Giardioza

Agent etiologic – giardia duodenalis

1 giardia lambia
2 lambia intestinalis

FORME BIOLOGICE
- 2 forme - vegetativă
- chistică
Forma vegetativă – reprezentată de trofozoit
Forma chistică - reprezentată de chist, care reprezintă stadiul infectant, stadiul de rezistenţă în
condiţiile mediului extern
- este stadiul de înmulţire

CALEA DE INFECŢIE – mâini murdare

- alimente contaminate
- apa contaminată
- există rezistenţa giardiei la apa clorinată
- în intestinul subţire (1/3 proximală)
- manifestările clinice sunt variate, la nivel digestiv, uneori, pot apare şi manifestări de tip alergic

MECANISMELE CE DUC LA APARIŢIA BOLII (mecanisme de adeziune a parazitului la celula

intestinală)
 Apariţia de leziuni la nivelul polului apical al vilozităţilor intestinale

DIAGNOSTIC
- se pune pe examene coproparazitologice repetate, tubaj duodenal, capsula enterotest, depistarea
antigenelor în fecale şi ai anticorpilor în sânge

D.P.D.V. EPIDEMIOLOGIC – este foarte frecventă în colectivităţi de copii, chiar în familie

- pt. bolnavii cu imunitate compromisă (HIV) frecventa este mult mai mare

TRATAMENT
2 Metronidazol
3 Flagyl
4 Albendazol
5 Trinidazol (Fasigyn)
MORFOLOGIA ŞI CICLUL BIOLOGIC AL PARAZITULUI

Forma Vegetativă – are 2 nuclei

- aspectul unei jumătăţi de pară, cu o suprafaţă dorsală convexă şi una ventrală concavă
- pe fata ventrală are o ventuză foarte puternică
- dimensiuni: - pe axul longitudinal – 10 -20 µm
- θ transvers – 6-15 µm
- ventuza are o grosime de 1-3 µm
- există 2 perechi de flageli, în final, după înmulţire devin 4
- aceştia devin vizibili în 3 porţiuni ale parazitului: anterioară, centrală şi posterioară
Ventuza – este alcătuită dintr-o componentă microtubulară a cărei tuburi sunt alcătuiţi (chimic)
din proteine contractile
- pe faţa ventrală aproape de ventuză se găseşte un corpuscul medial
- pe măsură ce fluxul intestinal avansează şi formează ……
- închistarea începe din jejun în condiţiile unui pH alcalin al prezenţei sărurilor biliare şi acizilor
graşi
- un rol important îl are colesterolul – procesul de închistare începe în absenţa lui
- locul de erecţie al G. i. este bila
- închistarea durează 16h
- în primele 10h microscopia electronică a înregistrat o activitate intensă la nivelul aparatului
Golgi, cu formarea unor vezicule înglobate cu proteine
- mişcările încetează, apare o structură fibrilară şi apoi peretele chistic
Forma Chistică – ovală sau rotundă, cu perete dublu şi 2 nuclei
- dacă se observă 4 nuclei  2 elemente vegetative
- longitudinal are un şanţ în care sunt grupaţi flagelii
- L = 8-14 µm, θ = 8-10µm
- sunt eliminaţi odată cu materiile fecale
- pot rezista în exterior în condiţii de umiditate şi temperatură scăzută
- chisturile pot rezista în apa clorinată

DECHISTAREA
- începe din stomac şi se termină în porţiunea inferioară a duodenului
- pH = 1.3-2.7 şi se alcalinizează ajungând la 7.5
- procesul de dechistare  enzimele proteolitice (din sucul intestinal), cisteinprotează
- în condiţii în care acest proces de dechistare este lăsat în pace durează foarte puţin (10 min)
- primii care apar sunt flagelii
- parazitul se hrăneşte prin difuziune, dar şi prin endocitoză
- se înmulţeşte de 5 ori pe zi
- d.p.d.v. patogenic infecţiile cu giardia de datorează infecţiei la nivelul bordurii în perie a
enterocitului

 Alt mecanism
- adeziunea trofozoiţilor de enterocite duce la nişte fenomene de turtire a vilozităţilor şi parazitul
se fixează de celula intestinală
- realizează acest lucru cu ajutorul unei substanţe = LECTINĂ (asigură ferm aderenţa)
- prezenţa unor germeni sau fungi favorizează apariţia giardiei
- hipoclorhidria favorizează giardia (înmulţirea ei)
- giardia poate elabora nişte enterotoxine
- persoanele cu hipoglobulinomie pot fi afectate de giardia, bolnavii cu HIV/SIDA

D.p.d.v. simptomatologic
- există 3 modalităţi de manifestare:
1. asimptomatică
2. moderat simptomatică (semne puţine)
3. „exploziv” simptomatică (semne foarte marcate)

FORMA ACUTĂ DE BOALĂ

- manifestări: - scaune diareice, urât mirositoare
- scădere ponderală
- scaune cu picături de grăsime
- flatescenţă
- eructaţii
- anorexie
- greaţă
- vărsături
- cefalee
- frison
- scaune cu mucus
FORMA CRONICĂ
- scaune diareice alternante cu cele de constipaţie
- anorexie, greaţă
- oboseală
- meteorism
- dureri în epigastru
- eructaţii, deseori sulfurice
- steatoree (scaun gras)
- procese de malabsorbţie: vit. A, B12
- tulburări în absorbţia lipidelor
- tulburări neuropsihice: insomnie, agitaţie, cefalee
- manifestări de tip alergic
D.p.d.v. al răspunsului imun
- gazda are tendinţa de a răspunde la parazitoză
- în ser există anticorpi de fază acută (de tip IgA şi IgM)
- în formele cronice de boală - IgG
- macrofagele distrug aceşti paraziţi
- limfocitele pot juca un rol esenţial de apărare a gazdei în faţa giardiei

DIAGNOSTIC
- în mod normal se pune pe - simptomatologie
- elemente de laborator
- date epidemiologice

Elemente de laborator
- diagnosticul de rutină – recunoaşterea chisturilor în fecale (în scaune diareice  prezenţa
trofozoiţilor pt. scurt timp)
1. examenele se fac în preparate proaspete
- eliminarea chisturilor este intermitentă – 2,4,5 zile interval, drept pt. care şi examenul
coproparazitologic se face la intervale de 1-3 zile
2. tubajul duodenal
3. capsula enterotest
4. serologia

D.p.d.v epidemiologic
- rezistă la temperaturi de 25ş, iar la 55ş se inactivează câteva minute
- frecvenţa – 25% în afara ţării
- 50-60% România
- mai mare in mediul urban
- copii din colectivităţi
- elevii din internate
- familia

MĂSURI
1. depistarea şi tratarea purtătorului
2. educaţia sanitară
3. condiţii sanitare minime
4. tratamentul tuturor contactelor
TRATAMENT
- Metronidazol
- Trinidazol
- Albendazol – comprimate 200-400mg – adulţi – 400mg zilnic – 5 zile
- copii mici – sirop – 10 mg/kg corp
- Eritromicină – 30-50 mg/kg corp – la copil
- Furazolidon