Limbric este denumirea comun a unui vierme cilindric parazit, Ascaris lumbricoides, care poate parazita intestinul omului

sau al animalelor. Boala produs de acest vierme se nume te ascaridioz .

Descriere
Este un vierme cilindric cu extremit ile ascu ite, de culoare alb-g lbuie i cu o lungime de 15-25 cm. Prezint dimorfism sexual, femela fiind mai mare dect masculul. La cap tul anterior, limbricul are orificiul bucal, nconjurat de trei buze groase, iar la cap tul posterior-orificiul anal. Limbricul este primul din seria animal la care aceste dou orificii sunt separate.

Ciclul vital
Viermii adul i tr iesc n lumenul intestinului sub ire al gazdei. Femela depune aici numeroase ou (aproximativ 200.000/zi). n absen a masculului, femela depune ou nefecundate, care nu au capacitate infestant . Ou le rezultate din nmul irea sexuat con in o singur celul ou, nedivizat (sunt unicelulare, neembrionate). Au un nveli protector rezistent. Sunt eliminate n mediu odat cu excrementele gazdei. Sunt foarte rezistente n mediul extern, putnd r mne viabile pe sol mai mult de 1 an. Nu sunt infestante dac sunt ingerate n stadiul de ou neembrionate. Atunci cnd ntlnesc condi ii favorabile (sol umed, umbrit, temperatur ambiental de 22-24 C), celula ou pe care o con in ncepe s se divid , i ou le devin embrionate i infestante ntr-un interval care poate varia de la 18 zile la 3 s pt mni. Ou le embrionate contamineaz solul, apa i plantele cu care au venit n contact. Ele pot fi nghi ite de om sau animale odat cu acestea (prin consum de ap contaminat , fructe i legume nesp late, mini murdare, geofagie). Ajunse n intestinul sub ire, ou le embrionate eclozeaz , elibernd larve care invadeaz mucoasa intestinal i ajung, pe calea circula iei portale i limfatice, n ficat. Aici sufer un prim ciclu larvar de matura ie, cu durata de 4 zile. Apoi, pe calea circula iei sistemice, ajung n pl mni. Urmeaz un nou ciclu larvar de matura ie, cu o durat de 10-14 zile, dup care larvele str bat peretele alveolar i urc prin arborele traheobron ic pn n faringe, de unde sunt nghi ite. Ajungnd din nou n intestinul sub ire, din larve se dezvolt viermii adul i, i ciclul se reia.Din momentul ingestiei, ou le infestante au nevoie de 2-3 luni ca s evolueze pn la stadiul de viermi adul i, n care femela depune prima ei serie de ou . Durata de via a unui vierme adult este de 1-2 ani.

Limbricii sau helmintii cine sunt ei? Se cunoaste o mare varietate de forme paraziti (peste 260 specii), care se impart in subspeciile viermilor plati si inelati. Viermii paraziti, denumirea triviala a caror este de helminti, in legatura cu care stiinta care se ocupa cu studiul lor se numeste helmintologie. Termenul de helminti coincide cu acelasi inteles care il are si cuvintul limbrici, radacina caruia tradus in limba latina inseamna alunecos. Reprezentantii care cauzeaza proliferarea bolilor parazitare apartin lumii animale. Ele paraziteaza pe diferite specii vii de plante, ciuperci, animale, deaceea a si aparut stiinta ca parazitologia, care e ocupa cu studiul a tuturor speciilor de paraziti. Acesta este termenul general din care se desprinde helmintologia stiinta care studiaza bolile cauzate de viermii parazitari. Se numara peste 260 de specii, dintre care 70 sunt raspanditi si in Romania. In legatura cu cresterea tempoului de migrare a populatiei in lume, care se datoreaza si deschiderii hotarelor in UE, in Romania sa marit considerabil varietatea helmintilor, care inchiriaza organismul oamenilor. Creste pericolul de plantarea a noi specii de paraziti, nespecifici pentru teritoriul Romaniei. In sirul lor se numara specii raspandite in tarile Asiei de Sud-Est, Africa, America Latina sistozomi si filearioze. Pentru ca viermii paraziti sa se dezvolte si sa se imulteasca este nevoie de o gazda, adica un individ, organismul caruia reprezinta locul de trai permament sau temporar totodata fiind sursa de alimentatie si mediu de eliminare a produselor lor metabolice. Stapanii parazitilor se impart in intermediari (in care parazitii petrec doar stadiul de larva) si definitivi (in ei si numai in ei helmintii devin maturi capabili de reproducere si invazie). Dupa constructia si forma limbricii se inpart in doua grupa: limbrici inelati (nematode) si plati. Cei plati se impart in cestode (viermi asemeni unei benzi) si trematode. Trematodele se remarca prin forma lor plata si asemanatoare unei frunze avind una sau doua ventuze. Acesti limbrici sunt atit de marimi mici (1-3 mm), cit si destul de mari (mai mult de 10 cm). Cestodele limbrici care au un corp alungit, semanand cu o banda, constituit din cap (scolex), git si segmente. Acesti paraziti pot atinge lingimi mai mult de 10 m. Numarul de aceste segmente variaza de la 12 pana la 1000. Cu ajutorul ventuzelor de pe cap (scolex) se prinde de testurile organismului gazdei. Capul se ingusteaza intr-o portiune numita git. De la git unul dupa altul se dispun segmentele. Nematodele limbrici care au un corp alungit circular in sectiune trasversala si netezi. Lungimea nematozilor variaza intre 1 mm si pana la 1 m. Rar se intilnesc si indivizi care ating si 8-10m. Dupa particularitatile lor biologice si diferite cai de imultire, limbricii se impart in trei grupe: biohelminti, geohelminti si helminti de contact. Helmintologii au evidentiat si au studiat peste 12 mii de specii de limbrici, care paraziteaza in organismul animalelor. In organismul umal paraziteaza in jur de 200 specii de helminti, dintre care 70 specii raspandite in Romania. Procesul de dezvoltare si crestere a limbricilor are loc diferit de la o specie la alta.

Unii paraziteaza si in stadiul de larva si in stadiul de maturitate in acelasi organism, adica nu schimba gazda (ascaridele, tenii mici, vlasolarve si altele). Altele stadia sa de larva o petrec intrun organism, iar stadiul de maturitate traiesc in alt organism (tenia boului si porcului, ehinococ si altii). Alte spacii de paraziti au un ciclu de viata nult mai complex, schimbind de-a lungul lui trei gazde (viermele de galbeaza). Ca regula viermii maturi traiesc in tractul gastro-intestinal, insa sint si tesuturi, in care parazitii se dezvolta in conditii si mai optime decit in tract. Ei locuiesc in muschi, inima, ficat, creier, rinichi, ochi si singele omului. Ca sa se retina in tesuturile organismului, limbricii poseda organe speciale pentru aceasta : ventuze, dinti plati, in forma de cirlige sau forme specifice. Acesti paraziti aduc o mare dauna sanatatii animalelor si omului. Ei beau singe si lichidele celulare, absorb din tractul gastro-intestinal substantele nutritive, care trebuia sa fie hrana organismului omului. Insa asta e inca unul din cele mai mici daune pe care le pot aduce parazitii. Limbricii in timpul alimentatiei lor elimina in organismul gazdei substante toxice, care imediat se resorb in singe, se raspandesc in toate tesuturile gazdei, influientind negativ sistemul nervos si alte organe vital importante. Dupa mijloacele de infectie cu paraziti, ei se impart in doua grupe. La prima grupa se refera parazitii (ascaridele, tenii mici, vlasolarve si altele), cu care se poate infecta din pamant, apa, fructe, legume si alte obiecte. Ovulele acestor specii deseori sint transportate de musti si tintari. In a doua grupa intra limbricii (trihinella, trematode), infectarea cu care se poate face prin carnea de animale si pesti. Cainii sunt transportori a unui parazit foarte periculos, pe nume ehinococ, care genereaza la om o boala foarte grea. Cu atiti mai mult de la caini si pisici se poate infecta cu ascaride, care paraziteaza la ei in forma de ovule la om.

Limbrici
Specia de viermi rotunzi Ascaris sunt paraziti gazduiti de regula de intestinele diverselor animale terestre, in special ierbivore. Acestia sunt de regula viermi mari ce se caracterizeaza prin existenta unei guri inconjurate de trei buze. Ascaris lumbricoides (specie de limbrici) este probabil cel mai intalnit parazit la oameni. Un vierme aproape identic cu acesta, adesea numit A. suum, apare la porci. Infestarea oamenilor cu viermele intestinal Ascaris lumbricoides (limbric) se datoareaza ingerarii de oua Ascaris care au contaminat mancarea sau solul. Larvele sunt eliberate in intestinal subtire, dupa care migreaza prin peretele intestinului, ajungand la plamani, unde pot cauza o sensibilizare a organului constand in inflamarea plamanilor si retentia de lichide. Dupa aproximativ 10 zile, larvele trec din caile respiratorii in tractul digestiv si ajung la maturitate prin transformarea oualor in viermi, care cresc in jur de 15 pana la 40 cm (6 pana la 16 inci) lungime, in intestinul subtire. Grave, uneori chiar fatale, complicatiile date de limbrici decurg din infiltrarea larvelor in tesuturile sensitive, precum creierul si din migratia viermilor adulti in diferite structuri ale organismului unde pot cauza toxicitate.

Viermele limbric Ascariasis se regaseste in intreaga lume si se crede ca afecteaza aproximativ 660 milioane de persoane.

Diagrama unui ciclu de viata