VARIOLA OILOR SI CAPRINELOR 7.

VARIOLA OILOR SI CAPRINELOR A 100 SGP -Este o bola virala a oilor si caprelor, caracterizata prin leziuni variolice generalizate. ETIOLOGIE: - este produs de un virus din Fam. Poxiviridae, Genul Capripox virus - genomul este format dintr-o singura molecula liniara de ADN dublucatenar - virusul infecteaza de-a lungul unui ciclu de viaza un singur tip de gazda vertebrata: oaia si capra - virusul este foarte rezistent la agenti fizici si chimici - distrus la 56 de garde in 2 ore si al 65 grade in 30 min - sensibil la valori foarte acide sau alcaline ale pH-ului - este sensibil la eter,cloroform si formol - inactivat de o serie de dezinfecatante: fenolul 2% in 15 min - sensibil la detergentzi - poate suparvietui mutli ani in crustele uscate la temp mediului - ramane viabil in lana- 2 luni, adaposturi > 6 luni EPIDEMIOLOGIE - factorii de risc, sevritatea focarelor depinde de marime, ,populatii susceptibile, virulentza tulpinii si rasa afectata - ca epidemie poate afecta > 65% din capre cu mortalitate de 50% - virusul infecteaza in mod normal tractul repirator al gazdei, transmiterea facanduse prnn aerosoli, princontacul direct intre anim infectate si cele susceptibile, sau prin contactul anim susceptibile cu particulele rezultate din crustele descuamate. - Dejectiile au importantza limitata in transmiterea virusului - Experimental s-a demonstrat ca dipterele hematofage pot transmite virusul inttre oi si capre. - Bla poate fi transmisa si prin ioculare intradermica, i.v. , s.c. , sau aerosoli produsi artoficial. - Infectiozitatea animalelor este maxima imadiat dupa apartia papuleleor, acestea ulcerand repede la nivelul mucoaselor si eliberand virusul eliminat prin secretii nazale, orale, prin lapte, urina si sperma, toate fiind surse de diseminare a virusului. - Datorita rezistentzei lui poate persista pana la 6 luni in soproane si 3 luni in crustele descuamate ale pielii si parului anim infectate. - Rata morbiditatii in zonele indemice este 70-90% - A mortalitatzii de 5-10% - Boala este intalnita in Asia de SV, India subcontinentala, Africa de N si centrala - Este cea mai severa dintre bolile prodse de poxivirus la animale PATOGENEZA: - in timpul viremei este prezent in multe tesuturi inclusiv derm. - Cea mai mare cantitate de virus este prezenta in organism intre 7-14 zile post infectie.

VARIOLA OILOR SI CAPRINELOR Infectia cu poxivirusuri stimuleaza atat rasp imun celular cat si cel umoral Anticorpii circulantzi rezultatzi in urma infectiei naturale cat si postvaccinale pot limita invazia organismului animal dar raspunsul imun mediat celular este cel care elimina infectia.

TABLOU CLINIC: - este de 21 de zile (38) - dupa contact perioada de incubatie este de ~ 12 zile, ffind multa mai scurta daca est efacuta intradermin de catre insecte - simptomatologia este diversa, putand sa exprime ata forme acute cat si cornice - debuteaza cu febra, depresie, polipnee, conjunctivita, epifora, rinita, edem al pleoapelor, fotofobie, uramate de catre eruptiile cutanate, care debuteaza cu zone eritematoase, macule, in zonele lipsite de par sau lana (perineu, regiunea inghinala, scrot, ugr, mameloane) - maculele evolueaza in papule - in forma papulo-veziculoasa papulele au o culoare alb-cenusie, se sparg si formeaza cruste care se desprind usor - in forma nodulara papulele se transforma in noduli - in ambele forme se pot dezv noduli in pulmon determinand bronhopneumonie cu tuse, jetaj, depresie, anorexie. - Vindecare dupa 23-30 zile - Moarte cand intervin complicatii TABLOU LEZIONAL: - repreznetat de congestie, hemoragie, edem , vasculita si necroza, toate straturole epidermului, dermului si uneori musculatura sut afectate, limfonodulii maritzi in volum foarte mult, este decelabila in mucoasa conjunctivala, bucala, nazala faringiana, epiglotica, traheala, buze, nari, vulve, preput, testicule, uger si maamleloane - leziuni pulmonare reprez de leziuni variolice, cu arii focale de prolifereare si necroza DIAGNOSTICUL: - diferentziat : BT, PMR, ectima contagioasa, fotodermatita, pneumonie parazitara, raie, - materialul patologic recoltat in vederea izolarii virusuluise face prin incizie biopsica, sau prin recoltarea post-mortem, a leziunilor cutanate in stadiul de papula, pulmon cu leziuni sau limfonoduri - pentru ELISA trebuiesc colectate in prima saptamana de evol a semenlor clinice inaintea dezv anticorpilor neutralizantzi - pentru ex histopaologic, trebuie sa cuprinda si tes din jurul leziunii - capripoxivirusul se dezv pe culturi tislare de origine bovina,ovina sau caprina, cele mai susceptibile sunt considerate culturile celulare testiculare de miel LT sau de rinichi de miel LK, de preferintza de la rasele de lana - izolarea agentului cauzal se face prin microscopie electronica virionii variolei ovine apar sub forma de caramida, acopetiti in elemente tubulare scurte, ELISA

VARIOLA OILOR SI CAPRINELOR histologic: in stadiu acut in leziunile de la nivelul pielii sunt infiltratii celulare(macrofage, neutrofile), vasculite si edeme o trasatura caracteristica este prezenta unui numar variabil de sheep pox cells in derm care sunt mari selate cu incluzii inarcitoplasmatice, eozinofilice se mai foloseste inocularea animalelor metode imunologice: imunoflorescentza, imunodifuzia in gel de agar, ELISA, diagn imunologic se pune prin metodele: virus neutralizarea, imunodifuzia in gel de agar, imunofloresceatza indirecta, western blootting, ELISA

COMBATERE: - variola ovina nu beneficiaza de traatment - imbunatarirea conditiilor de adapostire, influentzad variabil evolutia bolii - turmele infectatae trebuiesc sacrificate si distruse cata mai repede - cadavrele si sursele secundare de infectie se distrug - rebuie sa se palice masuri severe de decontaminare - se limiteaza si se controleaza circulatia animalelor si vehiculeleor in zona contaminata, si se respecta intervalul de carantina inainte de repopulare. - In cazul aparitiei bolii in zonele indepartate de zonele enzootice se instituie rapid o politica de scarificare de necesitate si restrictii severe asurpa deplasariiin zona PROFILAXIE: - sanitara: pt tarile indemene de variola ovina, - se practica interzicerea importului de animale si produse din zonele infectate - importuriel sunt supuse masurilor de carantina profilactica, supraveghere in zonele enzootice, - controlul bolii- vaccinare anuala, aniamlele susceptibile, cu virus viu, incepand de la vasrta >10 zile - vaccinarea in inel eeste frecvent practicata in zonele enzooticein timpul izbucnirilor de boala. IMUNOPROFILAXIE: - in zonele enzootice pot fi utilizate atat vaccinuri vii cat si vaccinuri inactivate - pentru prevenirea si combaterea virusului - vaccinurile vii din tulpini atenuate intens imunogene, dar au reactii advrese - se utilizeaza si un vaccin subnunitar, ale carui efecte sunt promitzatoare prin valoare mare a indicelui de neutralizare indus - vaccin preparat dintr-o tulpina de capripoxvirus patogena, pentru oi si capre este eficient in prevenirea variolei timp de 12 luni - se recomanda ca pt protectia fiecrei spp sa se utilieze vaccinuri omoloage -