mai

2019
PARAZITOLOGIE

MEDICALA
PARAZITOLOGIE

MEDICALA
ARTROPODE
- animale fara schelet intern; prezinta un exoschelet care este indepartat in urma
fenomenului de naparlire.
- corpul are simetrie bilaterala;
- se dezvolta prin metamorfoza, avand stadii de: ou-larva- nimfa- adult;
- au sexe separate;
Importanta:
- rol patogen direct - intepatura;in timpul intepaturii, artropodele
infunda piesele bucale in tegumente, avand un rol traumatizant variabil,
a de specie.
in functie
Cu ocazia intepaturii artropodele inoculeaza saliva care este toxica
si alergizanta.
-rol de vector - transmiterea unor boli: pot transmite mecanic cu ocazia
intepaturii, agenti patogeni, bacterii, virusuri, paraziti. In vector, agentul
patogen sufera o parte din evolutia sa.
Morfologie
-2 grupe mari de artropode:
- acarieni: - au gura prevazuta cu chelicere; corpul globulos,
nesegmentat; terestre.
- insecte: au gura prevazuta cu mandibul, corpul alcatuit din
3 segmente: cap, torace, abdomen.
ECTOPARAZITI
Ectoparazitii sunt artropode hematofage si cuticole.
Principalii paraziti cu importanta medicala sunt:
- Genul sarcoptes - Sarcoptes scabiei hominis - produce scabia
sau „raia” la om;
- Familia Trombidiformae:
Demodex folliculorum; Pediculus ventriculosus
- Familia Pediculidae (paduchii) - 2 genuri:
- genul Pediculum cu speciile
- Pediculus humanus var. capitis, ;
- Pediculus humanus var.corporis(vestimenti).
- genul Phthirus cu specia Phthirus pubis (inghinalis).

SARCOPTES SCABIEI HOMINIS

Morfologie
- acarian de talie mica;
- masculul - 200-250 µ;
- femela - 320-450 µ;
- corpul oval, transparent, plan- convex.
Fig.1 – Sarcoptes scabiei hominis
Biologie
Artropodul adult ajuns pe tegumentul unei gazde umane se indreapta spre zonele
preferentiale ale corpului unde pielea este mai fina: fetele laterale ale degetelor, plica
cotului, axile, umeri, zona inghinala, ombilicala, fese. Pe suprafata tegumentului
parazitii adulti se acupleaza, apoi femelele excaveaza galerii sinuoase, in epiderm.
De obicei, aceasta operatiune are loc in timpul noptii, cand parazitul este activat de
caldura. Ritmul de inaintare in galerie este de 2-3 mm pe zi. Pe masura ce
inainteaza, femele depun cate 2-4 oua in fiecare zi, pe toata durata vietii, care este
de 4-5 saptamani. Dupa 3-4 zile, din oua eclozeaza larvele, care parasesc galeria,
continuandu-si dezvoltarea pe tegument. Atat larvele, cat si adultii sunt contagiosi.

Patogenie
Numarul artropodelor care traiesc pe tegumentele unei persoane este variabil.
Inmultirea lor poate fi limitata prin:
- igiena;
- raspunsul imun al gazdei.
Pe masura ce inainteaza in tunelul sapat in tegument, femela lasa in urma ei oua si
materii fecale. Acestea sunt proteine straine, fata de care organismul reactioneaza
printr-un raspuns imun.Tunele efectuate de S.s. in tegument sunt insotite de o
inflamatie. Inflamatia provoaca senzatia de durere si prurit. Prin scarpinare,
parazitii si ouale sunt aduse la suprafata tegumentului, de unde sunt indepartate prin
spalare cu apa calda si sapun.
Manifestari clinice
Leziunile sunt situate pe extremitatile superioare, in special ,in spatiile
interdiditale ale mainilor, plica cotului, axile, umeri, sani, dar si in zona ombicala,
inghinala.Primul semn care apare este un traiect sinuos, de culoare rosie, care
se termina intr-o vezicula mica, care este locul unde se afla femela. Dupa
aprox. o luna apare o papula pruriginoasa, pruritul este sever si pentru
calmarea lui bolnavii se scarpina, provocandu-si leziuni de grataj. In cateva luni
scabia se vindeca spontan, dar exista si cazuri de infectii cronice.
Diagnostic
- eruptii pruriginoase situate simetric, in locuri predilecte;
- evidentierea artropodului sau a tunelelor sapate de acesta pe tegument.
Tunelele nu se vad cu ochiul liber, ci cu o lupa.
Evidentierea parazitilor adulti, a larvelor si a oualor se face prin recoltarea de
material din tegumentul care acopera tunelul si depunerea lui pe o lama de sticla
intr-o picatura de hidroxid de potasiu 10%.

Fig. 2 - Scabia - manifestari clinice

Fig.3 - Scabia - manifestari clinice
 Diagnostic de laborator
- diagnosticul parazitologic confirma diagnosticul clinic.
Examenul microscopic: evidentierea oualor recoltate din fundul galeriilor prin
scotch test sau a femelei prelevate din vezicula perlata.

Tratament
aplicarea pe toata suprafata corpului a unor lotiuni si creme care contin
substante insecticide.
- este indicat sa se trateze simultan toti membrii familiei ;
- pruritul poate fi tratat cu antihistaminice;
- infectiile secundare pot fi tratate cu antibiotice.
-baie calda – la sfarsitul tratamentului.
- hainele, incaltamintea, asternuturile, cuvertura, sunt plasate in saci de
plastic si lasate 24-48 ore, tratate cu insecticide.

Epidemiologie
- se transmite de la o persoana la alta, in special, printre membrii unei
familii, prin contact intim intre tegumente. Parazitii supravietuiesc cateva ore
pe lenjeria de corp si pe pat, in praful de pe podele, mobila.

- boala afecteaza in special persoanele cu un standard scazut economic si

conditii igienico-sanitare precare.
 Familia Trombidiformae:
Demodex folliculorum; Pediculus ventriculosus

Demodex folliculorum
- acarian vermiform, de 400 µm, cu 4 perechi
de picioare grupate anterior;
- habitat: foliculii pilosi, glandele sebacee ale
fetei, in comedoanele de pe aripa nasului,
barbie, obraji,frunte, pleoape.
Local, poate determina, intretine sau
puprapopula foliculite; se gaseste din
abundenta in acneea rozacee; participa la
etiologia unor blefarite.
Diagnostic: examinarea produsului extras
din comedoane sau foliculi pilosi , intre lama si
lamela,la microscop, intr-o picatura de acid
lactic.

Fig 6 - Demodex folliculorum

 Fig 7 - Blefarita – aspect clinic

Fig 8 - Acnee rozacee - aspect clinic

 PEDICULIDAE
Paduchii care paraziteaza omul apartin familiei Pediculidae , care cuprinde
genurile:- Pediculum, cu 2 specii importante:
- Pediculus humanus var. capitis;
- Pediculus humanus var. corporis (vestimenti);
- Phthirus cu specia Phthirus pubis( inghinalis).
Cele 3 specii se intalnesc numai la oameni si la primate si difera intre ele prin
habitat si prin caracteristici morfologice.
Boala: pediculoza.
Morfologie
- corpul alungit, turtit dorso-ventral, compus din 3 segmente : un
cap ovoid, un torace si un abdomen segmentat.

- masculul are dimensiuni mai reduse dacat femela.

Fig. 4- Pediculus humanus

corporis
In perioada de depunere a oualor, femelele se prind de firele de par cu ajutorul
ghearelor de la picioare. Ouale raman atasate de firul de par sau de fibrele de
tesatura printr-o substanta aglutinanta.

Fig. 5 - Oua de Pediculus humanus atasate de firul de par

- Pediculus humanus var. capitis - depune ouale este zona occipitala
(locul favorit);

-Pediculus humanus var. corporis depune ouale pe imbracaminte.

-Phthirus pubis prefera parul pubian, axilar, barba, sprancenele.

Femelele depun 4-5 oua pe zi, timp de 28-30 zile, adica toata durata lor de
viata.

Dupa 8-9 zile ies din oua nimfele, care dupa 3 naparliri se transforma in adulti.
Atat nimfele, cat si adultii sunt hematofagi si necesita 2-5 pranzuri sanguine.
Durata de viata a paduchilor este aprox. o luna.
Patogenie

Leziunile cutanate provocate de parazitii adulti si localizarea lor depinde de

specie:
- Pediculus humanus var. capitis: in regiunea cefei si a gatului, in special;

- Pediculus humanus var. corporis – pe partile corpului care vin in contact

cu hainele(umeri, trunchi);

- Phthirus pubis- afecteaza regiunea pubiana si uneori axial, toracele,

abdomenul.

Saliva injectata de paduche in timpul hranirii cu sange provoaca o iritatie locala

care apare ca un punct rosu care dispare spontan. Aceste puncte rosii se
transforma in papule mici, rosii, insotite de un prurit violent care antreneaza
producerea unor leziuni de grataj.
In infectia cu Phthirus pubis la locul intepaturii apar niste pete mici, albastre.
In infectia cronica cu Pediculus humanus var. Corporis, pielea regiunii
parazitate se pigmenteaza, se ingroasa- “maladia vagabonzilor”.
In infestatiile importante leziunile cutanate sunt insotite de: insomnie,
iritabilitate, febra moderata, depresie psihica.
Diagnostic
- sugerat de dermatita caracteristica;
- confirmat de descoperirea parazitilor adulti sau a oualor pe firele de
par sau pe imbracaminte.

Tratament
- urmareste distrugerea parazitilor adulti, a oualor;
In infectiile cu Pediculus humanus var. Capitis se spala parul cu
sapun obisnuit, se aplica tratamentul sub forma de sampon sau lotiune, se
lasa 12 ore, se clateste parul, se piaptana pentru indepartarea mecanica a
oualor;
Operatia se repeta dupa 7 zile.
In infectiile cu Phthirus pubis – se depileaza zona afectata, se
aplica crema sau lotiunea cu insecticide, se lasa 12-14 ore; tratamentul se
repeta la 7 zile.
Pentru distrugerea paduchilor de corp se aplica pe zonele afectate o crema
sau lotiune cu insecticid si pentru distrugerea oualor se sterilizeaza hainele si
asternutul.
Epidemiologie

Incidenta pediculozei variaza in functie de igiena individuala.

Pediculus humanus var. Corporis - este intalnit la persoanele lipsite de

mijloace materiale, care nu isi pot asigura un nivel minimal de igiena
personala: azile de vagabonzi, inchisori, etc.

Pediculus humanus var. capitis si Phthirus pubis pot fi intalniti la

persoane care apartin tuturor claselor socio-economice.

Pediculus humanus var. capitis - afecteaza in special elevele si se

transmite prin intermediul unor obiecte de uz personal.

Phthirus pubis – la persoanele active sexual si se transmite in timpul

actului sexual.
Paduchii – rol de vectori:

-Pediculus humanus var. capitis – mai putin important;

-Phthirus pubis – nu este cunoscut ca vector;

Temperatura optima pentru dezvoltarea paduchilor este temperatura normala a

corpului uman; ei tind sa paraseasca persoanele febrile.

-Pediculus humanus var. Corporis:

Tifosul exantematic provocat de Rickettsia prowazeki apare sub forma de epidemii

in aglomerarile din inchisori, armata, in conditiile precare din transee.
Vectorul este Pediculus humanus var. Corporis care se infesteaza inghitind
sangele persoanei bolnave. Rickettsia se inmulteste in intestinul paduchelui si
este eliminata o data cu fecalele acestuia.
Cand inteapa o persoana, paduchele elimina pe tegumentul ei si materiile fecale
care contin Rickettsii.
Omul se infecteaza cand Rickettsiile patrund prin leziunea provocata de paduche
sau prin alte leziuni preexistente.