MICROBIOLOGIE SEMESTRUL 3 – PARAZITOLOGIE SI MICOLOGIE

A. NEMATHELMINTI – VIERMI CILINDRICI

Trichuris trichiura – tricocefalul

Car gen: ap clasei Nematode ovipare, geohelmint cu oua neembrionate la emisie → embr dupa sapt, boala
tropicala, cu igiena si socio-eco scazut

Morfologie:
a) Adultul: - alb-rozaceu, 3-5 cm cu ♀>♂
- extremitate cefalica subtire ca un fir de par, extr distala ingrosata → bici
- extr ant fixata in muc int (cec, colon), extr dist fiind libera in lumen
- femela produce mii/zeci de mii de oua/pe zi (3k-20k oua/zi)
- poate trai aprox 1 an, uneori si 5-6

b) Ouale: - ovale, brune

- 50/25μm, invelis dublu neted
- in centru prez masa vitelina – asp car de lamaie, cu doi poli albuminosi
- elib deodata cu mat fecale si nu sunt embrionate → nu sunt contagioase

Contaminare:
- prin cons oualor embrionate, infestate de pe sol: maini si obiecte/alimente si apa cont cu pamant

Ciclul biologic:
- se cont omul cu oua embrionate → din oua, la niv tub dig ies larvele → sufera transform ~ 1 luna → se transf
in viermi adulti → viermii adulti se fix cu extr cef in muc intest
- ouale neembr emise sunt depistabile cam dupa 2 luni, viermii adulti pot trai in intestin cativa ani

Infectii produse si patogenitate: tricocefaloza

- perioada de incubatie ~ 1 luna
- in caz de infestatie masiva, se prez simpt dig (enterita cu subfebrilitati), tenesme, prolaps rectal
- in inf cronice: pot aparea microabcese in muc colonului, ulceratii, anemie data de pierderea de sange det de
fixarea viermului de per intestinului si hematofagiei

Metode de dg:
- ex. coproparazitologic, mat fec recolt in rec fara mediu de transp, minim 3 ex microscopice la zile dist
una de alta – din preparatine native (cu SF, cu lugol) si se ex micro – oula car: forma de lamaie cu 2
poli albuminosi, culoare bruna
- pac poate prez hipereozinofilie moderata, anemie in infestatiile cronice
- ouale se pot identifica MINIM 2 LUNI POSTCONTAMINARE

Tratament: Mebendazol, albendazol sau flubendazol; ex CPZ de control

Profilaxie: nespecifica: igiena pers si aliment, surse de apa, ex CPZ de control (absenta portajului cronic)

1
Ascaris lumbricoides – limbricul
Car gen: ap. clasei Nematode ovipare, geohelmint, oua neembrionate la emisie → embrionare pe sol (zile, sapt)
~dep de temp si umiditate. determina ascaridoza (zone tropicale, igiena ↓)
Morfologie:
a) Adultul: - alb-roz
- ♀: 20-35cm, ♂: 15-30cm (extr post incurbata)
- femela prod sute de mii de oua/zi (200.000 oua/zi)
- viermele adult poate trai luni de zile, uneori peste 1 an
b) Oule: - rotund-ovale, brune
- dimensiuni de 60-75/50μm
- invelis dublu, suprafata mamelonata
- cel fecundat este mai mic si este mai rotunjit
- cel nefecundat este mai mare invelis nefiind evident dedublat
- eliminate deodata cu mat. fecale si nu sunt embrionate → nu sunt contagioase
- rezistente luni de zile in canalizari sau pe sol
Contaminare:
- prin consumul de obiecte/alimente/apa contaminate cu pamant infestat de oua de Ascaris embrionate
Ciclul biologic:
- om contaminat cu oua embrionate → din oua ies larve la niv tub dig → larvele ajung la ficat (cateva zile),
dupa prin sange ajung la plamani → urca prin trahee la niv faringian, sunt inghititi reflex si ajung iar in tubul
dig → se transforma in viermi adulti
- femela incepe sa elimine oua dupa 2-3 luni de la contaminare
Infectii produse si patogenitate: ascaridoza
- are manifestari dependente de ciclul viermelui si de intensitatea contaminarii
→ hepatic – asimptomatic
→ pulmonar: sdr Loffler – tuse, dispnee, expectoratie (uneori larve), modif rad. pulm (rar)
→ migrare (sanguin) – manifest toxico-alergice resp, cutanate, nervoaze, cefalee
→ intestinala – simpt discreta, uneori asimpt, nespecif: tulb de tranzit, greturi, dureri abd difuze
- complicatii: aglomerarea viermilor la niv intestinal
→ pac poate elimina vierme adult prin sputa, stranut, cu risc de asfixie
→ mai multi viermi → ghemuri → ocluzie intestinala
→ prin migrare, pot det: pancreatita, obstr. ducte biliare (→icter), apendicita, perf int cu peritonita
Metode de dg:
- cand larvele sunt in sange, pac prez hipereozinofilie ~ 1 sapt postcontaminare, val ↓ dupa 2-3 sapt
- dg certitudine dat de identif viermilor adulti sau a oualor de Ascaris
- in caz de ocluzie int, viermii sunt gasiti in piesele chirurgicale
- in caz de pneumonie verminoasa larvele pot fi evid in sputa (ex micro)
- ex. coproparazitologic, mat fec recolt in rec fara mediu de transp, minim 3 ex microscopice la zile dist
una de alta – din preparatine native (cu SF, cu lugol) si se ex micro – oula car prin asp mamelonat
- pt ex coproparazitologic trebuie sa fie MINIM 2 LUNI POSTCONTAMINARE

Tratament: Mebendazol, Albendazol sau Flubendazol; examen CPZ de control

Profilaxie: nespecifica: igiena pers si aliment, surse de apa, ex CPZ de control (absenta portajului cronic)

2
Enterobius vermicularis – oxiurul
Car gen: ap clasei Nematode ovipare, este cosmopolitana, foarte contagioasa (se emit oua embrionate), poate
deveni cronica prin mec de autocontaminare, frecvent la copii
Morfologie:
a) Adultul: - alb, mic,
- dimensiuni: ♀: 5-10mm, ♂:3-5mm
- femelele se pot obs la suprafata bolului fecal ca „fire de ata alba”, iar barbatii ca niste „scame”
- femela poate prod mii de oua/zi (10k oua/zi)
- viermele adult traieste ~ 1 luna

b) Ouale: - sunt plan-convexe (una plana, alta convexa, ca un mouse)

- transparente, dimensiuni de 50/25μm
- sunt embrionate → contagioase, din oua in cateva ore eclozeaza larva vermiforma care in 2-
4 saptamani devine vierme adult
- oule sunt eliminate prin mat fecale
Contaminare:
- autoinfectare, cand ouale ajung de la niv sfinct anal pe maini, sub unghii → pot fi reinghitite
- cont exogena directa, prin maini contaminate
- cont exogena indirecta, prin obiecte contaminate sau inhalarea oualor
- oule pot supravietuii cateva zile pe pijama, lenjerie, praf, haine de pat, etc
- retrofectiune: cand ouale depuse in pliurile radiare ale muc anale nu sunt indepartate corespunzator,
eclozeaza, si larvele se reintorc activ prin anus in reg ileala si reincep un ciclu de viata
- aceste modalitati de infectare explica posibilitatea cronicizarii infectiei oxiurazice
Ciclul biologic:
- oua embrionate in intest → se elib larvele → dupa transf morf, in reg ileo-cecala ajung viermi adulti (~3sapt)
- dupa fecundare, fem. pline de oua ies prin sf. anal seara/noaptea si depun ouale in pliurile radiare ale muc
anale, intr-o secr pruriginoasa si lipicioasa
Infectii produse si patogenitate: oxiuraza/enterobioza
- prac prez prurit anal nocturn, dermatita perianala, in ev cronica apar tulburarile de somn si cosmarurile
- manifest severa nespecifica ei: enurezisul nocturn secundar (incontinenta urinara nocturna)
- in localizare ectopice ale viermilor: apendicita, vulvo-vaginite
Metode de dg:
- pac poate prez hipereozinofilie moderata
- dg de certitudine dat de ex micro din mat fec ale pacientului, ident. viermilor adulti si a oualor de oxiur
- se pot obs pe bolul fecal femelele: viermi mici, albi
- se examineaza CPZ, in recip fara mediu de transport, se fac minim 3 ex micro la cateva zile distanta
una de alta, se fac preparate native (cu SF, cu lugol) – oua car: transparente, plan-convexe
- ouale, fiind depuse la nivelul anusului in subs lipicioasa, raman lipite de mucoasa, si doar cateva vor fi
eliminate in bolul fecal – pt a creste sansele de dg se ut. „scotch-testul” (amprenta anala, testul celofanului,
testul Graham)
- scotch-testul: se aplica pe mucoasa anala o bucata de scotch, cu partea adeziva spre aceasta, dupa care se
lipeste pe o lama si se exam. micro. Se utilizeaza manusi. Pe lama se obs oua, si femele oxiur pline de oua.
Tratament: cu imidazoli: albendazol sau flubendazol. Se repeta dupa 14-21 de zile, ex CPZ de control
Profilaxie: nespecifica: igiena individiuala, igiena colectiva (ex CPZ la copii inainte de intrare in colectivitate, ex
CPZ de control la pers muncitoare in sect alimentar; daca se inf un membru, control si trat la restul pers din colect)
3
Ancylostoma duodenale

Car gen: impr cu Necator americanus form grupul „hookworms” – cel mai intalnit in pat umana

Morfologie:
a) Adultul: - ♂:5-11mm < ♀:7-13 mm
- se hranesc cu sangele obtinut prin inteparea retelei cap a mucoasei intestinale, rar apar in scaun
- aprox ~0.2ml sange/zi
- se ataseaza cu aj. a 4 „dinti” si 2 lame taioase (ant de dinti)
- femelele pot elibera ~ 10k-20k oua/zi
b) Ouale: - nu se pot deosebi de cele de N. americanus
- sunt ovale, membr ext subtire
- 56-75/36-40 μm
- ouale nec umiditate, cald, umbra si ecloz. in 1-2 zile → larve rabditiforme NEINFESTANTE
c) Larvele: - cele rabditiforme NEINFESTANTE 200-700μm
- rabditoid →(in 5-8 zile) strongiloid (filariforme) INFESTANTE – viabile in sol mai multe sapt

Contaminare:
- transcutana (larvele intra la niv membr inf cand acestea au contact direct cu solul contaminat)
- transmitere prin laptele matern de la mama infectata (larvele pot trece in gl mamare, si de aici in lapte)

Ciclul biologic:
- larvele penetreaza tegumentul si inf omul → migrare in plamani in ~10 zile → pleaca dupa ~ 3-5 sapt, trec
prin trahee si faringe → intra in tub. dig. si se at. de muc int → maturare pana la vierme adult
- atasarea de muc int si eliberarea de fact coagulant determina pierderi de sange
- viermii adulti pot trai intre 2-14 ani, ♀ gestante produc nr mare de oua dupa acuplare, eliberate prin mat fec
- in mediu, prin eclozare, apar larvele rabditiforme care se mat in filariforme si care infecteaza o noua gazda

Infectii produse si patogenitate: anchilostomiaza (anemia minerilor, boala picioarelor goale)

- la locul penetrarii teg poate aparea o leziune pruriginoasa
- la unii pac poate aparea tusea (ca rasp la migrarea in plamani), dar cei cu viermi putini sunt asimptomatici
- daca nr ↑ → dureri epigastrice, greata, scadere in greutate, diaree
- la copii poate aparea malnutritia cronica, cresterea insuf, dezvolt cognitiva deficitara
- manifest spec: anemia feripriva data de pierderea de sange si a depletiei rezervelor de fier
- fiindca traiesc mult, pot migra prin intestin → creste cant de sange pierduta si lasa puncte hemoragice pe muc

Metode de dg:
- princip met: ex CPZ cu dem. prez oualor in scaun; pt evid mai buna se poate fol met de concentrare a
probei
- o proba + evid ouale cu car morfologice specifice, uneori se pot obs chiar si larve (dg dif Strogyloides
stercoralis); larve mobile uneori in sputa
- viermii adulti se evid colonoscopic sau gastroscopic, trebuie examinat (dg dif cu N. americanus conf cav
bucale si a bursei copulatorii); rar eliminati prin scaun

Tratament: Mebendazol + albendazol; fier pt anemie; ex CPZ control

Profilaxie: colectiva (educatie sanitara, evit cont sol cu mat fecale umane); personala (incaltaminte, terapie)
4
Strongiloides stercoralis

Car gen: poate da inf cronica letala la pac imunodeprimati; se reproduce prin „partenogeneza” si doar femela
participa, fara implicare de mascul, tipic de zona tropicala dar ap si in reg temperate, poate parazita si alte primate

Morfologie:
a) Adultul: - femela ~ 2 mm lungim, prez la extr ant un orif bucal ce se cont cu esofag tip strongyloid (filariform)
- adica este un esofag cilindric de aceeasi dim pe toata lungimea
- femela adulta form si elimina 8-10 oua EMBRIONATE
b) Ouale: - forma ovala, de 35-50 μm, embrionate
- eclozeaza imed → elib larve in lumenul int → NU SE POT OBS LA EX CPZ
c) Larvele: - 250-300 μm, esofag rabditoid (nu are aceeasi dim pe toata lung – prez un bulb)
- au extr post ascutite, rabditoidele nu sunt infestante, dar sunt mobile, din ele rez larvele
strongyloide → infestante
- strongyloide: 600-700 μm, lungi, subtiri, esofag cilindric
d) Adultul liber: - rez din rabditoid, in cond fav, sunt sep pe sexe, ♂ e mai scurt si are un esofag scurt cu bulb

Contaminare:
- transcutan prin patrunderea larvelor inf existente pe sol (filariforme/strongiloide)

Ciclul biologic:
- par la niv duodenal si int subtire; femelele elib oua embrionate, eclozeaza, se elib prin mat fecale si au 2 opt:
a) calea directa: in cond nefav, dupa un proc de naparlire larvele se transf in larve infestante pt om
b) calea indirecta: - in cond fav (temp, umiditate, intuneric), larvele neinfest se transf pe sol in gen adulta
tanara cu femela ~ 1 mm, care prod oua si eclozeaza alta gen de larve neinfestante, tot pe sol
- in cond nefav de mediu, larvele neinfestante rezultate prin calea indirecta sexuata, se
transfm in larve infestante, care trec in organismul uman prin contaminare transcutana
- aj in circ sangv, dupa ciclu perienteric: plamani (alveole) – expectorate, reinghitite,
ajung in intestin in ~ 17 zile postcontaminare, si acolo in ~ 10 zile devin viermi adulti
- femelele se ingroapa in muc int, elimina oua embrionate, larve neinfest – rabditoide,
se poate croniciza pana la 30-65 de ani datorita autoinfestatiilor

Infectii produse si patogenitate: strongyloidoza

- se rec programe de screening pt detect inf cu parazitul la pers cu risc, inainte de chimioterap/imunosupresie
- maj inf sunt asimpt pt multi ani, tipic: simpt gastrointestinale, pulmonare, tegumentare
→ cutanate: prurit, eruptie cut/lez papuloveziculare, eritem serpingios, petesii, purpura
→ gastroint: distensie abd, diaree/constipatie, malabsorbtie, pierdere in greutate
→ pulm: tuse, wheezing, hemoptizii, bronhospasm
- sdr hiperinfectie: boala este diseminata si af: plamanii, SNC, teg, rinichii, cordul – sepsisul poate fi cauza de
deces OBLIGATORIU FEBRA
- Fr asociati cu imunosupresia (citostatice, corticosteroizi, HIV, diabet, malnutritie, etc)

Metode de dg:
- dificil cand identif microscopica a larvelor nu e posib
- ex par. din mai multe scaune, la 3-4 sapt de la contaminare (aparitia in scaun); se poate folosi met de concentr
- lichidul duodenal aspirat si ex de sputa pot fi eficiente

5
 - la ex CPZ + se detect larve rabditoide: 200-380μm, cu cav bucala scurta, esofag muscular cu bulb, primordiu
genital mai evident decat al A. duodenale
- hemoleucograma poate indica eozinofilie – prez ac+cr, lipsa in diseminat
- teste de detect anticorp cand nu se pot dem CPZ sau prin ex parazitologic al aspiratului duodenal – ELISA
→ 90% sensibilitate, fals pozitive din cauza r incrucisate cu anticorpi dezv in urma inf cu alte nematode
→ serologic nerecomandat pt ca nu face dif intre inf antecedente de cel curente – ac scad dupa 6 luni
- CDC rec. teste serologice ELISA pt pac din zonele endemice si cei cu manifest gastroint nespec sau
eozinofilie, inaintea transplantului de org sau maduva hematopoetica

Tratament: ivermectin si thiabendazol – in Europa thiabendazol sau albendazol

- thiabendazol: suspensie 5ml cu 0.5g; tablete ce se mesteca 0.5g – 2 doze/zi ; 3-5 zile sau 7 (diseminata)
- albendazol: 800mg/kg/zi – doza unica
- ivermectina pt disparitia inf active (SUA)

Profilaxie: colective (evit cont sol cu mat fecale umane, acidifierea solului in zonele endemice), individuale

Trichinella spiralis

Car gen: clasa Nematode vivipare – produce larve vii (nu oua), infecteaza porcul, pot infecta si omul, dar si alte
animale: cal, sobolan, rozatoare, mistret, ursi, carnivore; se transm la om prin consumul de carne contaminata cu
larve in musculatura, sau cruda (afumata) sau incomplet prep termic

Morfologie:
a) Adultul: - masculii 1.5cm; femelele 3mm – este vivipara, iar viermii adulti sunt in intestin
b) Larvele: 100-150 μm – dupa inchistare ~ 1mm chistul

Contaminare:
- prin consum de carne de porc/vanat cu chiste de Trichinella in musc, carne cruda, insuf prep termic,
necontrolata sanitar-veterinar
- afumarea nu distruge chistele, ci doar temp de peste 65°C atinse in int carnii; congelarea> 2 sapt la -18°C

Ciclul biologic:
- gazdele sunt autoheteroxene [GD (– vierme adult: intestin) si GI (– chiste: musculatura) in acelasi timp]
- rez silvatic: mistret, urs, vulpe, anim carnivore → rez domestic: sobolan, porc (consuma sobolanul)
- omul se contamineaza, sub act. sucurile digestive larvele se dechisteaza si sunt ajunse in intestinul subtire →
patrund in mucoasa criptelor Lieberkuhn si in 1-2 zile → viermi adulti, care revin in lumenul intestinal si depun
larve → dupa ~6-7 zile de la infectare; procesul se repeta toata viata femelei
- deobicei formele adulte rezista cateva saptamani, sau mai mult la imunocompromisi
- larvele tinere ajung in sist limfatic si sangvin si ajung la niv muschilor striati (membre, diafragm, intercost),
se inchisteaza (~3sapt) in miocite; evolutia continua exclusiv aici
- dupa 5-6 luni, chistele se calcifica – pot rezista pana la 40 de ani

Infectii produse si patogenitate: trichineloza

- dep de nr larvelor ingerate si de imunitatea castigata dupa o expunere ant – la nr mic (10larve/g de muschi)
sunt asimptomatici, la 50-100larve/g – forma severa
- boala debut cu tulb intestinale: greata, dureri abd dif, voma, diaree abundenta holeriforma – cedare spontan
1-2 zile (atentie la diaree – fatal prin deshidratare)
- debut clinic aparent: febra 40°C – durata per febrile 2-3 sapt (inflamatii la niv submucoasei data de femele)
6
 - etapa de diseminare larvara: fenomene toxico alergice date de prez larvelor in sange si a toxinelor: febra,
edem palpebral, petesii subunghiale, mialgii
- in cazuri severe af cardiaca (poate det miocardita), neuro, cu risc de deces; eozinele pot leza endoteliul
ventricular favorizand tromboza
- edeme importante periorbitale, conjunctivite (+hemoragii subconjunctivale), dureri musc gen, dureri la
deglut, masticatie, disfonie
- etapa de inchistare larvara: manifest cardiace, neuro, mialgii; febra redusa si edemele reduse
- fara tratament se cronicizeaza (calcifierea chistelor), mialgiile persista perioada lunga

Metode de dg:
- simptomatologie, anamneza, ex de lab: hipereozinofilie care poate depasi si 50% (uneori 80%)
- val enzimelor musc (LDH, CPK) vor fi crescute
- dg certitudine: det AC spec antiTrichinella din ser prin tehnici imunoenzimatice ELISA conf prin
imunoamprenta. Testele serologice sunt + dupa 2-3 sapt de la inf si pot ramane cativa ani. Se rec ut 2 teste
- biopsie musculara (postcontaminare 3 sapt), din deltoid sau triceps sural si se obs chistele la microscop –
metoda invaziva care nu se mai foloseste in practica actuala
- med vet analizeaza carnea de porc/vanat care a fost la origine prin ex trichineloscopic ef din musc
diafragmului, a limbii (zone intens vasc) – se viz prez de chiste, iar ult printr-un alt ex se obs larvele in sed optinut
dupa centrifugarea lizatului cu pepsina

Tratament:
- in primele 2 sapt postinf: a) thiabendazol 25mg/kg zilnic – 5-7 zile
b) mebendazol 400-1000mg/zi
- dupa inchistare: albendazol 10mg/kg/zi – 2 sapt (are efect pe ambele forme)
- are scop de inhibitie a maj manifest clinicie
- la pac cu manifest alergice, miocardita/encefalita – se dau corticosteroizi cu antihelmintice

Profilaxie:
nespecifica:
- igiena alimentara, control alimentar (obligatoriu ex trichineloscopic inainte de consum)
- consumul de carne preparat termic corespunzator:
→ fierberea sau prajire la min 77°C
→ congelare la -15°C pt 20 zile sau
→ congelare la -32°C pt 24h distruge larvele inchistate

B. PLATHELMINTI – VIERMI PLATI

Car gen: sunt plati, hermafroditi si sunt repr de 2 clase

A) Trematode: viermi plati nesegmentati, de dimensiuni mici (cm); repr: Fasciola hepatica, prevalenta ↓

B) Cestode: viermi plati segmentati, de dim mari (metri)

→ prez un cap – scolex: diverse sist de atasare la muc int (carlige, ventuze)
→ prez un gat – colul: format din tes. regenerativ
→ prez un corp segmentat – strobila: alcatuite din proglote (1segment=proglota): cele terminale sunt
batrane, pline de oua embrionate (→ infestante)

7
TREMATODE – Fasciola hepatica – viermele de galbezeala

Car gen: este agent etio pt zoonoza – rezervor: ovine, caprine, boveine – poate infesta si oameni; incidenta
crescuta in tarile cu pasiuni extinse pt acestea

Morfologie:
a) Adultul: - aspect foliaceu, dim 2-3cm/0.1-1.3cm; hermafrodit – ap reprod masc+fem in acelasi individ
- acoperit de o cuticula (protect de sucuri dig), cu spini incurbati inapoi pt inaintare
- 2 ventuze ventrale, unul in jurul orif buco-anal si unul inapoia lui; SN rudimentar
b) Ouale: - lungime140-180 μm/80-85 μm latime (cele mai mari)
- ovoidale, brune, la et o membr subtire, deformabila cu un opercul la un pol in interior celula ou
inconj de masa vitelina
- la eliberare sunt neembrionate neinfestante

Contaminare:
- ingerare vegetatie acvatice crude pe care metacercarii sunt inchistati (salata de creson, nasturelul, suc alfalfa)
- apa contaminata cu cercari/metacercari liberi
- consum de ficat crud sau insuficient fiert infectat

Ciclul biologic:
- fasciolele din can biliare ale omului/ierbivorelor elimina oua neembrionate care ajung in intestin si apoi prin
mat fecale ajung extern → acvatic se embr in catv zile (temp) → ouale elibereaza larvele
- primele larve sunt ciliate numite miracidium si patrund in gazda intermed: gasteropod din genul Lymnaea, in
melc → sporochist, ce form rediile care ajung la hepatopancreasul melcului si pot da nastere la redii-fice sau
la cercari (>24°C)
- cercarii parasesc melcul, se inchisteaza (metacercar) si ajung pe plante acvatice, iarba, sol, apa ca niste sfere
gri mici – metacercarii pot supravietui perioade lungi in mediu umed dat peretelui ext gros
- metacercarii se dechisteaza in duoden si trec prin per int, cav periton si parench hep, ajungand la canalele
biliare unde devin adulte si incep sa elimine oua – acestea apar 3 luni postinfectie

Infectii produse si patogenitate: fascioloza (galbeaza, distomatoza hepato-biliara)

- in drum spre canalele biliare, viermii penetreaza per duodenal si trec prin cav peritoneala – produc inflam
localizata (duoden+jejun, mezenter, perit visc+pariet, caps Glisson, spatiu perit si diafragma)
- daca par nu ajunge la ficat si ramane in cav perit (manifest peritoneale asoc cu fascioloza) sau migreaza
ectopic: subcutan, creier, coloana vertebrala, faringe
- fasciolele tinere trec prin parenchimul hep → focare necrotice/microabcese cu infiltrate cu eozinofile
- localizarea par in ducte: descuamare ducte, hiperplazie epiteliu biliar, dilatare chistica a canalelor,
depundere de tesut conj periductal; parechimul hepatic dintre canale devine cirotic
- per de incubatie: 15-30zile de la ingerarea cercarilor, asimptomatica, hipereozinofilie
- per de invazie/toxiinfectioasa: migrarea intrahep a viermilor tineri (det perihepatita, zone hepatita hemorag)
→ alterarea starii gen cu astenie marcata
→ dureri abd predom in hipocondrul drept cu iradiere in umarul drept; hepatomegalie dureroasa
→ febra neregulata si prelungita (39-40grC)
→ tulb dig: greturi, meteorism, inapetenta, diaree, varsaturi
→ manifest alergice: eruptii cutanate, prurit
→ pierdere ponderala
- in inf cronice complicatii: colangita ascendenta, litiaza biliara, colecistita, pancreatita, ciroza biliara+hepatica
8
Metode de dg:
- examen parazitologic: detectare oua prin ex micro al mat fecale/aspirat duodenal. se analiz mai multe probe
- teste serologice pe detectare de anticorpi: ELISA, hemaglutinare indirecta, imunofluorescenta indirecta
→ mai bune in cea acuta (in primele 3-4 luni postcontaminare)
→ incapabil de a face dif intre inf recente si trecute
- detectare antigene de F in ser – ELISA veterinar – sensib si specif mare (~100%)
- teste PCR si PCR-duplex pt dg fascioloza cronica precoce la om
Tratament:
- rasp slab la albendazol sau praziquantel
- triclabendazol – doza unica (rezistenta aparuta la animale); bithionol – doze multiple
Profilaxie:
- practici stricte de managemant de ferma, prevenire contaminare alimente, educatie sanitara pt plante acvatice
- tratamente chimice pe pasuni pt distrugerea melcilor – scade rata la animale → scade rata la om

CESTODELE – Hymenolepis nana – tenia pitica, tenia tripunctata

Car gen: cea mai rasp inf cu tenie, nu nec oblig GI
Morfologie:
a) Adultul: - alba, 1-4cm
- scolexul prez 4 ventuze si un rostru rectractil cu o coroana de carlige, pt rol de fixare
- corp format din 100-200 de proglote (mai late), se lateste spre post, au papilele genitale pe
aceeasi parte la toate proglotele
- aparat repr masc repr de 3 mase testiculare – aspect tripunctat
b) Ouale: - rotund-ovale, transparente; 50/30μm
- in int embrion hexacant (3perechi de carlige), invelis ext dedublat – membr ext fragila + capa
interna cu 2 poli (pornesc filamente ce leaga cele 2 straturi)
- sunt infestante in momentul emisiei
Contaminare
- exogena prin ingestia oualor embrionate elib odata cu mat fecale – mec fecal-oral (maini, fructe, rara apa)
- autoinfestatie – exogen/endogen, metoda prin care inf se poate croniciza
Ciclul biologic:
- direct, prin eliminare de oua embrionate de o pers contaminata si ingestia acestora prin mec fecal-oral (direct
sau indirect, de o alta persoana)
- indirect prin ingerare accidentala a insectelor care pot fi GI
- dupa eliberarea embr hexacant, acesta patrunde in vilozitatile intestinare unde dev larva (cistercoid), care
apoi dev vierme adult
- adultul este hermafrodit, prod oua embrionate (din proglota intacta: por genital; proglotele care se sparg)
- ouale se elib in mediu cu mat fecale
Infectii produse si patogenitate:
- la pac cu viermi putini deobicei sunt asimptomatici
- nr mare, sau la copii, da: tulb dig nespec, enterite cu scaune muco-sangv; maldig, malabs (ret. staturo-pond),
tulburari nerv (cefalee, ameteli, insomnie, epilepsie?)
Metode de dg: ex CPZ cu evid oului caracteristic – din mat fecale integrale sau dupa concentrare
Tratament: Praziquantel – doza unica (efect pe ambele – vierme adult+larve)
Profilaxie: igiena indiv + colectiva, mai ales in colectivitati cu copii defavorizati
9
Taenia saginata – tenia de carne de vita

Car gen: bovinele sunt GI, iar in musc lor se afla larvele (cisticercii), GD este omul; contam prin consum de carne

Morfologie:
a) Adultul: - plat, alb opac, de 6-8m
- la niv scolexului sunt 4 ventuze cu care se at. de muc int
- strobila segm in 1000-2000 de proglote – sunt lungi, dreptunghiulare si cu 15-20 ram uterine
- proglotele batrane sunt pline de >100k oua, pot fi elib intre defecatii, sunt mobile
- viermele poate trai mai multi ani, deobicei este unul singur
b) Larvele: - Cisticercus bovis: nu se pot dezvolta la om, ci doar la bovine, unde e prez in musc
- sunt vezicule de 5-10 mm in care sunt scolecsi; rez mai multe zile la 4grC, distrusi peste 45grC
c) Ouale: - embrionate, embr hexacant (6carlige)
- rotunjite, brune, 31-43μm; invelis dublu, radiar
- nu se pot deosebi de ouale de Taenia solium
Contaminare:
- prin consum de carne de vita contaminata cu cisticerci, neprelucrata termic corespunzator

Ciclul biologic:
- omul se cont, la niv jejunal scolexul este elib din vezicula larvara si se fix cu aj. ventuzelor de muc intestinala
- din colul viermelui (tes regener), se form proglotele, in ~3 luni, devine adult
- progl mat terminale sunt elimin intre defecatii, noaptea (se gasesc pe cearsaf, pijama), oua embr aj in mat fec
- ouale embr + proglotele, pot ajunge pe sol, iarba, contaminand pasiunile, vor fi ingerate de bovine si in int
acestora se elib embrionii hexacanti care prin diseminare sangv ajung la musculatura si in cv luni devin
vezicule – cisticercii

Infectii produse si patogenitate: teniaza de carne de vita

- unii sunt asimpt, elimina ouale in mat fecale sau proglote
- simpt discreta, nespec: dureri int difuze, tulb de tranzit, colica la pasajul proglotelor in int gros (colica
suspendata); manifest toxicoalergice rare

Metode de dg:
- identif proglotelor si a oualor la ex microscopic din mat fecale ale pacientului
- aspectul macroscopic al proglotelor: form albe, opace, dreptunghiulare, cativa cm, mobile (misc ondulante)
- proglotele sunt pline de oua embrionate, infectante; se pot intepa cu o pipeta si preleva lichid si se obs micro
- ex CPZ, rec fara mediu de transp, min 3 ex micro la zile distanta; preparate native, se obs ouale, scotch test

Tratament:
- praziquantel – doza unica, ex CPZ de control

Profilaxie:
- nespecif: evitare consum carne de vita cruda sau insuf prep termic, control sanitar, cisticercii se distrug dupa
1-2 zile de congelare
- evitare contaminare mediu cu mat fecale umane, ouale de T. saginata rezista mult in mediu extern

10
Taenia solium

Car gen: porcii GI, in musc lor cisticercii (larve); GD omul, cont prin cosnum carne cont cruda, insuf prep t°C

Morfologie:
a) Adultul: - plat, alb opac, 3-5m; hermafrodit
- pe scolex: 4 ventuze si carlige (tenia armata)
- strobila segm in ~1000 de proglote, ele sunt mai mici (patrate), cu mai putine ram uterine (<13)
- proglotele term batrane contin zeci de mii de oua >50.000; pot fi eliminate cu mat fecale
- proglotele sunt imobile, deobicei exista un singur vierme
b) Larvele: - Cisticercus celulosae se pot dezvolta si la om, dar si la suine (prezente in musculatura)
- reprez de o vezicula albicioasa de 15/7mm care are un scolex
c) Ouale: - embrionate, hexacant, rotunjite, brune
- dim de 31-43μm
- invelis dublu, radiar, si NU se pot deosebi de T. saginata
Contaminare:
- prin consum de carne infectat cu cisticerci, neprelucrata termic adecvat sau necontrolat sanito-veterinar
- consum de fructe, legume, contaminate cu oua embrionate
- contaminare endogena, auto-infectie (proglota ajunge in stomac, ies embrionii hexacanti, contam masiva)

Ciclul biologic:
- omul se contamineaza, in jejun scolexul se elib din vezicula larvara si se fix de muc int
- din colul viermelui se form proglotele, in ~3 luni, viermele devine adult
- proglotele terminale se elimin cu mat fecale, unde ajung si oua embrionate de la celelalte proglote
- acestea cont solul, pasunile, le ingereaza porcii, in intestinul lor se elib embrionii care prin disemin. sangv
ajung in musc si se transf in vezicule in cateva luni – cisticercii; loc frecv: inima, limba (vasc intensiva)
- Cisticercus celulosae poate ecloza si dezv in forma larvara la om producand cisticercoza (diseminata)
- daca vreo proglota migreaza in stomac si se elib ouale, infectia va fi masiva, generalizata si netratabila

Infectii produse si patogenitate: teniaza de carne de porc

- unii sunt asimpt, eliminand oua in mat fecale si/sau proglote;
- simpt nespec: dureri int difuze, tulb de tranzit, manifest toxicoalergice rar (prurit)
- cisticercoza poate afecta orice organ (dezvoltarea larvelor)
→ dau o r granulomatoasa la niv tes afectate
→ loc frecv: tes celular subcutanat si muscular – se pot obs macro si, dupa calcifiere (3-5 ani), Rx
→ la niv creierului: crize convulsive, HT intracraniana, alte semne; ocular: modif ai acuitatii vizuale

Metode de dg:
- identificarea proglotelor si oualor la ex micro din mat fecale ale pacientului; caract descrise la morfologie
- pt obs oualor se pot intepa proglotele (sub hota si in imersie, pt a nu le aerosoliza) si pot fi scose cu pipeta
- ex CPZ fara mediu de transport, minim 3 ex la zile distanta, prep. native, se rec scotch test
- cisticercoza se dg cu investig suplim dep de simptome si de localizare (biopsie musc, radiografii);
certitudine cel dat de det ac specifici antiT. solium prin met imunoenzimatice si confirmate Western blot

Tratament: praziquantel – doza unica, ex CPZ de control ; cisticercoza – albendazol, praziquantel + simptomatice

Profilaxie: nespecifica: igiena alimentara, control sanitar-veterinar al carnii, evitarea contaminarii mediului
11
Diphyllobotrium latum – botriocefal sau tenia lata

Car gen: cazuri rare, masuri profilactice de eradicare a focarului din Delta Dunarii

Morfologie:
a) Adultul: - cea mai lunga tenie: 10-15m
- scolexul forma ovalara prevazuta cu 2 struct de suctiune – botridii
- colul format din tes reg, strobila din proglote dreptunghiulare mai late decat lungi
- in mijlocul proglotelor struct bej-maronie, rozetata (ram uterine) – aici se elib ouale (tocostom)
- eliminarea oualor e continua, fara ruperea/deformarea proglotei

b) Ouale: - neembrionate in momentul emisiei

- 60-75/40-50μm, galben-brune; operculate (capac la unul dintre poli, la polul opus un spin)
- in centrul oului oncosfera: masa vitelina inconj celula ou
Contaminare:
- consum de peste crud (pastrav, somon, stiuca, biban, calcan) cu chiste de larve plerocercoide insuf prep t°C
- consum de icre infestate

Ciclu biologic:
- larva infestanta in intestin creste si in cam 1 luna devine vierme adult, si elib 200k-1mil oua/zi/vierme
- ouale eliminate nu sunt embrionate, se elib cu mat fecale, dev embrionate in mediul acvatic, embrionul
hexacant din ou → coracidium (iese din ou prin opercul)
- corcidium trebuie ingerat de un crustaceu (prima GI), acolo se transf in procercoid
- crustaceul trebuie ingerat de alti pesti mici (a 2a GI), procercoid → larva plerocercoida (sparganum)
infestanta, se pune la niv muscular
- pestele mic trebuie ingerat de un peste rapitor, iar larva se muta in musc acesteia; omul se cont prin cons
carnii de peste rapitor plin de larve in cazul consumului crud sau insuf prep termic

Infectii produse si patogenitate: difilobotriaza/botriocefaloza

- simpt dep de nr viermi, cantitate si r gazdei fata de metab eliberati de catre vierme; poate fi unic sau multipli
- creste 5cm/zi si prod oua la 30 de zile postcontaminare; traieste cam 10 ani; elib in fiecare zi ~1mil oua
- asimpt sau tulb dig nespec: greturi, dureri abd, apetit capricios, tulb de tranzit, pusee de diaree, senz de foame
- la 1-2% apare anemia pernicioasa (megaloblastica) in urma consumului de catre parazit a vit B12
- deobicei nu se elimina fragmente vizibile macroscopic din corpul viermelui
- dupa consum de alcool/mancare condimentata, acesta iritat se contracta si se pot rupe fragmente mai lungi
din el ce se elimina cu mat fecale

Metode de dg:
- ex CPZ unde se obs ouale in prep native din mat fecale, se rep de 2-3 ori la 7-10 zile
- ex macro a proglotelor daca este cazul; evidentierea anemiei (vierme atasat la niv jejunului)

Tratament:
- trendamine (niclosamide, yomesan) sau biltricide (praziquantel)
- ex postterapeutic la 6 sapt

Profilaxie:
- evitare consum peste crud, afumat, insuf prep termic, sau a icrelor
- larvele se omoara in 15 min la 60grC si in 24h la -20grC
12
Echinococcus granulosus

Car gen: GD sunt caniidele, GI ierbivore, omnivore, accidental omul; larva=hidatida → det chistul hidatic

Morfologie:

a) Adultul: - 3-6mm, alc din 3-4 proglote

- progl termin contine ouale embrionate, va fi elim prin mat fecale ale cainelui si vor contamina
solul, pasiunile, fructele, legumele, apa

b) Larvele: - vezicula albicioasa, sferica cu diam de 1-20 cm;

- prez o cuticula hialina la ext, si in interior o membr proligera – contine protoscolecsi
- chistul are un lichid limpede foarte alergen, care contine nisip hidatic (protoscolecs+MB prolig)
- larva creste incet, cativa cm/an

c) Ouale: - embrionate cu embrionul hexacant

- rotunjita, bruna, 31-43μm; invelis dublu radiar

Contaminare:
- prin mangaierea cainilor (de pe blana), consum de fructe/legume nespalate

Ciclul biologic:
- infestare, in tubul dig se elib embrionul hexacant, care pe cale sgv ajunge in ficat, plaman, alte org si se dezv
formand chistul hidatic
- GD se inf prin consumul hidatiei din viscerele animalelor, parazitul in int cainelui devenind vierme adult

Infectiile produse si patogenitate: hidatidoza (chist hidatic)

- peste jumatate chistul se loc la niv hep, la niv pulmonar (1/3), alte org (splina, SNC, rinichi, os)
- dupa ani de zile (chistul creste), exercita o compresiune si apar div manifest: ficat – icter, hepatomegalie,
compresiuni vasc; plaman – tuse, dispnee, vomica hidatica
- daca se elib lichidul din chist se produce o r anafilactica cu risc major de deces

Metode de dg:
- invest imagistice pot sugera prez chistului hidatic – nu se punctioneaza chistul
- ex parazitologic: ex pieselor operatorii, vomicii hidatice, se evid aspectul car al hidatidei: chistul rotund,
albicios, plin de lichid clar cu multe vezicule fiice in interior
- la ex micro se obs nisipul hidatic, scolecsii
- dg serologic: ac specifici anti E. granulosus prin ELISA si conf Western blot

Tratament:
- chirugical, pre si postoperator: albendazol (la fel si inoperabil)

Profilaxie:
- tratament antiparazitor la caini, control sanitar al carnii, controlul pacientilor aflati la risc

13
Echinococcus multilocularis

Car gen: cea mai severa dintre helmintioze

Morfologie:
a) Adultul: mai mic decat E. granulosus, 1.2-4mm ; in intestinul vulpilor, cainilor, lupilor, rar la pisici
b) Ouale: similare ca restul teniilor, rezistente la frig
c) Larvele: hidatida – prez multe cav neregulate lipsit de lichid (sau cant ft mica), nr mic de proscolecsi

Contaminare:
- prin ingestia de fructe de padure, alte chestii sau sol ce sa contina oua excretate de GD

Ciclul biologic:
- se ingereaza ouale, eclozeaza in intestin, iar larva trece in circulatie si se opreste deobicei in ficat
- in ficat form o struct chistica infiltrativa – pseudotumorala
- mai poate ajunge in plaman sau creier (rar)
- in natura CB este mentinut intre GD si rozatoarele; dupa ce mananca rozatoarele, protoscolecsii din int
chistului alveolar sunt eliberati si vor forma noi tenii

Infectii produse si patogenitate: echinococoza alveolara

- dezv la om a larvei polichistice si policefalice
- simpt asemanatoare dezv lente a unei structuri tumorale, deobicei hepatic: hepato-splenomegalie, icter,
ascita, hipertensiune portala
- pac prez durere in hipocondrul drept si uneori dispnee usoara
- din moment infectarii pana la aparitia simptomelor pot trece 20-30 de ani, creste ft incet

Metode de dg:
- anamneza, ex serologice, metode moleculare de detectie ARN mesager in probe din biopsia hepatica

Tratament:
- mebendazol asociat cu gama interferon: opreste si limiteaza metastazele chistice
- indepartarea completa a hidatidei este dificila chiar si cu hepatectomie

Profilaxie
- colectiva: control rezervor silvatic prin admin praziquantel vulpilor
- invidiuala: spalarea legumelor, fructelor inainte de consum

C. PROTOZOARE

- org unicel eucariote (cele mai simple animale), 1μm→mm; 2 forme: trofozoit (veg), chist (rezistenta)
- la maj reprod asexuata, dar la unele (Toxoplasma, Plasmodium) ex si reprod sexuata

14
Giardia duodenalis (Giardia intestinalis)/Lamblia intestinalis (Lamblia duodenalis)

Car gen: protozoar flagelat cu distrib geo univ si infect pac de toate varstele – colonizeaza intestinul

Morfologie
a) Trofozoitul: - lungime 15μm/ latime 6-10μm
- 2 nuclei, 4 blefaroplasti, 4 perechi de flageli, disc adeziv si un axostil
- forma unei jum de para: ant rotunjit si post ascutit
- pe fata ventr, mai dilatata se gaseste o depresiune reniforma cu care se fix pe muc duodenala
- cei 4 flageli pornesc fiecare dintr-o pereche de blefaroplasti
- trof se afla in duoden, intestin, bila, rar se obs in mat fecale ale pac
b) Chistul: - forma de rezistenta in mediu: lungim 8-14/6μm latime
- membrana refringenta dubla, 4 nuclei si resturi flagelare sinuoase
- inchist la niv intestinal si sunt elim prin mat fecale
- 8 gr dif A→H (A si B la animale)

Contaminare:
- mecanism fecal oral, chistele sunt eliminate in mat fecale ale pacientului si ajung in dif locuri
- cel mai la risc copii (cei din colectivitati), transmitere usoara intrafamiliala
- se poate dobandi si de la animale (caini, pisici, porci, bovine), si omul poate infecta animalele

Ciclul biologic:
- chistele ingerate se dechist la niv tubului dig, se transf in trof la niv duodenal, acesta se multiplica in intestin
- ele se inchisteaza si sunt eliminate prin mat fecale, si se transmit prin mec fecal-oral

Infectii produse si patogenitate: giardioza

- simpt in fct de virulenta tulpinii si de imunitatea proprie
- la niv intestinal trof se at de muc int: impiedica abs nutrientilor (alterarea enterocitelor si a marginii in perie)
- deficit enzimatic mai ales dizaharidaze: intoleranta la glucoza
- la adulti mai comun in duoden, la copii si in ileon/colon
- per incubatie 1-3 sapt post ingestie chiste, manifestari gastro-int nespecifice
→ tulb de tranzit, scaune pastoase cu miros fetid, dureri abd, greturi, flatulenta; sever: malabs, steatoree
- la copii maj simpt enterocolitice, la adulti mai degraba hepato-biliare cu discomfort abdominal
- aprox 20k chiste/g mat fecal → contagiozitate crescuta; fara tratament se cronicizeaza

Metode de diagnostic parazitologic

- ex CPZ, determinarea antigenelor de Giardia din scaun, metode molec cu det ADN-ului
- ex CPZ ca la restul parazitilor; se pot uneori recolta si bila sau aspirat de lichid duodenal
- IF: dg pozitiv dat de dozajul IgM; acestia pot ramane crescuti si dupa eliminarea parazitului
- este rar asociat cu hipereozinofilie

Tratament:
- Metronidazol, Tinidazol, Albendazol (trat mai putin eficient ca celelalte 2 med)
- ex CPZ de control dupa o luna

Profilaxie:
- nespecifica: igiena personala si alimentara, sexuala, sursele de apa, verificarea absentei portajului cronic

15
Trichomonas vaginalis

Car gen: NU formeaza chiste – doar ca forma de trofozoit

Morfologie: - doar forma veg, trofozoitul

- 4flageli liberi ant + 1 flagel recurent (legat prin membr ondulanta)
- 10-15/5-15 μm, ovalara
- nucleu anterior, o masa de blefaroplasti (org flagel), un citostom lat nucleu, axostil strabate tot
- foarte mobil, miscari de elice de elicopter
- slab rezistent in mediu ext (urina, sperma 24h, suprafata 1-2h)

Contaminare:
- cale sexuala sau prin nastere (rar prin obiecte de toaleta)

Ciclul biologic:
- trofozoit elim prin secr vaginale, sperma, urina, se transm sexual, se multiplica prin fisiune binara la niv
muc vaginale, uretrale
- pH optim 5-6, temp 36-38grC
- femei: gl Bartholin, canal Skene, cervix, niv urinar
- barbati: sant balano-preputial → prostata, vezicule seminale

Infectii produse si patogenitate: tricomoniaza

- per incub ~1sapt fem, 20 zile barbati; parazitul adera prin adezine la cel endoteliale
- virulenta data de proteinazele membr si intracel → act proteolitica mai acc la femei decat barbati
- femeile: vulvovaginita acuta, leucoree spumoasa galben-verzuie (miros urat), prurit valvular, dispareunie
→ fara trat → cronicizare, acutizari postmenstrual, menopauza
- barbati: frcv asimpt, simpt min: serozitate la niv meatului urinar, inainte de mictiune
- complicatii: endometrioze, inf gl Bartholin, boala inflam pelvina, abces tubo-ovarian, ruptura de membr,
endometrita si lez de col uterin cu potential de transf maligna, prostatita, epididimita, infertilitate

Metode de dg:
- examinari parazit, lab, din:
→ femei: secr vaginala, postmentrual, fara sex 48h inainte, recolt de ginecolog
→ barbati: secr uretrala dimineata, inainte de mictiune, secr prostatica, lich spermatic, primul jet urina
- recolt pe tampoane sterile, cu mediu de transp, nu se introduc probele la frigider
- se realiz: prep native (mobilitate), frotiuri cu dif col (det modif cel epit), det antigene prin teste rapide,
cultura (rar), det ADN

Tratament:
- Metronidazol/tinidazol, doza unica – 10 zile (topic+per os), partenerii simultan

Profilaxie:
- nespecifica, educatie si informare sexuala

16
Entamoeba hystolytica
Car gen: face parte din genul Entamoeba
→ kariozom central cu granule de cromatina periferice (nr var) atasate de MB nucleara
Morfologie:
a) Trofozoitul: - miscare progresiva si directionata
- 12-60μm
- Pseudopod in orice punct, nucleu unic cu crom perif, karyozom central
- o reg perif clara – ectoplasma (hyalina)
- o reg centrala – endoplasma, granulara
b) Chistul: - 10-20 μm, imobil, rotund/oval
- 4 per si perete nehialin, bare de cromatina
- mai mici decat de E. coli si au 4 nuclei
Contaminare:
- bolnavii/purtatorii sanatosi elimina chiste prin mat fecale, iar trofozoitii sunt prez in scaunele diareice
- transmitere fecal-oral: contact interuman direct (maini, sex anal), colectivitati (hidrica, aliment, vectori)
Ciclul biologic:
- ingerare chiste → dechistare int subtire → maturare, trofozoiti in int gros → multiplicare prin fiziune binara
→ inchistare random (viabil zile/sapt in med ext) → trof distrusi rapid mediu ext/sucuri gastrice
Infectii produse si patogenitate:
- patogenitate: trofozoitii invadeaza:
→ epit colic, secr enzime si det necroza locala (inflam loc minora)
→ muschii (form ulcere in buton de camasa), submucoasa (form abcese), invadare circ portale
- cel mai des e sit in ficat (abcese hep), dar poate duce si la amebiaza extraintestinala (creier, ficat, plamani)
- maj pers cont (90%) devin purtatori sanatosi care elib chiste
a) Amebiaza intestinala acuta
→ dizenterie amebiana: diaree muco-sgv(15), discomf abd inf, flatulenta, tenesme, tuseu rectal dureros
→ forma fulimanta: perfor de perete intestinal, se poate croniciza: diaree ocazionala, ↓greut, oboseala
b) Abcesul hepatic
→ dupa luni/ani postcontaminare
→ durere cadran drept sup, pierdere in greutate, febra const/platou: 39-40grC, hepatomegalie dureroasa
Metode de dg:
- morf nu se distinge de E.coli, doar daca exist procesul de eritrofagocitoza, car pt E.hystolytica
a) Amebiaza intestinala
→ se an scaunul diareic la scurt timp (~1h), se obs mobilit trof; 3 probe din emisii dif la int 1-2 zile
→ prep nativ/lugol, frotiu col trichrom/hematox; altele: ELISA, IFI, PCR, coprocult
b) Amebiaza extraintestinala
→ maj au scaune neg,se ut teste serologice (IFA, imunocromatografie, hemaglutinare indirecta)
Tratament:
- 2 etape: 1 antimebian difuzibil (metronidazol, tinidazol, secnidazol) si 1 amebicid de contact (iodoquinol,
tiliquinol)
- asimpt: doar de contact (iodoquinol, paramomicina)
- la 3-4 sapt, ex CPZ control si absenta portaj cronic

Profilaxie: evitarea cont fecaloide a apei si aliment, igiena individuala si sexuala

17
Toxoplasma gondii

Car gen: poate inf omul, mamifere, protozoarul e pe tot globul, det antropozoonoza toxoplasmoza

Morfologie:
a) Trofozoitul: - forma de arc, 4-8/2-3 μm
- Infect toate cel org, multiplicare la Mfg
- met intens, multiplicare ridicata → tachizoit
b) Chistul: - rotund, de 50-200 μm
- contine sute de bradizoiti (met redus, nu se multiplica)
- muschi, retina, neuroni, nu sunt distruse de sist imun/med antiparazitare
- forma de diseminare, resitenta ext (4grC), distrus de congelare/peste>65grC
c) Oochistul: - forma de diseminare, 5-20 μm
- rez multiplicarii sexuate in int pisicii
- cont 2 sporochisti fiecare cu 4 sporozoiti
- elimin din mat fecale ale pisicii, rezistente luni de zile in med ext
Contaminare:
- ingestie din: carne cruda/incompl prep termic (miel, pasare, porc, vita, etc), lapte nepasteurizat (lactate),
fructe si legume nespalate
- cont cu oochiste se gasesc doar in mat fecale la feline, dupa 1-3 zile in mediu ext
- gravidele trebuie sa poarte manusi la schimbarea nisipului din litiera, aceasta trb curata zilnic
- prin placenta: daca femeia face toxoplasmoza acuta in timpul sarcinii, trofozoitul poate traversa placenta si
cont fatul → malformatii date de lez necrotice
→ risc mic daca face boala in primul trimestru, dar afectare severa
→ risc mare daca face in ultimul trimestru, dar afectare minima
- transplant de organe

Ciclul biologic:
- GD (felinele): multiplicare sexuata → GI: ciclu asexuat – aici se vor dezv in musc chistele cu bradizoiti →
pisica se cont prin consum de rozatoare, elimina oochiste, acestea devin infectante dupa cateva zile pe sol
- Contaminare umana, la gravide poate sa treaca prin placenta

Infectii produse si patogenitate: toxoplasmoza

- la pac imunocompetent prin sist imun (LT) acestea sunt mentinute in stare de bradizoiti la niv muschilor,
creierului si retinei si persista toata viata
→ asimptomatica, simpt min: febra, adenopatii, astenie, benigna (tratament rar)
- la pac imunodeficitari: HIV+ (SIDA), posttransplant, neoplasme cu trat chimioterapic, bradizoitii se transf
in tachizoiti care disem sgv la niv altor organe
→ grava, fara tratament letala; toxoplasmoza cerebrala, oculara, diseminata, reactivare/prima infectie
- toxoplasmoza congenitala
→ gravitate invers prop cu varsta sarcinii
→ fatul af in trim1: malf multiple, deces, avort spontan; vii: encefalomielita, malf craniene, af oculare,
calcifieri intracraniene, malf viscerale multiple, decedeaza dupa primele sapt/luni
→ fatul af in trim2: forme intermed, monosimptomatice: calcifieri intracran si/sau corioretinita
→ fatul af in trim3: frcv asimpt, prez anticopri antitoxoplasma

TORCH: toxoplasmoza, rubeola, CMV, herpes – se pot transm la fat si det malformatii
18
Metode de dg:
a) Toxoplasmoza acuta
- dg de lab: IF, imunoenzimatice (ELISA), western blot, anticorpii IgM (apar la sf sapt 1 dupa cont), IgG (in a
2a sapt si pers toata viata); la femeia gravida minim 2 ex serologice la dist 2-3 sapt: IgM, IgG, IgA
- la pac imunodeprimat: evid parazit din prod pat recoltate: inoculare la soareci, detectare ADN

b) Toxoplasmoza congenitala
- prenatal: examen ecografic – anomalii; amniocenteza: lich se inoc la soareci si det ADN parazitar
- postnatal: det ADN, comparare profil imunologic al nn cu al mamei la cateva zile de la nastere, anticorpi
antiToxoplasma IgA

Tratament:
- imunocompetent: nu necesita, maxim Spiramicina
- imunodeprimat: pirimetamina si sulfadiazina + acid folic
- gravide: spiramicina in caz de seroconversie
→ antenatal +: pirimetamina si sulfadiazina pana la nastere + acid folic / intreruperea sarcinii
→ nn, sugar: pirimetamina si sulfadiazina pana la 1 sau 2 ani+ acid folic

Profilaxie:
- control lunar pe perioada sarcinii la gravidele neimune
- la pac HIV+ cu CD4<100 cel/mm3: profilaxie primara cu trimetoprim-sulfametoxazol
- gatire peste 65 sau congelare sub -18

Genul Plasmodium

Car gen: produc malaria: Plasmodium falciparum, P. ovale, P. vivax, P. malariae, P. knowlesi

Morfologie:
a) Plasmodium falciparum
- cea mai rasp, inf toate tipurie de hematii si nu le modif volumul
- pe supraf pot aparea pete mari (Maurer, in giemsa nu se obs)
- trofozoitul inelar fin, nucleu multimplu, mai multi intr-o singura hematie
- pigm in trof in evolutie e negru, trofoz batrani sunt compacti si rotunzi
- schizontul matur are 8-32 de merozoiti
- gametocitii seamana cu o banana
- singura specie la care in sangele capilar apar doar stadiul inelar si de gametocit

b) Plasmodium vivax
- invad reticulocitele, trofozoitul e inelar mare delicat
- pigmentul este fin, brun, imprastiat in toata hematia
- trof batrani sunt pleomorfi, schizontul are 12-32 merozoiti
- gametocitii sunt ovali
- in sange apare in toate formele morf: trofozoit inelar, ameboidal, schizonti maturi si imaturi, gametocit

c) Plasmodium ovale
- invad reticulocitele, prez granulatii Scuffner, trof inelar mare si gros
- pigment galben inchis, trof batrani sunt rotunzi, compacti
- schizontul matur 12-28 merozoiti, gametocitii sunt rotunzi-ovalari
19
 d) Plasmodium malariae
- invad hematii batrane, trof inelar e gros si ocupa aproape tot volumul
- pigment brun inchis, aglomerat in cheaguri
- trof batrani dreptunghiulari (banda ecuatoriala), schizontul matur 8 merozoiti
- gametociti rotunzi, ovali; prez toate formele in s. perif

e) Plasmodium knowlesi:
- Prod episoade febrile zilnice, seamana cu falciparum in trofozoit inelar si cu malariae in trof matur

Contaminare:
- prin vector: intepatura tantarului Anophele (23-6h)
- larvele se dezv in apa, la temp de 20-30grC
- se transm transplacentar, transfuzii (rar), trnasplant

Ciclul biologic:
- 2 cicluri: 1 asexuat (schizogonic), la om; 1 sexuat (sporogonic), la tantar
- la om ex 2 faze: 1 hepatica (extraeritrocitara) – asimptomatica; 2 sanguina (eritrocitara) – simptomatica
a) Extraeritrocitar
→ In parench hepatic, durata var de specie
→ In hepatocit patrund sporozoitii (10) care se transf in trofozoiti (f ameboidale), schizont imatur
(multinucleata) si apoi matur care elib formele rotunde – merozoitii
→ Inflamatia apare doar dupa elib merozoitilor
b) Eritrocitar
→ Rup hepatocitele si aj in circ, faza de contact cu AG plasmoidale de suprafata → penetrare (trof inelar)
→ trof ameboid (pigment) → schizont imatur, matur (rozeta segm), merozoitii sunt elib prin ruperea
schizontului in circulatie
→ Parazitul aj in tantar cu pranzul hematofag unde se prod multiplicarea sexuata si dupa elim cu saliva
c) Ciclu sexual
→ Unii merozoiti devin gametociti masculi/feminini in torentul sgv, daca sunt ingerati de tantar, atunci:
→ cel masc devine microgamet, iar cea femela macrogamet, aceasta fiind fertilizata de prima → zigot
mobil care trece in stomac, creste, si se div, dupa care urca la gl salivare unde vor trece inapoi la om

Infectii produse:
- P. falciparum: febra terta maligna – formele grave: malaria cerebrala
→ tulb neuro, febra de 41-42grC, convulsii, alterare stare de constienta
- P. ovale si vivax: febra terta benigna
→ Cefalee, ameteala, dureri musc, stare de rau, anoretie, greata, durere abd difuza, voma
→ Febra constanta sau remitenta, hipotensiune posturala, icter, hepatomegalie
→ Recaderi tardive timp de 3-5 ani
- P. malariae: febra cuarta benigna
→ Det recaderi tardive (20ani), debut poate fi mai sever, ex purt asimpt, poate de sdr nefrotic (ev sev)
- Accesele febrile: febra, transp abundente, urini colurice, anemie severa, hepato-splenomegalie cronica
- Imunitate innascuta: pacienti cu deficit de G6PD, anumite grupuri de HLA
- Imunitate de premunitie: expunerea progresiva lent la parazit, protejeaza de formele grave
- Turistii care merg in zone endimice au risc crescut pt formele grave

20
Metode de dg:
- pe baza semnelor/simptomelor, examinari de laborator
- teste parazitologice: ex micro al frotiului sgv pt det speciei; det antigene din sange, met moleculare
→ ex micro: Se ridicata, frotiuri Giemsa, perm det spec Plasmodium, reactia de IF indirecta din sange

Tratament:
- antimalarice: atovaquone – proguanil, chinina (mai ales la gravide), meflochina (copii), deriv
artemisinina
- exista rezistenta la clorochina si la mai multe antimalarice

Profilaxie:
- nu exista vaccin, profilaxie nespecifica (plase de tantari, imbracaminte), chimioprofilaxie (NU frme grave)

Genul Cryptosporidium

Car gen: infect cel epiteliale din microvilii tr. gastroint; frcv la copii sau imunodeprimati; C. parvum – import

Morfologie:
a) Oochistul: - sporulat, neted, de 4-6 μm, sferic, membrana dubla si are 4 sporozoiti
- sunt 2 tipuri: cu per gros – formele infectioase si cu per subtire – autoinfectare

b) Sporozoitul: evid doar la micr optic; central Golgi, nucleu si robozomii (+granule de amylopectina)

c) Trofozoitii: ovalari, de 2-6 μm prez in marginea in peria a enterocitelor intra/extracel; au 1 nucleu

d) Merontul: masa protoplasmica ce se divide si form 6-8 merozoiti

e) Gametocitii: seamana cu merontii, putini

Contaminare:
- mecanism fecal-oral: animale domestice, om, animale de la zoo
- contaminarea hidrica – primordiala: prin apa potabila, piscina
- contact direct, posibil si aerogen (imunocompromisi)

Ciclul biologic:
- sursa de infectie este oochistul sporulat (unicul extracelular), acesta se excr prin mat fecale
- dupa ingerare elib cei 4 sporozoiti infectant → invadare enterocit, nu au contact direct cu citoplasma ci form
vacuole care fuzioneaza cu membrana cel → devin trofozoiti sferici
- multiplicare asexuata: div nucleul din trof → merozoiti, doar tipul 2 se multiplica sexuat form micro si
macrogametul
- multipl sexuata: dupa ce microgametocitul devine multinucleat, iar macro ramane mono; micro se at de
membr, penetreaza si ajunge in nucleu; doar macrogametii fertilizati se transf in oochist
→ nucleul intra in meioza si dezvolta 4 sporozoiti, dupa maturare acesta este eliminat prin mat fecale;
→ cele din tractul resp, prin secr nazale
→ durata inf car prin zilele de eliminare de oochiste e 1-20 de zile

21
Infectii si patogenitate: criptosporidiaza
- boala diareica la orice varsta, boala mai sev extraintestinal sau la pac imunodeprimati
- la imunocompetenti: purtator asimpt, diaree ac/persistenta; 5-9zile, autolimitanta; fara sange sau puroi
- la imunodeprimati: la pac cu HIV (mai ales in faza SIDA), diareea se poate croniciza, scadere in greutate
- la copii <2 ani se cronicizeaza si este o diaree severa, riscul scade cu varsta

Metode de dg:
- ex CPZ oochiste prin col Ziehl-Neelsen modificata – vor aparea rosii; se fol metode de c% pt diaree
- imunologice: ELISA, detectare de anticorpi circulanti

Tratament:
- nimic eficient, simptomatic
→ nitazoxanid, paramomicina, rifamixina; la pac HIV: HAART

Profilaxie:
- rezistenti la dezinfectanti chimici, igiena individuala, igiena colectiva

D. FUNGII

- car generale: cel eucariote heterotrofe, uni sau pluricelulare, perete cel rigid (poliozide: ergosterol, chitina)
→ aerobi, oportunisti, saprofiti
→ infectiile apar doar in caz de deficiente imune (SIDA, neoplasme si trat chimio, radioterapeutic, etc)
- morfologic exista:
→ unicelulari – levuri: Candida, Cryptococcus
→ fungi filamentosi: Aspergillus, mucorale, dermatofiti
→ fungi dimorfici: au aspect de levuri in tesuturi si de filamentosi in cultura: Coccidioides immitis, etc

LEVURI

Genul Candida

Car gen:

22