rozatoare.

NU EXISTĂ TRATAMENT PENTRU A ELIMINA PARAZIȚII.

 ECHINOCOCOZA
 Echinococoza este o parazitoză produsă de stadiile larvare ale:
 Echinococcus granulosus- produce leziuni chistice uniloculare, este
prezent în zone în care există creșteri animaliere în asociere cu câinii.
 Echinococcus multilocularis - produce leziuni alveolare
multiloculare, local invazive
 Echinococcus vogeli- boala hidatică polichistică, este întâlnită doar în
America Centrală și de Sud

Distribuția E. granulosa (negru) și E. multilocularis (x)

Echinococcus granulosus
Boala pe care o provoacă prin
dezvoltarea larvelor polichistice si
policefale hidatioză- cea mai gravă
metacestoză.

 Surse, rezervor – câini, lupi, oi,

porci, ierbivore sălbatice
 Vectori mecanici pentru ouă-
artropode, păsări
 Transmitere
 la om-ingestia ouălor
 la câine- hrănirea cu organe în care sunt
chiști
 Perioada de incubație- în funcție de
numărul de chiști-luni-ani
CLINIC

Chiști hidatici în ficat

Hidatidoza hepatica
Chistul hidatic pulmonar
Localizare sistemul nervos central
Epidemiologie
 în România-caracter endemic.
 Cea mai frecventă localizare este cea
hepatică, urmată de cea pulmonară. Celelalte
localizări, inclusiv cea cervicală, sunt rare.
 Indicele de morbiditate în România, varia în:
 anii 1953 - 1963 între 5 şi 7 la 100.000 locuitori.
 în perioada 1991 - 1995 s-au raportat aproape
1.000 de cazuri noi pe an,
 iar indicele de mortalitate a oscilat între 5 - 7%.
Incidenţa cazurilor în România este mai mare în
Dobrogea şi în zona centrală.
Tratamentul și profilaxia

 tratamentul chirurgical, cu precauție pentru

de a se evita ruperea pereților chistului
 PAIR- puncție, aspirație, injecție, respirație
 Chimioterapie- Albendazolul penetrează
chistul hidatic,

Profilaxia este indicata in zonele endemice si

trebuie sa includa un program temeinic de
educatie sanitara si unul de deparazitare a cainilor
(gazde intermediare ce sunt in contact permanent
cu omul). In Australia-vaccin la oi.
 Chistul hidatic pulmonar la om

Radiografie toracică
Chistul hidatic pulmonar – aspect postero-anterioară şi
intraoperator profil
Jurnalul de Chirurgie, Iasi, 2005, Vol. 1, Nr. 3 [ISSN 1584 – 9341]
ZOONOZE MICOTICE

 CANDIDOZA
 MICROSPORIA
 TRICOFIŢIA
TRICOFIȚIA
 răspândită la bovine dar și la câine și
pisică, hamster, șobolan, șoareci, și la
om.
 produsă de ciuperci din genul
Trichophyton
 două forme la oameni:
 tricofiția uscată a pielii capului
 tricofiția “cronică” a adultului.
 Specia Gazda Incidența

Trichophyton rubrum Humans Very Common

Trichophyton interdigitale Humans Very Common

Trichophyton tonsurans Humans Common

Trichophyton violaceum Humans Less Common

Trichophyton concentricum Humans Rare

Trichophyton schoenleinii Humans Rare

Trichophyton soudanense Humans Rare

Trichophyton mentagrophytes Mice, rodents Common

Trichophyton equinum Horses Rare

Trichophyton erinacei Hedgehogs Rare

Trichophyton verrucosum Cattle Rare

Trichophyton mentagrophytes

http://
CLINIC

 zone denudate pe cap, în jurul ochilor,

frunte, fața, pavilionul urechii, se pot
extinde la membre și chiar pe tot corpul.

 aceste leziuni sunt uscate, cu scvame,

pruriginoase, abcese foarte mici, pot
conflua producând căderea părului și
microhemoragii.

 se transmite și la om la fel ca și la câine

zona tricofitică fiind rugoasă, cu scvame,
prurit ce se accentuează la căldură.
Trichophyton verrucosum
Trichophyton verrucosum
Trichophyton verrucosum
T. mentagrophytes var. infecţie mentagrophytes,
porcușor de Guineea ce prezintă căderea părului şi
descuamarea pielii nasului
Fermier ce prezintă leziuni pustulare la nivelul incheieturii mâinii (după Dr G.
Donald, Adelaide. S.A.).
Leziuni cu aspect de solzi la nivelul urechii cauzate de T. mentagrophytes var.
mentagrophytes
Tratament
 Ungvent TRICOFITIN aplicat local
după tunderea părului din jurul plăcii
tricofitice; bromocet soluție 0,5%
după care prin tamponare cu
bromocet soluție 5% urmat de
aplicarea de ungvent cu stamicina; se
mai utilizează și ungventul cu
bromocet 1%, la 7 zile interval.
MICROSPORIA

 Microsporia – zoonoză dermatofitică produsă

de fungi din genul Microsporum spp, întânită la
majoritatea speciilor de mamifere domestice şi
primate, inclusiv omul.
 Specii de Microsporum: M. canis, M. gypseum,
M. distortum, M. nanum, M. audouinii, M.
equinuum.
 Microsporum spp. sunt fungi capabili să
metabolizeze keratina, cu care se hrănesc.
Receptivitate
 Câinele, pisica, porcul, calul şi omul, dar şi
iepurele, rumegătoarele şi maimuţa.

 Tineretul este cel mai receptiv

 Riscul de contaminare este ridicat atât la

oameni cât şi la animale in momentul în care:
 Statusul imun este scăzut
 Igiena este precară
Contaminarea
 Direct de la un animal la altul, de la animal la
om, de la obiecte contaminate sau sol.
 Vântul şi curenţii de aer pot răspândi cruste sau
fire de păr generând noi focare de boală.
 Animalele care nu prezintă semne clinice dar
sunt purtătoare.
 Perioada de incubaţie: de la câteva zile la
câteva săptămâni.
Evoluţia bolii la nivel mondial
Specia de Arealul geografic Gazda normală
Microsporum

M. audouinii Cosmopolit Omul

 Prezenţa genului M. ferrugineum Asia, Africa Omul

Microsporum a fost centrală, America

de Sud, estul
Europei
semnalată pe mai M. canis Cosmopolit Câinele, Pisica
multe continente ale
lumii: M. persicolor Europa, SUA Rozătoare

M. distortum SUA, Noua Câine, Maimuţă

Zeelandă

M. gypseum Cosmopolit Sol

M. cookei Europa, SUA Sol

Evoluţia bolii la nivel european

 În Europa, potrivit
literaturii de
specialitate, în ultimii
ani s-a înregistrat o
creştere semnificativă
în ceea ce priveşte
incidenţa microsporiei
pe întregul continent
al Europei.
Evoluţia bolii în România
 Pe teritoriul României nu au fost raportate foarte
multe cazuri de îmbolnăviri cu Microsporum spp.,
dar, cu toate acestea, au fost efectuate câteva studii
de caz cu privire la incidenţa speciilor de fungi care
produc dermatofitoza.
 Unul din studii a inclus 340 de probe recoltate în
perioada ianuarie 2007- septembrie 2008 de la
pacienţii dintr-o clinică de dermatologie din Cluj
care prezentau leziuni nespecifice de infecţie
dermatofiticã.
Semnele clinice
 La animale:  La om aspectul clinic
 Cruste cutanate de variază in funcţie de
dimensiuni variate localizare
 Tinea capitis
 Fire de păr rupte
 Tinea barbae
 Plăci supurative  Tinea corporis
 Alopecie cu zone  Tinea cruris
circulare, regulate  Tinea pedis
sau nu  Tinea unguium
 Hipercheratoză  Leziuni cutanate
 Hiperpigmentare (în eritematoase, ruperea
special la pisici) firelor de păr, alopecie
scuamoasă necicatriceală
Semnele clinice
 La animale  La om
 Microsporum canis  Tinea capitis

 Tinea faciei
Metode de diagnostic
 Semnele clinice, dar nu exclusiv pe baza
acestora
 Pentru confirmare:
 Lămpile Wood
 Identificare în raclat cutanat
 Examen micologic
 Examen histologic
Tratament
 Tratament sistemic

 Tratament local

 Măsuri de igienă

 Pentru animale – vaccin

 Tratamentul este de lungă durată

CANDIDOZA
 o micoză determinată de fungi imperfecţi
din genul Candida.
 mai multe specii
 C. albicans,
 C. parapsilosis
 C. glabrata mult mai rar
 Epidemiologie
Receptivitate :
este mai frecventă şi mai gravă la animale de inters economic ( tineret
taurin, suin,aviar), mai rara la câini şi pisici;

Surse de contaminare:
La animale : - exogene -apa,furajele contaminate,oameni;
- endogene - autoinfecţie.
La oameni : - exogene - apă, fructele contaminate, produsele
lactate, animale;
- endogene - autoinfecţie.

 Factori favorizanţi : vârsta înaintată, hrănirea în exces cu

zaharoase,unele stări fiziologice ca : diabetul, cancerul, obezitatea,
sarcina etc.
 Calea de transmitere :
- animale→om;
- om → animale;
- om →om.
 Evoluţia candidozei în România
Incidenţa apariţiei diferitelor specii de Candida în
intervalul 1968- 2011

Specii 1968 2000-2001 2005 2011

C.albicans 58,9 6,3 58 63

C.krusei 12,4 13,8 8 2,4
C.kefyr 3.9 6,1 3,8 1,4

C.glabrata 0 4,5 7,1 10,7

C. tropicalis 10,4 1,5 2,8 7,19

Alte specii 15,4 0 18,5 15,4

Tabloul clinic
La animale :
- La vaci – afecţiuni mamare, şi ale aparatului
reproducător;
- La viţei – gastroenterite;
- Pisici – erupţii veziculo- pustuloase la nivelul
pielii urechilor şi botului;
- Pasări – localizare la nivelul mucoasei bucale.
La oameni :
- Leziuni la nivelul pielii, pneumonii, meningite,
endocardite, la copii leziuni bucale.
Diagnostic
- Examen microscopic:
frotiuri colorate cu
albastru de metilen, şi
examinarea la microscop
cu evidenţierea unor
celule mari ovalare, G+,
pseudomicelii
Cultivarea pe mediul Sabouraud :
- Efectuarea de pasaje succesive pe
medii speciale: P.C.B/R.A.T

Infecţia experimentală: iepure, inoculare

i.v →moarte 5-6 zile→microabcese în
rinichi.
 Profilaxie, Tratament
 Reguli severe de igienă,evitarea păstrării
umidităţii la nivelul leziunilor, fierberea şi
dezinfectarea lucrurilor folosite la comun.

 Vacile cu probleme mamare sau vaginale

se scot de la reproducţie.

 Micostatice: nidoflor, canesten, miconazol

atât local cât şi general