Clasa Nematoda.

 
Ascaris lumbricoides. 

A realizat :
Căinăreanu Adriana
Lupu Mădălina
grupa 116
 2 Helminții
 Organismele vii, ce lezează şi se dezvoltă
pe seama altor organisme vii se numesc
paraziți. Boala parazitară umană și
animală apare în urma infectării cu
anumiți viermi, helminți.
 Helmintiazele ocupă un loc important în
structura morbidității populației. Anual,
15-29 la sută din populația țarii este
supusă examenului parazitologic,
depistându-se 50-80 mii persoane infestate
cu diverse specii de helminți.
3 Clasa Nematoda: caracteristica generală

 În organismul omului parazitează în general 2 tipuri de helminți: viermii plați

(Plathelminthes) și viermii cilindrici (Nemathelminthes). Cel mai des la om
parazitează helminții ce se referă la următoarele clase: trematozii (distomii) -
Trematoda, viermii panglică (teniile) - Cestoda, viermii cilindrici - Nematoda.
 Helminții, ce se referă la clasa Nematoda (viermii cilindrici) au corpul
cilindric alungit nesegmentat. Sunt de obicei unisexuați. Dezvoltarea este
directă sau cu schimb de gazde.
 Grupul de boli provocate de nematode se numesc nematodoze.
4
5 Caracteristica morfo-biologică a viermelui
ascarid
 Este un vierme cilindric cu extremitățile ascuțite, de culoare alb-gălbuie și cu o
lungime de 15-25 cm. Ca la toti nematozii, sexele sunt separate. Prezintă
dimorfism sexual, femela fiind mai mare decât masculul.
 Aparatul digestiv al ascaridului începe printr-un orificiu bucal, prevazut cu 3
buze dințate pe margine, cu care se poate prinde de mucoasa intestinală și se
termină cu un orificiu anal care se deschide transversal, foarte aproape de
capătul posterior al viermelui.
 Viermii adulți trăiesc în lumenul intestinului subțire al gazdei. Femela depune
aici numeroase ouă. (aproximativ 200.000/zi). În absența masculului femela
depune ouă nefecundate, care nu au capacitate infestantă.
6
 7
Caracteristica morfo-biologică a ouălor
 Ouăle rezultate din înmulțirea sexuată conțin o singură celulă-ou, nedivizată (sunt
unicelulare, neembrionare). Au un înveliș protector rezistent. Sunt eliminate în mediu
odată cu excrementele gazdei. Sunt foarte rezistente în mediul extern, putând rămâne
viabile pe sol mai mult de 1 an. Ouăle embrionate contaminează solul, apa și plantele
cu care au venit în contact. Ele pot fi înghițite de om sau animale odată cu acestea (prin
consum de apă contaminată, fructe și legume nespălate, mâini murdare). De asemenea
ouăle de ascarid pot fi depuse pe produsele alimentare de către muște. Nu sunt
infestante dacă sunt ingerate în stadiul de ouă neembrionare. Atunci când întâlnesc
condiții favorabile (sol umed, umbrit, temperatură ambientală de 22-24ºC), celula-ou
pe care o conțin începe să se dividă, și ouăle devin embrionate și infestante într-un
interval care poate varia de la 18 zile la 3 săptămâni. Rezultă că ascaridioza nu este o
boală cu contagiune directă.
 8

A.lumbricoides - OUL NEFECUNDAT (NEFERTIL)

La purtătorii de ascarizi, care nu găzduiesc decât exclusiv ascarizi-femele, se vor găsi în
materiile fecale ouă nefecundate, care nu pot deveni infecțioase. Ele se deosebesc de ouăle
fecundate prin aceea că au contur mai neregulat, cu mamelonajul albuminos foarte dezvoltat
și o coaja chitinoasă foarte subțire. În plus, sunt mai alungite.
A.lumbricoides OUL FECUNDAT (FERTIL)
La ouăle fecundate există în partea anterioară și posterioară un spațiu liber între conținutul
sferic și coaja învelitoare ovală. In ouăle fecundate embrionul se formează în mediul extern
într-un timp mai mult sau mai putin îndelungat, în functie de temperatura și umezeala
mediului ambiant.
9
 10 Ciclul evolutiv
 Ouăle embrionate contaminează solul, apa și plantele cu care au venit în contact. Ele pot
fi înghițite de om sau animale odată cu acestea (prin consum de apă contaminată, fructe și
legume nespălate, mâini murdare).
 Ajunse în intestinul subțire, ouăle embrionate eclozează, eliberând larve care invadează
mucoasa intestinală și ajung, pe calea circulației portale și limfatice, în ficat. Aici suferă
un prim ciclu larvar de maturație, cu durata de 4 zile, ajungând la lungimea de 1 mm sau
și mai mult. Apoi, pe calea circulației sistemice, ajung în plămâni. Urmează un nou ciclu
larvar de maturație, cu o durată de 10-14 zile, după care larvele străbat peretele alveolar și
urcă prin arborele traheobronșic până în faringe, de unde sunt înghițite. Ajungând din nou
în intestinul subțire, din larve se dezvoltă viermii adulți, și ciclul se reia.
 Din momentul ingestiei, ouăle infestante au nevoie de 2-3 luni ca să evolueze până la
stadiul de viermi adulți, în care femela depune prima ei serie de ouă. Durata de viață a
unui vierme adult este de 1-2 ani.
11
 12
Epidemiologia
 Trecerea larvelor prin plămâni este însoțită de fenomene patologice cu atât mai
importante cu cât numărul lor este mai mare. Se poate produce o adevarată "pneumonie"
verminoasă, uneori foarte gravă sau chiar mortala . Cu cât larvele sunt mai puțin
numeroase, fenomenele congestive pulmonare sunt mai ușoare.
 Acțiunea toxica a ascarizilor poate determina și fenomene nervoase, uneori chiar crize
epileptiforme, convulsii, meningism sau tulburări ale vederii și ale auzului, de asemenea
— insomnie, cefalee, scăderea memoriei, prurit (mâncărime) nazal și anal.
 Se pot înnoda într-un ghem mai multe exemplare și consecutiv, ocluzie intestinală, care
duce la operație chirurgicală. Când ascarizii se prind cu cele 3 buze chitinoase dințate de
mucoasa intestinală, pot determina leziuni traumatice serioase. Ei pot patrunde și în
apendice, determinând dureri violente și o apendicită. De aceea acest parazit trebuie
considerat ca fiind cel mai periculos.
13
14 Diagnostic de laborator

Prezența de ascarizi intestinali se spune cu ușurință prin:

 1. Microscopia sputei în timpul migrației (tuse nocturne puternice)
 2. Microscopia maselor fecale proaspete
 3. Reacții imunologice-test ELISA
 15
Profilaxia
Depistarea precoce a persoanelor infestate şi tratarea lor, protecția mediului ambiant şi limitarea
maximă a mecanismului de infestare.
Respectarea regulilor de igienă personală, spălarea minuțioasă a legumelor şi fructelor cu apă
înainte de a le consuma;
Combaterea deprinderilor la copii (cum ar fi ținutul degetelor în gură şi roaderea unghiilor);
De supravegheat şi întrerupt căile de impurificare a mediului extern cu ouă de paraziți;
Promovarea modului sănătos de viață;
Prevenirea impurificării solului şi apei cu fecale (spălatul pe mâini cu săpun după efectuarea
lucrărilor agricole);
 Consumul apei din fântâni şi din alte bazine numai cu permisiunea serviciului sanitar de stat;
Dejecțiile animale nu se vor folosi în stare crudă la îngrășarea solului, ele se vor deparazita în
prealabil, prin compostare.
Protecția produselor alimentare de muște.
16
17

Vă mulțumim pentru
atenție.